Curtea De Conturi Europeană 2017 Raport de activitate

Curtea de Conturi Europeană

Cine suntem

Curtea de Conturi Europeană („Curtea”) este auditorul extern al Uniunii Europene (UE).

Curtea este una dintre cele șapte instituții ale Uniunii. Colegiul său este format din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru al UE. În cadrul instituției lucrează aproximativ 900 de persoane, care provin din toate statele membre ale Uniunii și care își desfășoară activitatea în domeniul auditului sau în serviciile administrative.

Curtea a fost creată în 1977 și își are sediul la Luxemburg.

Rolul Curții

Curtea verifică dacă UE ține o contabilitate riguroasă, dacă normele financiare ale Uniunii sunt corect aplicate și dacă politicile și programele acesteia permit obținerea unui raport costuri-beneficii optim.

Ea contribuie, prin activitățile pe care le desfășoară, la îmbunătățirea gestionării financiare a UE și la promovarea transparenței și a răspunderii de gestiune. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurări, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a reușitelor și formulează orientări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE.

Observațiile și recomandările sale sunt prezentate Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, parlamentelor naționale și publicului larg.

Sediul Curții, Luxemburg (platoul Kirchberg), 2017.

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

Curtea de Conturi Europeană și-a început activitatea în 1977. Astăzi, după 40 de ani de existență, putem face un bilanț al numeroaselor contribuții de succes pe care instituția noastră le-a adus în ceea ce privește gestiunea financiară a UE și răspunderea publică pentru actul de gestiune.

În octombrie 2017, Curtea și-a sărbătorit cea de a 40-a aniversare în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate în prezența Altețelor Lor Regale Marele Duce și Marea Ducesă a Luxemburgului, a doamnei Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, a domnului Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, și a domnului Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Prezența acestor invitați constituie o confirmare importantă a rolului instituției noastre de „conștiință financiară” a Uniunii.

În cursul anului, Curtea nu a uitat însă să privească și înspre viitor. Am dezbătut și am adoptat strategia instituției pentru cei trei ani rămași din actualul cadru financiar multianual, și anume până în 2020. Pentru a-și păstra încrederea în UE și în instituțiile sale, cetățenii noștri au nevoie de informații clare, fiabile și accesibile. Ei trebuie să poată vedea că UE acționează cu integritate, aplică principiul statului de drept, cheltuiește cu prudență banii publici, își stabilește obiective clare de politică și obține rezultatele pe care le-a promis. Curtea de Conturi Europeană, în calitatea sa de auditor extern al UE, se află în poziția potrivită pentru a verifica toate aceste aspecte și pentru a informa cu privire la constatările sale.

Pe tot parcursul anului, Curtea a publicat rapoarte speciale privind o gamă largă de politici și programe ale UE, precum și o serie de documente de analiză, cum ar fi analizele panoramice și studiile de caz rapide. În plus, instituția noastră a elaborat mai multe avize privind diferite propuneri legislative și, la fel ca în fiecare an, a publicat rapoartele anuale referitoare la bugetul UE și la fondurile europene de dezvoltare, precum și rapoartele privind agențiile UE și numeroase alte organisme ale Uniunii.

Raportul de față conține o imagine completă a activităților noastre din 2017, precum și principalele informații referitoare la organizarea, bugetul și personalul instituției.

Vă doresc lectură plăcută!

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

2017 pe scurt

Activitățile Curții

• 28 de rapoarte speciale în care Curtea a examinat eficacitatea și valoarea adăugată a politicilor și a programelor UE în domenii precum șomajul în rândul tinerilor, mediul, migrația și uniunea bancară.
• O analiză panoramică cu privire la acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice și un studiu de caz rapid referitor la reducerea personalului instituțiilor UE.
• 5 avize privind acte legislative noi sau actualizate ale UE cu un impact semnificativ la nivelul gestiunii financiare, inclusiv un aviz privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului UE și un aviz referitor la finanțarea partidelor politice europene;
• Rapoartele anuale privind execuția bugetului UE și a fondurilor europene de dezvoltare, inclusiv documentul de sinteză privind auditul bugetului UE pentru exercițiul 2016.
• 55 de rapoarte anuale specifice privind conturile diferitelor agenții, organisme și întreprinderi comune ale UE situate pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv două rapoarte de sinteză.
• Reuniuni, seminare și conferințe cu părțile interesate instituționale și cu omologii, cum ar fi reuniunea Comitetului de contact al președinților instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE sau conferințele organizate pe teme precum ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, energia, schimbările climatice și evaluarea impactului.

Gestiunea Curții

• Curții i s-au alăturat doi noi membri: Juhan Parts (Estonia) la 1 ianuarie 2017 și Ildikó Gáll-Pelcz (Ungaria) la 1 septembrie 2017.
• Curtea a publicat o nouă strategie multianuală, care îi orientează activitatea și gestionarea în perioada 2018-2020.
• Curtea a procedat la o examinare a programării activităților sale, cu scopul de a se asigura o abordare mai strategică, mai coerentă și mai uniformă la nivelul instituției în materie de planificare a priorităților de audit.
• De asemenea, a fost examinată politica de gestionare a riscurilor și au fost consolidate procedurile financiare.
• Curtea a continuat demersul de reducere a personalului, astfel cum s-a convenit între instituțiile UE, implementând în același timp o politică a egalității de șanse în procesul de recrutare și de gestionare a resurselor umane.
• Au fost obținute certificări de mediu precum EMAS și ISO 14001:2015 pentru sistemul de management de mediu al instituției.

Activitățile Curții

Activitatea de audit

Curtea desfășoară diferite tipuri de audit, care vizează diferite domenii ale bugetului UE:

• audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea, eficiența și economicitatea politicilor și programelor UE. Aceste audituri axate pe raportul costuri-beneficii vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de buget și sunt selectate de Curte în funcție de criterii precum interesul public, potențialul de ameliorare, riscul de performanță nesatisfăcătoare sau riscul de nereguli;
• audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (în special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor sau a operațiunilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se aplică.

Pe baza probelor colectate în cadrul activităților sale de audit, rapoartele Curții prezintă concluzii clare cu privire la măsura în care sunt îndeplinite obiectivele de politică ale UE și cu privire la situația contabilă și la gestiunea financiară a bugetului UE. Curtea poate astfel să ofere recomandări practice, care vizează un bun raport costuri-eficacitate.

Vizitele de audit efectuate în 2017

Cea mai mare parte din activitatea de audit se desfășoară la sediul Curții din Luxemburg. În același timp, în cursul anului 2017, auditorii au efectuat, de asemenea, un număr mare de vizite la alte instituții, agenții și organisme ale UE, la delegațiile UE, la autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre, precum și la organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, care sunt implicate în procesarea fondurilor UE. De asemenea, auditorii au desfășurat verificări la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor sale. Aceste verificări permit obținerea de probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiarii finali care au primit aceste fonduri.

Frecvența și intensitatea activității de audit desfășurate în diferitele state membre și în țările beneficiare depinde de tipul de audit desfășurat. În 2017, activitatea de audit la fața locului desfășurată de auditorii Curții a acoperit 3 670 de zile (4 246 în 2016) – în statele membre și în afara UE.

Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Verificările la fața locului efectuate în interiorul UE se desfășoară adesea în colaborare cu instituțiile supreme de audit din statele membre respective.

Pe lângă aceasta, auditorii au petrecut 2 300 de zile (2 510 zile în 2016) la instituțiile UE din Bruxelles și Luxemburg, la sediul agențiilor și al altor organisme descentralizate de pe întreg teritoriul UE, precum și la sediul unor organizații internaționale, cum ar fi ONU sau OCDE, și la societăți private de audit. Curtea utilizează pe scară din ce în ce mai largă videoconferințele și alte tehnologii ale informației (cum ar fi transferul securizat de date și de documente) pentru obținerea și validarea probelor sale de audit.

5 970 de zile de audit în 2017

Detectarea cazurilor în care există suspiciuni de fraudă

Curtea cooperează îndeaproape cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în combaterea fraudei împotriva bugetului UE. Astfel, Curtea transmite OLAF orice suspiciune de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală afectând interesele financiare ale UE care este identificată în cursul activității sale de audit. Aceste cazuri semnalate sunt examinate apoi de OLAF, care decide cu privire la deschiderea sau nu a unei anchete și cooperează, după caz, cu autoritățile statului membru.

