UE în 2020

Introducere

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 în Europa a adus cu sine tragedii umane, restricții de deplasare a persoanelor și o încetinire economică fără precedent. La scurt timp, Uniunea Europeană și-a dovedit solidaritatea. Ea a protejat viețile și mijloacele de trai ale oamenilor, concentrându-se pe acțiuni care au oferit un răspuns imediat și eficace la criză. Pe parcursul anului 2020, au fost adoptate peste 1 350 de măsuri menite să combată criza, printre care aproape 400 de decizii referitoare la ajutoare de stat care au aruncat un colac de salvare întreprinderilor europene.

În primele zile și săptămâni de pandemie din Europa, sistemele de sănătate au primit întăriri la nivel național, regional și local, iar spitalele din întreaga Uniune Europeană au tratat și pacienți din alte țări. Au fost trimise pe teren echipe medicale mobile pentru a răspunde celor mai urgente nevoi. Au fost aduși acasă peste 600 000 de cetățeni europeni blocați în străinătate și au fost mobilizate investiții publice și private pentru a dezvolta vaccinuri sigure și eficace pentru întreg mapamondul.

Centrul de coordonare pentru echipamente medicale al Comisiei a ajutat statele membre să colaboreze pentru a acoperi deficitele.

Pentru a contracara efectele crizei, Uniunea Europeană și statele membre au mobilizat 4,2 mii de miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 30 % din produsul intern brut al Uniunii.

Dintr-un total de 4,2 mii de miliarde de euro, 575 de miliarde de euro au fost alocate măsurilor naționale adoptate în temeiul flexibilității normelor bugetare ale UE (clauza derogatorie generală), 100 de miliarde de euro au fost afectate, prin instrumentul SURE, asistenței financiare din partea Uniunii Europene pentru regimurile de lucru cu program redus, 70 de miliarde de euro au fost alocate sprijinului direct din partea UE, inclusiv Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, 3045 de miliarde de euro au fost alocate măsurilor naționale în materie de lichidități, inclusiv schemelor aprobate în temeiul normelor flexibile temporare ale UE în materie de ajutoare de stat, 240 de miliarde de euro au fost alocate sprijinului, din cadrul Mecanismului european de stabilitate, destinat statelor membre în contextul crizei provocate de pandemie, iar 200 de miliarde de euro au fost alocate pentru finanțarea acordată companiilor de Grupul Băncii Europene de Investiții.

Bugetul UE a fost de asemenea mobilizat în cea mai mare măsură posibilă pentru a oferi sprijin financiar direct statelor membre aflate în dificultate. În primele zile ale crizei, Comisia a prezentat inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus, care au permis statelor membre să utilizeze fondurile de coeziune pentru a-și sprijini sectoarele cele mai expuse ale economiilor lor. A fost activat Instrumentul de sprijin de urgență pentru a oferi sprijin financiar direct nevoilor strategice la nivel european, iar Comisia a lansat Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă și la sprijinirea familiilor.

Pandemia de COVID-19 a produs un șoc major economiilor din Uniunea Europeană și din întreaga lume, având consecințe socioeconomice grave. În ciuda răspunsului politic rapid și cuprinzător atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, s-a sesizat în scurt timp că, în 2020, economia UE urma să se confrunte cu o recesiune de proporții istorice.

Prin urmare, a fost nevoie de un răspuns mai amplu pentru a repara daunele economice și sociale cauzate de pandemie. Bugetul pe termen lung consolidat pentru perioada 2021-2027 și NextGenerationEU, planul temporar de redresare, formează împreună cel mai mare pachet de măsuri de stimulare finanțat vreodată din bugetul Uniunii Europene, în valoare de 1,8 mii de miliarde de euro. Aceste fonduri vor ajuta Uniunea să îi sprijine pe cetățeni, dar și companiile și regiunile, mai ales pe cele deosebit de afectate de criză. Pachetul va contribui la reconstruirea unei Europe post-COVID-19 care va fi mai verde, mai digitală și mai rezilientă.

În cadrul strategiei în materie de vaccinuri a Uniunii Europene, Comisia a încheiat acorduri cu șase companii (AstraZeneca, BioNTech/Pfizer, CureVac, Johnson & Johnson, Moderna și Sanofi/GlaxoSmithKline) pentru a garanta disponibilitatea unei game largi de vaccinuri anti-COVID-19 sigure și eficace pentru cetățenii europeni.

Fără a face compromisuri la nivel de siguranță sau eficacitate, în Uniune a fost administrat primul vaccin înainte de sfârșitul anului. La 21 decembrie, Comisia Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață condiționată vaccinului anti-COVID-19 produs de BioNTech/Pfizer, primul de acest tip autorizat în Uniunea Europeană. În cursul Zilelor europene ale vaccinării, organizate în perioada 27-29 decembrie, au avut loc primele vaccinări în statele membre.

Privind retrospectiv către 2020, prețul imens plătit din cauza pandemiei de COVID-19 este incontestabil. Cincisprezece milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost infectate cu COVID-19. Peste 350 000 de persoane și-au pierdut în mod tragic viața. Lupta împotriva COVID-19 continuă și în 2021.

O reacție fără precedent la nevoile urgente

Conform mandatului primit din partea Consiliului European, Comisia Europeană a coordonat un răspuns european comun la pandemia de COVID-19, luând măsuri pentru a întări sectoarele sănătății publice și pentru a diminua impactul socioeconomic al pandemiei. Uniunea Europeană a mobilizat toate mijloacele aflate la dispoziția sa pentru a ajuta statele membre să își coordoneze răspunsurile la nivel național și a furnizat informații obiective cu privire la răspândirea COVID-19 și la eforturile efective de limitare a propagării acesteia.

Uniunea Europeană a acționat rapid pentru a răspunde provocărilor generate de pandemie. La 28 ianuarie, a fost activat Mecanismul de protecție civilă al UE pentru a începe repatrierea cetățenilor europeni blocați în străinătate (aproximativ 408 zboruri au ajutat 90 000 de cetățeni europeni să se întoarcă acasă până la finele anului).

La 13 martie, Comisia a făcut apel la un răspuns economic coordonat la criza provocată de COVID-19 și, la 16 martie, a înființat un grup consultativ de experți, prezidat de președinta Ursula von der Leyen și de comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides, care să consilieze și să îndrume răspunsul european la criză. Activitatea acestui grup și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor a fost ulterior completată de noua platformă de consiliere științifică a UE în materie de COVID-19. Formată din consilieri științifici ai statelor membre în privința COVID-19, platforma urmărește să coordoneze mai bine avizele științifice și să facă schimb de bune practici cu privire la măsurile naționale de sănătate publică legate de această boală.

Sprijin de urgență

Comisia a mobilizat toate resursele din bugetul Uniunii Europene pentru a răspunde nevoilor urgente care puteau fi cel mai bine satisfăcute prin acțiuni strategice și coordonate la nivel european. Instrumentul de sprijin de urgență, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, a finanțat o gamă largă de acțiuni, o mare parte din bugetul său sprijinind inițiativa în materie de vaccinuri, la care participă toate cele 27 de state membre. Comisia a achiziționat și a distribuit statelor membre 10 milioane de măști pentru personalul medical. Au fost acordate totodată fonduri pentru cursuri de pregătire în materie de testare și terapie intensivă, pentru achiziționarea de roboți cu lumină ultravioletă care să dezinfecteze spitalele și pentru sprijinirea studiilor clinice privind tratamentele împotriva COVID-19.

Testarea este esențială pentru încetinirea răspândirii COVID-19. La 28 octombrie, Comisia a adoptat o recomandare privind strategiile de testare pentru COVID-19, inclusiv utilizarea testelor antigenice rapide, și, la 18 noiembrie, a adoptat o recomandare specifică referitoare la testele antigenice rapide. Totodată, la 18 decembrie, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru testele antigenice rapide și pentru recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor pentru COVID-19. Comisia a mobilizat 100 de milioane de euro în cadrul instrumentului menționat pentru a achiziționa direct teste antigenice rapide și pentru a le livra statelor membre. La 18 decembrie, ea a semnat un contract-cadru cu Abbott și Roche, care a făcut posibilă achiziționarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide, finanțate de același instrument. Testele respective urmează să fie puse la dispoziția statelor membre de la începutul anului 2021, în cadrul sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru testarea COVID-19.

rescEU – o rezervă comună de materiale medicale

La 19 martie, Comisia a apelat la solidaritate prin crearea rezervei rescEU de materiale medicale, primul stoc european comun de echipamente medicale de urgență, inclusiv de măști de protecție și aparate pentru respirație artificială, pentru a ajuta statele membre care se confruntau cu o penurie de echipamente. Găzduită de statele membre, rescEU a livrat aproximativ 3 milioane de măști de protecție de înaltă calitate personalului care asigura prima intervenție, inclusiv personalului medical și de protecție civilă, din Spania, Croația, Italia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului).

Mecanismul de protecție civilă a trimis aparate pentru respirație artificială, îmbrăcăminte de protecție și dezinfectant în țările aflate în dificultate și a detașat echipe medicale de urgență. Medici norvegieni, polonezi și români au ajutat la tratarea pacienților din Italia și din Lituania, iar echipe medicale din Germania, Italia și Lituania au oferit sprijin colegilor de breaslă din Armenia și Azerbaidjan. Un pachet privind mobilitatea a contribuit la finanțarea transportului de pacienți, de echipe medicale și de consumabile medicale esențiale.

Asigurarea disponibilității consumabilelor medicale și a alimentelor

De la începutul pandemiei, Uniunea Europeană a sprijinit producătorii-cheie pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor și a echipamentelor medicale esențiale. Comisia a luat măsuri pentru a crea condițiile de care avea nevoie industria pentru a accelera sau pentru a retehnologiza producția. Printre altele, le-a solicitat organizațiilor europene de standardizare să le ofere tuturor părților interesate acces gratuit la standardele pentru măști faciale și alte echipamente de protecție. Multe companii din întreaga Europă și-au retehnologizat și și-au restructurat producția pentru a satisface cererea de echipamente individuale de protecție, dezinfectanți și dispozitive medicale.

În luna aprilie, Comisia a aprobat cereri venite din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și a Regatului Unit de a scuti temporar de taxe vamale și de TVA importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din țări din afara UE.

Comisia Europeană a reacționat cu promptitudine în fața îngrijorărilor legate de posibila penurie de alimente adoptând, tot în luna aprilie, măsuri de urgență pentru a oferi posibilități mai flexibile de accesare a fondurilor din cadrul politicii agricole comune și din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, dar și pentru a pune în aplicare acțiuni care să contribuie la stabilizarea piețelor agroalimentare.

Utilizarea întregii flexibilități permise de normele bugetare și de normele în materie de ajutoare de stat

În luna martie, Comisia a luat o măsură fără precedent prin activarea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere, în cadrul strategiei sale de a răspunde rapid și ferm la pandemie. După aprobarea de către Consiliu, activarea acestei clauze a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față crizei în mod corespunzător cu ajutorul tuturor instrumentelor de politică economică de care dispuneau, fără respectarea strictă a normelor bugetare obișnuite ale cadrului bugetar european.

La mai puțin de o săptămână de la declararea Europei ca centru al pandemiei de COVID-19 de către Organizația Mondială a Sănătății, Comisia a adoptat un cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite statelor membre să utilizeze în întregime flexibilitatea oferită de normele în domeniu, în vederea sprijinirii companiilor afectate de criză. În acest context, Comisia a aprobat măsurile de ajutor notificate de toate statele membre ale Uniunii Europene și de Regatul Unit. În cursul anului 2020, Comisia a adoptat aproape 400 de decizii de aprobare a 500 de măsuri naționale în valoare totală estimată la 3 mii de miliarde de euro.

Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus

Una dintre primele măsuri lansate de Uniunea Europeană pentru a sprijini financiar statele membre în răspunsul lor la criză a fost Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, demarată în martie 2020. Prin mobilizarea fondurilor necheltuite alocate deja statelor membre ale Uniunii, inițiativa a oferit o injecție de lichidități bugetelor statelor membre și ale regiunilor și le-a ajutat pe acestea să utilizeze fondurile politicii de coeziune pentru a finanța cheltuielile de sănătate și regimurile de lucru cu program redus și pentru a oferi sprijin pentru capitalul circulant al întreprinderilor mici și mijlocii. Sfera de cuprindere a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene a fost, de asemenea, extinsă pentru a acoperi urgențele majore în materie de sănătate publică, permițând astfel statelor membre să primească sprijin din acest fond pentru a putea face față crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Începând din aprilie, Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus Plus a simplificat și a înlesnit utilizarea rapidă a fondurilor structurale și de investiții europene existente pentru măsuri legate de criză și a majorat contribuția Uniunii Europene la programele politicii de coeziune până la 100 % pentru cererile de plată depuse între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021.

În luna decembrie, Comisia a anunțat rezultatele din 2020 ale celor două inițiative. De la începutul crizei, Uniunea Europeană a mobilizat fonduri semnificative pentru a combate efectele pandemiei. Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat de cea mai mare parte a fondurilor puse la dispoziție, peste 10 miliarde de euro, ceea ce a ajutat mediul de afaceri să se mențină pe linia de plutire. Trei miliarde de euro au fost direcționate către persoane, inclusiv pentru servicii sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru locuri temporare de muncă. În fine, s-au pus la dispoziție 6,6 miliarde de euro pentru sprijinirea sectorului sănătății, în plus față de cele 10,2 miliarde de euro din bugetul UE deja alocate acestui domeniu pe perioada 2014-2020 (cu observația că există o anumită suprapunere între grupurile de beneficiari).

Au fost modificate 82 % din programele politicii de coeziune din 25 de state membre și din Regatul Unit, fiind acordată bugetelor naționale o finanțare suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece acestea pot utiliza rata de cofinanțare de 100 % din partea UE.

Printre obiectivele inițiativelor din cadrul instrumentului se numără protejarea locurilor de muncă ale cetățenilor, sprijinul financiar temporar, implementarea rapidă, completarea eforturilor naționale și solidaritatea între statele membre.

Sprijinul oferit locurilor de muncă și protejarea mijloacelor de trai

În aprilie 2020, Comisia a creat Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), un sistem de sprijin pentru regimurile de lucru cu program redus, menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Până la sfârșitul anului 2020, a fost aprobat un sprijin financiar din SURE în valoare totală de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, iar 39,5 miliarde de euro au fost vărsate către 15 dintre acestea: Belgia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia. Statele membre pot depune în continuare cereri de sprijin financiar din partea SURE, care are o capacitate financiară totală de până la 100 de miliarde de euro.

Asistența financiară din cadrul SURE este furnizată sub formă de împrumuturi contractate de pe piață de Uniunea Europeană în numele statelor sale membre. Pentru majoritatea statelor membre, împrumuturile sunt acordate în condiții mai favorabile decât cele pe care le pot obține singure de pe piață. Aceste împrumuturi ajută statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile ajută statele membre să acopere costurile legate în mod direct de crearea sau de prelungirea regimurilor naționale de lucru cu program redus și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare pentru lucrătorii independenți ca răspuns la pandemie.

Până la finele anului 2020, din fondurile instrumentului SURE, în valoare de 90,3 miliarde de euro, s-au distribuit 7,8 miliarde de euro Belgiei, 511 milioane de euro Bulgariei, 2 miliarde de euro Cehiei, 2,5 miliarde de euro Irlandei, 2,7 miliarde de euro Greciei, 21,3 miliarde de euro Spaniei, 1 miliard de euro Croației, 27,4 miliarde de euro Italiei, 479 de milioane de euro Ciprului, 192 de milioane de euro Letoniei, 602 milioane de euro Lituaniei, 504 milioane de euro Ungariei, 244 de milioane de euro Maltei, 11,2 miliarde de euro Poloniei, 5,9 miliarde de euro Portugaliei, 4,1 miliarde de euro României, 1,1 miliarde de euro Sloveniei și 631 de milioane de euro Slovaciei. Sumele sunt rotunjite.

În numele Uniunii Europene, Comisia a ieșit de trei ori pe piață în 2020 pentru a emite obligațiuni în cadrul SURE. Fiecare emisie a fost suprasubscrisă de peste 10 ori, ceea ce demonstrează încrederea în UE ca emitent și debitor, dar și ca actor mondial important pe piețele financiare. Obligațiunile emise de Comisie în cadrul SURE beneficiază de eticheta „obligațiuni cu impact social”. Această etichetă le oferă investitorilor încrederea că fondurile mobilizate vor servi unui obiectiv eminamente social.

Strategia în materie de vaccinuri a Uniunii Europene

La 17 iunie, Comisia a prezentat o strategie europeană privind vaccinurile pentru a accelera dezvoltarea, fabricarea și livrarea de vaccinuri anti-COVID-19. Strategia urmărește să asigure accesul echitabil și la prețuri accesibile la vaccinuri sigure și eficace pentru toți cetățenii europeni, cât mai curând posibil, fiind, în același timp, vârful de lance al solidarității la nivel mondial, pentru a garanta că întreaga lume are acces la un vaccin abordabil ca preț. Strategia urmărește, de asemenea, să asigure că statele membre s-au pregătit pentru administrarea vaccinurilor, pentru planificarea transportului și a distribuirii acestora și pentru identificarea grupurilor prioritare care trebuie vaccinate primele.

Dezvoltarea unor vaccinuri anti-COVID-19 sigure și eficace într-un timp atât de scurt a însemnat desfășurarea de studii clinice în paralel cu investițiile în capacitatea de producție necesară pentru a fabrica milioane sau chiar miliarde de doze de vaccin eficace. Cu ajutorul acordurilor prealabile de achiziție, se reduce riscul asociat investițiilor realizate de producători în dezvoltarea de potențiale vaccinuri și, astfel, sunt maximizate șansele de a dezvolta, de a produce și de a distribui rapid vaccinuri sigure și eficace, precum și de a asigura accesul cetățenilor europeni la acestea. Negocierile purtate de Comisie cu companiile farmaceutice, în numele statelor membre ale Uniunii Europene, au dus la semnarea inițială a șase acorduri și la finalizarea în 2020 sau planificarea pentru începutul anului 2021 a unor discuții preliminare suplimentare cu alți producători de vaccinuri.

Pentru a oferi sprijin statelor membre în procesul de pregătire a strategiilor lor de vaccinare, Comisia a dat publicității, la 15 octombrie și la 2 decembrie, o serie de elemente-cheie care trebuie avute în vedere, în conformitate cu competențele stabilite în tratatele UE. Printre acestea se numără asigurarea capacității serviciilor de vaccinare de a livra vaccinurile anti-COVID-19, accesul facil la vaccinuri pentru grupurile-țintă, distribuirea vaccinurilor cu caracteristici și cu nevoi de depozitare și transport diferite și o comunicare clară, menită să dea încredere publicului.

Primul vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață condiționată, la 21 decembrie, a fost cel produs de BioNTech/Pfizer. Distribuirea acestuia a început în câteva zile, la timp pentru lansarea Zilelor europene ale vaccinării, în 27, 28 și 29 decembrie. Această autorizație a fost acordată în urma unei recomandări științifice pozitive bazate pe o evaluare aprofundată a siguranței, eficacității și calității vaccinului de către Agenția Europeană pentru Medicamente și este aprobată de statele membre.

În paralel, Comisia și-a demonstrat solidaritatea în raport cu partenerii mondiali, contribuind la Mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX), inițiativa globală menită să asigure accesul echitabil la vaccinuri anti-COVID-19 la prețuri accesibile, cu 500 de milioane de euro din fonduri europene (100 de milioane de euro sub formă de granturi și un împrumut în valoare de 400 de milioane de euro garantat de Fondul european pentru dezvoltare durabilă). Până în decembrie, Echipa Europa – Comisia Europeană și statele membre ale UE – alocase peste 850 de milioane de euro Mecanismului COVAX, ceea ce a însemnat că Uniunea Europeană în ansamblu a fost inițial cel mai mare donator al COVAX. Această contribuție vitală va sprijini obiectivul COVAX de a furniza 1,3 miliarde de doze de vaccin țărilor cu venituri mici și medii până la finele anului 2021.

COVAX este pilonul vaccinurilor în cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19, o colaborare mondială ce urmărește să accelereze crearea, producerea și accesul echitabil la teste de diagnostic pentru COVID-19, la tratamente și la vaccinuri împotriva acestei boli. Această colaborare strânge laolaltă guverne, oameni de știință, mediul de afaceri, societatea civilă, filantropi și organizații mondiale din domeniul sănătății precum Fundația Bill & Melinda Gates, Coaliția pentru inovare în domeniul pregătirii în eventualitatea apariției unei epidemii, Fundația pentru teste de diagnostic noi și inovatoare, Gavi, Fondul global, Unitaid, Wellcome, Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială și Mecanismul de finanțare mondială.

MATERIAL VIDEO: Primele vaccinări anti-COVID-19 în statele membre ale UE.

Comunitatea mondială strânge rândurile

La 4 mai 2020, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat Răspunsul mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19 – o serie de acțiuni internaționale menite să asigure accesul universal la vaccinuri, tratamente și teste de diagnostic pentru COVID-19 la prețuri abordabile pentru toți. Acesta a constituit răspunsul Comisiei la apelul global la acțiune lansat de Organizația Mondială a Sănătății la 24 aprilie, în contextul pandemiei. Răspunsul mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19 a urmărit deopotrivă să consolideze sistemele de sănătate din întreaga lume și să sprijine redresarea economică în regiunile și comunitățile cele mai fragile de pe mapamond.

Summitul donatorilor și concertul „Obiectivul nostru mondial: Uniți pentru viitor”, organizat de Comisia Europeană și Global Citizen la 27 iunie, a fost un eveniment marcant al efortului mondial de eradicare a noului coronavirus și un excelent exemplu de acțiune la scară mondială a instituțiilor europene, în acest caz Consiliul și Comisia, alături de partenerii lor și de cetățenii cu spirit civic.

Datorită celor două inițiative de strângere de donații, până la sfârșitul lunii iunie 2020 fuseseră afectate 15,9 miliarde de euro Răspunsului mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19, inclusiv 1,4 miliarde de euro angajate de Comisia Europeană (1 miliard de euro sub formă de granturi și 400 de milioane de euro sub formă de garanții pentru împrumuturi).

Planul de redresare pentru Europa

La 27 mai, Comisia a propus cel mai mare pachet de finanțare din partea Uniunii Europene în sprijinul redresării Europei post-pandemie, pe lângă cele 4,2 mii de miliarde de euro mobilizate de UE și de statele membre. În cadrul reuniunii sale din luna iulie, Consiliul European a convenit în unanimitate asupra unei finanțări totale de 1,8 mii de miliarde de euro, care combină noul instrument NextGenerationEU, care dispune de 750 de miliarde de euro, cu un buget european modificat pentru perioada 2021-2027 de 1,074 mii de miliarde de euro. Acest pachet de finanțare va oferi ajutor cetățenilor, companiilor și regiunilor celor mai afectate de criză și va clădi, în același timp, un continent mai verde, mai digital și mai rezilient.

La 10 noiembrie, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic asupra acestui pachet, care a inclus o majorare cu 15 miliarde de euro a bugetului unei serii de programe-cheie, precum Orizont Europa, Erasmus+ și EU4Health.

Pentru a finanța redresarea și NextGenerationEU, Comisia va împrumuta bani de pe piețele de capital în numele Uniunii Europene. Astfel, NextGenerationEU nu va avea nevoie imediat de noi contribuții naționale din partea statelor membre. Rambursarea fondurilor împrumutate va avea loc pe termen lung, până în 2058. Pentru a face mai ușoară rambursarea fondurilor obținute de pe piață, Comisia va propune noi surse de venituri la bugetul UE. Prima resursă proprie nouă, care urmează să fie introdusă în 2021, se va baza pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate și va contribui la atingerea obiectivelor de politică ale Pactului verde european (a se vedea „Crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic și pregătite pentru era digitală”). La mijlocul anului 2021, Comisia va prezenta noi propuneri pe tema unor noi resurse proprii bazate pe un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, pe o taxă digitală și pe un sistem european revizuit de comercializare a certificatelor de emisii.

Pentru a contribui la o redresare verde și digitală, finanțarea din bugetul pe termen lung și din NextGenerationEU va fi alocată conform acestor două obiective de politică. Cel puțin 30 % din fonduri vor fi cheltuite pentru combaterea schimbărilor climatice, ceea ce face ca bugetul pe perioada 2021-2027 și NextGenerationEU să constituie cel mai mare pachet de investiții ecologice adoptat vreodată la nivel mondial.

Peste 50 % din fonduri vor fi direcționate către priorități noi. Printre acestea se numără programele în materie de cercetare și inovare (Orizont Europa), de tranziție climatică și tranziție digitală echitabile (Fondul pentru o tranziție justă și Europa digitală), de pregătire, redresare și reziliență (prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență), rescEU și noul program EU4Health. Ele vor veni în completarea politicii de coeziune și a politicii agricole, la rândul lor modernizate.

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU. El va ajuta Uniunea Europeană să fie mai puternică după depășirea crizei actuale, oferind statelor membre împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro în primii ani, cruciali, ai redresării.

Bugetul total al Instrumentului Next Generation EU, de 750 de miliarde de euro, este împărțit între Mecanismul de redresare și reziliență (672,5 miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi), React-EU (47,5 miliarde de euro), Fondul pentru o tranziție justă (10 miliarde de euro), dezvoltarea rurală (7,5 miliarde de euro), Orizont Europa (5 miliarde de euro), rescEU (1,9 miliarde de euro) și InvestEU (5,6 miliarde de euro).

Fiecare stat membru a fost invitat să prezinte un plan de redresare și reziliență care să cuprindă agenda națională de investiții și reforme, ținând seama de provocările în materie de politică economică stabilite în recomandările recente specifice fiecărei țări, îndeosebi în recomandările formulate în 2019 și în 2020. Planurile trebuie, totodată, să permită statelor membre să își consolideze potențialul de creștere economică, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială și să atingă obiectivele dublei tranziții verzi și digitale.

În luna decembrie, negociatorii au ajuns la un acord provizoriu care a făcut posibilă intrarea în vigoare a mecanismului la începutul anului 2021. Comisia a oferit îndrumări statelor membre în ceea ce privește pregătirea planurilor lor de redresare și reziliență și le-a încurajat călduros să includă în respectivele planuri investiții și reforme în șapte domenii emblematice pentru a avansa în procesul de redresare verde și digitală și pentru a investi în capitalul uman.

REACT-EU (Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) este un alt instrument din cadrul NextGenerationEU. Acesta prelungește regulile de flexibilitate excepționale ale Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și oferă o finanțare suplimentară de 47,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune până în 2023 în domenii precum serviciile de sănătate și locurile de muncă. REACT-EU va pregăti totodată tranziția către o Europă verde și digitală și va fi o punte între soluțiile de urgență și cele pe termen mediu. În plus, NextGenerationEU va oferi fonduri suplimentare mai multor inițiative ale Uniunii Europene, inclusiv Fondului pentru o tranziție justă, InvestEU, Mecanismului de protecție civilă rescEU și programului Orizont Europa.

Restricțiile de călătorie și asigurarea liberei circulații în Europa

Pentru a încetini răspândirea COVID-19 și pentru a proteja sănătatea și bunăstarea oamenilor, statele membre au adoptat diverse măsuri, unele dintre ele având impact asupra dreptului cetățenilor de a circula liber pe teritoriul Uniunii Europene. Adeseori, măsurile au inclus restricții de intrare într-un alt stat membru sau alte cerințe specifice (cum ar fi impunerea carantinei) aplicabile călătorilor transfrontalieri, inclusiv celor care călătoreau din motive profesionale. Comisia Europeană a luat măsuri pentru a asigura libera circulație a cetățenilor, a bunurilor și a serviciilor, însă cu respectarea în întregime a măsurilor în materie de sănătate și siguranță.

Răspunzând apelului lansat de Consiliul European din 26 martie, Comisia a prezentat, în cooperare cu președintele Consiliului European, o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolii provocate de coronavirusul SARS-CoV-2.

La 13 octombrie, Consiliul a adoptat o recomandare de coordonare a abordării în privința restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemie, pe baza propunerii Comisiei din 4 septembrie. Statele membre au convenit să își coordoneze eforturile în patru domenii-cheie:

• criterii comune care să fie aplicate de statele membre atunci când analizează posibilitatea de a introduce restricții de călătorie;
• o hartă comună cu nivelurile de risc din regiunile din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European, utilizând un sistem de coduri de culoare „semafor”;
• o abordare comună în privința călătorilor care vin din zone de risc (testare și autoizolare);
• furnizarea de informații clare și în timp util publicului.

La 17 martie, statele membre ale Uniunii Europene au decis să restricționeze călătoriile neesențiale către UE pe baza recomandării Comisiei, în scopul de a proteja sănătatea cetățenilor europeni și de a preveni răspândirea virusului dinspre Uniune înspre alte țări și viceversa. Normele au fost prelungite de mai multe ori, în funcție de evoluția situației epidemiologice. Lista țărilor din afara Uniunii Europene a fost întocmită pe baza unui set transparent de criterii și a fost revizuită periodic, ultima modificare având loc la 17 decembrie.

Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adoptat, la 30 iunie, o recomandare privind eliminarea treptată a restricțiilor temporare. Recomandarea a inclus o listă a țărilor din afara Uniunii ai căror rezidenți erau scutiți de aceste restricții și o listă a categoriilor de călători care aveau o funcție esențială sau îndeplineau o necesitate esențială și cărora li s-a permis să intre în Uniunea Europeană, indiferent de locul lor de origine. La 28 octombrie, Comisia a publicat orientări pentru a ajuta statele membre să asigure punerea în aplicare coerentă a recomandării Consiliului. Comisia a oferit totodată orientări statelor membre pentru a se asigura că reluarea operațiunilor legate de vize în străinătate urma să se facă în mod coordonat cu eliminarea treptată a restricțiilor de călătorie.

Aceste acțiuni contribuie la limitarea răspândirii noului coronavirus, la o urmărire mai ușoară a răspândirii acestuia și la eficientizarea răspunsului comun al Uniunii Europene. Criza sanitară a subliniat necesitatea unei coordonări sporite în domeniul sănătății pe măsură ce ne îndreptăm către o Uniune Europeană a sănătății (a se vedea „Protejarea persoanelor și a libertăților” pentru mai multe detalii).

Ca urmare a creșterii rapide, la finele anului 2020, a numărului de cazuri de COVID-19 în anumite părți ale Regatului Unit, mare parte dintre care erau provocate de o nouă tulpină a virusului, Comisia a adoptat, la 22 decembrie, o recomandare de abordare coordonată a măsurilor legate de călătorii și de transporturi, pentru a limita răspândirea noii tulpini.

Cetățenii europeni blocați în străinătate au fost ajutați să se întoarcă acasă

Mulți cetățeni ai Uniunii Europene s-au văzut blocați departe de casă atunci când zborurile le-au fost suspendate, iar frontierele au început să se închidă. Uniunea Europeană și statele sale membre au adus acasă peste 600 000 de persoane. Mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat și a cofinanțat 408 zboruri de repatriere pentru a aduce acasă peste 100 300 de persoane, inclusiv 90 000 de cetățeni ai UE blocați.

Statele membre au dat dovadă de solidaritate organizând transporturi care au adus acasă nu numai propriii cetățeni, ci și resortisanți ai altor state membre. Unul din trei pasageri repatriați avea cetățenia unei alte țări decât cea care a organizat zborul. Franța, de exemplu, a repatriat cetățeni din 26 de state membre ale UE. Un zbor din Wuhan (China) efectuat la începutul lunii februarie a transportat 64 de cetățeni francezi și 135 de cetățeni ai altor state membre.

Asigurarea liberei circulații a mărfurilor și sprijinirea lucrătorilor transfrontalieri

Pandemia a generat perturbări majore ale călătoriilor și transporturilor în Europa. Diferitele măsuri restrictive în materie de sănătate introduse de statele membre în lunile martie și aprilie au dus la închiderea frontierelor și la controale stricte, iar mii de camioane au fost blocate, formându-se cozi lungi. Pentru a menține circulația transfrontalieră a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene și pentru a proteja lanțurile de aprovizionare esențiale și lucrătorii din domeniul transporturilor, Comisia a colaborat rapid cu statele membre pentru a desemna „culoare verzi” de trecere a frontierei în cadrul întregii rețele transeuropene de transport, astfel încât camioanele să poată trece frontiera în cel mult 15 minute. Programele de observare a Pământului și de navigație prin satelit Copernicus și Galileo au contribuit la identificarea blocajelor și la fluidizarea transporturilor. În luna octombrie, Comisia a extins abordarea „culoarelor verzi” la transportul multimodal, inclusiv la transportul feroviar și naval de mărfuri și la transportul aerian de mărfuri, și a subliniat necesitatea asigurării unei conectivități esențiale pentru pasageri.

De la începutul pandemiei, Comisia a colaborat îndeaproape cu statele membre pentru a asigura o abordare coordonată a problemelor legate de frontiere și o revenire treptată la libera circulație. Uniunea Europeană a adoptat un ghid care să îi ajute pe angajatori și pe lucrători să organizeze întoarcerea la locul de muncă într-un mediu sigur și sănătos, dar și orientări menite să îmbunătățească protecția lucrătorilor sezonieri. Totodată, a fost actualizată legislația Uniunii Europene pentru a se ține seama de noile riscuri prezente la locul de muncă și pentru a se oferi o protecție sporită tuturor lucrătorilor, îndeosebi celor care lucrează în contact direct cu noul coronavirus. Au fost publicate orientări practice suplimentare pentru a se asigura că lucrătorii critici pot trece frontierele UE pentru a ajunge la locul de muncă și pentru a garanta populației din Uniune siguranța, sănătatea și accesul la alimente.

În luna martie, Comisia a emis orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor pentru a proteja sănătatea și pentru a asigura disponibilitatea mărfurilor și serviciilor esențiale, inclusiv a medicamentelor și a echipamentelor medicale pentru personalul medical din prima linie. Acestea au fost urmate în luna mai de orientări și recomandări menite să ajute statele membre să elimine treptat controalele temporare la frontieră și restricțiile de călătorie, luând totodată toate măsurile de siguranță necesare.

Importanța turismului în Uniunea Europeană. Fiecare 1 euro generat de turism produce 0,56 euro de valoare adăugată. Turismul sprijină 2,4 milioane de firme, peste 90% dintre acestea fiind întreprinderi mici și mijlocii. Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul turismului, deținând o cotă de 40% din sosirile internaționale. 85% dintre europeni își petrec vacanțele de vară în Uniunea Europeană.

Pentru a-i ține pe cetățeni la curent cu evoluția rapidă a situației, Comisia a lansat, în luna iunie, site-ul internet Re-open EU, care oferă informații clare, fiabile și în timp real despre posibilitățile de călătorie în toate statele membre ale UE și despre restricțiile aferente în materie de sănătate și siguranță. În timpul verii, acest site internet a fost utilizat de aproape 8 milioane de persoane. Având în vedere succesul său, în luna octombrie, Re-open EU a devenit ghișeu unic de informații cu privire la situația pandemiei, la măsurile de sănătate publică, la restricțiile de călătorie și la serviciile turistice. La 14 decembrie, Re-open EU a devenit disponibil sub formă de aplicație gratuită pentru dispozitive mobile Android și iOS.

Soluții digitale pentru combaterea pandemiei

Soluțiile digitale au jucat un rol foarte important în abordarea multor provocări care au apărut odată cu izbucnirea rapidă a pandemiei de COVID-19. Aplicațiile de depistare și de avertizare a contacților pacienților confirmați, care completează depistarea manuală existentă a contacților, pot juca un rol esențial în întreruperea lanțului de transmitere a virusului și pot contribui la salvarea de vieți omenești.

Uniunea Europeană a ajutat la instituirea unei abordări coordonate între statele membre care au lansat aplicații de depistare și de avertizare a contacților pacienților confirmați, cu respectarea normelor de protecție a datelor și a vieții private. Bugetul european a finanțat dezvoltarea și implementarea unei soluții europene pentru interoperabilitatea aplicațiilor de depistare care se bazează pe o arhitectură descentralizată, ce vizează aproape toate aplicațiile naționale dezvoltate în Uniunea Europeană. Astfel, aplicațiile mobile de depistare și de avertizare a contacților pacienților confirmați au reușit să își atingă întregul potențial, chiar și la nivel transfrontalier.

Cu sprijinul Comisiei, statele membre au luat măsurile necesare pentru ca aplicațiile lor naționale să devină interoperabile, iar, în luna octombrie, Comisia a lansat o „pasarelă” europeană (serviciu de gateway) pentru a interconecta aceste aplicații. Tot mai multe aplicații naționale sunt interconectate pe măsură ce devin disponibile.

În luna aprilie a fost lansat portalul european de date privind COVID-19, destinat să colecteze și să partajeze datele provenite din cercetare, care a compilat rapid un volum impresionant de date, inclusiv peste 25 000 de secvențe virale și peste 100 000 de publicații științifice. Portalul a primit mai mult de 2,9 milioane de cereri de date de la peste 92 000 de utilizatori unici din peste 170 de țări.

În spitale au fost de ajutor inteligența artificială și roboții. Există un instrument de inteligență artificială finanțat de Comisie care îi ajută pe medici să diagnosticheze COVID-19 pe baza scanărilor prin tomografie computerizată și care a fost deja utilizat în întreaga Uniune Europeană, iar, în spitale, au fost trimiși roboți cu lumină ultravioletă care să dezinfecteze saloanele rapid, reducând răspândirea bolii și scutind personalul de această sarcină, dar și de riscul de infectare.

O contribuție importantă în acest sens a adus Programul spațial al Uniunii Europene, în special prin intermediul componentei sale de observare a Pământului, Copernicus, și al sistemului său de navigație prin satelit. De la începutul crizei, sateliții Uniunii Europene au monitorizat congestionarea traficului la punctele de trecere a frontierei dintre statele membre și au cartografiat unitățile medicale, spitalele și alte infrastructuri critice. Datele colectate de la sateliți, în combinație cu inteligența artificială, le-au furnizat autorităților publice europene și naționale modele care au făcut posibilă o mai bună înțelegere și abordare a situației de urgență.

La 5 iunie, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană, Comisia a lansat un instrument de observare a Pământului cu acțiune rapidă în contextul pandemiei de COVID-19. Acesta folosește datele obținute de la sateliți ca să măsoare impactul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor și ca să monitorizeze redresarea după ridicarea acestor măsuri, cu ajutorul unor date economice și de mediu.

Combaterea dezinformării legate de COVID-19

Climatul actual s-a dovedit a fi un teren fertil pentru teorii ale conspirației care subminează știința și faptele reale referitoare la originea, răspândirea și tratamentul COVID-19. Totodată, pandemia a generat în mediul online un număr mai mare de discursuri de incitare la ură și atacuri rasiste și antisemite și o creștere a numărului de comercianți necinstiți care vând online produse false ce pretind că previn sau vindecă boala provocată de noul coronavirus.

Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au colaborat îndeaproape pe această temă cu alte instituții europene și cu statele membre, precum și cu parteneri internaționali din cadrul G7 și NATO. La 10 iunie, Comisia și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei, au prezentat o serie de acțiuni de combatere a dezinformării pe tema COVID-19. Printre acestea se numără consolidarea comunicării și a diplomației publice în vecinătatea imediată a Uniunii Europene și în întreaga lume, precum și sprijinirea mass-media independente și a jurnaliștilor. Comisia a îndemnat toți actorii, inclusiv piețele online și platformele de comunicare socială, să ajute la combaterea dezinformării pe tema noului coronavirus. Până la finele anului fuseseră publicate patru seturi de rapoarte despre acțiunile întreprinse în acest sens.

Platformele au dat curs îndemnului Comisiei și au eliminat sau au blocat milioane de anunțuri publicitare și listări de produse înșelătoare. În 2020, pe site-ul internet EUvsDisinfo au fost demontate, publicate și actualizate peste 700 de discursuri de dezinformare referitoare la noul coronavirus.

Aceste acțiuni au fost integrate în măsurile ulterioare luate de Uniune împotriva dezinformării, îndeosebi în Planul de acțiune pentru democrația europeană și actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia recurge la toate instrumentele de care dispune și finanțează cercetarea pentru a contribui la combaterea informării greșite și a dezinformării cu privire la COVID-19.

Sprijinirea cercetării în materie de teste de diagnosticare, tratamente și vaccinuri

Comisia a mobilizat și 400 de milioane de euro din instrumentul de finanțare InnovFin al programului Orizont 2020. Din această sumă, 178,5 milioane de euro au fost alocate în scopul de a accelera dezvoltarea vaccinurilor (inclusiv a celor de la BioNTech și CureVac) și a altor intervenții, medicamente, dispozitive medicale și de diagnosticare sau a unor noi infrastructuri critice de cercetare și inovare, inclusiv instalații de producție. Din Facilitatea de finanțare InnovFin – Boli infecțioase se vor acorda fonduri suplimentare în valoare de 221,6 milioane de euro.

Uniunea Europeană răspunde la nivel mondial

Uniunea Europeană a mobilizat 38,5 miliarde de euro în scopul combaterii COVID-19 la scară mondială. Răspunsul ei a urmat o abordare în echipă, Echipa Europa, care a însemnat combinarea resurselor din partea Uniunii, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare, îndeosebi a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru a sprijini fiecare țară parteneră și pentru a maximiza impactul pe teren. Fondurile au fost utilizate pentru intervenții de urgență și pentru a răspunde nevoilor umanitare urgente, pentru consolidarea sistemelor de sănătate, de alimentare cu apă/de salubrizare și de asigurare a alimentelor, dar și pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de COVID-19 la nivel mondial. Împreună, Uniunea Europeană și statele sale membre rămân unul dintre cei mai mari contribuitori financiari din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, fiind partenerii principali ai acesteia în combaterea pandemiei și a efectelor acesteia.

O finanțare de 1 miliard de euro acordată de Comisie în 2020 a fost împărțită între diferite proiecte de cercetare și inovare pe tema combaterii Covid-19, printre care 400,1 milioane de euro pentru facilități financiare, 235,8 milioane de euro pentru cererile de propuneri din cadrul Orizont 2020, 165,6 milioane de euro pentru Acceleratorul Consiliului european pentru inovare, 100 de milioane de euro pentru Coaliția pentru inovare în domeniul pregătirii în eventualitatea apariției unei epidemii, 72 de milioane de euro pentru Inițiativa privind medicamentele inovatoare, 25,3 milioane de euro pentru Parteneriatul dintre țări europene și țări în curs de dezvoltare privind trialurile clinice, 15 milioane de euro pentru un portal european de date privind Covid-19, 6 milioane de euro pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie și 3,5 milioane de euro pentru tehnologia informației și comunicațiilor în sistemul sanitar. Sumele sunt rotunjite.

Pandemia a ridicat provocări logistice critice comunității umanitare. Lipsa zborurilor comerciale a creat întârzieri în furnizarea de asistență vitală, în timp ce nevoile creșteau exponențial în multe zone. Drept răspuns la această situație, în luna mai, Uniunea Europeană a instituit podul aerian umanitar al UE, o inițiativă temporară menită să ajute la asigurarea ajutorului umanitar și a consumabilelor medicale esențiale. Zborurile efectuate în cadrul acestui pod umanitar au transportat echipamente medicale esențiale, mărfuri și personal umanitar și au oferit sprijin acțiunilor de repatriere organizate de statele membre ale Uniunii Europene. Toate zborurile au fost finanțate de Uniune și au fost efectuate în coordonare cu statele membre, cu organizațiile umanitare și cu statele beneficiare. Până la finele anului, 67 de zboruri efectuate în cadrul podului aerian au livrat 1 150 de tone de echipamente și consumabile medicale și au dus aproape 1 700 de membri ai personalului medical și umanitar în zone critice din Africa, Asia și America Latină.

Pentru a se evita ca persoanele cele mai vulnerabile să fie extrem de afectate, în luna mai Comisia a publicat primele orientări referitoare la modul în care putea fi trimis ajutor umanitar pentru combaterea COVID-19 țărilor și zonelor supuse unor sancțiuni din partea Uniunii Europene, astfel încât persoanele nevoiașe să poată fi ajutate indiferent de locul în care se aflau. Pe parcursul crizei, Comisia a contribuit de asemenea la menținerea comerțului cu medicamente și echipamente individuale de protecție cu țările din afara Uniunii și a propus un acord comercial multilateral pentru produse medicale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Pandemia a avut consecințe imediate asupra modului în care statele membre au aplicat normele europene în materie de azil și repatriere și a avut un efect perturbator asupra relocării persoanelor care aveau nevoie de protecție internațională. Comisia a emis orientări în privința continuității acestor proceduri, asigurând în același timp protecția sănătății și a drepturilor fundamentale ale oamenilor.

În același timp, măsurile de sprijin ale Uniunii Europene au ajutat în mod specific cele 79,5 milioane de persoane strămutate forțat din întreaga lume, multe dintre acestea fiind prinse între războaie și pandemie.

Criza climatică rămâne provocarea definitorie a epocii noastre. Dacă nu sunt ținute sub control, schimbările climatice riscă să aibă consecințe chiar mai grave asupra mediului, a sănătății și a mijloacelor noastre de subzistență decât pandemia de COVID-19. 2010-2019 a fost cel mai cald deceniu înregistrat până în prezent. Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice în Europa și în întreaga lume subliniază necesitatea urgentă de a accelera tranziția verde. Tehnologia digitală, care a fost atât de indispensabilă în timpul pandemiei, va fi esențială în acest sens. Împreună, Pactul verde european și digitalizarea vor stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică în Europa, vor îmbunătăți mediul și vor spori reziliența societăților noastre.

Pactul verde european

Uniunea Europeană a început deja să depună eforturi pentru a se asigura că Europa va fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest obiectiv, aflat în centrul Pactului verde european, va fi realizat în principal prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin investiții în tehnologii verzi și prin protejarea mediului natural.

Politicile și acțiunile Pactului verde european: Pactul climatic și legea climei; Investiții în transporturi mai inteligente și mai sustenabile; Eforturi pentru o industrie mai verde; Eliminarea poluării; Asigurarea unei tranziții juste pentru toți; Finanțarea proiectelor verzi; Eficientizarea locuințelor din punct de vedere energetic; Un rol de lider în schimbarea verde la nivel mondial; De la fermă la consumator; Protejarea naturii; Promovarea unei energii curate.

Un obiectiv climatic mai ambițios pentru Europa și întreaga lume

În decembrie, liderii Uniunii Europene au aprobat un obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Comisia a propus acest obiectiv în septembrie, ca un pas necesar în direcția poziționării Uniunii pe o traiectorie echilibrată către atingerea neutralității climatice până în 2050. În deceniul următor, Uniunea va continua să își consolideze rezultatele solide în materie de acțiuni în domeniul climei și de creștere economică paralelă: până în 2019, emisiile din Uniunea Europeană au scăzut cu 24 % față de 1990, în timp ce economia a crescut, în aceeași perioadă, cu peste 60 %.