Deși auditurile Curții nu sunt destinate în mod specific să detecteze cazuri de fraudă, există situații în care apar suspiciuni cu privire la posibile activități frauduloase sau neconforme cu reglementările. În 2017, Curtea a transmis către OLAF 13 astfel de cazuri de suspiciune de fraudă (11 cazuri în 2016) detectate în cursul activității legate de declarațiile de asigurare pentru exercițiile financiare 2016 și 2017 sau în cadrul altor sarcini de audit.

Publicații

Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii în UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de gestiunea bugetului UE dau seamă – în special în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune – pentru actul de gestiune. Principala instituție responsabilă în acest sens este Comisia Europeană, însă celelalte instituții și organe ale Uniunii sunt și ele vizate. Administrațiile naționale, regionale și locale din statele membre joacă, de asemenea, un rol major în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate, cum ar fi agricultura și coeziunea, fiind responsabile de utilizarea a aproximativ 80 % din bugetul UE.

Portofoliul de publicații ale Curții cuprinde:

• rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune;
• rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Europene și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
• rapoarte anuale specifice, care sunt publicate separat și se referă la agențiile, organismele descentralizate și întreprinderile comune ale UE;
• avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie la cererea altei instituții, fie din inițiativa Curții; și
• documente de analiză, cum ar fi:
  • analizele panoramice – documente descriptive și analitice care acoperă domenii de politică sau aspecte de gestiune vaste și complexe. Aceste analize se bazează pe experiența și cunoștințele acumulate de Curte cu privire la tema selectată, adeseori examinată dintr-o perspectivă transversală;
  • documentele de informare – au un caracter similar cu analizele panoramice (sunt documente descriptive și analitice care vizează anumite politici sau aspecte de gestiune), dar abordează subiecte mai strict delimitate;
  • studiile de caz rapide – prezintă și constată situația de fapt care există în legătură cu anumite chestiuni sau probleme specifice foarte bine delimitate, incluzând, în cazul în care este necesar, o analiză utilă pentru înțelegerea situației de fapt respective.

Toate publicațiile sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu). În plus, la sfârșitul acestui raport figurează o listă cu toate rapoartele speciale, avizele și documentele de analiză publicate în 2017.

Numărul publicațiilor din 2017

Rapoartele anuale

Raportul anual pe 2016 privind bugetul UE

În cadrul Raportului anual pe 2016 referitor la execuția bugetului UE, Curtea a examinat modul în care fuseseră utilizate fondurile UE în cursul exercițiului și a evidențiat acele situații în care exista riscul cel mai ridicat de cheltuire neconformă a fondurilor. De asemenea, Curtea a evaluat în mod specific fiecare domeniu major al bugetului UE, pe baza rubricilor din cadrul financiar multianual 2014-2020, și a prezentat informații referitoare la gestiunea bugetară și financiară, precum și la elemente de performanță. Totodată, Curtea a analizat cauzele de la baza erorilor și a formulat recomandări de ameliorare.

Auditorii Curții au testat aproximativ 1 000 de plăți către beneficiari din toate domeniile de cheltuieli ale bugetului UE. Altfel spus, au fost evaluate circa o mie de cazuri diferite în care fondurile UE fuseseră utilizate pentru a furniza sprijin pentru proiecte majore de infrastructură, IMM-uri, organizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre ale UE ori pentru beneficiari din țări care nu fac parte din UE.

Publicarea raportului anual al Curții constituie punctul de plecare al procedurii de acordare de către Parlamentul European a descărcării de gestiune pentru execuția bugetului UE. Curtea și-a prezentat raportul anual în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) la 28 septembrie. Ulterior, documentul a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. De asemenea, raportul anual a fost prezentat Consiliului (Afaceri Economice și Financiare) și parlamentelor statelor membre.

„Raportul anual pe 2016 este unul istoric, deoarece se demarcă net de rapoartele anterioare. Pentru prima dată, Curtea a emis o opinie cu rezerve – și nu o opinie contrară – cu privire la conformitatea cheltuielilor.”

Comparație între nivelurile de eroare estimate pentru domeniile de cheltuieli ale UE (2014-2016)

„Opinia cu rezerve emisă anul acesta reflectă o importantă îmbunătățire la nivelul finanțelor UE. Privind înspre viitor, vom aplica o perspectivă nouă asupra modului în care audităm bugetul UE:

• Vom ține seama într-o mai mare măsură de controalele interne care există în cadrul Comisiei Europene și în statele membre, astfel încât să putem promova mai bine asumarea răspunderii de gestiune și să putem contribui în continuare la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE.
• De asemenea, vom pune mai mult accentul pe performanță, pentru a ne asigura că banii cetățenilor UE sunt utilizați în mod optim.”

Importanța accentului pus pe performanța cheltuielilor UE și pe rezultatele obținute a fost subliniată și de către raportorul Parlamentului pentru descărcarea de gestiune 2016, domnul Joachim Zeller, deputat în Parlamentul European:

„Este foarte important să cunoaștem ratele de eroare și să știm dacă, de exemplu, banii din fondurile structurale sunt utilizați în conformitate cu normele, dar ar trebui să analizăm și ce rezultate s-au obținut cu acești bani.”

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare

Fondurile europene de dezvoltare (FED) acordă sprijin financiar statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări. Fondurile sunt finanțate de statele membre și sunt gestionate în afara cadrului bugetului general al UE de către Comisia Europeană și, în cazul anumitor forme de asistență, de către Banca Europeană de Investiții (BEI).

Nerespectarea normelor privind achizițiile a reprezentat aproximativ o treime din nivelul global de eroare estimat pentru FED. Alte tipuri importante de erori includ cheltuielile care nu au fost efectiv suportate sau care nu sunt eligibile.

Raportul anual al Curții cu privire la fondurile europene de dezvoltare este publicat împreună cu raportul anual privind execuția bugetului UE și este disponibil pe site-ul web al instituției (eca.europa.eu).

Rapoartele anuale specifice

Agențiile, alte organisme și întreprinderile comune ale UE sunt implantate pe întreg teritoriul Uniunii Europene și îndeplinesc sarcini specifice în domenii de importanță vitală pentru cetățenii UE, cum ar fi sănătatea, siguranța, securitatea, libertatea și justiția sau cercetarea.

În 2017, Curtea a auditat fiabilitatea conturilor lor și a analizat dacă operațiunile care stau la baza acestor conturi erau conforme cu normele. În vederea formulării unei opinii privind conturile acestor entități, Curtea a luat în considerare – acolo unde a fost posibil – activitățile de audit desfășurate de societăți private de audit. Curtea a auditat, de asemenea, infrastructura de comunicații Sisnet, Școlile Europene, datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție, precum și lichidarea întreprinderii comune Galileo. Au fost depuse eforturi în vederea consolidării rezultatelor și pentru 2018 se preconizează elaborarea unui raport unic referitor la agenții.

Agențiile (buget de 3,4 miliarde de euro, 10 364 de angajați)

Potrivit constatărilor formulate în urma auditului Curții, conturile tuturor celor 41 de agenții prezentau o imagine fidelă și exactă. Operațiunile financiare subiacente conturilor tuturor agențiilor au fost conforme cu legile și reglementările, cu excepția cazului Biroului European de Sprijin pentru Azil, pentru care Curtea a emis o opinie cu rezerve din cauza nerespectării principiilor în materie de achiziții publice.

Întreprinderile comune (buget de 1,8 miliarde de euro, 633 de angajați)

Conturile tuturor celor opt întreprinderi comune erau fiabile. Acestea prezentau în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderilor comune, rezultatele operațiunilor lor și fluxurile lor de numerar pentru exercițiul 2016.

Operațiunile subiacente conturilor unui număr de șapte întreprinderi respectau normele relevante, excepția fiind întreprinderea comună ECSEL, pentru care Curtea a emis o opinie cu rezerve deoarece nu a putut obține o asigurare rezonabilă cu privire la fiabilitatea controalelor interne ale ECSEL în legătură cu plățile de granturi din cadrul PC7.