Între 1990 și 2019, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au scăzut cu 24%. Obiectivul anterior pentru 2030 era reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelurile din 1990. Noul obiectiv este de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Strategia pe termen lung a Uniunii vizează atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050.

Urmând exemplul Uniunii Europene, guvernele din întreaga lume au făcut o serie de anunțuri importante pentru a stimula lupta împotriva schimbărilor climatice. Președinta von der Leyen a prezentat noul obiectiv al Uniunii altor lideri mondiali, împreună cu Charles Michel, președintele Consiliului European, și cu alți lideri europeni, în cadrul Summitului privind obiectivele ambițioase în materie de climă. Acest eveniment a fost organizat pentru a marca a cincea aniversare a Acordului de la Paris și numărătoarea inversă până la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) care va avea loc în 2021 la Glasgow.

Acțiunea Uniunii Europene pentru implementarea Acordului de la Paris

Acordul de la Paris, adoptat în 2015 de 195 de țări, stabilește un cadru global pentru evitarea schimbărilor climatice periculoase. Toate părțile la acord își stabilesc propriile eforturi pentru a atinge obiectivele comune. La 18 decembrie, Uniunea și statele sale membre au prezentat în comun o versiune actualizată a contribuției stabilite la nivel național, care reprezintă planul lor de acțiune pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea avea deja unul dintre obiectivele cele mai ambițioase din lume, angajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Noul obiectiv ambițios de reducere a emisiilor, de 55 %, demonstrează angajamentul Uniunii de a-și asuma poziția de lider mondial în domeniul climei.

Uniunea Europeană și statele sale membre reprezintă împreună cel mai mare furnizor de fonduri publice pentru combaterea schimbărilor climatice din lume, contribuind cu 21,9 miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 7,4 % față de 2018. Începând din 2013, Uniunea și-a sporit în permanență contribuția anuală la finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față efectelor schimbărilor climatice.

O redresare verde

Noul obiectiv ambițios privind clima pentru 2030 va contribui la orientarea redresării economice a Uniunii în urma pandemiei și va necesita investiții verzi semnificative pentru a asigura sustenabilitatea acestei redresări. Cheltuielile Uniunii trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și cu principiul de „a nu face rău” al Pactului verde, conform căruia banii nu trebuie să fie investiți în moduri care contravin obiectivelor climatice ale Uniunii.

Pentru a sublinia angajamentul Uniunii, cel puțin 30 % din cele 1,8 mii de miliarde de euro convenite în cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027 și al NextGenerationEU ar trebui să fie cheltuite pentru politici și programe legate de climă. Finanțarea trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris. Acesta este cel mai mare pachet de măsuri de investiții verzi adoptat vreodată la nivel mondial. Pentru realizarea acestui obiectiv, statele membre vor trebui să se angajeze să aloce cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții verzi în planurile lor de redresare și reziliență, ceea ce le va oferi acces la cea mai mare parte a fondurilor din cadrul instrumentului NextGenerationEU (a se vedea și „Un răspuns concertat la pandemia de COVID-19”).

Comisia intenționează să mobilizeze 30 % din fondurile din cadrul NextGenerationEU prin emiterea de obligațiuni ecologice, care sunt din ce în ce mai populare pe măsură ce investitorii caută modalități de a contribui la finanțarea tranziției către o economie sustenabilă din punctul de vedere al mediului. Ca atare, acestea vor avea un rol esențial în atingerea obiectivelor Pactului verde european. Obligațiunile ecologice vor juca un rol și mai important în deblocarea potențialului sectorului privat de a contracara schimbările climatice și de a promova o redresare economică sustenabilă după pandemie.

Cu toții avem un rol de jucat în combaterea schimbărilor climatice. Pactul climatic european, lansat în decembrie, își propune să contribuie la o schimbare de comportament, de la individ până la cea mai mare multinațională. Pactul oferă fiecărui cetățean care luptă împotriva schimbărilor climatice, în special tinerilor, un rol în ceea ce privește conceperea de noi acțiuni în domeniul climei, schimbul de informații și sprijinirea activităților și soluțiilor existente și noi.

MATERIAL VIDEO: Pactul climatic european.

Cercetarea și inovarea – factori care contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european

Fondul pentru inovare: stimularea intrării pe piață a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon; captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon; stocarea energiei; industrii mari consumatoare de energie; energie din surse regenerabile.

Fondul pentru inovare este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acesta nu este un program de cercetare, ci urmărește, mai degrabă, introducerea pe piață a tehnologiilor puternic inovatoare. Veniturile fondului provin din licitarea a 450 de milioane de certificate de emisii în perioada 2020-2030. Fondul se poate ridica la aproximativ 10 miliarde de euro, în funcție de prețul carbonului. În 2020, prima cerere de propuneri a Fondului pentru inovare pentru proiecte de mare anvergură a oferit peste 1 miliard de euro pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate. La 1 decembrie a fost lansată o altă cerere de propuneri pentru proiecte la scară mică, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor mari consumatoare de energie, al stocării energiei și al captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon.

În ultima și cea mai mare cerere de propuneri din cadrul programului Orizont 2020, 1 miliard de euro vor fi investiți în proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european, la îmbunătățirea protecției biodiversității și a habitatelor Europei și la accelerarea redresării sustenabile.

Finanțarea tranziției sustenabile

Pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 sunt necesare investiții publice masive și eforturi sporite pentru direcționarea capitalului privat către acțiuni în domeniul climei și al mediului. Reorientarea capitalului privat către investiții mai sustenabile necesită o regândire a modului în care funcționează sistemul nostru financiar. Acest lucru este absolut necesar pentru ca Uniunea Europeană să aibă o creștere economică mai sustenabilă, să asigure stabilitatea sistemului financiar și să promoveze o mai mare transparență și o viziune pe termen lung în economie. Acest mod de gândire este, de asemenea, în centrul proiectului UE privind uniunea piețelor de capital.

În luna ianuarie, Comisia a anunțat Planul de investiții al Pactului verde european, care va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul sprijinului financiar din partea Uniunii, ceea ce va avea ca rezultat investiții sustenabile în valoare de cel puțin o mie de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani.

Planul se bazează pe trei dimensiuni. În primul rând, în ceea ce privește finanțarea, alocarea celui mai mare procent de până acum din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții. Pe lângă finanțare, planul va oferi stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private.

În al doilea rând, în ceea ce privește „facilitarea”, Uniunea va furniza investitorilor instrumente, plasând finanțarea sustenabilă în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții sustenabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și a achizițiilor publice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă. În al treilea rând, Comisia va acorda un sprijin practic autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții al Pactului verde european prevede acest lucru, Mecanismul pentru o tranziție justă va oferi sprijin specific pentru a contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde de euro sub formă de investiții în perioada 2021-2027, pentru a ajuta regiunile, industriile și lucrătorii care se vor confrunta cu cele mai mari provocări în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Comisia Europeană sprijină statele membre în eforturile de pregătire a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă care trebuie elaborate pentru a avea acces la finanțarea corespunzătoare.

Datorită unei noi legislații (Regulamentul privind taxonomia), se lucrează la crearea primului sistem mondial de clasificare a activităților economice sustenabile. Aceasta este o schimbare radicală, deoarece înseamnă că investitorii și industria vor avea acum o definiție comună a ceea ce este „verde”, dând astfel un impuls real investițiilor în proiecte ecologice și sustenabile.

Alimentarea cu energie a unei economii neutre din punct de vedere climatic

Pentru a-și îndeplini obiectivele climatice pentru 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune. În cursul anului, Comisia a lansat o serie de inițiative pentru decarbonizarea sectorului energetic.

Recunoscând că sistemul energetic al Uniunii este prea rigid și risipitor, Comisia a publicat în luna iulie o Strategie pentru integrarea sistemului energetic. Aceasta se concentrează pe trei piloni principali: electrificarea la scară largă, o mai mare circularitate și dezvoltarea gazelor și a combustibililor ecologici (cum ar fi hidrogenul).

Aceste măsuri vor spori flexibilitatea sistemului, vor permite decarbonizarea sectoarelor problematice și vor contribui la integrarea cantității tot mai mari de energie din surse regenerabile care va intra în rețea în următorii ani. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, energia electrică pentru alimentarea autoturismelor din Europa ar putea proveni de la panourile solare instalate pe case.

În paralel, Comisia a lansat o strategie de stimulare a dezvoltării hidrogenului din surse regenerabile, care va juca un rol important în atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, în special în sectoarele economice în care electrificarea este mai dificilă, cum ar fi industria grea și unele domenii ale transporturilor.

De asemenea, Comisia a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, pentru a canaliza investițiile către producția de hidrogen curat, reunind industria, autoritățile publice, societatea civilă și alte părți interesate.

Clădiri mai sustenabile

Energie din surse regenerabile

În evaluările planurilor statelor membre privind energia și clima, publicate în octombrie, Comisia a subliniat necesitatea unei ambiții mai mari pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Decarbonizarea sectorului energiei electrice prin utilizarea energiei din surse regenerabile este unul dintre elementele-cheie ale Pactului verde european.

Exemple de proiecte și de situri de producție (în sensul acelor de ceasornic): eoliene offshore fixate pe fundul mării, Parcul eolian offshore Kårehamn, 48 de megawați; producția de alge pentru biocombustibili, Macro Fuels, disponibilitate de introducere pe piață preconizată pentru 2030; unități de producție, convertizoare, butuci și arbori; energia valurilor, ISWEC, 50 kilowați; turbine eoliene flotante, Wind Float Atlantic, 25 megawați; energie maremotrică, Hydroquest Ocean, 1000 kilowați; panouri fotovoltaice flotante offshore, Oceans of Energy, 17 kilowați (se preconizează 50 kilowați până la sfârșitul anului 2020); eoliene offshore fixate pe fundul mării, Horns Rev 3, 406,7 megawați.

Energia din surse regenerabile offshore se numără printre tehnologiile cu cel mai mare potențial de extindere, având în vedere atât abundența și diversitatea bazinelor maritime din Uniunea Europeană, cât și scăderea constantă a costurilor pentru noi instalații. Strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, publicată în noiembrie, evaluează potențialul sectorului și propune modalități de sprijinire a dezvoltării pe termen lung a acestuia. Strategia urmărește atingerea, până în 2050, a unei capacități de 300 de gigawați de energie eoliană offshore și de 40 de gigawați de energie oceanică, cum ar fi energia valurilor și energia maremotrică. Dezvoltarea unei energii offshore abundente, naturale și curate va demonstra că protejarea naturii marine și consolidarea economiei albastre pot merge mână în mână.

În ultimii 10 ani, Uniunea Europeană și-a îmbunătățit infrastructura energetică transfrontalieră datorită rețelelor transeuropene de energie. Nouăzeci și cinci de proiecte de infrastructură energetică (cunoscute sub denumirea de proiecte de interes comun) au primit finanțare în valoare de 4,7 miliarde de euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei. Propunerea Comisiei din decembrie 2020 aliniază normele sale privind rețelele energetice la obiectivele Pactului verde european. Noul regulament propus va ajuta Uniunea să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor prin promovarea integrării surselor regenerabile de energie și a noilor tehnologii energetice curate în sistemul energetic.

Uniunea a anunțat investiții de aproape 1 miliard de euro în 10 proiecte de infrastructură energetică, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Cea mai mare parte a finanțării va fi destinată construirii Harmony Link, un cablu electric care leagă Lituania și Polonia prin Marea Baltică, ceea ce va reduce dependența excesivă a regiunii de o singură sursă de importuri de energie prin conectarea acesteia la restul Uniunii Europene.

Producție și consum sustenabile

Noul Plan de acțiune pentru economia circulară

Pactul verde european nu se referă numai la reducerea emisiilor, ci și la modernizarea economiei, a societății și a industriei noastre și la construirea unei lumi mai puternice și mai sustenabile. În luna martie, în cadrul pachetului privind Strategia industrială europeană, Comisia a publicat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care vizează să pregătească economia Uniunii pentru un viitor verde, să consolideze competitivitatea acesteia, protejând în același timp mediul, și să acorde noi drepturi consumatorilor. Planul abordează întregul ciclu de viață al produselor, de la proiectare și fabricare până la consum, reparare, reutilizare, reciclare și reintroducerea resurselor în economie.

Produse alimentare și ambalaje: Aspect negativ – în 2017, deșeurile de ambalaje din Europa au ajuns la 174 kg pe cap de locuitor; Aspect pozitiv – va fi introdusă o nouă inițiativă legislativă pentru a înlocui ambalajele de unică folosință. Materiale plastice: Aspect negativ – în următorii 20 de ani se preconizează dublarea consumului de materiale plastice; Aspect pozitiv – produsele de unică folosință vor fi eliminate treptat și înlocuite cu produse durabile, cu utilizări multiple. Textile: Aspect negativ – la nivel mondial, în fiecare secundă un camion plin de produse textile este trimis la incinerare sau la groapa de gunoi; Aspect pozitiv – încurajarea unor noi modele de afaceri va stimula sortarea, reutilizarea și reciclarea textilelor și va permite consumatorilor să aleagă textile sustenabile. Deșeuri: Aspect negativ – în medie, fiecare persoană produce anual aproape o jumătate de tonă de deșeuri municipale; Aspect pozitiv – vor fi introduse măsuri de prevenire și reducere a deșeurilor.

Până la 80 % din impactul unui produs asupra mediului este determinat în etapa de proiectare. Prin urmare, produsele vândute în Uniunea Europeană ar trebui concepute astfel încât să dureze mai mult, să fie mai ușor de reutilizat, de reparat și de reciclat și să încorporeze cât mai multe materiale reciclate. Planul de acțiune se concentrează asupra domeniilor în care există cel mai mare potențial de circularitate, cum ar fi produsele electronice, bateriile și vehiculele, ambalajele, materialele plastice, textilele, construcțiile și produsele alimentare. Concretizând prima sa inițiativă dintre măsurile anunțate, Comisia a propus în luna decembrie cerințe obligatorii pentru ca toate bateriile să devină mai sustenabile și mai sigure pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Planul de acțiune pentru economia circulară urmărește, de asemenea, să le asigure consumatorilor informații privind potențialul de reparare și durabilitatea produselor, precum și dreptul la reparare.

De ce sunt necesare bateriile sustenabile? Se preconizează că cererea mondială de baterii va crește de 14 ori până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 2018), în special ca urmare a transportului electric. Până în 2030, 17% din cererea mondială ar putea proveni din Uniunea Europeană, care ar ocupa locul al doilea la nivel mondial. Uniunea Europeană va deveni a doua piață mondială a bateriilor, inclusiv în ceea ce privește producția de baterii.

Tot în 2020 a fost lansat și Fondul european pentru bioeconomie circulară, care a mobilizat 175 de milioane de euro pentru a promova inovațiile sustenabile în sprijinul Pactului verde european. O inițiativă a Comisiei și a Băncii Europene de Investiții, la care Comisia contribuie cu 100 de milioane de euro prin programul Orizont 2020, acesta este primul fond de investiții axat exclusiv pe bioeconomia circulară în Uniunea Europeană.

Asigurarea accesului la materiile prime critice

Accesul fiabil la materii prime este esențial pentru reușita tranziției verzi și digitale. Prin urmare, pentru multe tipuri de materii prime, cererea va crește dramatic în Uniune. De exemplu, cererea de litiu – esențial pentru bateriile vehiculelor electrice și ale telefoanelor – ar putea crește de șaizeci de ori până în 2050, iar cererea de magneți din pământuri rare utilizați în vehiculele electrice, în tehnologia digitală și în generatoarele eoliene ar putea crește de zece ori. Odată cu lansarea Planului de acțiune privind materiile prime critice și a Alianței europene pentru materiile prime, Comisia urmărește reducerea dependenței de țările din afara Uniunii, diversificarea surselor de aprovizionare și îmbunătățirea eficienței resurselor, promovând în același timp aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.

Alimente și agricultură sustenabile

Strategia „De la fermă la consumator” propusă în luna mai are scopul de a spori sustenabilitatea și reziliența sistemelor alimentare din Uniune până în 2030 și de a asigura faptul că agricultura, pescuitul și acvacultura contribuie în mod corespunzător la obiectivele climatice ale Uniunii. Scopul acesteia este de a recompensa fermierii, pescarii și alți operatori din lanțul alimentar care au efectuat deja tranziția la practici sustenabile. Strategia urmărește totodată să faciliteze tranziția pentru ceilalți și să creeze noi oportunități pentru întreprinderile lor.

Trecerea la un sistem alimentar al Uniunii mai sănătos și mai sustenabil, un element esențial al Pactului verde european. Strategia „De la fermă la consumator”: va garanta faptul că cetățenii europeni beneficiază de alimente sănătoase, sustenabile și la prețuri accesibile; va combate schimbările climatice; va contribui la protejarea mediului și la conservarea biodiversității; va asigura un randament economic echitabil în cadrul lanțului de aprovizionare; și va dezvolta agricultura ecologică.

Prin stabilirea unor obiective ambițioase pentru domeniile prioritare de-a lungul lanțului alimentar, Uniunea Europeană își propune să deschidă calea către o lume mai sănătoasă și mai sustenabilă. Strategia include măsuri pentru a oferi informații mai bune consumatorilor și pentru a încuraja industria să sporească disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor nutritive și sustenabile.

Strategia vizează reducerea cu 50 %, până în 2030, atât a nivelului de utilizare și de risc al pesticidelor, cât și a pierderii de nutrienți. Aceasta urmărește, de asemenea, o reducere cu 50 % a vânzărilor de substanțe antimicrobiene pentru animalele de fermă și pentru acvacultură și utilizarea a 25 % din terenurile agricole pentru agricultura ecologică. Printre alte obiective se numără îmbunătățirea bunăstării animalelor și reducerea amprentei ecologice a Uniunii. 10 miliarde de euro din cadrul programului Orizont Europa vor fi investite în cercetarea și inovarea legată de alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură, pescuit, acvacultură și mediu.

Emisiile de CO₂ nu sunt singurele emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să le reducem. Metanul este pe locul doi după CO₂ în ceea ce privește contribuția la schimbările climatice, prin urmare noua Strategie privind metanul este esențială pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Strategia se axează pe reducerea emisiilor de metan în sectorul agricol, al deșeurilor și al energiei. Aceasta va combina acțiuni transsectoriale și sectoriale specifice în cadrul Uniunii și la nivel internațional.

Protecția mediului și a biodiversității

Biodiversitate

Noua și ambițioasa Strategie privind biodiversitatea propusă în luna mai abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive.

Noua strategie a Uniunii Europene privind biodiversitatea: va transforma în zone protejate cel puțin 30% din suprafața terestră a Uniunii și 30% din mările sale, cu o protecție mai strictă pentru restul pădurilor primare și seculare din Uniune și obiective obligatorii din punct de vedere juridic privind refacerea naturii pentru 2021; și va reface ecosistemele terestre și marine degradate de pe întreg teritoriul Uniunii prin creșterea ponderii agriculturii ecologice și a peisajelor bogate în biodiversitate pe terenurile agricole, oprirea și inversarea declinului polenizatorilor, restaurarea cursului natural pentru cel puțin 25000 de kilometri din lungimea râurilor din Uniunea Europeană, reducerea cu 50% până în 2030 a utilizării pesticidelor și a riscului reprezentat de acestea și plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030.

Strategia propune stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din Uniune, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, ecologizarea orașelor, consolidarea agriculturii ecologice și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene. Obiectivul său este de a plasa biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30 % din suprafața terestră și maritimă din Uniune în zone protejate gestionate în mod eficace și, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate.

În martie, Comisia a lansat Coaliția mondială pentru biodiversitate. Sute de parcuri naționale, acvarii, grădini botanice, grădini zoologice și muzee de știință și istorie naturală își unesc forțele pentru a sensibiliza publicul cu privire la criza de mediu. În cadrul Summitului ONU privind biodiversitatea din septembrie, peste 70 de șefi de stat sau de guvern, alături de președinta von der Leyen, au aprobat Angajamentul liderilor pentru natură, care vizează 10 acțiuni decisive pentru a face față urgenței de mediu.

MATERIAL VIDEO: Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice.

Un mediu fără substanțe toxice

Pentru a proteja mai bine populația și mediul și pentru a stimula inovarea în domeniul substanțelor chimice sigure și sustenabile, Comisia a prezentat în octombrie Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Substanțele chimice sunt esențiale pentru viața modernă și sunt utilizate în multe sectoare, inclusiv în sănătate, energie, transporturi și locuințe. Cu toate acestea, unele dintre ele pot dăuna mediului și sănătății umane. Uniunea Europeană dispune deja de o legislație sofisticată privind substanțele chimice, dar se preconizează că producția mondială se va dubla până în 2030, iar utilizarea lor în produsele de consum va crește. Strategia este primul pas către obiectivul reducerii la zero a poluării și al unui mediu fără substanțe toxice anunțat în Pactul verde european.

Mobilitatea sustenabilă și inteligentă

Transporturile și mobilitatea joacă un rol vital în viața cetățenilor și în economia Uniunii, dar implică și unele costuri pentru societate. Efectele negative, cum sunt emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea aerului și a apei, accidentele, congestionarea traficului, zgomotul și pierderea biodiversității, afectează sănătatea și bunăstarea. Astăzi, transporturile sunt responsabile de un sfert din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică al Uniunii, aceste emisii trebuie să scadă cu 90 % până în 2050. Acest lucru va necesita o schimbare a modului în care persoanele și bunurile circulă în Europa. Inovarea și digitalizarea vor avea un rol esențial în realizarea acestui obiectiv.

Strategia Comisiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, publicată în luna decembrie, stabilește o cale de urmat pentru construirea unui sistem de transport verde, digital și rezilient pentru generațiile viitoare. Strategia stabilește totodată reformele, politicile și acțiunile atât de necesare pentru a sprijini redresarea sectorului transporturilor, care a fost printre cele mai afectate de pandemie. Stabilirea unor etape concrete va menține sistemul european de transport pe traiectoria către un viitor inteligent și sustenabil.

Vehicule mai ecologice și mai sigure

Din luna ianuarie sunt aplicabile norme mai stricte privind cantitatea de CO₂ pe care o pot emite autoturismele și camionetele noi. Aceste vehicule produc aproximativ 12 %, respectiv 2,5 % din emisiile totale de CO₂ ale Uniunii. Beneficiile preconizate până în 2030 includ o reducere cu 23 % a emisiilor generate de transportul rutier în comparație cu 2005, precum și 60 000 de noi locuri de muncă (până la 80 000 dacă se produc baterii în Uniune). Pentru 2021 a fost anunțată o propunere de standarde mai stricte privind emisiile de CO₂, în conformitate cu obiectivul unor reduceri globale mai mari până în 2030. Comisia lucrează, de asemenea, la noi standarde ambițioase privind emisiile poluante ale autoturismelor, anunțate pentru 2021.

Noile norme în vigoare începând din luna ianuarie impun ca noile modele de autoturisme să fie echipate cu elemente tehnologice avansate începând din iulie 2022, pentru a contribui la îmbunătățirea siguranței și la reducerea numărului de accidente. În plus, din septembrie 2020 au început să se aplice noi norme menite să garanteze că toate autoturismele îndeplinesc cerințele de siguranță, de mediu și de producție înainte de a fi introduse pe piață. Aceste norme includ mai multe verificări ale autovehiculelor aflate deja pe piață și introduc o supraveghere la nivelul Uniunii Europene, inclusiv competența Comisiei de a dispune retrageri de pe piață la nivelul UE și de a impune sancțiuni producătorilor de autovehicule care încalcă legea, cu amenzi de până la 30 000 de euro per autovehicul.

Transformarea digitală a Uniunii Europene

Tehnologia digitală nu a fost niciodată mai importantă în viața noastră. În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceasta s-a dovedit a fi de neprețuit pentru menținerea contactelor între persoane și a activității întreprinderilor și a marcat un moment de cotitură în modul în care tehnologia este utilizată în educație și formare. Supercomputerele contribuie la anticiparea evoluției pandemiei, iar aplicațiile de depistare a contacților și de avertizare pot contribui la întreruperea lanțului de transmitere a virusului.

Pandemia a evidențiat, de asemenea, importanța dezvoltării competențelor digitale ale tuturor cetățenilor Uniunii și a îmbunătățirii accesului la internet de mare viteză pentru locuințe, întreprinderi și serviciile publice. Start-upurile europene bazate pe tehnologia digitală pot debloca soluții inovatoare, necesare pentru această transformare, pentru alte întreprinderi mici și mijlocii și pentru industriile mai mari. Tehnologiile digitale sunt, de asemenea, esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii, inclusiv prin sisteme energetice inteligente, agricultura de precizie și mobilitatea inteligentă.

Strategia digitală europeană

Bazele transformării digitale au fost puse deja, iar progresele constante de pe piața unică digitală aduc beneficii reale consumatorilor și întreprinderilor din întreaga Uniune și din afara acesteia. Comisia este hotărâtă să transforme anii 2020 în „deceniul digital” al Europei. În discursul său privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a solicitat Uniunii să deschidă calea inovării digitale, cu un plan comun și obiective clar definite pentru 2030, de exemplu în ceea ce privește conectivitatea, competențele și serviciile publice digitale. În cadrul NextGenerationEU, instrumentul de redresare al Uniunii, statele membre sunt invitate să investească 20 % din sprijinul lor financiar din partea Mecanismului de redresare și reziliență în transformarea digitală (a se vedea și „Un răspuns concertat la pandemia de COVID-19”).

Succesul transformării digitale a Uniunii va depinde de instituirea unor cadre eficace pentru a asigura tehnologii fiabile și pentru a le oferi întreprinderilor încrederea și mijloacele necesare pentru digitalizare. Strategia privind datele și Cartea albă privind inteligența artificială sunt primii piloni ai noii Strategii digitale europene. Acestea se concentrează asupra necesității de a pune oamenii pe primul loc în dezvoltarea tehnologiei și asupra necesității de a apăra și a promova valorile și drepturile europene în modul în care concepem, producem și utilizăm tehnologia.

Norme europene privind internetul adecvate pentru era digitală

Comisia a propus în luna decembrie o reformă ambițioasă a spațiului digital – un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale. În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul Uniunii pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online. Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice. Acesta pune cetățenii UE în centrul atenției și se bazează pe valorile Uniunii, inclusiv pe respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea este completată de Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative ale anumitor comportamente ale platformelor care acționează în calitate de „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică. Aceste platforme au un impact major asupra pieței unice, servesc drept portal important prin care întreprinderile utilizatoare ajung la clienții lor și se bucură de o poziție solidă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Prin Actul privind piețele digitale, noi norme vor defini și vor interzice aceste practici neloiale ale controlorilor fluxului de informație. Scopul este de a crea condiții de concurență echitabile pentru marile platforme online și de a permite start-upurilor din Uniune să se dezvolte, să se extindă și să concureze și, prin urmare, să asigure prețuri, calitate, posibilități de alegere și soluții inovatoare mai bune pentru utilizatori.

Tot în luna decembrie, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual, cu scopul de a sprijini redresarea și transformarea digitală a mass-mediei din UE. Acesta va completa acțiunile existente de sprijinire a libertății mass-mediei și a culturii mass-mediei și digitale.

În cursul anului, mai multe acte legislative importante au început să se aplice în întreaga Uniune. Printre acestea se numără primul set de norme pentru întreprinderile și comercianții mai mici de pe platformele online și normele care reglementează coordonarea la nivelul Uniunii a legislației naționale privind toate serviciile mass-media audiovizuale și privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public. De asemenea, a intrat în vigoare o legislație care stabilește un set clar de norme pentru serviciile de telecomunicații, oferind mai multă protecție consumatorilor și promovând investițiile în rețele de nouă generație.

Securitatea cibernetică și protecția datelor

Având în vedere creșterea amenințărilor cibernetice în timpul pandemiei, Uniunea Europeană a propus acțiuni pe mai multe fronturi. În februarie, Comisia a adoptat comunicarea privind conturarea viitorului digital al Europei, care a plasat existența unui nivel ridicat de securitate cibernetică în centrul transformării digitale a Uniunii, iar la 16 decembrie a anunțat o nouă strategie a UE în materie de securitate cibernetică.

Strategia de securitate cibernetică pentru deceniul digital descrie modul în care Uniunea își poate valorifica și consolida toate instrumentele și resursele pentru a fi suverană din punct de vedere tehnologic și pentru a-și intensifica cooperarea cu parteneri din întreaga lume. Aceasta prevede integrarea securității cibernetice în toate investițiile digitale planificate pentru perioada bugetară 2021-2027, precum și inițiative în trei domenii de acțiune ale Uniunii: promovarea rezilienței, a suveranității tehnologice și a poziției de lider, consolidarea capacității operaționale de prevenire, descurajare și răspuns și promovarea unui spațiu cibernetic global și deschis. Printre aceste inițiative se numără Unitatea cibernetică comună, un „scut cibernetic” compus din centre de operațiuni de securitate conectate pentru detectarea primelor semne de atac și consolidarea rolului de lider în asigurarea unui internet global și deschis.

Președinta von der Leyen a anunțat, de asemenea, o propunere privind o Unitate cibernetică comună care să coordoneze capacitățile operaționale în materie de securitate cibernetică în întreaga Uniune. Strategia digitală europeană include, de asemenea, o revizuire a Regulamentului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice, în urma unor consultări publice deschise desfășurate în 2020. Strategia a fost însoțită de revizuirea Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, primul act legislativ la nivelul Uniunii privind securitatea cibernetică.

Sancțiunile reprezintă una dintre opțiunile disponibile în setul de instrumente ale Uniunii pentru diplomația cibernetică pentru a preveni, a descuraja și a reacționa la activitățile cibernetice răuvoitoare îndreptate împotriva Uniunii sau a statelor sale membre. În luna iulie, Consiliul a aplicat sancțiuni pentru prima dată împotriva a șase persoane și trei entități în urma mai multor atacuri cibernetice. Sancțiunile impuse au inclus o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor. În plus, li se interzice persoanelor și entităților din Uniunea Europeană să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

Raportul Comisiei privind primii 2 ani de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor a constatat că acesta și-a îndeplinit majoritatea obiectivelor, în special oferind cetățenilor un set solid de drepturi exercitabile și creând un nou sistem de guvernanță și de asigurare a respectării normelor la nivelul Uniunii.

Valorificarea puterii datelor

Datele reprezintă o resursă esențială pentru competitivitate, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea societății în general. Inovarea bazată pe date va aduce beneficii enorme pentru cetățeni, de exemplu prin îmbunătățirea medicinei personalizate, prin mobilitatea inteligentă și prin contribuția sa la realizarea obiectivului UE de neutralitate climatică până în 2050.

Accesul la volumul tot mai mare de date și capacitatea de a le utiliza sunt esențiale pentru inovare și creștere economică. Strategia europeană privind datele urmărește crearea unui veritabil spațiu european al datelor, o piață unică în care datele să poată circula liber în interiorul Uniunii și între sectoare. Spațiile europene comune ale datelor din diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, mediul și securitatea, vor asigura disponibilitatea mai multor date pentru a fi utilizate în economie și societate, menținând în același timp controlul asupra întreprinderilor și persoanelor care generează datele. Acest lucru va spori, de asemenea, suveranitatea tehnologică a Uniunii în privința tehnologiilor generice esențiale și a infrastructurii pentru economia datelor, contribuind în același timp la dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială fiabile. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea a propus în luna noiembrie un cadru de reglementare pentru guvernanța datelor, accesul la date și reutilizarea acestora între întreprinderi, între întreprinderi și guverne și în cadrul administrațiilor.

Inteligență artificială și supercomputere

Conexiuni mai rapide și mai bune pentru cetățenii Uniunii

Comisia a publicat în luna septembrie o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării. Recomandarea invită statele membre să elaboreze o abordare comună, sub forma unui set de instrumente de bune practici, până la sfârșitul lunii martie 2021.

Asigurarea securității rețelelor 5G din Uniune este esențială. În luna ianuarie, Uniunea a aprobat setul comun de măsuri convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G. Conform unui raport publicat în luna decembrie, majoritatea statelor membre sunt deja pe drumul cel bun în ceea ce privește implementarea măsurilor recomandate. Lucrările coordonate privind securizarea rețelelor 5G la nivelul Uniunii vor continua.

Competențe pentru era digitală

Toată lumea are nevoie de competențe digitale, nu numai pentru a face față pandemiei actuale, ci și din cauza cererii de alfabetizare digitală la locul de muncă și în societatea de astăzi. Unul din cinci tineri din Uniunea Europeană nu atinge un nivel de bază al competențelor digitale, iar multe gospodării cu venituri mici nu au acces la calculatoare. Agenda pentru competențe în Europa a stabilit mai multe obiective care trebuie atinse până în 2025, unul dintre acestea fiind ca 70 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază, față de 56 % în 2019.

Pe baza învățămintelor desprinse din pandemia de COVID-19, noul Plan de acțiune pentru educația digitală al Comisiei va sprijini cetățenii, instituțiile de învățământ și formare și statele membre în eforturile lor de a se adapta la tranziția digitală (pentru mai multe informații, a se vedea „Construim o Europă echitabilă și socială”).

Investițiile și reformele legate de adaptarea sistemelor de învățământ pentru a sprijini competențele digitale și formarea educațională și profesională pentru toate vârstele se află, de asemenea, în centrul eforturilor de redresare. Comisia încurajează statele membre să includă astfel de investiții și reforme în planurile lor de redresare și reziliență.

Finanțe digitale

Beneficiile finanțelor digitale: produse financiare mai bune pentru consumatori și noi modalități de direcționare a finanțării către întreprinderile din Uniunea Europeană, în special către întreprinderile mici și mijlocii; sprijină strategia de redresare economică a Europei și deschid noi canale de mobilizare a finanțării pentru a sprijini Pactul verde și Noua strategie industrială pentru Europa; finanțele digitale transfrontaliere vor consolida integrarea piețelor financiare în uniunea bancară și în uniunea piețelor de capital; consolidează capacitatea Europei de a-și păstra și întări autonomia strategică deschisă în domeniul serviciilor financiare.

Consumatorii și întreprinderile din Uniunea Europeană utilizează din ce în ce mai mult servicii financiare digitale în diverse scopuri, cu atât mai mult în timpul pandemiei. Comisia urmărește să stimuleze inovarea responsabilă în sectorul financiar al Uniunii, în special pentru start-upuri digitale foarte inovatoare, atenuând totodată orice riscuri potențiale legate de protecția investitorilor, spălarea banilor și criminalitatea informatică.

În luna septembrie, Comisia a adoptat un set de măsuri cu scopul de a transforma serviciile financiare ale Uniunii în servicii mai ușor de utilizat din punct de vedere informatic și de a stimula inovarea responsabilă și concurența între furnizorii de servicii financiare din Uniune. Acesta includea o strategie privind plățile de mică valoare și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența operațională digitală. Aceste măsuri au scopul de a stimula competitivitatea Uniunii în sectorul financiar și de a le oferi cetățenilor acces la produse financiare și metode de plată inovatoare, asigurând în același timp protecția consumatorilor și stabilitatea financiară. În conformitate cu strategia mai amplă a Comisiei privind datele și cu implementarea de către aceasta a aplicațiilor blockchain de încredere pentru serviciile publice, scopul este de a promova schimbul de date și finanțarea deschisă, menținând totodată standardele foarte înalte ale Uniunii în materie de confidențialitate și de protecție a datelor. Măsurile vor fi esențiale pentru redresarea economică a Uniunii, deoarece vor debloca noi canale de finanțare pentru întreprinderi, contribuind în același timp la realizarea Pactului verde european, a tranziției digitale a Europei și a noii Strategii industriale pentru Europa.

Pandemia de COVID-19 a provocat un șoc economic sever în Uniunea Europeană. Printre consecințele acesteia se vor număra, probabil, o agravare a sărăciei, a excluziunii sociale și a inegalităților. Efectele sociale ale pandemiei sunt resimțite de milioane de persoane din UE. Uniunea Europeană a plasat cetățenii în centrul procesului său decizional în 2020 și a luat măsuri pentru a asigura o redresare incluzivă și echitabilă pentru toți, care acordă prioritate sănătății și securității. De-a lungul întregului an, Uniunea a lansat numeroase inițiative noi, într-un evantai de domenii precum asistența medicală, integrarea socială și lupta împotriva amenințărilor la adresa securității.

Construirea unei uniuni europene a sănătății

Printre învățămintele desprinse din pandemia de Covid-19 se numără intensificarea cooperării noastre și crearea unor structuri solide la nivelul Uniunii Europene, realizarea de evaluări comune ale riscurilor și cooperarea la punerea în comun a datelor, pentru a dispune de mai multe informații și de resurse mai bune pentru planificarea pregătirii și a răspunsului.

În discursul său privind starea Uniunii, prezentat în luna septembrie, președinta von der Leyen a anunțat, ca prioritate pentru anii următori, o consolidare a uniunii europene a sănătății. Aceasta nu va servi doar la întărirea răspunsurilor noastre în caz de criză, ci va merge mult mai departe, îmbunătățind toate aspectele sănătății cetățenilor, prin lupta împotriva cancerului cu ajutorul Planului european de combatere a cancerului (care urmează să fie adoptat în 2021) și prin abordarea disponibilității și a accesibilității medicamentelor cu ajutorul Strategiei farmaceutice. O uniune europeană a sănătății mai puternică ar asigura un maximum de eficacitate eforturilor de combatere a vulnerabilităților din sistemele noastre de sănătate.

Pregătirea și răspunsul la urgențele sanitare

Făcând un prim pas către uniunea europeană a sănătății, în noiembrie, Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru a ajuta Uniunea să se pregătească și să răspundă mai bine la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. Declararea unei urgențe la nivelul Uniunii ar putea declanșa, în viitor, măsuri de răspuns coordonate îndeaproape. O mai bună pregătire necesită date mai bune, resurse bine planificate și expertiză, motiv pentru care Comisia a propus acordarea unui rol mai important agențiilor Uniunii din domeniul sănătății: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente. Comisia intenționează de asemenea să propună înființarea unei agenții specializate, pentru a răspunde situațiilor de urgență biomedicală: Autoritatea Uniunii pentru Răspuns în Situații de Urgență Sanitară.

Lipsa accesului la date și capacitatea limitată de a răspunde în mod adecvat focarelor de amploare au îngreunat misiunea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor în timpul acestei pandemii. O Agenție Europeană pentru Medicamente mai puternică ar fi mai în măsură să asigure aprovizionarea cu medicamente, să ofere consiliere cu privire la tratamentele emergente și să coordoneze studiile clinice în timpul unei crize sanitare.

O strategie farmaceutică pentru Europa

Strategia acoperă întregul ciclu de viață al unui medicament: 1. cercetare și inovare; 2. autorizare, evaluarea tehnologiei medicale și introducerea pe piață; 3. asigurarea aprovizionării cu respectivul medicament și 4. distribuirea către pacienți

Întărirea democrației noastre

Într-o democrație sănătoasă și prosperă, cetățenii își pot exprima în mod liber punctele de vedere, își pot alege liderii politici și pot avea un cuvânt de spus în legătură cu propriul viitor. Pentru ca participarea cetățenilor să aibă însemnătate, aceștia trebuie să aibă posibilitatea de a-și forma propriile opinii. Ei trebuie să poată face alegeri electorale într-un univers public în care pot fi exprimate deschis o pluralitate de puncte de vedere și în care mass-media, mediul academic și societatea civilă își pot juca în deplină libertate rolul de stimulare a dezbaterilor, fără interferențe răuvoitoare, fie ele interne sau externe. Ultimii ani au arătat că democrația din Uniunea Europeană se confruntă cu provocări care merg de la un extremism și interferențe electorale în creștere până la răspândirea de informații manipulative și amenințări împotriva jurnaliștilor.

Planul de acțiune pentru democrația europeană va abilita cetățenii și va consolida democrația în întreaga UE. Pentru a aborda provocările cu care se confruntă sistemele noastre democratice și a elimina distanța percepută dintre cetățeni și responsabilii politici, planul de acțiune prevede măsuri pentru promovarea unor alegeri libere și corecte, consolidarea libertății mass-mediei și combaterea dezinformării. Aceste măsuri vor viza acele domenii în care sistemele noastre democratice și populațiile noastre sunt cel mai vulnerabile.

Mai concret, pentru a proteja integritatea alegerilor și a promova participarea democratică, planul de acțiune anunță noi propuneri legislative care urmăresc să asigure o mai mare transparență a publicității politice și să revizuiască regulile referitoare la finanțarea partidelor politice europene. Prin intermediul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, Comisia va institui de asemenea un mecanism comun de combatere a amenințărilor la adresa proceselor electorale.

În domeniul libertății și al pluralismului mass-media, Comisia va emite totodată o recomandare privind îmbunătățirea siguranței online și a siguranței fizice a jurnaliștilor, cu accent pe noile amenințări, în special cele la adresa femeilor din această breaslă, și va prezenta o inițiativă pentru protejarea jurnaliștilor și a societății civile de acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice.

Alte măsuri de promovare a pluralismului mass-mediei includ crearea unui instrument de monitorizare a proprietății în mass-media, elaborarea de orientări privind transparența proprietății în mass-media, promovarea unei repartizări transparente și echitabile a publicității de stat, promovarea diversității mass-mediei și implementarea unei abordări europene privind importanța serviciilor mass-media audiovizuale de interes general. Comisia va sprijini cooperarea dintre consiliile media naționale, autoritățile independente de reglementare din domeniul mass-media, alte organisme de autoreglementare din acest domeniu și rețelele de jurnaliști, precum și inițiativele de promovare a parteneriatelor și standardelor jurnalistice.

În fine, Comisia își va intensifica eforturile pentru a contracara dezinformarea și ingerința externă. Activitatea Uniunii în acest domeniu va continua să fie puternic înrădăcinată în valorile și principiile europene și va salvgarda pe deplin dreptul persoanelor de a-și exprima opiniile și de a accesa conținut legal online. Concret, Comisia va conduce lucrările de consolidare a actualului Cod de bune practici privind dezinformarea. Ea va oferi îndrumări clare platformelor cu privire la modalități de intensificare a acțiunilor îndreptate împotriva dezinformării și va introduce un cadru robust de monitorizare și supraveghere. De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre pentru a dezvolta și consolida setul de instrumente al UE pentru combaterea operațiunilor de ingerință și influențare externe.

O democrație sănătoasă se fondează pe implicarea cetățenilor și pe o societate civilă activă nu numai în perioada alegerilor. Întregul plan de acțiune pune un accent puternic pe abilitarea cetățenilor și a societății civile. Acesta se concentrează atât pe dezvoltarea alfabetizării mediatice, pentru a ajuta cetățenii de toate vârstele să navigheze în mediul știrilor, cât și pe încurajarea participării la nivel local, național și european.

Observatorul european al mass-mediei digitale a fost lansat în luna iunie pentru a sprijini activitatea verificatorilor de fapte independenți și a cercetătorilor universitari, el colaborând în același timp cu organizațiile media și cu experții în alfabetizarea mediatică. Obiectivul este ca observatorul să devină hubul european pentru combaterea dezinformării online.

Salvgardarea statului de drept

În luna septembrie, Comisia a publicat primul său raport anual privind statul de drept. Acesta include capitole specifice pentru toate statele membre și evaluează atât evoluțiile pozitive, cât și pe cele negative, din întreaga UE. Acesta evidențiază faptul că, deși numeroase state membre au standarde înalte în ceea ce privește statul de drept, există în continuare provocări semnificative. Raportul ia în considerare și evoluțiile care rezultă din măsurile de urgență luate de statele membre din cauza crizei provocate de coronavirus. El evaluează patru piloni principali, care au o importanță deosebită pentru situația statului de drept: sistemele judiciare naționale; cadrele anticorupție; pluralismul și libertatea mass-media și alte aspecte instituționale legate de mecanismele de control și echilibru esențiale pentru o democrație funcțională.

Obiectivul noului raport privind statul de drept este diversificarea măsurilor existente ale Uniunii printr-un nou instrument preventiv și lansarea unei dezbateri pe tema culturii statului de drept la nivelul Uniunii. Raportul ar trebui să le ofere tuturor statelor membre un instrument pentru a examina modalități de soluționare a provocărilor și pentru a învăța din experiențele celorlalte state membre, și ar trebui să le arate modul în care poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale.

În ianuarie 2020, în contextul unui caz aflat pe rol privind regimul disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, Comisia a solicitat Curții de Justiție să impună măsuri provizorii Poloniei, dispunându-i suspendarea activității Camerei Disciplinare a Curții Supreme în cadrul procedurilor disciplinare îndreptate împotriva judecătorilor. Decizia a fost luată având în vedere hotărârea preliminară a Curții de Justiție din 19 noiembrie 2019 privind independența acestei noi Camere Disciplinare și hotărârea ulterioară din decembrie 2019 a Curții Supreme a Poloniei, conform căreia camera nu îndeplinește cerințele legislației Uniunii privind independența judiciară și, prin urmare, nu este o instanță independentă în sensul legislației Uniunii. Continuarea activității Camerei Disciplinare în cadrul procedurilor disciplinare îndreptate împotriva judecătorilor a creat un risc de prejudiciu ireparabil pentru judecătorii polonezi și un risc de subminare a independenței sistemului judiciar polonez. Cererea Comisiei a fost acceptată de Curte prin decizia sa din 8 aprilie 2020.

Prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere în aprilie, Comisia a lansat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, în legătură cu Legea sistemului judiciar din 20 decembrie 2019, care a intrat în vigoare la 14 februarie 2020. Comisia a considerat că această lege subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu primatul legislației Uniunii. Noua lege împiedică instanțele poloneze să aplice direct anumite dispoziții ale legislației Uniunii care protejează independența judiciară și să trimită Curții de Justiție hotărâri preliminare cu privire la astfel de chestiuni. Comisia a analizat răspunsul guvernului polonez la scrisoarea de punere în întârziere și, întrucât preocupările sale nu fuseseră abordate, Comisia a trecut la cea de a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând un aviz motivat Poloniei la 30 octombrie 2020.

În plus, la 3 decembrie 2020, Comisia a trimis o nouă scrisoare de punere în întârziere Poloniei, ca parte a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, referitoare, printre altele, la deciziile recente ale Camerei Disciplinare a Curții Supreme privind ridicarea imunității judecătorilor în contextul anchetelor penale.

Implicarea cetățenilor

În luna decembrie, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit asupra unui Registru de transparență consolidat comun celor trei instituții. Acesta va spori transparența și controlul public al modului în care instituțiile UE interacționează cu reprezentanții grupurilor de interese.