Toate rapoartele anuale specifice ale Curții, precum și cele două rapoarte de sinteză sunt disponibile pe site-ul său web (eca.europa.eu).

Rapoartele speciale

În 2017, Curtea a publicat 28 de rapoarte speciale. În cadrul acestora, s-a verificat în special dacă obiectivele anumitor politici și programe ale UE selectate au fost îndeplinite, dacă rezultatele au fost obținute în mod eficace și eficient și dacă finanțarea din partea UE a adus o valoare adăugată. Totodată, Curtea a formulat recomandări de ameliorare, care ar putea conduce la economii financiare, la îmbunătățirea metodelor de lucru, la evitarea risipei sau la atingerea într-un mod mai eficient a obiectivelor de politică urmărite.

Rapoartele speciale ale Curții s-au axat pe subiecte care reflectă problemele cu care se confruntă UE, cum ar fi utilizarea sustenabilă și ecologică a resurselor naturale, generarea de creștere economică și promovarea incluziunii, provocările legate de migrație și de dezvoltarea la nivel mondial, piața unică și uniunea bancară sau asigurarea răspunderii de gestiune și a eficienței Uniunii Europene.

În continuare sunt prezentate mai în detaliu două dintre cele 28 de rapoarte speciale publicate de Curte: raportul referitor la risipa alimentară, în cadrul căruia s-a analizat dacă politicile UE erau capabile să combată acest fenomen de-a lungul întregului lanț alimentar, și raportul referitor la criza financiară greacă, în cadrul căruia a fost examinat răspunsul pe care UE l-a adus, prin intermediul programelor de ajustare economică, la criza datoriei și la criza financiară care afectau unul dintre statele sale membre.

Raport special: Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar

Risipa de alimente este o problemă mondială

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani, în special având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, circa o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce reprezintă uriașe costuri economice și de mediu.

Curtea a examinat rolul pe care îl poate juca UE în combaterea risipei de alimente

Au fost analizate cu precădere acțiunile întreprinse până în prezent, precum și modul în care diferitele instrumente de politică ale UE contribuie la reducerea acestui fenomen. Curtea s-a concentrat pe prevenire și pe donații, care sunt soluțiile de preferat în lupta împotriva risipei de alimente.

Auditorii au desfășurat interviuri cu personalul din serviciile Comisiei responsabile de această politică, au examinat documente și au efectuat vizite de audit în cinci state membre: Italia (Lazio), Țările de Jos, Portugalia, România și Finlanda. Au fost vizitate ministerele de resort și, de asemenea, s-au desfășurat vizite la fața locului. În plus, auditorii au consultat părțile interesate relevante din sectorul producției de alimente, al comerțului cu amănuntul, al cercetării și al organizațiilor de caritate.

Potrivit Curții de Conturi Europene, „UE poate și ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a combate cu eficacitate risipa de alimente”

Auditorii Curții au concluzionat că, deși există mai multe politici ale UE care au potențialul de a combate risipa de alimente, acest potențial nu este valorificat. Măsurile luate până în prezent rămân fragmentate și intermitente, iar coordonarea la nivelul Comisiei Europene lipsește. Raportul a identificat o serie de oportunități ratate, dar și posibilități de îmbunătățire care nu necesită noi inițiative legislative sau fonduri publice suplimentare, și a recomandat o mai bună aliniere a politicilor existente, alături de un obiectiv clar de politică vizând reducerea risipei de alimente.

Curtea și-a prezentat raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European, precum și Consiliului UE și mai multor parlamente naționale din UE. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au salutat raportul și au aprobat concluziile acestuia. De asemenea, raportul a beneficiat de o acoperire mediatică importantă, în special pe platformele de comunicare socială.

Raport special: Intervenția Comisiei în criza financiară din Grecia

Grecia a avut nevoie de asistență în vederea asigurării stabilității sale financiare

Criza financiară din 2008 a antrenat un declin economic și o criză a datoriilor în Europa, care a expus vulnerabilitățile economiei elene. În aprilie 2010, Grecia nu mai era în măsură să se finanțeze în mod viabil pe piețele financiare și, prin urmare, a solicitat asistență financiară din partea statelor membre ale zonei euro și din partea Fondului Monetar Internațional (FMI).

De la acea dată, Grecia a participat la trei programe de ajustare economică, gestionate de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană și de FMI, așa-numita „troică”. Al treilea program a implicat și Mecanismul european de stabilitate. Asistența, în valoare totală de 368,6 miliarde de euro, a făcut obiectul unor condiții în materie de politici, stabilite de comun acord între autoritățile elene și creditori.

Aceste programe aveau drept obiectiv asigurarea unei situații economice stabile în Grecia, prin acoperirea nevoilor de finanțare ale economiei, astfel încât să se prevină propagarea crizei în restul zonei euro. În schimb, Grecia s-a angajat să pună în aplicare vaste reforme structurale.

Curtea a examinat dacă modul în care Comisia gestionase programele de ajustare economică a fost adecvat

Acest audit a făcut parte dintr-o serie de audituri ale performanței realizate de Curte în ultimii ani cu privire la acțiunile și reformele întreprinse ca răspuns la criza financiară din 2008. Auditul a vizat modul în care Comisia a gestionat primele două programe pentru Grecia și l-a conceput pe al treilea. Auditorii au examinat documentele referitoare la programele de asistență financiară acordată de UE, au analizat condițiile care însoțeau programele și au desfășurat interviuri cu reprezentanți ai Comisiei, ai autorităților naționale (cum ar fi ministerele de resort), ai Băncii Greciei, ai patronatului și ai sindicatelor, precum și cu reprezentanți din partea FMI, a Mecanismului european de stabilitate și a OCDE.

„Programele de ajustare economică pentru Grecia: s-au realizat anumite reforme, în ciuda unor deficiențe”, arată Curtea de Conturi Europeană

Auditorii au concluzionat că programele de ajustare economică pentru Grecia au asigurat o stabilitate financiară pe termen scurt și au făcut posibile anumite progrese pe calea reformei. Totuși, aceste programe au ajutat Grecia să își revină doar într-o măsură limitată. Potrivit constatărilor auditorilor, Comisia nu deținea o experiență prealabilă în administrarea unui astfel de proces, condițiile programelor nu erau nici suficient prioritizate în funcție de importanța lor și nici incluse într-o strategie mai largă pentru Grecia, iar ipotezele macroeconomice aflate la baza programelor nu erau justificate în mod corespunzător.

Raportul special a fost prezentat Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European și părților interesate instituționale din Grecia. Raportul s-a bucurat de o largă acoperire mediatică, cea mai importantă de altfel dintre toate rapoartele speciale publicate în 2017.

Evenimente importante

Cea de a 40-a aniversare a Curții de Conturi Europene

12 octombrie 2017, Hémicycle, Luxemburg

Cea de a 40-a aniversare a creării Curții de Conturi Europene a fost marcată printr-o ceremonie oficială, desfășurată în prezența Altețelor Lor Regale Marele Duce și Marea Ducesă a Luxemburgului și a domnului Xavier Bettel, prim-ministrul Luxemburgului.

Ceremonia a fost deschisă de președintele Curții, domnul Klaus-Heiner Lehne. Au mai susținut discursuri în cadrul ceremoniei domnul Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, doamna Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, și domnul Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Pe lângă ceremonie, Curtea a organizat și o conferință anuală care a reunit președinții instituțiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene (așa-numitul „Comitet de contact”), precum și președinții instituțiilor supreme de audit din țările candidate și potențial candidate.

Conferința Curții de Conturi Europene pe tema ocupării forței de muncă în rândul tinerilor – abordarea provocărilor și găsirea de soluții

10 mai 2017, Parlamentul European, Bruxelles

Această conferință a fost organizată în urma publicării raportului special al Curții privind Garanția pentru tineret, care – împreună cu alte rapoarte – a analizat eficacitatea cu care politicile UE contribuie la combaterea șomajului în rândul tinerilor în statele membre ale UE. În cursul conferinței, doamna Iliana Ivanova, membra raportoare, și auditorii Curții au discutat împreună cu reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor UE, ai organismelor din domeniul ocupării forței de muncă și ai tinerilor dacă politicile UE produc rezultate. De asemenea, participanții la conferință s-au aplecat asupra celei mai bune căi de urmat în continuare.

Conferința Curții de Conturi Europene pe tema acțiunilor UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice

17 octombrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles

Această conferință reprezintă o parte integrantă a activităților Curții cu privire la analiza panoramică referitoare la acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, care a fost publicată în septembrie 2017. Acest document a fost prezentat în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP23) de la Bonn. Conferința a pus la dispoziția părților interesate și a principalilor contribuitori la această temă – din sectorul public și din cel privat – o platformă de discuție cu privire la provocările viitoare.

Conferința a fost organizată de Curte împreună cu Serviciul de Cercetare al Parlamentului European și a fost deschisă de domnul Phil Wynn Owen, membrul raportor, și de domnul Jerzy Buzek, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European. La conferință au luat parte și reprezentanți ai statelor membre, ai instituțiilor UE, ai instituțiilor supreme de audit, ai unor ONG-uri și grupuri de reflecție, precum și mai mulți deputați din Parlamentul European, cadre universitare și auditori ai Curții.

Simpozionul organizat de Curtea de Conturi Europeană cu privire la analiza impactului reglementărilor

23 și 24 noiembrie 2017, Curtea de Conturi Europeană, Luxemburg

Acest simpozion de două zile, organizat pentru a se discuta despre analiza impactului reglementărilor, a reunit aproximativ 100 de participanți reprezentând mediul academic, grupuri de reflecție, institute de cercetare, organizații internaționale, precum și instituții europene, naționale și locale. Participanții și-au prezentat contribuțiile în urma unei cereri deschise lansate în acest scop și au dezbătut lucrările prezentate în cursul simpozionului. Simpozionul a fost prezidat de doamna Danièle Lamarque, membră a Curții, și a fost organizat în colaborare cu jurnalul academic Politiques et management public.

Relațiile cu părțile interesate instituționale

Curtea lucrează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul Uniunii Europene și cu parlamentele naționale. Această cooperare este esențială, deoarece impactul activității Curții depinde în mare măsură de modul în care aceste părți utilizează recomandările și rezultatele auditurilor sale. Din acest motiv, este de asemenea important ca preocupările și sugestiile acestor părți să fie luate în considerare la planificarea programului anual de activitate al Curții.

Parlamentul European

În februarie 2017, domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții, a prezentat programul de activitate al instituției pentru 2017 în cadrul reuniunii organismului care coordonează lucrările comisiilor Parlamentului European – și anume Conferința președinților de comisie. Președintele a invitat toate comisiile parlamentare permanente să propună posibile sarcini de audit pentru programul de activitate pe 2018. Trei sferturi dintre comisiile parlamentare au transmis propuneri, pe care Curtea le-a integrat în activitățile sale, până acum, în proporție de aproximativ două treimi.

În aprilie 2017, domnul președinte Lehne a luat parte la dezbaterea care a avut loc în plenul Parlamentului European cu privire la descărcarea de gestiune pentru 2015. Domnul Lehne a prezentat Raportul anual pe 2016 în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European (CONT) în luna septembrie 2017. Ulterior, în luna octombrie 2017, el a prezentat raportul anual în sesiunea plenară a Parlamentului. De asemenea, Conferința președinților grupurilor politice din Parlament l-a invitat pe președintele Lehne la reuniunea sa din noiembrie 2017 pentru a discuta strategia și programul de activitate al Curții.

Conform unei practici bine încetățenite, membrii Curții prezintă rapoartele elaborate de instituție și alte activități ale acesteia în fața Comisiei CONT. În cursul anului, au fost susținute aproape 60 de prezentări în fața acestei comisii. De asemenea, membrii Curții desfășoară schimburi de opinii cu alte comisii permanente și delegații. În 2017, Curtea și-a prezentat rapoartele în cadrul a 23 de astfel de reuniuni, în special în fața Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, a Comisiei pentru dezvoltare regională și a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Pe lângă aceasta, membrii Curții au participat la reuniunile coordonatorilor Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în urma interesului specific manifestat de acestea pentru activitatea instituției. În fine, Parlamentul a invitat Curtea să își prezinte raportul special privind centrele hotspot pentru migranți în cadrul conferinței pe care a organizat-o pe tema gestionării migrației.

Consiliul

În iunie 2017, în cursul președinției malteze a Consiliului, președintele Lehne și domnul Leo Brincat, membru al Curții (Malta), s-au întâlnit cu ministrul maltez pentru afaceri europene, doamna Helena Dalli, și cu secretarul parlamentar pentru fonduri europene și dialog social, domnul Aaron Farrugia, la Valletta (Malta). În septembrie 2017, în cursul președinției estone a Consiliului, domnul Lehne, președintele Curții, domnul Juhan Parts, membru al Curții (Estonia), și domnul Rimantas Šadžius, membrul responsabil de relațiile instituționale, s-au întâlnit la Tallinn cu prim-ministrul Estoniei, domnul Jüri Ratas, și cu ministrul de finanțe al acestei țări, domnul Toomas Tõniste.

În cursul anului, reprezentanții celor două președinții ale Consiliului au efectuat de asemenea o vizită la Luxemburg, la sediul Curții.

În noiembrie 2017, președintele Lehne a prezentat raportul anual miniștrilor de finanțe din UE în cadrul reuniunii ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare), la Bruxelles.

La nivel operațional, principalul interlocutor al Curții este Comitetul bugetar al Consiliului, care tratează toate aspectele financiare, inclusiv procedura de descărcare de gestiune. În 2017, auditorii Curții au participat la mai multe reuniuni ale altor grupuri de pregătire ale Consiliului, unde au prezentat diferite rapoarte ale Curții, fiind vorba în principal de Grupul de lucru pentru măsuri structurale, de Grupul de lucru pentru chestiuni de mediu și de Grupul de lucru pentru chestiuni agrofinanciare.

Guvernele și parlamentele statelor membre

În cursul anului, președintele Klaus-Heiner Lehne s-a întâlnit cu o serie de înalți reprezentanți ai guvernelor din statele membre ale UE. Printre aceștia s-au numărat domnul Andrzej Duda, președintele Poloniei (reuniune desfășurată la Varșovia), domnul Marcelo Rebelo de Sousa, președintele Portugaliei, și domnul António Costa, prim-ministrul Portugaliei (reuniune desfășurată la Lisabona), domnul Mariano Rajoy, prim-ministrul Spaniei (reuniune desfășurată la Madrid), doamna Nathalie Loiseau, ministrul francez pentru afaceri europene, și domnul Gérald Darmanin, ministrul francez pentru acțiunea și conturile publice (reuniune desfășurată la Paris). Președintele s-a întâlnit, de asemenea, cu doamna Sabine Thillaye, președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale din Franța. În aceste vizite, președintele a fost însoțit de membri ai Curții, și anume: domnul Janusz Wojciechowski (Polonia), domnul João Figueiredo (Portugalia), domnul Baudilio Tomé Muguruza (Spania) și, respectiv, doamna Danièle Lamarque (Franța).

În 2017, membrii Curții au prezentat raportul anual pe 2016 în fața parlamentelor naționale din 14 state membre: Republica Cehă, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Suedia. De asemenea, ei au prezentat o serie de rapoarte speciale în fața comisiilor parlamentare naționale de resort.

Cooperarea cu instituțiile supreme de audit

Comitetul de contact al președinților instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE

În 2017, Curtea a organizat și a prezidat întrunirea anuală a Comitetului de contact al președinților instituțiilor supreme de audit din cele 28 de state membre ale UE. Discuțiile s-au axat pe rolul instituțiilor supreme de audit în restabilirea încrederii cetățenilor UE în instituțiile guvernamentale naționale și supranaționale.

De asemenea, Curtea a contribuit sau a participat la activitățile desfășurate de diverse organisme de lucru ale comitetului, care se ocupă de subiecte precum uniunea bancară a UE, fondurile structurale, Strategia Europa 2020, auditul politicii bugetare, taxa pe valoarea adăugată, standardele de contabilitate pentru sectorul public din statele membre ale UE (EPSAS) sau prevenirea și combaterea neregulilor și a fraudei.