Conferința privind viitorul Europei

Succesul și reziliența Uniunii Europene depind de sprijinul și angajamentul cetățenilor săi. A da europenilor un cuvânt mai puternic de spus în ceea ce privește construirea viitorului Uniunii noastre este una dintre prioritățile politice ale președintei von der Leyen. În 2020, Uniunea Europeană s-a pregătit să lanseze Conferința privind viitorul Europei, pentru a clădi un dialog cu cetățenii pe marginea elaborării politicilor UE. Comisia și-a prezentat propunerile în ianuarie, iar pregătirile au continuat pe parcursul anului.

Conferința le va permite europenilor din toate categoriile sociale și din toate colțurile Uniunii să își exprime opiniile și să facă propuneri cu privire la viitorul continentului nostru. Ea își propune să clădească un dialog cu cât mai multe persoane din Europa, în special cu tinerii și cu cei care nu se implică de obicei în problemele europene. Dezbaterile vor avea loc la toate nivelurile: local, regional, național și la nivelul Uniunii. Președinta von der Leyen s-a angajat să dea curs celor convenite în cadrul acestor dezbateri.

MATERIAL VIDEO: „Întrebați-o pe președintă” îi apropie pe cetățeni de Uniunea Europeană mai mult ca oricând: oricine poate înregistra acum un scurt material video cu o întrebare și poate primi un răspuns chiar din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Inițiativa cetățenească europeană

În luna iulie, Parlamentul și Consiliul au luat măsuri pentru a aborda efectele pandemiei de COVID-19 asupra modului în care funcționează Inițiativa cetățenească europeană. Restricțiile de circulație impuse în statele membre din motive de sănătate au diminuat capacitatea organizatorilor de a ține evenimente de campanie pentru inițiativele lor și de a colecta semnături pe hârtie. Noile reguli permit prelungirea perioadelor de colectare a inițiativelor cetățenești afectate de pandemie.

Mai multe avantaje pentru consumatori

Noua agendă privind consumatorii, adoptată de Comisie în noiembrie, stabilește acțiunile pe care Uniunea Europeană le va întreprinde ca răspuns la noile provocări prezentate de COVID-19 și de tranzițiile digitală și verde, inclusiv preocupările legate de mediu și de sustenabilitate, asigurarea efectivă a aplicării drepturilor consumatorilor și protejarea consumatorilor vulnerabili. Punerea în practică a acestor propuneri va însemna o cooperare mai strânsă între Uniune și autoritățile naționale, și îmbunătățiri în guvernanța politicii UE în domeniul consumatorilor. În luna noiembrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat o directivă care va crea un nou sistem european de despăgubire colectivă, care va facilita eforturile organizațiilor de a apăra interesele colective ale consumatorilor prin lansarea de acțiuni în instanțe sau pe lângă autoritățile competente, în numele consumatorilor prejudiciați de încălcările legislației Uniunii.

Îmbunătățirea vămilor din UE

Aspecte principale ale activității vamale a Uniunii Europene. În 2019, cota Uniunii Europene din comerțul mondial era de 15,3%, peste 850000 de declarații vamale fiind întocmite zilnic. În fiecare lună, cele 27 de state membre exportă și importă mărfuri din și către restul lumii în valoare de aproximativ 339 de miliarde de euro. Oficiul European de Luptă Antifraudă a recomandat recuperarea a peste 2,7 miliarde de euro în taxe vamale neplătite pentru mărfuri subevaluate și a 300 de milioane de euro pentru cazuri de taxe antidumping în sectorul panourilor solare, al biodieselului și în alte sectoare, între 2017 și 2019. În 2018, au fost confiscate aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală, având o valoare de piață de aproape 740 de milioane de euro.

Vămile joacă un rol vital în facilitarea unui flux neîntrerupt și sigur al mărfurilor, oprind în același timp intrarea în Uniune a produselor nesigure sau ilegale. Veniturile vamale contribuie, de asemenea, la bugetul Uniunii. În luna septembrie, Comisia a prezentat un nou Plan de acțiune privind uniunea vamală, stabilind o serie de măsuri cu ajutorul cărora se urmărește ca vămile din UE să devină mai inteligente, mai inovatoare și mai eficiente. Aceste măsuri au ca scop o mai bună protecție a bugetelor cetățenilor și a bugetelor publice, eliminând în același timp sarcinile inutile pentru întreprinderi, comercianți și administrații. În luna octombrie, Comisia a prezentat primul rezultat concret al planului de acțiune. Mediul ghișeului unic va îmbunătăți interconectarea dintre toate autoritățile la frontierele Uniunii și va permite întreprinderilor să îndeplinească formalitățile la frontieră printr-un singur portal unic într-un stat membru.

Un nou Pact privind migrația și azilul

În luna septembrie, Comisia a propus un nou Pact privind migrația și azilul. Acesta răspunde nevoii de reformă structurală a politicii Uniunii în materie de migrație, garantând posibilitatea abordării provocărilor actuale și viitoare și respectând în același timp valorile și drepturile fundamentale europene. Pactul asigură faptul că cei care au nevoie reală de protecție vor avea dreptul să rămână în Uniunea Europeană, în timp ce alte persoane vor trebui să fie returnate într-un mod eficace și demn.

Noul pact include toate elementele necesare pentru o abordare cuprinzătoare a UE în materie de migrație, inclusiv proceduri de azil și returnare mai eficace, o gestionare întărită a frontierelor, căi consolidate de migrație legală către Uniune, integrarea migranților în societate și parteneriate mai puternice cu țările din afara Uniunii Europene. El va îmbunătăți de asemenea solidaritatea și partajarea echitabilă a responsabilității între statele membre, va spori cooperarea și coordonarea în materie de căutare și salvare și va institui un sistem de răspuns dedicat abordării situațiilor de criză, precum și un sistem de monitorizare permanentă a migrației. Mecanismul de solidaritate propus va asigura faptul că toate statele membre primesc ajutorul de care au nevoie atunci când se confruntă cu presiuni migratorii sau în urma unor operațiuni de căutare și salvare.

Pactul urmărește de asemenea să consolideze parteneriatele reciproc avantajoase cu țările de origine și de tranzit, pentru a contribui la soluționarea provocărilor comune, precum sprijinirea comunităților gazdă, eliminarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare, combaterea introducerii ilegale de migranți, sprijinirea gestionării frontierelor și dezvoltarea de căi legale de migrație.

Existența unor proceduri rapide și integrate va asigura responsabilități mai clare, contribuind la restabilirea încrederii între statele membre. Alte avantaje ale unor bune proceduri în materie de gestionare a migrației și în materie de azil sunt securitatea juridică și protecția pentru migranți și refugiați, funcționarea eficientă a sistemului și aplicarea credibilă a normelor.

Protejarea persoanelor aflate în dificultate

Noul Pact privind migrația și azilul face o serie de propuneri pentru a asigura protecția persoanelor aflate în dificultate, inclusiv a celor mai vulnerabile. Primul pas va fi adoptarea propunerilor lansate de Comisie în 2016 în ceea ce privește modificarea Directivei privind condițiile de primire, a Regulamentului privind cadrul de relocare și a Regulamentului privind condițiile pentru protecția internațională. Acesta asigură totodată faptul că se acordă prioritate celor mai bune interese ale copiilor migranți, atât în contextul procedurilor de azil și de returnare, cât și al procedurilor la frontieră. În cursul anului 2020, acest lucru s-a concretizat prin transferul a 2 209 de copii neînsoțiți, familii, solicitanți de azil vulnerabili și refugiați recunoscuți din Grecia către alte state membre ale Uniunii, cu sprijinul Comisiei Europene.

În urma incendiilor care au distrus centrul de recepție și identificare Moria în luna septembrie, Comisia a acționat imediat. Aceasta a finanțat transferul tuturor celor 406 minori neînsoțiți din Moria către continent, continuând în același timp să coordoneze și să finanțeze transferurile voluntare din Grecia către 13 state membre, Elveția, Islanda și Norvegia. În plus, Comisia, în deplin acord cu autoritățile elene, a înființat un grup operativ dedicat pentru a sprijini gestionarea migrației în Grecia într-un mod susținut. Prima sa prioritate a fost implementarea unui program-pilot comun cu autoritățile elene pentru construirea unei noi facilități de primire în Lesbos, care va contribui la asigurarea unei gestionări eficace a migrației.

Căi de migrație sigure și legale către Europa

Pactul subliniază necesitatea finalizării reformei pendinte a Directivei privind cartea albastră a UE – pentru a atrage talentele înalt calificate de care au nevoie economiile Uniunii – și anunță adoptarea unui pachet privind competențele și talentele în 2021. Comisia propune de asemenea lansarea de parteneriate pentru atragerea de talente, în vederea sprijinirii programelor de mobilitate și migrație cu țări-cheie din afara UE. Uniunea va facilita și coordona parteneriatele, oferind finanțare și sprijin.

În 2020, 34 de milioane de persoane care locuiau în Uniune (sau 8 % din populație) se născuseră într-o țară din afara Uniunii Europene. O caracteristică a unui sistem sănătos și echitabil de gestionare a migrației este garantarea faptului că toți cei care se află în mod legal în Uniune pot să participe și să contribuie la bunăstarea, prosperitatea și coeziunea societăților europene. Un astfel de sistem promovează coeziunea socială și dinamismul economic și oferă exemple pozitive ale modului în care Uniunea poate gestiona efectele migrației și ale diversității, prin clădirea unor societăți deschise și reziliente.

În timp ce politica de integrare este în primul rând responsabilitatea statelor membre, Comisia își intensifică sprijinul acordat acestora cu un nou Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru 2021-2027. Elaborat în urma unei ample consultări, acesta abordează integrarea și incluziunea socială în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, locuințele, egalitatea, cultura și sportul.

Parteneriatele pentru atragerea de talente oferă opțiuni mai bune de angajare în țara de origine, precum și căi legale de migrație către Uniunea Europeană. Parteneriatele pentru atragerea de talente vor sprijini migrația legală împreună cu parteneri-cheie, intensificând cooperarea existentă. Ele vor oferi programe de mobilitate pentru muncă și sau formare, cu finanțare din partea Uniunii și în corelație cu locurile de muncă vacante și cu necesarul de competențe din UE. Programul parteneriatelor pentru atragerea de talente include consolidarea capacităților pentru formarea profesională și integrarea migranților returnați, colaborarea cu ministerele, angajatorii și partenerii sociali, cu sistemul de învățământ și cu diaspora.

Noi norme privind procedurile de acordare a vizelor

Statele membre ale Uniunii Europene se numără printre cele mai importante destinații turistice din lume. Numărul cererilor de viză procesate crește în fiecare an și este probabil ca această tendință să continue, odată cu eliminarea restricțiilor mondiale legate de COVID-19. Noile norme privind vizele de scurtă ședere, care au devenit aplicabile în februarie, facilitează solicitarea de către călătorii legitimi a unei vize de intrare în UE, oferind în același timp mai multe instrumente de combatere a migrației neregulamentare. În plus, Uniunea Europeană poate adapta acum aplicarea anumitor norme la modul în care o țară din afara UE cooperează la returnarea și readmisia cetățenilor săi cu ședere neregulamentară în Uniune.

Securitate și apărare

În luna iulie, Comisia a stabilit o nouă Strategie a UE privind o uniune a securității pentru 2020-2025, concentrându-se pe domeniile în care Uniunea poate sprijini în mod mai eficace statele membre în promovarea securității pentru toți cei care trăiesc în Uniunea Europeană. Strategia prezintă instrumentele și măsurile care vor fi elaborate în următorii 5 ani pentru a asigura securitatea tuturor, atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Domeniul de aplicare al strategiei se întinde de la combaterea terorismului și a criminalității organizate până la prevenirea și detectarea amenințărilor hibride, creșterea rezilienței infrastructurii noastre critice, promovarea securității cibernetice și încurajarea cercetării și inovării.

MATERIAL VIDEO: Uniunea securității la nivelul UE contribuie la protejarea tuturor celor care locuiesc în Europa.

Lupta împotriva criminalității organizate și transfrontaliere

Comisia a intensificat în 2020 lupta împotriva criminalității organizate și a infractorilor internaționali, lansând inițiative pe mai multe fronturi. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere dramatică a rapoartelor privind abuzul sexual online asupra copiilor în toate statele membre, existând indicii că problema a devenit și mai gravă din cauza pandemiei. În luna iulie, Comisia a adoptat o nouă Strategie a UE privind combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor. Ea se concentrează pe garantarea instituirii unui cadru legal adecvat, consolidarea răspunsului forțelor de ordine și o mobilizare coordonată în materie de prevenire, anchetare și asistență pentru victime, care să includă toți actorii relevanți. În luna septembrie, Comisia a propus de asemenea o legislație provizorie pentru a se asigura că furnizorii de servicii de comunicații online pot continua să aplice măsuri voluntare pentru detectarea și raportarea abuzului sexual online asupra copiilor și eliminarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor.

Uniunea coordonează acțiunile de combatere a traficului de arme de foc de mai mulți ani, dar apariția unor noi amenințări necesită noi acțiuni. În luna iulie, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025, axat pe reducerea accesului la piața neagră a armelor de foc, îmbunătățirea capacității de asigurare a aplicării legii și ameliorarea cooperării internaționale. Comisia își propune să abordeze creșterea traficului de droguri și a consumului de droguri ilicite în Europa cu noua Agendă și noul Plan de acțiune al Uniunii în materie de droguri pentru perioada 2021-2025. Acestea abordează problema drogurilor la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, punând accentul pe o mai bună securitate (toate aspectele traficului), o prevenire sporită, un acces mai bun la tratament și reducerea riscurilor și a prejudiciilor.

În luna iunie, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a înființat Centrul european de combatere a criminalității economice și financiare pentru a răspunde atât creșterii exponențiale a criminalității financiare și economice și a criminalității organizate la scară largă, cât și cererilor de sprijin operațional primite din partea statelor membre.

Prevenirea și combaterea terorismului și a radicalizării

Comisia a lansat diverse inițiative pentru a consolida punerea în aplicare a cadrului juridic al Uniunii în domeniul combaterii terorismului. În luna iunie, Comisia a publicat orientări pentru a sprijini autoritățile naționale, întreprinderile și piețele online în punerea în aplicare a normelor privind substanțele chimice care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru fabricarea explozivilor artizanali (precursorii de explozivi). De asemenea, a fost lansat un program de monitorizare online pentru a urmări impactul acestor norme. În luna septembrie, Comisia a publicat un raport care evaluează măsurile luate de statele membre pentru a se conforma normelor Uniunii privind combaterea terorismului. Aceste norme sunt principalul instrument de justiție penală la nivelul Uniunii pentru combaterea terorismului.

În luna decembrie, Comisia a propus o nouă Agendă privind combaterea terorismului pentru a spori reziliența Uniunii în ceea ce privește terorismul. Aceasta se bazează pe munca depusă în ultimii ani și cuprinde măsuri care sprijină statele membre în anticiparea, prevenirea, protejarea și răspunsul la amenințările teroriste. De asemenea, Comisia a propus consolidarea mandatului Europol prin revizuirea Regulamentului Europol. Inițiativa își propune să îmbunătățească sprijinul acordat de Europol statelor membre pentru combaterea terorismului și a criminalității grave și ar urma să promoveze în continuare cooperarea și schimbul de informații.

Combaterea unor amenințări aflate în continuă evoluție: Uniunea Europeană sprijină autoritățile naționale judiciare și de aplicare a legii cu instrumente pentru a răspunde noilor amenințări, a lupta împotriva criminalității cibernetice, a combate conținutul ilegal online și pentru a contracara amenințările hibride.

S-au încheiat negocierile cu privire la un Regulament privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist, care va elimina rapid propaganda teroristă, asigurând în același timp libertatea de exprimare și o transparență sporită, în paralel cu activitatea continuă din cadrul Forumului UE pentru internet, care luptă împotriva diseminării propagandei teroriste online. De asemenea, Comisia a oferit un sprijin mai bine direcționat statelor membre și practicienilor din prima linie, prin intermediul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, în domeniile prioritare identificate anterior.

Protejarea infrastructurilor critice

Oamenii se bazează pe infrastructura-cheie, atât cea fizică, cât și cea digitală (de exemplu aeroporturile, centralele electrice, unitățile medicale sau rețelele de telecomunicații), pentru a asigura multe servicii esențiale. Această infrastructură trebuie să fie rezilientă la orice tip de risc, fie el natural sau creat de om, accidental sau premeditat. În luna decembrie, Comisia a propus o nouă directivă privind reziliența entităților critice care stau la baza unor servicii vitale în multe sectoare.

Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Noul Plan de acțiune privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului elaborat de Comisie își propune să acopere toate lacunele și să elimine toate verigile slabe din normele UE privind combaterea acestor amenințări. Planul de acțiune se bazează pe șase piloni, fiecare dintre aceștia fiind conceput pentru a îmbunătăți lupta generală a Uniunii împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului și pentru a consolida rolul mondial al Uniunii în acest domeniu. Împreună, acești șase piloni vor asigura o mai bună armonizare și, prin urmare, o mai mare eficacitate a normelor UE. Va exista o mai bună supraveghere a modului de aplicare a normelor și o mai bună coordonare între autoritățile statelor membre.

Un mediu de securitate adaptat exigențelor viitorului: Uniunea Europeană sprijină protejarea infrastructurii critice împotriva unei game largi de amenințări și consolidarea rezilienței sale la aceste amenințări. Principalele domenii de interes sunt întărirea securității cibernetice și protejarea spațiilor publice.

Industria apărării

Fragmentarea industriei apărării pune sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a construi următoarea generație de capacități critice de apărare. Acest lucru ar reduce suveranitatea și autonomia strategică a Uniunii, precum și capacitatea sa de a acționa ca furnizor de securitate. În 2020, două programe-pilot inovatoare ale Uniunii – Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, cu un buget de 90 de milioane de euro, și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, cu un buget de 500 de milioane de euro – au reprezentat un important pas înainte. Pe parcursul anului, acțiunea pregătitoare a furnizat o finanțare de 23 de milioane de euro unui număr de 10 proiecte de cercetare în domeniul apărării, în timp ce programul de dezvoltare a asigurat 200 de milioane de euro pentru un număr de 16 proiecte. Programele deschid calea unui Fond european de apărare matur, care, începând din 2021, va contribui la crearea unei baze industriale de apărare integrate la nivelul întregii Uniuni.

În paralel, statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă au continuat să lucreze la implementarea inițiativelor în domeniul apărării, inclusiv la cooperarea structurată permanentă în materie de apărare și la procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea. Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a fost însărcinat de Consiliu să elaboreze o Busolă strategică pentru consolidarea unei culturi europene comune a securității și apărării și definirea unor orientări de politică în domeniul gestionării crizelor, al rezilienței, al dezvoltării capabilităților și al parteneriatelor.

O perioadă dificilă pentru economia UE

Pandemia provocată de coronavirus reprezintă un șoc fără precedent atât pentru economia UE, cât și pentru economia mondială, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. Potrivit previziunilor de toamnă ale Comisiei, se anticipa că economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa și a crește cu 4,1 % în 2021 și cu 3 % în 2022. Deși pandemia a afectat economiile tuturor statelor membre, amploarea impactului și forța redresării vor varia semnificativ de la o regiune la alta.

Rata șomajului pe ansamblul Uniunii va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020, afectând în mod disproporționat femeile, tinerii, lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu încadrare temporară. Sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile sunt susceptibile să crească, ceea ce scoate în evidență importanța unei redresări incluzive și echitabile pentru toți.

Provocările create de pandemie în 2020 subliniază din nou importanța coordonării politicilor economice în Uniunea Europeană. Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea acelor politici economice și de ocupare a forței de muncă care vor ghida Uniunea și statele sale membre prin hățișul provocărilor prezentate de redresare și de tranzițiile verde și digitală. Semestrul european și noul Mecanism de redresare și reziliență sunt, prin urmare, strâns legate. Planurile de redresare și reziliență ale statelor membre vor fi evaluate în raport cu recomandările specifice anterioare, deoarece acestea reflectă principalele provocări cu care se confruntă fiecare stat membru în parte. Datorită acestei legături, calendarul semestrului european pentru ciclul 2020-2021 a fost temporar adaptat la lansarea noului mecanism.

În 2020, Comisia a început, de asemenea, să integreze obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european, ca parte a strategiei sale de a pune accentul pe sustenabilitatea competitivă și de a construi o economie care să funcționeze în beneficiul oamenilor și al planetei, în conformitate cu Pactul verde european.

În prima jumătate a anului 2020, peste 23 de miliarde de euro au fost investite în întreaga Uniune în cadrul celor patru fonduri ale politicii de coeziune – o creștere de peste 5 % de la finele anului 2019, în ciuda incertitudinii economice cauzate de pandemie. Se depune în prezent un efort semnificativ de reprogramare în cadrul celor două Inițiative pentru Investiții în răspunsul la coronavirus, implementate în lunile martie și aprilie grație unei propuneri imediate a Comisiei și aprobării rapide a Parlamentului European și a Consiliului, permițând punerea la dispoziție și alocarea de fonduri pentru acțiuni specifice crizei în toate statele membre (a se vedea și „Un răspuns concertat la pandemia de COVID-19”).

Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus Plus a sprijinit achizițiile de urgență de echipamente medicale și a ajutat societățile comerciale să se mențină pe linia de plutire. Câteva exemple sunt enumerate în cele ce urmează (în sensul acelor de ceasornic): Polonia a cumpărat 536 de ventilatoare și 120 de vehicule de urgență. Slovacia a achiziționat 110 noi vehicule de urgență. Sprijinul pentru capitalul de lucru al întreprinderilor mici și mijlocii s-a ridicat la 800 de milioane de euro în România. Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de măști de protecție. Sprijinul pentru capitalul de lucru al întreprinderilor mici și mijlocii s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro în Grecia. Italia a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2,5 milioane de teste Sars Co V 2. Spania a amenajat aproape 3800 de spații suplimentare pentru paturile de terapie intensivă, a achiziționat 1,8 miliarde de echipamente personale de protecție și a cumpărat 2170 de ventilatoare. Portugalia a sprijinit producția de dispozitive medicale, teste și echipamente personale de protecție. Sprijinul pentru capitalul de lucru al întreprinderilor mici și mijlocii s-a ridicat la 320 de milioane de euro în Ungaria. Franța a oferit granturi și instrumente financiare în valoare de 223 de milioane de euro unui număr de peste 3200 de întreprinderi mici și mijlocii. Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 de milioane de echipamente personale de protecție pentru personalul medico-sanitar.

O nouă strategie industrială pentru Europa

În luna martie, Comisia a publicat o nouă Strategie industrială pentru Europa, care descrie modalitatea de creare a condițiilor potrivite pentru a ajuta industria să rămână competitivă la nivel mondial și să conducă tranzițiile verde și digitală. Pandemia a accelerat aceste tendințe și a evidențiat modul în care dependențele mondiale ale UE ne pot afecta capacitatea de a reacționa într-o criză. Strategia va contribui la sprijinirea redresării Europei și va asigura reziliența economiei.

Pactul verde european este noua strategie de creștere a Europei. În centrul său se află obiectivul de a deveni, până în 2050, primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic. Sunt necesare condiții adecvate pentru ca antreprenorii să își transforme ideile în produse și servicii și pentru ca întreprinderile de toate mărimile să prospere și să se dezvolte. Uniunea trebuie să valorifice impactul, dimensiunea și integrarea pieței sale unice pentru a își face auzită vocea în lume și pentru a stabili standarde la nivel mondial. Tehnologiile digitale transformă imaginea industriei și modul în care facem afaceri. Acestea le permit actorilor economici să fie mai proactivi, să le ofere lucrătorilor noi competențe și să sprijine decarbonizarea economiei noastre.