Rețeaua instituțiilor supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE

Curtea sprijină totodată instituțiile supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo^*, Muntenegru, Serbia și Turcia), în special prin intermediul unei rețele similare cu Comitetul de contact. Pe tot parcursul anului 2017, nouă auditori din cadrul instituțiilor supreme de audit care fac parte din rețea au luat parte la programul de stagii al Curții. De asemenea, Curtea a contribuit în mod activ la mai multe reuniuni și activități ale acestei rețele, care au abordat subiecte precum combaterea fraudei și a corupției și care au inclus organizarea de ateliere pe teme de audit financiar și audit de conformitate.

În plus, Curtea a participat la un audit paralel al performanței privind achizițiile publice, care a fost condus de instituția supremă de audit din Suedia.

În octombrie 2017, Curtea a găzduit și a participat la o reuniune a președinților instituțiilor supreme de audit participante la rețea, în cadrul căreia a fost adoptat un plan de activitate pentru 2018 și pentru perioada următoare.

INTOSAI/EUROSAI

În cursul anului 2017, Curtea a continuat să se implice în mod activ și să contribuie la activitățile INTOSAI, în special în calitate de vicepreședinte al Comitetului pentru standarde profesionale și de membru al subcomitetelor privind auditul financiar și contabilitatea, auditul de conformitate și, respectiv, auditul performanței. Totodată, Curtea a participat în mod activ la activitățile altor organisme de lucru ale INTOSAI și ale EUROSAI. Mandatul Curții în calitate de membru al Consiliului director al EUROSAI s-a încheiat la cel de al X-lea Congres al EUROSAI, desfășurat în mai 2017.

• INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (International Organisation of Supreme Audit Institutions)
• EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit (European Organisation of Supreme Audit Institutions)

Gestiunea Curții

Colegiul membrilor

Membrii Curții de Conturi Europene servesc un mandat de șase ani, reînnoibil. Ei își exercită îndatoririle în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii depun un jurământ în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Colegiul este format din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliul UE, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernele naționale respective.

În 2017, Consiliul a numit doi noi membri ai Curții de Conturi Europene:

• Juhan Parts (Estonia), de la 1 ianuarie 2017, și
• Ildikó Gáll-Pelcz (Ungaria), de la 1 septembrie 2017.

Președintele

Președintele Curții este ales de către membri și din rândul acestora pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă, și își asumă rolul de primus inter pares (primul între egali). Pe lângă o serie de alte responsabilități, președintele supraveghează desfășurarea activității instituției și reprezintă Curtea pe plan extern. Klaus-Heiner Lehne (Germania) a fost ales președinte al Curții în septembrie 2016.

Camerele de audit și comitetele

Membrii sunt repartizați într-una dintre cele cinci camere de audit ale Curții, în cadrul cărora sunt adoptate rapoarte, avize și alte documente de analiză. Activitatea fiecărei camere este orientată de o tematică bazată pe politici ale UE. Camerele sunt conduse de un decan, ales din rândul membrilor camerei respective și de către aceștia. Fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini proprii de audit. Membrii sunt asistați de un cabinet.

În decembrie 2017, decanii celor cinci camere de audit ale Curții erau: Phil Wynn Owen (Regatul Unit), Iliana Ivanova (Bulgaria), Karel Pinxten (Belgia), Baudilio Tomé Muguruza (Spania) și Lazaros S. Lazarou (Cipru). Danièle Lamarque (Franța) era președinta Comitetului pentru controlul calității auditului. Rimantas Šadžius (Lituania) era responsabil pentru coordonarea relațiilor interinstituționale ale Curții.

Deciziile cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ sunt luate de Comitetul administrativ și, dacă este cazul, de colegiul membrilor. Atât comitetul, cât și colegiul sunt prezidate de către președinte.

Organigrama Curții de Conturi Europene la 31 decembrie 2017

Președinte

Camera I

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

Camera II

Investiții pentru coeziune, creștere și incluziune

Camera III

Acțiuni externe, securitate și justiție

Camera IV

Reglementarea piețelor și economia competitivă

Camera V

Finanțarea și administrarea Uniunii

Membră responsabilă de Comitetul pentru controlul calității auditului

Strategia

Următorii trei ani, în cursul cărora vor trebui să fie adoptate decizii capitale, vor reprezenta o perioadă crucială pentru Uniunea Europeană. Curtea este conștientă de faptul că cetățenii UE trebuie să dispună de informații clare, fiabile și accesibile pentru ca provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană să poată fi abordate cu succes. Ei trebuie să poată vedea că UE acționează cu integritate, aplică principiul statului de drept, cheltuiește cu prudență banii contribuabililor, își stabilește obiective clare și obține rezultatele promise. În acest context, Curtea, în calitatea sa de auditor extern al UE, poate să aducă o contribuție.

În iulie 2017, Curtea a publicat strategia sa pentru perioada 2018-2020, în care a identificat patru obiective strategice:

• transmiterea unor mesaje clare către public;
• un accent mai mare pe aspectele legate de performanță ale acțiunilor UE;
• creșterea valorii adăugate a declarației de asigurare;
• orientarea organizării Curții în funcție de produsele sale.

Prin intermediul unor audituri independente, Curtea poate oferi o imagine a ceea ce funcționează și nu funcționează la nivelul cheltuielilor UE și al acțiunilor UE, poate ajuta cetățenii UE să decidă dacă instituțiile UE obțin rezultate pentru ei și poate să contribuie astfel la promovarea unui climat de încredere în UE. În acest scop, auditurile Curții trebuie, de asemenea, să abordeze preocupările principalelor sale părți interesate, și anume cetățenii europeni.

Strategia pentru perioada 2018-2020 definește cinci domenii prioritare pentru activitatea Curții în următorii ani.

În procesul de elaborare a strategiei sale, Curtea s-a bazat în mare măsură pe consultări, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Astfel, strategia a fost discutată cu personalul și, totodată, au fost consultați deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai statelor membre ale UE, Comisia Europeană, alte instituții supreme de audit și o serie de părți interesate, altele decât cele instituționale, cum ar fi mediul academic, grupuri de reflecție, organizații neguvernamentale (ONG-uri) și auditori din sectorul privat.

Strategia Curții pentru perioada 2018-2020 este disponibilă pe site-ul web al instituției (eca.europa.eu).

Programarea activităților

În ianuarie 2017, Curtea a adoptat noi proceduri de programare, care s-au aplicat pentru prima dată în cadrul programului anual de activitate pe 2018, publicat în luna octombrie a anului trecut.

Principalele modificări aduse în ceea ce privește programarea activității Curții sunt:

• elaborarea unui portofoliu al sarcinilor de audit la nivelul întregii instituții;
• un singur proces centralizat de selecție, de la idei de audit la sarcini posibile de audit și apoi la propuneri finale de audit;
• o alocare mai flexibilă a resurselor pentru și între camerele de audit, în conformitate cu volumul de muncă;
• extinderea portofoliului de produse prin sarcini de audit care conduc la elaborarea unor documente de analiză; și
• definirea unor sarcini de audit prioritare, cu termene mai scurte.

De asemenea, Curtea a convenit asupra unei proceduri cu Conferința președinților de comisie din cadrul Parlamentului European, prin care li se dă tuturor comisiilor parlamentare permanente posibilitatea de a aduce în atenția Curții posibile subiecte de audit.

Programul de activitate pe 2018 poate fi găsit pe site-ul web al instituției (eca.europa.eu).

Măsurarea performanței

În perioada 2013-2017, Curtea a utilizat șapte indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate informații privind performanța sa.

Scopul acestor indicatori era de a măsura elemente esențiale legate de calitatea și impactul activității Curții, cu un accent deosebit pe opinia principalilor părți interesate și pe eficiența și eficacitatea modului în care Curtea utilizează resursele aflate la dispoziția sa.

Un set actualizat de indicatori de performanță va intra în vigoare în 2018 pentru perioada 2018-2020.

Calitatea și impactul activității Curții

Curtea a evaluat calitatea și impactul rapoartelor sale pe baza următoarelor elemente: evaluarea de către părțile interesate, evaluările realizate de experți și punerea în aplicare a recomandărilor sale referitoare la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE. În plus, Curtea își măsoară prezența în mass-media.

Evaluarea de către părțile interesate

Principalele părți interesate instituționale și principalii omologi – Comisia pentru control bugetar și Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului European, Comitetul bugetar din cadrul Consiliului, principalele entități auditate de la nivelul Comisiei și al agențiilor europene, precum și președinții instituțiilor supreme de audit din UE – au fost invitați să evalueze rapoartele publicate de Curte.

În 2017, la fel ca în anii anteriori, marea majoritate a respondenților au evaluat utilitatea și impactul rapoartelor Curții cu calificativul „nivel ridicat” sau „nivel foarte ridicat”.

Evaluarea de către părțile interesate

Evaluările realizate de experți

În fiecare an, experți externi independenți au procedat la analiza conținutului și a modului de prezentare a unui eșantion de rapoarte ale Curții, în vederea evaluării calității acestora. În 2017, evaluatorii au examinat șase rapoarte speciale^* și rapoartele anuale pe 2016. Aceștia au evaluat calitatea diferitor aspecte ale rapoartelor, pe o scară de la 1 la 4 (1 – „deficiențe semnificative”, 4 – „nivel înalt de calitate”). Rezultatele au fost extrem de constante de-a lungul ultimilor ani, ceea ce indică o calitate satisfăcătoare a rapoartelor Curții.

Evaluările realizate de experți cu privire la rapoartele Curții

Stadiul punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Curte

În cursul anului, Curtea a monitorizat în mod sistematic măsura în care entitățile auditate puseseră în aplicare recomandările sale.

Până la sfârșitul lui 2017, fuseseră puse în aplicare 92 % din recomandările emise în 2014.

Punerea în aplicare a recomandărilor Curții, în funcție de anul emiterii

Prezența în mass-media

Curtea monitorizează, de asemenea, acoperirea mediatică a activității sale și a instituției în general. În 2017, rapoartele speciale au reprezentat 65 % din trimiterile făcute în mass-media online la activitatea Curții și la instituția ca atare.

Per ansamblu, în comparație cu 2016, s-a observat o creștere de 11 % a acoperirii în mass-media a rapoartelor speciale. Rapoartele care au atras cea mai mare atenție mediatică în 2017 au fost cele care au abordat criza financiară din Grecia, centrele hotspot pentru migranți, controlul pescuitului, înverzirea și rețeaua Natura 2000.

Subiectele menționate în mass-media

Creșterea acoperirii mediatice de care s-au bucurat rapoartele speciale ale Curții în 2017 corespunde unei tendințe care se observă de câțiva ani. De la mai puțin de 1 500 în 2013, numărul articolelor online a crescut la aproape 7 000 în 2017, acoperirea medie per raport special crescând de la mai puțin de 30 de articole în 2013 la aproape 130 în 2017.

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene – acoperirea mediatică per raport special, în medie

Utilizarea resurselor

În cadrul procesului său de măsurare a performanței, Curtea evaluează, printre altele, utilizarea resurselor sale, în special capacitatea de a efectua audituri în timp util, de a-și pune în aplicare programul de activitate și de a asigura competența profesională a personalului său.

Durata auditurilor

În 2017, intervalul scurs între demararea unei sarcini de audit și adoptarea raportului special a fost, în medie, de 14,6 luni. Aceasta este cea mai scurtă durată înregistrată de la începutul perioadei 2013-2017. Pentru opt rapoarte (29 %) publicate în cursul anului, Curtea a avut nevoie de mai puțin de 13 luni. Durata medie până la publicare a fost de 16 luni, cu aproximativ două luni mai puțin decât în 2016. Această tendință pozitivă arată că măsurile luate în vederea respectării obiectivului de 13 luni stabilit în Regulamentul financiar dau rezultate.

De la demararea unei sarcini de audit și până la adoptarea raportului

Publicarea rapoartelor

În 2017, 65 % din rapoartele speciale au fost publicate conform planificării inițiale. Restul rapoartelor au fost amânate și vor fi publicate în 2018. În plus, rapoartele anuale și toate rapoartele anuale specifice au fost publicate conform planificării.

Formarea profesională

În conformitate cu recomandările publicate de Federația Internațională a Contabililor, Curtea urmărește să ofere auditorilor săi, ca medie pe an, 40 de ore (cinci zile) de formare profesională.

În 2017, Curtea a depășit din nou acest obiectiv, cu 6,7 zile de formare profesională per auditor.

Dacă se iau în calcul și cursurile de limbi străine, de care auditorii au nevoie pentru a-și putea desfășura activitatea în mod eficient în toate statele membre ale UE, rezultă că aceștia au beneficiat în 2017, în medie, de câte 8,3 zile de formare.

Pentru restul personalului, Curtea urmărește să ofere în medie 16 ore (2 zile) de formare profesională per angajat per an, nefiind luate în calcul aici cursurile de limbi străine. În 2017, Curtea a îndeplinit acest obiectiv, asigurând o medie de 2,3 zile de formare.

Numărul mediu de zile de formare profesională per auditor, pe an

Personalul Curții

Afectarea personalului în cadrul instituției

În 2017, Curtea a finalizat acțiunea de reducere cu 5 % a efectivului său de personal planificată pe o perioadă de cinci ani (2013-2017), așa cum se prevede în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară din decembrie 2013.

La sfârșitul anului 2017, personalul instituției era format din 853 de funcționari și agenți temporari, dintre care 548 lucrau în camerele de audit. 118 din acești 548 de angajați își desfășurau activitatea în cabinetele membrilor Curții.

Afectarea personalului în cadrul instituției

Recrutarea

Personalul Curții este foarte divers din punctul de vedere al studiilor și al experienței profesionale. În cadrul politicii sale de recrutare, Curtea respectă principiile generale și condițiile de angajare ale instituțiilor Uniunii Europene și promovează egalitatea de șanse la toate nivelurile.

Personalul este format atât din funcționari permanenți, cât și din agenți cu contracte temporare. Concursurile generale sunt organizate de regulă de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). În 2017, Curtea a recrutat 72 de angajați: 29 de funcționari permanenți, 13 agenți temporari, 24 de agenți contractuali (șapte dintre aceștia au părăsit Curtea înainte de sfârșitul anului), precum și șase experți naționali detașați.

De asemenea, Curtea a oferit un număr de 71 de stagii pentru absolvenți universitari, pe perioade cuprinse între trei și cinci luni.

Cadrele de conducere la 31 decembrie 2017: naționalitatea și repartizarea pe sexe

Profilul de vârstă

Conform profilului de vârstă al personalului aflat în activitate la data de 31 decembrie 2017, aproape jumătate dintre angajații Curții au sub 45 de ani.

Dintre cei 68 de directori și manageri principali, 31 (46 %) au 55 de ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că, în următorii 5-10 ani, va avea loc o reînnoire a personalului cu funcții de conducere, pe măsură ce acesta se va pensiona.

Profilul de vârstă

Echilibrul de gen

Curtea urmărește să fie un angajator care aplică o politică a egalității de șanse în toate etapele carierei profesionale a personalului său. Per ansamblu, personalul Curții este format în prezent din proporții egale de bărbați și femei, iar 43 % dintre auditori și administratori sunt femei.

În ultimii ani, proporția femeilor în funcții de conducere în camerele de audit a crescut, de la 7 % în 2015 la aproape 20 % în 2017. Curtea s-a angajat să continue îmbunătățirea echilibrului de gen la toate nivelurile de conducere. În plus, politica instituției privind egalitatea de șanse pentru perioada 2018-2020 va aborda chestiunile legate de vârstă și de handicap.

Tabelul prezentat în continuare conține informații mai detaliate privind naționalitatea și repartizarea pe sexe a cadrelor de conducere.

Echilibrul de gen, în funcție de nivelul de responsabilitate

Sprijinul pentru activitățile de audit

Formarea profesională

Formarea continuă a personalului este un element-cheie în pregătirea instituției pentru a face față provocărilor viitorului. În 2017, Curtea a continuat să își extindă gama de cursuri de formare oferite, care include un număr tot mai mare de cursuri de e-learning și de învățare mixtă. Totodată, instituția și-a continuat seria de mare succes de prezentări susținute de experți interni sau externi cu privire la evoluții din domeniul auditului sau la teme legate de activitatea auditorilor Curții. Au fost organizate, de asemenea, mai multe activități de formare și evenimente în cadrul cărora experți din alte instituții supreme de audit au făcut schimb de cunoștințe și de bune practici cu privire la auditul performanței și la auditul financiar. Un bun exemplu în acest sens este Ziua anuală a formării, organizată în noiembrie 2017 în cooperare cu Universitatea din Luxemburg, la acest eveniment participând peste 300 de membri ai personalului Curții.