Începând cu luna martie, Comisia a prezentat mai multe propuneri referitoare la obiectivele strategiei: un Plan de acțiune pentru economia circulară; un Plan de acțiune privind materiile prime critice; o Strategie a UE privind hidrogenul, pentru a sprijini tranziția curată și digitală a industriei noastre (a se vedea și „Crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic și pregătite pentru era digitală”) și un Plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, pentru a sprijini suveranitatea tehnologică și reziliența industrială a Uniunii. În paralel, Comisia a lucrat la consolidarea rolului ecosistemelor industriale, analizând nevoile de investiții ale acestora. Pentru a se asigura că Uniunea Europeană poate garanta condiții de concurență echitabile pe piața unică, Comisia a publicat o carte albă și a organizat consultări la scară largă cu privire la efectele distorsionante ale subvențiilor externe și la modalitățile de abordare a acestora.

Strategia pentru IMM-uri, care însoțește pachetul privind strategia industrială, își propune să elibereze întregul potențial al celor 25 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii din Europa. Inițiative precum consilierii în materie de sustenabilitate și abordarea investițională Escalar, care urmează să strângă până la 1,2 miliarde de euro în investiții cu capital de risc și cu capital privat pentru inovații radicale, vor ajuta aceste companii să se adapteze și să joace un rol crucial în transformarea industrială.

Transformarea industrială a Europei se bazează, de asemenea, pe o piață unică integrată care funcționează în mod corespunzător. Pentru a elimina obstacolele rămase, Comisia a propus acțiuni vizând o mai bună respectare a normelor existente privind piața unică, inclusiv înființarea unui Grup operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, care a jucat un rol important în abordarea restricțiilor legate de pandemie. Noile norme în vigoare privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor vor accelera și simplifica, la rândul lor, vânzarea de către companii a propriilor produse în întreaga Europă.

Politica spațială

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale pot consolida baza industrială a Uniunii Europene prin sprijinirea dezvoltării de produse și servicii inovatoare, inclusiv apariția unor tehnologii inovatoare de vârf. Pentru a da doar un exemplu, Galileo, componenta de navigație a Programului spațial al UE, și-a consolidat prezența pe piață în 2020, ajungând la peste 1,7 miliarde de smartphone-uri compatibile cu Galileo. Datorită lui Galileo, informațiile de poziționare furnizate de dispozitivele mobile sunt mai exacte și mai fiabile, în special în zonele urbane.

În luna decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la Regulamentul UE privind spațiul, care aduce toate componentele Programului spațial al UE sub o unică umbrelă, cu un buget de 13 miliarde de euro (cel mai mare înregistrat vreodată la nivelul UE în domeniul spațial). Noul regulament reflectă implicarea și ambițiile din ce în ce mai mari ale Uniunii în domeniul spațial, care se extind dincolo de programele emblematice Copernicus și Galileo, incluzând noi acțiuni în sprijinul securității spațiale, al accesului independent la spațiu și al antreprenoriatului spațial. În paralel, au continuat și negocierile privind un acord-cadru de parteneriat financiar între Comisie, Agenția Spațială Europeană și viitoarea Agenție a Uniunii Europene pentru Programul Spațial, pentru a defini modalitatea de atribuire a sarcinilor între cele două agenții, în conformitate cu Regulamentul privind spațiul.

Aviația

În luna septembrie, Comisia și-a prezentat planurile de modernizare a spațiului aerian european prin propunerea modificată privind Cerul unic european 2+. Inițiativa vizează îmbunătățirea eficienței managementului traficului aerian și contribuirea la reducerea întârzierilor și a impactului zborurilor asupra mediului, menținând în același timp un nivel ridicat de siguranță și păstrând sub control costurile plătite de utilizatorii spațiului aerian.

O cercetare și inovare excelente

Prin comunicarea din octombrie privind noul Spațiu european de cercetare, Comisia și-a prezentat planurile în domeniile cercetării și inovării, cu scopul de a sprijini redresarea Uniunii și tranzițiile verde și digitală. Comunicarea stabilește condițiile pentru crearea unui Spațiu european de cercetare competitiv, orientat spre talent și deschis. Cele 14 acțiuni propuse vor contribui la stabilirea ordinii de prioritate a investițiilor, vor îmbunătăți accesul la excelență, vor pregăti și atrage cele mai mari talente, vor transforma ideile inovatoare în produse și servicii noi și vor da o nouă deschidere științei.

În luna iunie 2020, Comisia a înființat Fondul Consiliului European pentru Inovare, pentru a face investiții directe de capital și cvasicapital în capitalul întreprinderilor noi și al întreprinderilor mici și mijlocii. Este pentru prima dată când Comisia face astfel de investiții directe de capital în companii. Un total de 140 de întreprinderi din multe sectoare intens tehnologizate (inclusiv sănătatea, digitalul și energia) au fost preselecționate pentru investiții de capital în valoare de aproape 600 de milioane de euro.

În luna iunie, Comisia, Banca Europeană de Investiții și Investitionsbank Berlin au anunțat prima rundă de finanțare din partea Fondului UE pentru combaterea malariei, care își propune să sprijine soluții accesibile și inovatoare pentru prevenirea și tratarea malariei. O finanțare în valoare de 70 de milioane de euro va sprijini proiecte promițătoare din punct de vedere științific, care nu sunt încă urmărite de industria farmaceutică. Fondul este susținut de InnovFin și de Fondul european pentru investiții strategice, inițiative comune ale Comisiei și ale Băncii Europene de Investiții.

MATERIAL VIDEO: Noul Spațiu european de cercetare.

Uniunea bancară și uniunea piețelor de capital

Criza provocată de coronavirus afectează și împrumuturile, iar piețele noastre financiare și forța redresării depind de funcționarea corectă a piețelor de capital și de accesul la finanțare. În luna iunie, Parlamentul a aprobat soluția pe termen scurt referitoare la Regulamentul privind cerințele de capital, pentru a încuraja băncile să acorde împrumuturi companiilor și gospodăriilor, iar în luna iulie Comisia a anunțat măsuri care își propuneau să faciliteze sprijinirea de către piețele de capital a întreprinderilor din Uniune care se redresează în urma crizei.

Pentru a contribui la atenuarea în continuare a impactului pandemiei asupra oamenilor și întreprinderilor, în luna iulie a fost creată o listă de bune practici, în urma a două întâlniri organizate de Comisie cu reprezentanți ai consumatorilor și întreprinderilor, bănci europene, alți creditori și sectorul asigurărilor. Lista prezintă modul în care acești actori ai pieței pot sprijini cetățenii și întreprinderile pe tot parcursul crizei. Discuțiile fac parte dintr-un efort mai amplu al Comisiei de intensificare a activității de creditare.

În luna septembrie, Comisia a anunțat un nou Plan de acțiune pentru realizarea obiectivelor unei uniuni a piețelor de capital care să fie în beneficiul oamenilor și al întreprinderilor. În ciuda faptului că acesta este un proiect pe termen lung, măsurile pe termen scurt pot face diferența – de exemplu, simplificarea cerințelor de cotare pentru întreprinderile mici și mijlocii, sprijinirea creșterii volumului investițiilor de capital pe termen lung realizate de asigurători și de bănci, încurajarea utilizării pe scară mai largă de către bănci a securitizării și îmbunătățirea accesului investitorilor la informații.

Multe gospodării și companii au fost supuse unei presiuni financiare severe din cauza pandemiei. Asigurarea faptului că cetățenii și întreprinderile continuă să acceseze credite de la băncile lor este, prin urmare, o prioritate majoră pentru Comisie. La finele anului 2020, Comisia a propus o Strategie privind creditele neperformante, care garantează, pe de o parte, că debitorii sunt protejați, iar, pe de altă parte, poate ajuta la prevenirea unei creșteri a volumului împrumuturilor neperformante de tipul celei care a urmat ultimei crize financiare. Obiectivul este de a contribui la o redresare rapidă și sustenabilă a economiei după încheierea pandemiei, păstrând în același timp stabilitatea sectorului financiar european și capacitatea băncilor de a împrumuta economiei reale.

Odată cu adoptarea în 2020 a Regulamentului privind taxonomia, în contextul promovării finanțării activităților economice sustenabile, uniunea piețelor de capital devine mai ecologică și sprijină Uniunea Europeană în atingerea obiectivelor sale climatice, prin stimularea investițiilor sectorului privat în proiecte verzi și sustenabile (a se vedea și „Crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic și pregătite pentru era digitală”).

Fiscalitate și vamă echitabilă, simplă și modernă

O fiscalitate echitabilă este esențială pentru a proteja veniturile publice, pentru a crea condiții de concurență echitabile și pentru a asigura justiția socială. În 2020, Comisia și-a lansat activitatea de revigorare a mediului fiscal în Europa, pentru a-l face mai echitabil și mai favorabil creșterii. În luna iulie, aceasta a prezentat un nou pachet de impozitare, inclusiv un Plan de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplă, cu scopul de a facilita fiscalitatea pentru contribuabilii cinstiți și de a face viața mai dificilă pentru cei care comit fraude fiscale. În urma unei propuneri prezentate de Comisie tot în luna iulie, în noiembrie, statele membre au convenit asupra unor noi reguli de transparență fiscală pentru platformele digitale. Consiliul a adoptat, de asemenea, concluzii privind concurența fiscală echitabilă în UE și dincolo de granițele acesteia, ca răspuns la comunicarea Comisiei din 15 iulie.

În ceea ce privește vama, în luna septembrie, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune privind uniunea vamală, stabilind o serie de măsuri cu ajutorul cărora se urmărește ca vămile din Uniune să devină mai inteligente, mai inovatoare și mai eficiente. În luna octombrie, Comisia a adoptat inițiativa privind un Mediu al ghișeului unic al UE pentru vămi, care este o soluție digitală de viitor, pentru un schimb mai rapid și mai eficient de date electronice între diferitele autorități guvernamentale implicate în vămuirea mărfurilor la frontieră.

Concurență loială

Viitoarea strategie industrială, ecologică și digitală a Europei trebuie să se bazeze pe o concurență loială. Politica în domeniul concurenței asigură condiții de concurență echitabile, care oferă întreprinderilor stimulente pentru a investi, a inova și a crește. Ea contribuie la competitivitatea economiei UE și a companiilor europene și protejează accesul companiilor din Uniune la materii prime de înaltă calitate la prețuri atractive, asigurându-se că acestea rămân competitive, atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Existența unor reguli solide de concurență în UE permite o cooperare proconcurențială, sprijină creșterea și dezvoltarea unor companii puternice, fie ele mari sau IMM-uri, și, în același timp, permite și sprijină ecologizarea economiei noastre.

În 2020, Comisia și-a continuat acțiunile de asigurare a respectării normelor privind controlul ajutoarelor de stat, a normelor privind controlul fuziunilor și a normelor antitrust pe toate piețele, inclusiv pe piața digitală, farmaceutică, a industriilor de bază și pe alte piețe.

În contextul răspunsului său economic la COVID-19, este demn de semnalat faptul că, în luna martie, Comisia a adoptat un Cadru temporar privind ajutoarele de stat cu scopul de a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea deplină prevăzută de normele UE în materie de ajutoare de stat pentru a sprijini companiile afectate de consecințele fără precedent ale pandemiei. În cursul anului, Comisia a luat aproape 400 de decizii de aprobare a 500 de măsuri naționale notificate de 27 de state membre și de Regatul Unit în contextul epidemiei de coronavirus.

În ultimii ani, schimbările au loc într-un ritm din ce în ce mai alert, iar lumea este din ce în ce mai digitalizată și mai interconectată. În acest context, Comisia și-a continuat atât procesul de reflecție în curs asupra modului în care sunt aplicate regulile de concurență, cât și revizuirea acestora în domeniile controlului ajutoarelor de stat, al controlului fuziunilor și al antitrustului, în conformitate cu prioritățile președintei von der Leyen legate de tranziția verde și de cea digitală.

În plus, pentru a aborda cu mai mare eficacitate problemele care apar pe piețele digitale predispuse la eșecuri ale pieței, cum ar fi poziția de controlori ai fluxului de informație al anumitor platforme digitale, Comisia a prezentat la 15 decembrie un Act legislativ privind piețele digitale și un Act legislativ privind serviciile digitale (a se vedea „Crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic și pregătite pentru era digitală” pentru mai multe detalii despre aceste inițiative).

O Europă socială puternică, pregătită pentru tranziția verde și tranziția digitală

Doar 1 din 25 de lucrători slab calificați beneficiază de învățarea pe tot parcursul vieții. Diferența de remunerare între femei și bărbați era de 14,1% în 2018. Doar 50% dintre persoanele cu handicap care doresc să lucreze au un loc de muncă. Peste 1 din 5 copii se confruntă cu riscul de sărăcie și de excluziune socială. 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite. În regiunile UE, rata șomajului în rândul tinerilor varia între 2,8% și 64% în 2019.

Redresarea economică în urma pandemiei de coronavirus trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii și, în același timp, trebuie să pregătească cetățenii pentru dubla tranziție verde și digitală. Uniunea Europeană va trata ca pe o prioritate dimensiunea socială a economiei, în special prin sprijinirea statelor membre în implementarea integrală a Pilonului european al drepturilor sociale. În 2020, Comisia Europeană a lansat mai multe inițiative pentru o Europă socială puternică, utilizând pilonul drept bază. Statele membre, regiunile și partenerii Uniunii au fost invitați să își prezinte opiniile cu privire la modalitățile de realizare a obiectivelor pilonului, în pregătirea unui nou plan de acțiune pentru 2021.

Infograficul prezintă procentul lucrătorilor plătiți cu salarii minime care întâmpină dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi. 2% consideră că este foarte ușor, 7% ușor și 21% destul de ușor. 39% au unele dificultăți, iar 20% consideră că este dificil. În fine, 11% reușesc să facă față cheltuielilor de zi cu zi cu mare dificultate. Mulți dintre acești lucrători sunt angajați în agricultură sau în sectorul serviciilor de curățenie, iar majoritatea persoanelor plătite cu salariul minim – aproape 60% în întreaga Uniune Europeană – sunt femei. Sursă: Calcule Eurofound bazate pe EU-SILC 2018.

Protecția adecvată a fiecărui lucrător din Uniune prin asigurarea unui salariu minim care să permită un trai decent este unul dintre principiile pilonului și una dintre prioritățile președintei von der Leyen. Din acest motiv, Comisia a propus în luna octombrie o protecție mai eficace și mai generalizată a salariului minim în Europa. Directiva propusă în acest scop urmărește să garanteze faptul că toți lucrătorii din Uniunea Europeană beneficiază de un salariu minim adecvat, care să le asigure un trai decent indiferent de locul în care muncesc. De asemenea, directiva promovează negocierile colective pentru stabilirea salariilor în toate statele membre și vizează reducerea inegalității salariale și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă, respectând totodată diversitatea contextelor și tradițiilor naționale.

Dezvoltarea competențelor

Transformarea verde și cea digitală schimbă modul în care lucrăm, învățăm, luăm parte la viața socială și ne trăim viața de zi cu zi. În același timp, pandemia are un impact profund asupra a milioane de persoane din Uniunea Europeană care și-au pierdut locul de muncă sau au suferit o pierdere semnificativă de venituri. Europa poate face față acestor provocări și poate profita de oportunități numai dacă cetățenii săi își dezvoltă competențele adecvate.

Agenda pentru competențe în Europa este un plan pe cinci ani creat pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să dezvolte competențe mai numeroase și mai valoroase și să le utilizeze. Agenda mobilizează parteneri publici și privați cu un set de obiective ambițioase pentru dezvoltarea competențelor care trebuie atinse până în 2025.

Agenda pentru competențe include 12 acțiuni organizate în jurul a patru elemente constitutive: un pact privind competențele, care să promoveze inițiative comune pentru a maximiza impactul investițiilor în îmbunătățirea competențelor forței de muncă; acțiuni prin care să se asigure competențele profesionale adecvate; instrumente și inițiative de sprijinire a învățării pe tot parcursul vieții, precum și un cadru pentru deblocarea investițiilor în competențe.

Agenda a fost lansată la 1 iulie 2020, iar acțiunile din cadrul a șapte dintre cele 12 inițiative emblematice ale sale sunt deja în desfășurare. Celelalte cinci inițiative emblematice vor fi lansate în 2021.

Mai multe oportunități pentru tineri

Graficul indică tendința șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană între 2008 și 2020. După o creștere constantă de la sub 16% în 2008 la un vârf de 24,9% în 2013, șomajul în rândul tinerilor a început să scadă constant, apoi a crescut ușor la 17,7% în noiembrie 2020.

Pandemia a scos în evidență dificultățile pe care le au de întâmpinat mulți tineri la începutul activității lor pe piața forței de muncă. Prin pachetul de măsuri creat pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, lansat în iulie, Uniunea urmărește să îi susțină pe tineri, punându-le la dispoziție un număr mai mare de programe de ucenicie și asigurându-se că toți tinerii sub 30 de ani primesc o ofertă de angajare, de formare sau de continuare a studiilor în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la finalizarea studiilor. Inițiativa urmărește, de asemenea, să modernizeze educația și formarea profesională, să le sporească atractivitatea și să le adapteze la economia digitală și la economia verde.

Pachetul de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor propune în același timp consolidarea Garanției pentru tineret, astfel încât în viitor să poată beneficia de susținere un număr și mai mare de tineri. În noiembrie, Consiliul a adoptat propunerea Comisiei care include o serie de îmbunătățiri precum extinderea accesului la tinerii vulnerabili și creșterea vârstei maxime a beneficiarilor la 29 de ani. Prin urmare, statele membre au la dispoziție fonduri europene pentru a intensifica sprijinul dedicat ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, obiectivul general fiind acela de a investi 22 de miliarde de euro prin intermediul NextGenerationEU și al bugetului pentru perioada 2021-2027.

Crearea spațiului european al educației

Mai multe oportunități pentru tineri înseamnă totodată îmbogățirea calității, a caracterului incluziv și a dimensiunilor digitale și ecologice ale sistemelor de învățământ. În acest sens, Comisia a publicat în luna septembrie o comunicare referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025, în strânsă colaborare cu statele membre. Comunicarea prezintă modalitățile în care statele membre pot să realizeze împreună o Uniune Europeană unde elevii și profesorii au libertatea de a învăța și de a lucra oriunde pe întregul continent și unde instituțiile de învățământ se pot asocia liber, în Europa și în afara acesteia. Pentru a face posibil acest lucru, Uniunea și statele sale membre au stabilit obiective de etapă clare și vor fi sprijinite de NextGenerationEU și de programul Erasmus+.

Educația și formarea în domeniul digital

Criza provocată de coronavirus a plasat învățarea la distanță în centrul practicilor educaționale, evidențiind o nevoie presantă de îmbunătățire a învățământului digital. În cadrul eforturilor sale de promovare a tranziției digitale, Comisia a adoptat în septembrie un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, propunând un set de inițiative pentru o educație digitală de înaltă calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii în Uniune. În acest context, este necesară o cooperare mai strânsă între statele membre și între părțile interesate, pentru a adapta cu adevărat sistemele de educație și formare la era digitală. Comisia va crea un Centru european pentru educația digitală care să încurajeze colaborarea între domeniile de politică relevante, cu scopul de a crea o rețea de servicii naționale de consiliere și de a consolida dialogul dintre entitățile publice și cele private.

Intensificarea acțiunilor pentru o Uniune a egalității

Uniunea Europeană este implicată activ în realizarea unei Uniuni a egalității. Aceasta înseamnă punerea în aplicare a unor politici și acțiuni care să combată stereotipurile încă prea des întâlnite în societate și crearea condițiilor pentru ca fiecare să își exprime talentul, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, vârstă, handicap, orientare sexuală sau convingeri religioase. O Uniune Europeană mai echitabilă va garanta totodată că procesul decizional ia în considerare nevoile tuturor cetățenilor societății.

În luna decembrie, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Comisia a adoptat o nouă strategie pentru a îmbunătăți modul de aplicare a acesteia. Raportul Comisiei din iunie 2019 și consultările întreprinse în vederea pregătirii strategiei au evidențiat faptul că această cartă nu este utilizată la potențialul său maxim în statele membre. Oamenii sunt puțin conștienți de drepturile lor și ar dori să știe cum să solicite despăgubiri în cazul în care acestea le sunt încălcate. Strategia propune modalități de asigurare a aplicării eficiente a cartei, inclusiv prin abilitarea instanțelor și a organizațiilor societății civile, și de îmbunătățire a gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile lor.

Egalitatea de gen

Crearea unei Uniuni a egalității este o prioritate absolută pentru Comisie și o necesitate în cadrul unei Uniuni Europene echitabile, puternice și prospere pentru toate femeile și bărbații, fetele și băieții, în întreaga lor diversitate. În luna martie, Comisia a prezentat o strategie privind egalitatea de gen, cu scopul de a elimina decalajele și a permite Uniunii Europene să își atingă întregul potențial la toate nivelurile societății, inclusiv în educație, ocuparea forței de muncă, activități economice și politică. Strategia stabilește o viziune, obiective de politică și acțiuni menite să realizeze progrese reale în ceea ce privește egalitatea de gen în Uniunea Europeană și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Acțiunile prezentate includ o inițiativă de prevenire și combatere a formelor specifice de violență bazată pe gen, acțiuni de combatere a stereotipurilor de gen, măsuri de consolidare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a egalității de remunerare, precum și un impuls pentru asigurarea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

33% dintre femeile din Uniunea Europeană au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale. 22% dintre femeile din Uniunea Europeană au fost victime ale violenței cauzate de un partener intim. 55% dintre femeile din Uniunea Europeană au fost hărțuite sexual; în plus, femeile sunt mai expuse riscului de a se confrunta cu hărțuirea sexuală online decât bărbații. Doar 67% dintre femeile din Uniune sunt încadrate în muncă, față de 78% în cazul bărbaților. Doar 7,8% dintre președinții consiliilor de administrație și 8,2% dintre directorii generali sunt femei.

Măsurile de izolare și restricțiile de circulație au încetinit răspândirea COVID-19, dar, în multe situații, au avut și efectul de a izola persoanele care se confruntă cu violența domestică în același spațiu cu agresorii lor. Deși este prea devreme pentru a dispune de date solide, Organizația Mondială a Sănătății a raportat o creștere semnificativă a violenței domestice din cauza măsurilor de izolare. Comisia a organizat seminare online cu statele membre cu privire la aspectele legate de egalitatea de gen în timpul pandemiei. Evenimentele s-au axat pe bunele practici privind combaterea violenței domestice, pe aspecte legate de egalitatea de gen în muncă și în ceea ce privește atribuțiile de îngrijire, precum și pe echilibrul de gen în procesul decizional, toate în contextul pandemiei de COVID-19. Aproape 18 milioane de euro sub formă de fonduri aferente inițiativei Spotlight au fost redirecționate pentru a ajuta la combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor în timpul pandemiei. Inițiativa Spotlight a fost lansată în 2017 împreună cu Organizația Națiunilor Unite, cu o contribuție de 500 de milioane de euro din partea Uniunii, pentru a acționa în vederea eliminării tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor.