Curtea cooperează îndeaproape cu Comisia Europeană, cu Institutul European de Administrație Publică (EIPA – European Institute of Public Administration) și cu Școala Europeană de Administrație (ESA – European School of Administration) pentru a propune o gamă largă de oferte de formare personalului său: printre acestea se numără cursuri vizând cunoștințe în domeniul auditului sau dezvoltarea competențelor nontehnice, dar și cursuri de limbi străine în scopuri profesionale.

În plus, a fost acordat sprijin personalului pentru dobândirea sau menținerea unor calificări profesionale și diplome în domenii relevante pentru rolul și activitățile instituției. În special, Curtea și-a continuat cooperarea cu Université de Lorraine (Nancy, Franța) în ceea ce privește formarea postuniversitară recunoscută cu diplomă intitulată „Auditul organizațiilor și al politicilor publice”, precum și programul de masterat în „Managementul organizațiilor publice”. De asemenea, a fost semnat un acord de cooperare cu Institutul Universitar European (IUE) din Florența (Italia). În 2017, a fost încheiat un parteneriat cu Universitatea din Pisa (Italia) și cu Asociația Experților Contabili Autorizați (ACCA) în vederea organizării unei școli de vară pe tema auditului finanțelor publice și a răspunderii de gestiune.

În cursul anului, Premiul pe 2016 pentru cercetare în domeniul auditului din sectorul public a fost decernat lucrării academice câștigătoare. Acest premiu va continua și în 2018.

De asemenea, a fost continuat programul de recunoaștere a meritelor (Performance Recognition Awards), care este adresat personalului fără funcții de conducere și care permite participarea la cursuri de formare externe specifice.

Traduceri

Direcția de traduceri, servicii lingvistice și publicații a tradus și a revizuit peste 211 000 de pagini. Au fost continuate eforturile de a raționaliza procesele de traducere și de a reduce costurile conexe. De exemplu, pentru creșterea eficienței, toate echipele de traducere folosesc, în prezent, o platformă de lucru colaborativă.

Se depun eforturi pentru ca traducătorii să fie implicați din ce în ce mai mult în activitățile de bază ale Curții și pentru a se crea noi sinergii cu auditorii. În special, pe parcursul anului 2017, traducătorii au acordat auditorilor un sprijin din ce în ce mai important la redactarea rapoartelor speciale și a raportului anual. De asemenea, traducătorii au furnizat auditorilor asistență lingvistică în cadrul a 38 de vizite de audit.

Tehnologia informației

Direcția responsabilă de IT din cadrul Curții aduce o contribuție importantă la procesele de audit, prin raționalizarea fluxurilor de informații cu ajutorul unor tehnologii moderne și sigure.

Au fost continuate progresele în ceea ce privește gestionarea documentelor, ceea ce a permis ca procesele de producție, aprobare și publicare să se desfășoare într-un flux complet digital. Totodată, a fost introdus un instrument simplificat pentru a facilita accesul de la distanță prin intermediul dispozitivelor mobile. Sistemele informatice ale Curții au fost actualizate, prin trecerea la Windows 10 și la SharePoint 2013.

Pentru a valorifica și mai bine sinergiile interinstituționale, au fost adoptate noi sisteme pentru gestionarea vizitelor de audit, a deplasărilor oficiale și a formării profesionale, sisteme care sunt folosite în prezent și de celelalte instituții ale UE.

Toate evoluțiile și toate livrările de soluții informatice au avut loc ținând seama de imperativul gestionării riscurilor, precum și în paralel cu garantarea securității operațiunilor și a continuității activității.

Clădiri

În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri („K1”, „K2” și „K3”) și închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru.

K1

Clădirea K1, inaugurată în 1988, dispune de birouri pentru un maximum de 310 persoane, precum și de săli de ședință. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zone de depozitare, biblioteca și principala sală pentru arhive, în timp ce ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice.

Clădirea K1 a fost modernizată în 2008 pentru a fi adusă în conformitate cu cerințele naționale în materie de sănătate, siguranță și mediu. În măsura posibilului, tehnologia utilizată în K1 a fost adaptată pentru a fi compatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3. Astfel, cele trei clădiri funcționează ca o singură entitate tehnică integrată.

K2

Clădirea K2 a fost inaugurată în 2003. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, precum și centrul de sport. Ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Restul etajelor sunt utilizate pentru birouri care pot primi până la 241 de persoane, săli de ședință, o sală de conferință cu cabine de interpretare, săli de videoconferință, o cafeteria și chicinete.

Curtea a lansat un studiu pentru a evalua fezabilitatea instalării unor spații de lucru concepute în funcție de activități și pentru a moderniza instalațiile tehnice din clădirea K2. Studiul a indicat că există o marjă de optimizare a organizării spațiilor de lucru și că unele dintre instalațiile tehnice trebuie să fie modernizate. Un studiu detaliat pentru acest proiect va avea loc în 2018 și se preconizează că lucrările vor începe în 2019.

Potrivit celor convenite de Consiliu și de Parlamentul European în martie 2014, Curtea va suporta aceste costuri de modernizare din bugetul rămas după finalizarea proiectului de construcție a clădirii K3 în urmă cu câțiva ani.

K3

Clădirea K3 a fost inaugurată în 2012. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, spații de descărcare, instalații de depozitare a deșeurilor, imprimeria, bucătăria și arhivele. La parter se află cantina, o cafeteria și mai multe săli de formare. În K3 se află de asemenea birouri care pot primi până la 503 persoane, săli de ședință și o sală IT. Etajul al șaselea al clădirii găzduiește săli de recepție, o bucătărie și instalații tehnice. Clădirea K3 a obținut calificativul „foarte bun” din partea BREEAM, aceasta fiind cea mai importantă metodă recunoscută la nivel mondial pentru evaluarea și certificarea sustenabilității clădirilor.

Proiectul privind securitatea la locul de muncă

În cursul anului 2017, proiectul de consolidare a securității instituției și a personalului a avansat conform planificării. Noul centru de control de securitate, centrul de acreditare externă și centrul de control pentru accesul personalului și al vizitatorilor vor intra în funcțiune în 2018.

Managementul de mediu

În calitate de instituție a UE, Curtea consideră că are datoria de a aplica principiul unui bun management de mediu în toate activitățile sale și și-a asumat angajamentul de a reduce în mod constant impactul său de mediu.

În 2017, Curtea a obținut certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit). Instituția aplică în prezent cu succes un sistem de management de mediu conform cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015.

Curtea urmărește o reducere sistematică a emisiilor sale de CO₂. În 2017, instituția a analizat – pentru al treilea an consecutiv – emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale (altfel spus, amprenta sa de carbon). Rezultatele acestui studiu sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Răspunderea de gestiune

Informații financiare

Curtea de Conturi Europeană este finanțată de la bugetul general al Uniunii Europene în categoria cheltuielilor administrative.

În 2017, bugetul instituției s-a ridicat la aproximativ 141 de milioane de euro. Aceasta reprezintă mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor UE sau aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE. Rata de execuție a bugetului 2017 a fost de 98 %.

Bugetul pentru 2018

Bugetul pentru 2018 este cu 3,4 % mai mare decât în 2017.

Managementul riscurilor

În cursul anului, în conformitate cu Regulamentul financiar, Curtea a examinat evaluările riscurilor efectuate pentru fiecare direcție. Rezultatele acestor verificări au fost încorporate atât în declarația anuală a ordonatorului de credite inclusă în raportul anual de activitate, cât și în evaluările riscurilor pentru anul următor. Acolo unde a fost necesar, Curtea a elaborat planuri de acțiune privind verificări ex ante și verificări ex post.

În septembrie 2017, în urma acestor examinări, Curtea și-a consolidat controalele interne și procedurile financiare în ceea ce privește cheltuielile de călătorie și gestionarea parcului de vehicule oficiale.