Combaterea rasismului

Deși rasismul și discriminarea rasială sunt interzise în Uniunea Europeană, ele persistă sub multe forme, uneori combinate cu discriminarea pe motive de religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap sau origine de migrant. În septembrie, Comisia a prezentat Planul de acțiune al Uniunii Europene de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, menit să reunească entități de la toate nivelurile pentru a lupta mai eficient împotriva rasismului, inclusiv împotriva rasismului structural. Planul atrage atenția statelor membre asupra unei aplicări mai stricte a legislației europene în vigoare și prevede în același timp numirea unui coordonator la nivelul Uniunii pentru combaterea rasismului, precum și măsuri de sprijinire a statelor membre pentru ca activitățile polițienești să fie mai echitabile, evitând atitudinile discriminatorii, inclusiv crearea de profiluri rasiale și etnice. Statele membre vor trebui, la rândul lor, să prezinte planuri naționale de combatere a rasismului până la sfârșitul anului 2022.

Egalitatea, incluziunea și participarea romilor

Potrivit unui sondaj din 2019, 45 % dintre romi se confruntaseră cu situații de discriminare în ultimele 12 luni. Cea mai mare minoritate etnică din Europa continuă să fie supusă în viața de zi cu zi excluziunii socioeconomice și unei discriminări de netolerat, iar stereotipurile negative și prejudecățile sunt încă frecvente. În octombrie, Comisia a prezentat un cadru strategic consolidat al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru următorii 10 ani.

MATERIAL VIDEO: Egalitate de șanse #EU4Roma.

Toți cetățenii romi ar trebui să aibă ocazia de a-și valorifica pe deplin potențialul și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală. Cadrul anterior s-a axat în principal pe integrarea socioeconomică. Noul cadru strategic al Uniunii Europene privind romii stabilește o serie de obiective minime care trebuie atinse până în 2030. Acestea vor fi îndeplinite printr-o abordare mai cuprinzătoare, care va veni în completarea incluziunii romilor marginalizați prin promovarea egalității și a participării tuturor. De asemenea, Comisia a propus Consiliului o recomandare privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, cu o listă de măsuri specifice care trebuie luate de statele membre pentru a atinge obiectivele comune la nivelul Uniunii. Cadrul strategic se combină cu activitățile Comisiei din alte domenii, printre care bugetul Uniunii pentru perioada 2021–2027, planul european de combatere a rasismului pentru 2020–2025, strategia Uniunii Europene privind drepturile victimelor și strategia privind egalitatea de gen.

Asigurarea egalității pentru persoanele LGBTIQ

Prima strategie a Comisiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, publicată în noiembrie, stabilește acțiunile Uniunii de combatere a discriminării și a provocărilor cu care se confruntă persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer. Comisia are în vedere o inițiativă de extindere a listei de euroinfracțiuni pentru a include discursul homofob de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură și propune sprijinirea statelor membre în elaborarea de planuri naționale de acțiune, organizarea de campanii de sensibilizare la nivelul Uniunii, finanțarea organizațiilor societății civile și integrarea egalității pentru persoanele LGBTIQ în politicile Uniunii Europene.

Prima strategie a Uniunii Europene privind egalitatea pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer, propusă de Comisia Europeană, stabilește o serie de obiective-cheie care să fie îndeplinite în cadrul a patru piloni până în 2025. Acestea sunt: combaterea discriminării persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer; garantarea siguranței persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer; construirea unor societăți favorabile incluziunii persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer; și inițierea unui apel la egalitate pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer în întreaga lume.

Drepturile persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap se pot confrunta cu un risc mai mare de sărăcie, cu un nivel de educație mai scăzut, cu bariere care împiedică participarea lor deplină în societate și cu o lipsă de independență și autonomie care le pot compromite demnitatea și drepturile fundamentale. Pandemia de COVID-19 a agravat și mai mult aceste inegalități. În noiembrie, Comisia și-a publicat evaluarea privind Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Concluzia sa a fost că, deși este loc de mai bine, strategia a avut un impact pozitiv asupra includerii aspectelor legate de handicap în legislația și politicile Uniunii. Printre exemple se numără adoptarea Actului european privind accesibilitatea, a Directivei privind accesibilitatea site-urilor web și a legislației privind drepturile pasagerilor.

Strategia Uniunii Europene privind drepturile victimelor

În iunie, Comisia a publicat prima strategie a Uniunii Europene privind drepturile victimelor. Obiectivul principal este acela de a garanta că toate victimele criminalității se pot baza în totalitate pe drepturile lor, indiferent de locul din Uniune unde a avut loc infracțiunea sau de circumstanțe. Strategia propune acțiuni care să le permită victimelor să raporteze infracțiunile, să solicite despăgubiri și să depășească consecințele infracțiunii, promovând totodată programele de formare a autorităților judiciare și de aplicare a legii. Raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind drepturile victimelor, publicat în luna mai, a evidențiat deficiențe în majoritatea statelor membre în ceea ce privește drepturi precum accesul la informații, serviciile de asistență și de protecție, pe care strategia urmărește să le depășească.

Anticiparea viitoarelor provocări pentru a spori reziliența Uniunii Europene

O cultură a anticipării și a pregătirii este esențială pentru a face față provocărilor de mâine. În primul său raport de analiză prospectivă strategică, Comisia se concentrează pe integrarea analizei prospective strategice în procesul de elaborare a politicilor europene, stabilind un cadru la nivelul întregii Comisii, și propune analiza prospectivă ca instrument de consolidare a rezilienței Uniunii, în jurul a patru dimensiuni: socială și economică, geopolitică, verde și digitală. Anticiparea tendințelor viitoare este esențială pentru a garanta că factorii de decizie țin seama de problemele pe termen lung, cum ar fi provocările demografice.

MATERIAL VIDEO: Modul în care analiza prospectivă strategică va contribui la tranziția către o Europă verde, digitală și echitabilă și totodată mai rezilientă.

Schimbările demografice transformă societatea europeană. În iunie, Comisia a publicat primul său raport privind impactul tendințelor demografice la nivelul Uniunii. Acesta evidențiază legăturile dintre tendințele și efectele demografice și potențialul de redresare în urma crizei provocate de coronavirus. Raportul, care marchează lansarea lucrărilor Comisiei în acest domeniu, va contribui la identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. El servește, de asemenea, drept bază pentru Cartea verde privind îmbătrânirea populației și pentru viziunea pe termen lung pentru zonele rurale preconizată pentru 2021. Tratarea provocărilor demografice drept oportunități va contribui la realizarea transformării verzi și a transformării digitale, care sunt vitale pentru un viitor prosper și sustenabil. Aceasta va presupune un exercițiu de analiză a asistenței medicale, a protecției sociale, a bugetelor publice și a accesului la servicii în contextul evoluției peisajului demografic, pentru a adapta mai bine politicile la nevoile și realitățile de pe teren.

În 2018, speranța de viață la naștere a atins 78,2 ani pentru bărbați și 83,7 ani pentru femei. Se preconizează că tendința de creștere va continua: bărbații născuți în 2070 ar putea trăi 86,1 ani, iar femeile 90,3 ani. În 2018, numărul mediu de nașteri era de 1,55 pentru o femeie, iar vârsta mediană a mamei era de 31,3 ani. În 2070, se preconizează că numărul nașterilor va crește la 1,66, iar vârsta mediană va ajunge la 31,7 ani. Până în 2070, se preconizează că ponderea populației în vârstă de 65 de ani sau mai mult va fi de 30,3% (comparativ cu 20,3% în 2019), iar 13,2% va fi procentul populației în vârstă de 80 de ani sau mai mult (comparativ cu 5,8% în 2019).

Consolidarea și aprofundarea cooperării cu Africa

În 2020, relațiile cu Africa au cunoscut o dinamică accelerată, aceasta fiind de altfel o prioritate de vârf pentru Uniunea Europeană. La sfârșitul lunii februarie, președinta von der Leyen și majoritatea membrilor Comisiei au participat la cea de a zecea reuniune dintre Comisia Europeană și Comisia Uniunii Africane, desfășurată la Addis Abeba, în Etiopia.

Reuniunea a făcut parte din dialogul în curs cu Uniunea Africană și, pe lângă lansarea pregătirilor pentru cel de al șaselea summit din 2021, a oferit ocazia de a discuta provocări comune precum pacea și guvernanța, schimbările climatice, locurile de muncă și investițiile sustenabile, digitalizarea, mobilitatea și migrația.

În martie, Comisia și Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, au publicat o comunicare comună intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”, al cărei scop este să aducă parteneriatul dintre cele două continente la un nivel superior. Au fost propuse parteneriate mai puternice în cinci domenii-cheie: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea sustenabilă, pacea și guvernanța, migrația și mobilitatea.

Infograficul indică cifrele din 2018 referitoare la asistența oficială pentru dezvoltare acordată Africii și schimburile comerciale cu mărfuri ale Africii pentru fiecare partener. Uniunea Europeană și cele 27 de state membre ale sale au furnizat Africii 46% din asistența oficială pentru dezvoltare, în valoare de 19,6 miliarde de euro. Pe locul doi sunt Statele Unite, care au oferit 25%, echivalentul a 10,7 miliarde de euro. Africa a desfășurat 32% din comerțul său total, în valoare de 235 de miliarde de euro, cu Uniunea Europeană; 17%, echivalentul a 125 de miliarde de euro, cu China; și 6%, echivalentul a 46 de miliarde de euro, cu Statele Unite.

MATERIAL VIDEO: Către o strategie cuprinzătoare cu Africa.

În noiembrie, Comisia Europeană a făcut un pas important în direcția stimulării investițiilor în Africa și în vecinătatea Uniunii, contribuind la impulsionarea redresării globale în urma pandemiei prin încheierea a 10 acorduri de garantare financiară în valoare de 990 de milioane de euro cu instituții financiare partenere. Împreună, se preconizează că aceste garanții vor genera investiții totale de până la 10 miliarde de euro. Aceste garanții fac parte din răspunsul Echipei Europa la pandemia de COVID-19.

Extinderea Uniunii Europene

Politica de extindere a Uniunii a primit un nou impuls în luna februarie, când Comisia și-a prezentat propunerile de consolidare a procesului de aderare pentru a-l face mai credibil, mai previzibil și mai dinamic, cu un accent nou pe reforme fundamentale și cu o orientare politică mai pronunțată. Uniunea Europeană a făcut un pas istoric în martie prin decizia de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Statele membre și-au reafirmat sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest în cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest din luna mai.

Pentru a sprijini redresarea economică pe termen lung și pentru a accelera convergența cu Uniunea Europeană, Comisia a prezentat, în octombrie, un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, mobilizând granturi în valoare de până la 9 miliarde de euro. În paralel, noul mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest ar urma să stimuleze investiții în valoare de până la 20 de miliarde de euro. Planul promovează totodată o integrare regională puternică prin intermediul unei piețe regionale comune, pe care liderii din Balcanii de Vest au aprobat-o la Summitul de la Sofia din noiembrie, în cadrul Procesului de la Berlin. Cu ocazia acestui summit, au fost luate măsuri importante pentru consolidarea cooperării regionale în vederea stimulării redresării socioeconomice și a convergenței, liderii din Balcanii de Vest angajându-se să întărească în continuare cooperarea regională ca modalitate de a avansa pe calea către Uniunea Europeană.

MATERIAL VIDEO: Uniunea Europeană finanțează turismul inovator în regiunile de frontieră Elbasan din Albania și Polog din Macedonia de Nord.

Infograficul oferă o privire de ansamblu asupra relațiilor Uniunii Europene cu Balcanii de Vest. Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată cu o populație de 3,5 milioane de locuitori. Comisia Europeană a emis în mai 2019 un aviz cu privire la cererea de aderare la Uniunea europeană, iar Consiliul a formulat în decembrie 2019 concluzii pentru aprobarea a 14 priorități-cheie. Muntenegru, cu o populație de 0,6 milioane de locuitori, este țară candidată. În cadrul negocierilor, în prezent sunt deschise 33 de capitole, iar 3 capitole sunt închise provizoriu. Albania, cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, este țară candidată din martie 2020, când Uniunea a decis să deschidă negocierile de aderare. Serbia, cu o populație de 7 milioane de locuitori, este țară candidată. În cadrul negocierilor, în prezent sunt deschise 18 capitole, iar 2 capitole sunt închise provizoriu. Kosovo, cu o populație de 1,8 milioane de locuitori, este țară potențial candidată. În aprilie 2016 a intrat în vigoare Acordul de stabilizare și de asociere. Macedonia de Nord, cu o populație de 2,1 milioane de locuitori, este țară candidată din martie 2020, când Uniunea a decis să deschidă negocierile de aderare.

În urma crizei provocate de coronavirus, Uniunea a furnizat un pachet de asistență în valoare de 3,3 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, pentru a răspunde situației de urgență sanitară și pentru a atenua impactul socioeconomic al acesteia. Pentru Turcia, au fost mobilizate 98 de milioane de euro pentru a furniza echipamente de protecție de urgență și a acorda sprijin celor mai vulnerabili refugiați.

În februarie, conferința donatorilor internaționali condusă de Uniunea Europeană, intitulată „Împreună pentru Albania” și desfășurată la Bruxelles, a vizat sprijinirea eforturilor de reconstrucție după cutremurul care a lovit această țară în noiembrie 2019. Uniunea, statele membre și Banca Europeană de Investiții au contribuit cu 400 de milioane de euro la angajamentul total de 1,15 miliarde de euro.

Politica de vecinătate

MATERIAL VIDEO: Câteodată, cu o floare chiar se face primăvară. Mulțumită finanțării umanitare a Uniunii Europene pentru Ucraina, această asistentă a primit o bicicletă și echipament medical și acum poate ajunge la un număr mai mare de persoane pentru a le asigura medicamentele și tratamentul de care au nevoie.

Acțiunea Uniunii Europene în vecinătatea sa estică și sudică trebuie să aibă obiective politice pe termen lung flexibile și conectate, care să poată răspunde noilor priorități. Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, privind politica Parteneriatului estic, publicată în luna martie, evidențiază modalitățile de consolidare a rezilienței pentru a răspunde provocărilor comune, pentru a promova dezvoltarea durabilă și pentru a obține rezultate în folosul cetățenilor. La reuniunea din iunie a liderilor din statele membre ale Uniunii și din țările Parteneriatului estic, aceștia au afirmat natura strategică a parteneriatului, confirmându-și angajamentul de a realiza o mai bună integrare și de a oferi beneficii mai tangibile cetățenilor. Granturi în valoare de peste 1 miliard de euro au fost redirecționate pentru a sprijini vecinii din est ai Uniunii în combaterea pandemiei de COVID-19.

Alte aspecte-cheie din 2020

Pe parcursul anului 2020, Uniunea a continuat să acorde prioritate evoluțiilor geopolitice din țările și regiunile învecinate, reunind toate instrumentele sale în sprijinul gestionării și soluționării conflictelor. Printre exemple se numără continuarea sprijinului politic acordat pentru suveranitatea și unitatea teritorială a Ucrainei, consolidarea sistemului de sănătate din Libia și sprijinirea societății civile din Siria.

Stabilitatea și prosperitatea partenerilor Uniunii Europene sunt esențiale atât pentru țările respective și pentru locuitorii lor, cât și pentru securitatea și interesele strategice ale Uniunii. Eforturile acesteia de a promova pacea și stabilitatea se extind la regiunea Sahel (Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger), un bun exemplu de mobilizare a diplomației europene, a misiunilor civile și militare și a ajutorului umanitar și pentru dezvoltare printr-o abordare integrată. În acest sens, se poate menționa sprijinul furnizat de Uniune pentru eforturile de mediere în urma loviturii de stat militare din Mali.

Acordul de la Cotonou care reglementează relațiile dintre Uniune și statele membre ale Organizației statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific urma inițial să expire la 29 februarie 2020. În urma unei prelungiri temporare, Comisia a reușit, la 3 decembrie, să ajungă la un acord politic cu organizația, care va duce parteneriatul la un nivel superior, cu un accent sporit pe diferitele regiuni și cu standarde actualizate într-un număr mare de domenii, de la dezvoltare durabilă și creștere la drepturile omului, migrație, pace și securitate. Încheierea și semnarea oficială a acordului sunt așteptate în 2021.

China

În 2020, Uniunea a urmărit să își consolideze parteneriatul cu China cooperând ori de câte ori a fost posibil, negociind ori de câte ori a fost nevoie și acționând ferm atunci când a fost necesar. Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a pune această relație pe o bază mai solidă, cu un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile în ceea ce privește economia, comerțul, relațiile de investiții și alte aspecte. Acordul politic la care s-a ajuns pe 30 decembrie în legătură cu un acord cuprinzător privind investițiile reprezintă un prim pas către reechilibrarea relației. Summitul UE-China și cele două reuniuni ale liderilor din septembrie și decembrie au reprezentat ocazii de a aprofunda cooperarea – de la criza provocată de coronavirus la acțiunile climatice – și de a aborda anumite dezacorduri, inclusiv cu privire la drepturile omului și la situația din Hong Kong. Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea față de China cu privire la ambele chestiuni în mai multe rânduri pe tot parcursul anului și a continuat să își urmeze abordarea fermă și realistă și să pună în aplicare acțiunile propuse în comunicarea din 2019 intitulată „UE-China – O perspectivă strategică”.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și China. Uniunea Europeană solicită Chinei să asigure reciprocitatea deplină și condiții de concurență echitabile în relațiile lor comerciale și de investiții. Acordul politic la care s-a ajuns la 30 decembrie 2020 cu privire la Acordul cuprinzător privind investițiile reprezintă un pas important în acest sens. Uniunea și China ar trebui să colaboreze mai strâns pentru a aborda provocările, inclusiv schimbările climatice, pirateria și situația din Afganistan. Cooperarea dintre Uniunea Europeană și China a reprezentat un factor major pentru încheierea acordului nuclear cu Iranul și pentru asigurarea punerii în aplicare depline și efective a acestuia. În Marea Chinei de Sud, Uniunea Europeană sprijină soluționarea pașnică a disputelor în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării și menținerea libertății de navigație și de survolare. Uniunea Europeană va continua să solicite Chinei să își asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește susținerea sistemului internațional bazat pe norme și respectarea drepturilor omului.

Liban

Orașul Beirut a fost scena unei explozii devastatoare în data de 4 august. Uniunea Europeană și-a demonstrat solidaritatea cu poporul libanez prin mobilizarea mecanismului de protecție civilă și prin furnizarea unui răspuns umanitar și de criză imediat în valoare totală de 63 de milioane de euro. Șaptesprezece state membre, plus Norvegia și Turcia, au trimis personal de căutare și salvare, iar echipele medicale au oferit asistență substanțială pentru salvarea de vieți omenești.

Belarus

În urma alegerilor prezidențiale din Belarus din 9 august și a protestelor care au urmat, Uniunea a afirmat clar că nu recunoaște rezultatele alegerilor și că va sprijini pe deplin aspirațiile democratice ale țării, inclusiv prin sancțiuni împotriva celor responsabili de frauda electorală și de violențele ulterioare. De atunci, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a 55 de persoane considerate responsabile de violență, arestări nejustificate și falsificarea rezultatelor electorale, printre care fostul președinte Alexandr Lukașenko. Comisia a redirecționat finanțarea acordată Belarusului pentru a furniza sprijin direct societății civile și mass-mediei libere, în timp ce statele membre au convenit asupra unei revizuiri a relațiilor UE-Belarus și au însărcinat Comisia să pregătească un pachet cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic. Uniunea își menține angajamentul de a sprijini drepturile protestatarilor pașnici și își reiterează apelul adresat autorităților belaruse de a pune capăt violenței și represiunii, de a elibera toți deținuții și prizonierii politici, de a respecta libertatea mass-mediei și societatea civilă și de a iniția un dialog național favorabil incluziunii.

Estul Mării Mediterane

În estul Mării Mediterane, tensiunile cu Turcia au continuat să crească pe tot parcursul anului. Deși Uniunea acționează în deplină solidaritate cu Grecia și Cipru pentru a stopa escaladarea conflictelor, relațiile cu Turcia rămân de mare interes reciproc. Cu condiția menținerii eforturilor constructive și susținute de a opri activitățile ilegale în raport cu Grecia și Cipru, Consiliul European a fost de acord să urmărească o agendă pozitivă UE-Turcia. Cu toate acestea, în cazul repetării unor acțiuni unilaterale sau a unor provocări care încalcă dreptul internațional, Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele și opțiunile de care dispune pentru a-și apăra propriile interese și pe cele ale statelor sale membre.

Uniunea Europeană își menține angajamentul deplin față de Declarația UE-Turcia din 2016, care a continuat să fie pusă în aplicare, inclusiv după creșterea presiunii exercitate de migrație la frontiera Uniunii cu Turcia în februarie și martie 2020. Declarația a dat rezultate concrete în ceea ce privește reducerea fluxului de migranți în situație neregulamentară din Turcia, pierderea de vieți omenești în Marea Egee și presiunea asupra frontierelor Uniunii. Ea a oferit totodată căi sigure și legale către Uniunea Europeană pentru peste 28 000 de persoane care aveau nevoie de protecție internațională prin relocare. Sunt necesare în continuare progrese urgente în ceea ce privește reluarea și accelerarea returnării migranților din insulele grecești. Cu privire la toate aceste aspecte, liniile de comunicare cu Turcia au rămas deschise și active.

Statele Unite

Rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie a oferit o ocazie rară de a pune la punct o nouă agendă transatlantică de cooperare bazată pe valori, interese și influență la nivel mondial. Acest nou parteneriat, prezentat în comunicarea comună din decembrie intitulată „O nouă agendă UE-SUA pentru o schimbare mondială”, va permite Uniunii Europene și Statelor Unite să colaboreze în ceea ce privește sănătatea, democrația, schimbările climatice, prosperitatea economică, tehnologia și comerțul.

Uniunea și Statele Unite sunt, de asemenea, parteneri comerciali principali. În august, au convenit să elimine sau să reducă tarifele pentru schimburi comerciale în valoare de 168 de milioane de euro. Măsurile agreate reprezintă primele reduceri tarifare introduse în relațiile lor comerciale în mai bine de două decenii și, totodată, un prim pas către dezamorsarea tensiunilor comerciale, creând condiții pentru măsuri mai ample de facilitare a schimburilor comerciale dintre cele două blocuri.

Uniunea Europeană și Statele Unite se află într-un parteneriat mondial fără egal. Cele două părți au împreună o populație de aproape un miliard de locuitori și realizează în fiecare an o treime din produsul intern brut mondial, o treime din comerțul mondial și 60 % din investițiile străine directe la nivel global. Ele sunt, de asemenea, primii donatori umanitari din lume și principalii furnizori de asistență pentru dezvoltare.

Promovarea drepturilor omului și a democrației în întreaga lume

Valorile reprezentate de respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ghidează acțiunile Uniunii în întreaga lume.

În urma unei propuneri din partea Comisiei și a Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, prezentată în martie, Consiliul a aprobat în noiembrie un nou Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024. Planul se axează pe protejarea și consolidarea capacității de acțiune a persoanelor, pe construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice și pe promovarea unui sistem global pentru drepturile omului și democrație.

Statele membre nu s-au pus de acord în privința facilitării votului cu majoritate calificată pentru deciziile de punere în aplicare a planului. Mai concret, Uniunea îi va sprijini și proteja pe cei care apără drepturile omului, va depune eforturi pentru abolirea pedepsei cu moartea și va elabora instrumente pentru a răspunde rapid atunci când drepturile și libertățile existente sunt amenințate. O nouă inițiativă majoră propusă în planul de acțiune este instituirea unui regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, care a fost adoptat de Consiliu în decembrie pe baza actelor juridice propuse de Înaltul Reprezentant și de Comisie.

În noiembrie, Comisia a adoptat noul său Plan de acțiune pentru egalitatea de gen pentru perioada 2021-2025, cu scopul de a accelera progresele privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor în cadrul acțiunilor externe ale Uniunii. Planul include o foaie de parcurs operațională pe baza căreia Uniunea va colabora cu toate părțile interesate, inclusiv cu partenerii multilaterali, regionali și naționali, cu guvernele partenere, cu societatea civilă și cu sectorul privat, cu scopul de a promova egalitatea de gen și emanciparea femeilor pentru o lume în care egalitatea de gen este o componentă esențială pentru realizarea unei redresări globale echitabile, sustenabile și favorabile incluziunii, alături de creștere economică și prosperitate.

În 2020, mai puțin de 50% dintre femei aveau un loc de muncă plătit, comparativ cu 76% dintre bărbați. Femeile reprezintă 80% dintre persoanele strămutate din cauza efectelor schimbărilor climatice. În 2019, 64,25% din totalul proiectelor noi, în valoare de 8,7 miliarde de euro, aveau printre obiective egalitatea de gen. Până în 2025, 85% din totalul noilor acțiuni externe vor contribui la egalitatea de gen și la promovarea emancipării femeilor.

În 2020, mai puțin de 50% dintre femei aveau un loc de muncă plătit, comparativ cu 76% dintre bărbați. Femeile reprezintă 80% dintre persoanele strămutate din cauza efectelor schimbărilor climatice. În 2019, 64,25% din totalul proiectelor noi, în valoare de 8,7 miliarde de euro, aveau printre obiective egalitatea de gen. Până în 2025, 85% din totalul noilor acțiuni externe vor contribui la egalitatea de gen și la promovarea emancipării femeilor.

Dezvoltare și ajutor umanitar

În 2020, bugetul Comisiei alocat asistenței pentru dezvoltare s-a ridicat la 15 miliarde de euro. Atenuarea impactului produs de COVID-19 în țările cele mai vulnerabile a fost prioritatea absolută a acestui an; cu toate acestea, Uniunea s-a angajat și pe alte fronturi, cum ar fi combaterea invaziei de lăcuste de deșert din Africa de Est sau reducerea datoriilor pentru unele dintre cele mai sărace și mai vulnerabile țări ale lumii.

Se preconizează că Planul european de investiții externe în valoare de 5,1 miliarde de euro va genera investiții de peste 50 de miliarde de euro în țările învecinate cu Uniunea și în Africa. Planul, care aduce deja beneficii persoanelor, comunităților și întreprinderilor mici, a fost reorientat în 2020 pentru a contribui la răspunsul în fața pandemiei de COVID-19. El a inclus garanții în valoare de 400 de milioane de euro aferente mecanismului pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19, inițiativa globală care vizează asigurarea unui acces corect și echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19.

În pofida numeroaselor provocări din acest an, ajutorul umanitar acordat de Uniunea Europeană a continuat să ajungă la milioane de persoane vulnerabile. S-au cheltuit 2 miliarde de euro în acest scop, cea mai mare parte a sumei fiind destinată Africii Subsahariene, unde peste 18 milioane de persoane au în prezent nevoie de asistență umanitară, urmată de Siria, cu peste 11 milioane de persoane care necesită sprijin. Împreună cu statele membre, Uniunea a rămas principalul contribuitor la ajutorul umanitar din lume.

Comerț

Reexaminarea politicii comerciale

Răspunsul la noile provocări globale și învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus trebuie să ghideze abordarea Uniunii în materie de comerț. În acest context, Comisia a lansat în cursul verii o reexaminare a politicii comerciale actuale, care a inclus o consultare publică și care urmărește realizarea unui consens cu privire la o nouă strategie pe termen mediu pentru comerțul european.

O politică comercială și de investiții solidă este esențială pentru a sprijini redresarea economică, pentru a crea locuri de muncă de calitate și pentru a proteja întreprinderile europene de practicile neloiale, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Ea sprijină, de asemenea, priorități mai ample în domeniile sustenabilității, schimbărilor climatice, economiei digitale și securității. Uniunea Europeană este un susținător fervent al unui sistem comercial bazat pe norme. Din acest motiv, în 2020 a avut inițiativa de a crea o procedură provizorie multipartită de arbitraj, astfel încât membrii Organizației Mondiale a Comerțului să poată continua să soluționeze litigii chiar dacă organul său de apel este în continuare blocat. Procedura a intrat în vigoare în aprilie, iar până la sfârșitul anului 2020 au aderat la ea 23 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, plus Uniunea Europeană.

Aplicarea politicii comerciale

În iulie, Comisia a numit primul său responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială pentru a consolida agenda Uniunii privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial. Responsabilul se va asigura că partenerii își respectă în totalitate angajamentele și că exportatorii europeni, în special întreprinderile mici și mijlocii, pot beneficia din plin de acordurile comerciale ale Uniunii. Totodată, se va consolida punerea în aplicare a angajamentelor în materie de dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește clima și drepturile lucrătorilor.

În iulie, Uniunea a actualizat un pachet de măsuri pentru a proteja industria siderurgică europeană. Garanțiile, rezultate dintr-o revizuire realizată în 2018, au scopul de a proteja industria, printre altele, de posibilele efecte ale reorientării către Uniune a producției în exces a producătorilor de oțel străini în urma restricțiilor impuse de Statele Unite ale Americii asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Uniunea Europeană și Mexic

La 28 aprilie, Uniunea Europeană și Mexic au încheiat negocierile privind un nou acord comercial. Acordul urmează să fie semnat și ratificat de cele două părți.

Mexicul este partenerul comercial numărul unu al Uniunii în America Latină, comerțul bilateral cu mărfuri ridicându-se la o valoare de 66 de miliarde de euro (2019), iar cel cu servicii la 19 miliarde de euro (2018). Comerțul cu mărfuri dintre Uniune și Mexic și-a mărit volumul de aproape trei ori de la intrarea în vigoare a acordului inițial, în 2001, exporturile de bunuri din Uniune ajungând la aproape 40 de miliarde de euro pe an.

În temeiul noului acord UE-Mexic, aproape toate schimburile comerciale de mărfuri dintre Uniune și Mexic vor fi scutite de taxe vamale. Noul acord include norme progresive privind dezvoltarea durabilă și un angajament de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice într-un mod eficace. Este, de asemenea, primul acord al Uniunii cu o țară din America Latină care include protecția investițiilor. Acordul comercial face parte dintr-un acord global UE-Mexic mai amplu, care acoperă în egală măsură drepturile omului și cooperarea politică și pentru dezvoltare. Este primul acord comercial al Uniunii care include dispoziții privind combaterea corupției, prevăzând măsuri pentru combaterea dării de mită și a spălării banilor.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Vietnam

La 1 august a intrat în vigoare acordul Uniunii cu Vietnamul. Acordul comercial va elimina treptat taxele vamale pentru 99 % din totalul mărfurilor comercializate între cele două economii, iar întreprinderile europene vor putea de acum să investească în Vietnam și să prezinte oferte pentru contracte guvernamentale pe picior de egalitate cu concurenții lor locali. Acordul include, de asemenea, dispoziții ferme, obligatorii din punct de vedere juridic și executorii privind dezvoltarea durabilă, pentru a garanta respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia: după un an

Data de 1 februarie a marcat prima aniversare a Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, care a impulsionat deja comerțul, exporturile Uniunii către Japonia crescând cu 5 % față de anul anterior în primele 12 luni de aplicare (până la sfârșitul lunii ianuarie 2020). Acordul elimină majoritatea taxelor vamale în valoare de 1 miliard de euro pe care Japonia le-a impus în fiecare an asupra importurilor din Uniune. Încă din prima zi, peste 90 % din exporturile europene au putut intra în Japonia cu scutire de taxe vamale. Odată cu aplicarea integrală a acordului, taxele vamale eliminate de Japonia vor viza 97 % dintre importurile din Uniune, iar comerțul dintre Uniune și Japonia ar putea înregistra o creștere de aproximativ 36 de miliarde de euro anual.

Alte negocieri comerciale în curs

Uniunea și-a continuat negocierile pentru acorduri comerciale cu Australia și Noua Zeelandă, în cadrul cărora au avut loc patru, respectiv trei runde de convorbiri. Uniunea a desfășurat o rundă de negocieri cu Indonezia pentru un acord comercial și trei runde de negocieri cu Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles și Zimbabwe pentru a aprofunda actualul acord de parteneriat economic cu acestea.

Uniunea Europeană ca partener multilateral

Pentru a răspunde numărului tot mai mare de provocări globale, Uniunea are nevoie de un sistem multilateral eficace și consolidat. Deși multilateralismul a fost subminat în ultimii ani, Uniunea rămâne un susținător ferm al unei ordini internaționale bazate pe norme, în centrul căreia se află ONU.

Anul 2020, care a marcat cea de a 75-a aniversare a ONU, a fost esențial în acest sens, deoarece impactul mondial al pandemiei a demonstrat necesitatea de a intensifica cooperarea internațională dintre oameni de știință, economiști și factori de decizie politică în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației Mondiale a Sănătății și al Fondului Monetar Internațional, precum și în cadrul G7, G20 și al altor foruri internaționale.

Uniunea Europeană și-a exprimat sprijinul pentru apelul secretarului general al ONU, António Guterres, la încetarea focului la nivel mondial în contextul pandemiei de COVID-19 și a continuat să își asume un rol de lider în mobilizarea comunității internaționale în situații îngrijorătoare, fiind coorganizator al unor conferințe majore privind Sudanul, Siria și Venezuela.

Politicile în materie de sănătate ale Uniunii și ale Organizației Mondiale a Sănătății se completează reciproc, deoarece există o colaborare în ceea ce privește COVID-19, prevenirea viitoarelor pandemii și alte provocări în materie de sănătate. De exemplu, cooperarea se extinde la domenii precum lupta împotriva cancerului, inovarea în sistemele de sănătate și siguranța alimentară.

De asemenea, Uniunea Europeană susține o reformare radicală a Organizației Mondiale a Comerțului, tocmai pentru a permite Europei să valorifice în continuare oportunitățile oferite de deschiderea și integrarea mondială, abordând în același timp vulnerabilitățile sistemelor noastre economice și politice.

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, în urma ratificării Acordului de retragere de către Uniunea Europeană și Regatul Unit. Acordul, care stabilește condițiile ieșirii ordonate a Regatului Unit din Uniune în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, a intrat în vigoare la 1 februarie 2020. Acesta a marcat începutul unei perioade de tranziție care a durat până la 31 decembrie 2020, în cursul căreia Regatul Unit a rămas membru al pieței unice și al uniunii vamale. Scopul a fost acela de a oferi timp pentru negocierea unui parteneriat nou și echitabil pentru viitor, pe baza declarației politice convenite între Uniunea Europeană și Regatul Unit în octombrie 2019.

La 25 februarie, Consiliul a dat undă verde pentru începerea discuțiilor cu Regatul Unit, numind oficial Comisia drept negociator al Uniunii și adoptând directivele de negociere care stabileau domeniul de aplicare al viitorului parteneriat, incluzând sectoare precum comerțul, pescuitul, securitatea și apărarea, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală. Michel Barnier, șeful Grupului operativ al Comisiei Europene pentru relațiile cu Regatul Unit, și-a continuat rolul de negociator-șef al Uniunii Europene.

Negocierile dintre Uniune și Regatul Unit au început la Bruxelles în data de 2 martie pentru majoritatea subiectelor abordate în declarația politică, cu excepția politicii externe și de securitate, cu privire la care Regatul Unit a refuzat să participe la discuții. Negocierile au continuat în pofida dificultăților cauzate de izbucnirea pandemiei de COVID-19; rundele de negocieri din aprilie, mai și iunie au avut loc prin videoconferință.

La 18 martie, Comisia a publicat un proiect de acord juridic pentru un viitor parteneriat UE-Regatul Unit ambițios, modern și cuprinzător, care a transpus mandatul Consiliului din 25 februarie într-un text juridic.

În paralel cu negocierile privind viitorul parteneriat cu Regatul Unit, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile pentru a se asigura că toate întreprinderile, toți cetățenii și toate administrațiile publice sunt pregătite pentru perturbările inevitabile care urmau să fie cauzate după 1 ianuarie 2021 de decizia Regatului Unit de a părăsi piața unică și uniunea vamală.

La 24 decembrie, negociatorii Uniunii și ai Regatului Unit au ajuns la un acord cu privire la textul unui nou acord comercial și de cooperare care să reglementeze relațiile lor.

La 29 decembrie, Consiliul a adoptat decizia privind semnarea Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit și aplicarea sa provizorie de la 1 ianuarie 2021, în așteptarea aprobării Parlamentului European și a încheierii acordului printr-o decizie a Consiliului.

La 30 decembrie 2020, acordul a fost semnat de cele două părți: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat la Bruxelles, în numele Uniunii Europene, înainte de ratificarea deplină de către UE în 2021, în timp ce prim-ministrul Boris Johnson a semnat la Londra în numele Regatului Unit.

Deși noul Acord comercial și de cooperare dintre Uniune și Regatul Unit nu va corespunde în niciun caz nivelului de cooperare existent în perioada în care Regatul Unit a fost membru al Uniunii, dispozițiile acordului merg mult mai departe decât cele ale acordurilor de liber schimb tradiționale și oferă o bază solidă pentru menținerea prieteniei noastre de lungă durată și pentru continuarea cooperării în viitor.

Acordul include următoarele elemente:

1. un acord de liber schimb fără precedent;
2. o cooperare ambițioasă în domeniul economic, social, al mediului și al pescuitului, ca parte integrantă a noului parteneriat economic;
3. un parteneriat strâns pentru securitatea cetățenilor, precum și
4. un cadru general de guvernanță.

Acordul reflectă faptul că Regatul Unit părăsește ecosistemul Uniunii compus din norme comune, mecanisme de supraveghere și de asigurare a respectării normelor și, prin urmare, că nu mai poate beneficia de avantajele apartenenței la piața unică.

Acordul stabilește drepturi și obligații pentru fiecare parte, respectând totodată pe deplin autonomia acestora în materie de reglementare și de luare a deciziilor.

La cererea Regatului Unit, acordul nu include cooperarea în domeniul politicii externe, al securității externe și al apărării, chiar dacă acest lucru era inițial prevăzut în Declarația politică.

După cum s-a convenit în cadrul Consiliului European din iulie, în decembrie Comisia a propus crearea unei rezerve de ajustare la Brexit, cu un buget total de 5 miliarde de euro, pentru a contribui la contracararea consecințelor economice și sociale negative în statele membre și în sectoarele cele mai afectate.

Pandemia de COVID-19

În prima jumătate a anului 2020, Parlamentul European și Consiliul s-au concentrat asupra deciziilor legate de pandemie, adoptate în principal prin reuniuni la distanță. Liderii s-au întâlnit prin videoconferință pe tot parcursul anului pentru a coordona răspunsul Uniunii la coronavirus, iar multe propuneri cruciale au fost adoptate în timp record. În plus, Consiliul European a organizat mai multe reuniuni față în față pentru a discuta răspunsul la pandemie și alte chestiuni, printre care bugetul european pe termen lung, relațiile dintre Uniune și Regatul Unit, securitatea, schimbările climatice și afacerile externe.

Pentru Parlament, câteva dintre deciziile adoptate în timp record au fost aprobarea Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și a sprijinului financiar de urgență pentru sectorul asistenței medicale, precum și garantarea faptului că Fondul de solidaritate al UE acoperă situațiile de urgență din domeniul sănătății publice. Începând din martie, toate sesiunile plenare au avut loc la Bruxelles. Începând din octombrie, reuniunile au avut un format hibrid, participanții care nu locuiau la Bruxelles alăturându-se de la distanță celor prezenți în Parlament. Comisia a fost întotdeauna prezentă fizic la aceste sesiuni. Videoconferințele au înlocuit numeroase reuniuni fizice ale Consiliului în prima jumătate a anului. Comitetul Reprezentanților Permanenți s-a reunit față în față pe tot parcursul anului pentru a asigura continuitatea lucrărilor Consiliului. Atât Parlamentul, cât și Consiliul au acționat cu o rapiditate extraordinară pentru a adopta măsuri care au avut un impact pozitiv imediat asupra cetățenilor, întreprinderilor și regiunilor.

Criza provocată de pandemie a afectat puternic și activitatea Comitetului Economic și Social European și a Comitetului European al Regiunilor. Ambele comitete au adoptat mai multe avize relevante, iar în aprilie 2020 Comitetul Regiunilor a lansat o platformă de comunicare pentru a încuraja cooperarea dintre regiunile și orașele din întreaga Europă. Comitetul Economic și Social European a lansat Premiul pentru solidaritate civilă, cu intenția de a onora 28 de inițiative care combat consecințele crizei provocate de coronavirus.

Acordul privind bugetul pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și instrumentul NextGenerationEU

La sfârșitul toamnei anului 2020, Parlamentul European și Consiliul, cu sprijinul Comisiei Europene, au convenit și ulterior au adoptat cel mai mare pachet finanțat vreodată din bugetul european, în valoare de 1,8 mii de miliarde de euro. Pachetul, care vizează combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a consecințelor sale, va contribui la reconstruirea unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai reziliente, care va fi mai bine pregătită pentru provocările actuale și viitoare.

Câteva date și cifre esențiale

• Un buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1,074 mii de miliarde de euro (la prețurile din 2018), combinat cu instrumentul temporar de redresare, NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro.
• Peste 50 % din buget va sprijini modernizarea prin politici care includ cercetarea și inovarea, prin intermediul Orizont Europa, o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală, precum și pregătirea, redresarea și reziliența, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al programului rescEU și al unui nou program în domeniul sănătății, EU4Health.
• Politicile de lungă durată, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună, vor fi modernizate și vor continua să primească fonduri semnificative de la bugetul european, cu obiectivul de a sprijini tranziția verde și tranziția digitală.
• Un procent de 30 % din fondurile Uniunii atât în cadrul NextGenerationEU, cât și în cadrul bugetului pe termen lung trebuie să fie cheltuit pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, pachetul acordă o atenție deosebită protecției biodiversității și integrării perspectivei de gen.
• Mai multe programe-cheie, de exemplu Erasmus+, EU4Health și Orizont Europa, vor fi consolidate, în comparație cu acordul din cadrul Consiliului European extraordinar din iulie 2020, cu suma de 15 miliarde de euro.

Pentru prima dată, Uniunea va dispune de un mecanism specific pentru a-și proteja bugetul împotriva încălcărilor statului de drept: Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. Acesta va oferi un nivel suplimentar de protecție bugetară. Comisia va adopta orientări privind anumite aspecte ale aplicării regulamentului. Între timp, regulamentul se aplică de la 1 ianuarie 2021. Acest mecanism nu va avea efecte negative asupra beneficiarilor finali ai fondurilor europene din statele membre vizate.

Bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027 Bugetul european pe termen lung va continua să joace un rol esențial în sprijinirea redresării și asigurarea faptului că beneficiarii tradiționali ai fondurilor europene dispun de mijloace suficiente pentru a-și continua activitatea în perioade foarte dificile pentru toți. Piața unică, inovarea și sectorul digital vor primi 132,8 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual, sau CFM, și 10,6 miliarde de euro în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală ridicându-se la 143,4 miliarde de euro. Coeziunea, reziliența și valorile vor primi 377,8 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual și 721,9 miliarde de euro în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală ridicându-se la 1099,7 miliarde de euro. Resursele naturale și mediul vor primi 356,4 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual și 17,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală fiind de 373,9 miliarde de euro. Migrația și gestionarea frontierelor vor primi 22,7 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual, dar nu vor primi finanțare în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală ridicându-se la 22,7 miliarde de euro. Securitatea și apărarea vor primi 13,2 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual, dar nu vor primi finanțare în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală ridicându-se la 13,2 miliarde de euro. Vecinătatea și întreaga lume vor primi 98,4 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual, dar nu vor primi finanțare în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală fiind de 98,4 miliarde de euro. Administrația publică europeană va primi 73,1 miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual, dar nu va primi finanțare în cadrul instrumentului Next Generation EU, finanțarea totală ridicându-se la 73,1 miliarde de euro. Finanțarea totală pentru toate sectoarele în baza cadrului financiar multianual este de 1074,3 miliarde de euro, iar finanțarea totală pentru toate sectoarele în cadrul instrumentului Next Generation EU este de 750 de miliarde de euro, valoarea totală a finanțării în baza cadrului financiar multianual ridicându-se la 1824,3 miliarde de euro. Sursă: Comisia Europeană.

În paralel, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește legislația sectorială de instituire a noilor programe ale Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2020 s-au stabilit acorduri politice privind majoritatea inițiativelor, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, Orizont Europa, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și noul program EU4Health. Programele urmează să fie adoptate oficial la începutul anului 2021.

Afaceri instituționale

În cadrul Consiliului, președinția a fost transmisă Croației și apoi Germaniei. Președinția croată a asigurat cu succes adoptarea rapidă a propunerilor legate de COVID-19 ca parte a răspunsului imediat la criză, inclusiv a inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, a inițiativei privind sprijinul pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență și a recomandării Consiliului privind călătoriile neesențiale către Uniunea Europeană. Deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în martie, a fost un alt moment esențial din prima jumătate a anului. În timpul președinției germane, finalizarea cadrului financiar multianual/pachetului de redresare și încheierea negocierilor privind acordul comercial cu Regatul Unit au fost succese notabile. De asemenea, Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la un obiectiv climatic mai ambițios pentru 2030 și a abordat situația tensionată din Belarus, impunând trei serii de sancțiuni.

După sfârșitul verii, atenția Parlamentului s-a îndreptat către afaceri instituționale, începând cu primul discurs al președintei von der Leyen privind starea Uniunii, care a avut loc la 16 septembrie. În octombrie, Parlamentul a aprobat înlocuirea lui Phil Hogan, care a demisionat din Comisie, cu Mairead McGuinness. În prezent, ea este comisar pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital.

2020 a fost un an al reînnoirii pentru Comitetul Economic și Social European și pentru Comitetul European al Regiunilor. Fiecare dintre cele două comitete și-a redus numărul de membri de la 350 la 329 în urma Brexitului, iar aproximativ 40 % dintre membrii lor au fost reînnoiți. Apostolos Tzitzikostas a fost ales președinte al Comitetului European al Regiunilor la 12 februarie, iar Christa Schweng a fost aleasă președintă a Comitetului Economic și Social European la 28 octombrie.

Contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);

— apelând numărul standard: +32 22999696; sau

— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE

Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

Despre ediție

IDENTIFICATORI

UE în 2020 — RAPORT GENERAL PRIVIND ACTIVITĂȚILE UNIUNII EUROPENE

O versiune interactivă a prezentei publicații, care cuprinde linkuri către conținut online, este disponibilă în format PDF, ePUB și HTML:
http://europa.eu/general-report/ro

UE în 2020 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene
Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Redactare și comunicare țintită
1049 Bruxelles
BELGIA

UE în 2020 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene a fost adoptat de Comisia Europeană la 15 februarie 2021 sub cota C(2021) 1002.

Comisia Europeană nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi reutilizată prezenta publicație.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

© Uniunea Europeană, 2021

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este pusă în aplicare în temeiul Deciziei 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt deținute de Uniunea Europeană, este necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

CREDITE

Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.