Auditul intern și auditul extern

Auditul intern

Serviciul de audit intern al Curții consiliază instituția cu privire la modul de gestionare a riscurilor, emițând avize referitoare la calitatea sistemelor de gestiune și de control intern. Acest serviciu răspunde în fața unui comitet de audit format din trei membri ai Curții și dintr-un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresul înregistrat în ceea ce privește diversele sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.

În 2017, Serviciul de audit intern a analizat punerea în aplicare a strategiei Curții pentru perioada 2013-2017, structura operațională a Direcției Președinție, precum și gestionarea licențelor și a produselor informatice utilizate de instituție. De asemenea, acest serviciu a examinat punerea în aplicare a politicii adoptate de Curte în materie de management al riscurilor și a monitorizat modul în care au fost puse în aplicare recomandările sale, pentru a se asigura că planurile de acțiune au fost implementate.

Auditorul intern consideră că, în 2017, guvernanța, managementul riscurilor și procedurile de control intern existente, luate în ansamblu, oferă o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor Curții.

Curtea informează anual Parlamentul și Consiliul cu privire la rezultatele activității de audit intern.

Auditul extern

Conturile anuale ale Curții de Conturi Europene sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este un aspect important al eforturilor Curții de a aplica pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale. Raportul auditorului extern – PricewaterhouseCoopers Sàrl – privind conturile Curții de Conturi Europene pentru exercițiul financiar 2016 a fost publicat la data de 31 octombrie 2017.

Descărcarea de gestiune

La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Curtea face obiectul unei proceduri de descărcare de gestiune.

În aprilie 2017, Parlamentul European a acordat secretarului general al Curții descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2015; cu alte cuvinte, conturile Curții pentru 2015 au fost validate (adică închise și aprobate).

La fel ca în fiecare an, Curtea a analizat cu atenție toate chestiunile ridicate în cursul exercițiului de descărcare de gestiune în ceea ce privește responsabilitățile sale în materie de audit și de gestiune, a luat măsuri corespunzătoare și a informat Parlamentul European cu privire la acțiunile de urmărire întreprinse.

Opiniile exprimate de auditorul extern – exercițiul financiar 2016

Declarația ordonatorului de credite delegat

Subsemnatul, secretar general al Curții de Conturi Europene, în calitatea mea de ordonator de credite delegat:

• declar că informațiile conținute în prezentul raport sunt complete și exacte; și
• declar că dispun de o asigurare rezonabilă privind faptul că:
  • resursele alocate activităților descrise în prezentul raport au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
  • procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor și asigură o tratare adecvată a sesizărilor privind fraude sau suspiciuni de fraudă; și
  • beneficiile controalelor sunt proporționale cu costurile.

Această asigurare se fondează pe evaluarea mea asupra situației și pe informațiile pe care le-am avut la dispoziție, cum ar fi rapoartele și declarațiile ordonatorilor de credite subdelegați, rapoartele auditorului intern și rapoartele auditorului extern pentru exercițiile financiare anterioare.

Declar că nu am cunoștință de niciun fapt care să nu fi fost prezentat în acest raport și care ar putea prejudicia interesele instituției.

Luxemburg, 8 martie 2018.

Eduardo RUIZ GARCÍA
Secretar general

Anexă – Publicațiile Curții în 2017: rapoarte speciale, avize și documente de analiză

Rapoarte speciale

• Raportul special nr. 30/2016: Eficacitatea sprijinului acordat de UE în sectoare prioritare în Honduras
• Raportul special nr. 33/2016: Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: coordonarea răspunsului la dezastre survenite în afara UE a fost, în linii mari, eficace
• Raportul special nr. 34/2016: Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar
• Raportul special nr. 35/2016: Utilizarea sprijinului bugetar în vederea îmbunătățirii mobilizării veniturilor interne în Africa Subsahariană
• Raportul special nr. 36/2016: O evaluare a mecanismelor de închidere a programelor derulate în sectoarele coeziunii și dezvoltării rurale în perioada 2007-2013
• Raportul special nr. 1/2017: Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca implementarea rețelei Natura 2000 să permită valorificarea la maximum a întregului său potențial
• Raportul special nr. 2/2017: Negocierea de către Comisie a acordurilor de parteneriat și a programelor din domeniul coeziunii pentru perioada 2014-2020: cheltuielile sunt direcționate într-o măsură mai mare către prioritățile Strategiei Europa 2020, dar sunt instituite mecanisme din ce în ce mai complexe pentru măsurarea performanței
• Raportul special nr. 3/2017: Asistența acordată Tunisiei de către UE
• Raportul special nr. 4/2017: Protejarea bugetului UE de cheltuieli neconforme cu reglementările: în perioada 2007-2013, Comisia a recurs în mai mare măsură la măsuri preventive și la corecții financiare în cadrul politicii de coeziune
• Raportul special nr. 5/2017: Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația?
• Raportul special nr. 6/2017: Răspunsul UE la criza refugiaților: abordarea „hotspot”
• Raportul special nr. 7/2017: Noul rol al organismelor de certificare în ceea ce privește cheltuielile din cadrul PAC: un pas înainte către un model de audit unic, însă există în continuare deficiențe semnificative care trebuie remediate
• Raportul special nr. 8/2017: Controalele din domeniul pescuitului în UE: sunt necesare eforturi suplimentare
• Raportul special nr. 9/2017: Sprijinul acordat de UE pentru lupta împotriva traficului de persoane în Asia de Sud și de Sud-Est
• Raportul special nr. 10/2017: Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor
• Raportul special nr. 11/2017: Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană: un început promițător, în pofida unor neajunsuri
• Raportul special nr. 12/2017: Punerea în aplicare a Directivei privind apa potabilă: calitatea apei și accesul la aceasta s-au îmbunătățit în Bulgaria, Ungaria și România, dar este în continuare nevoie de investiții substanțiale
• Raportul special nr. 13/2017: Un sistem unic european de management al traficului feroviar: va deveni această decizie politică o realitate?
• Raportul special nr. 14/2017: Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
• Raportul special nr. 15/2017: Condiționalitățile ex ante și rezerva de performanță în domeniul coeziunii: instrumente inovatoare, dar încă ineficace
• Raportul special nr. 16/2017: Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea și să se pună un accent mai mare pe rezultate
• Raportul special nr. 17/2017: Intervenția Comisiei în criza financiară din Grecia
• Raportul special nr. 18/2017: Cerul unic european: o schimbare de cultură, dar nu un veritabil cer unic
• Raportul special nr. 19/2017: Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE
• Raportul special nr. 20/2017: Instrumentele finanțate de UE de garantare a împrumuturilor: rezultate pozitive, însă sunt necesare o mai bună direcționare a sprijinului către beneficiari și o mai bună coordonare cu schemele naționale în materie
• Raportul special nr. 21/2017: Înverzirea: o schemă de sprijin pentru venit mai complexă, însă ineficace deocamdată din punctul de vedere al impactului asupra mediului
• Raportul special nr. 22/2017: Misiunile de observare a alegerilor – au fost depuse eforturi pentru urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor, dar este necesară o mai bună monitorizare
• Raportul special nr. 23/2017: Comitetul Unic de Rezoluție: au fost angajate eforturi în vederea realizării uniunii bancare – o sarcină complexă –, dar mai este o cale lungă de parcurs în acest sens

Avize

• Avizul nr. 1/2017 referitor la propunerea de revizuire a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Uniunii
• Avizul nr. 2/2017 referitor la propunerea de modificare a regulamentului financiar aplicabil bugetului Școlilor Europene
• Avizele nr. 3/2017 și nr. 4/2017 referitoare la propunerile de modificare a regulamentelor Comitetului bugetar al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
• Avizul nr. 5/2017 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene

Documente de analiză

• Analiză panoramică: Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice
• Studiu de caz rapid cu privire la implementarea reducerii cu 5 % a numărului de posturi

* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu rezoluția RCSONU 1244 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

* În 2017, experții au evaluat rapoartele speciale nr. 3/2017, nr. 4/2017, nr. 5/2017, nr. 10/2017, nr. 14/2017 și nr. 17/2017.

Cuprins

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxemburg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea este permisă cu condiția indicării sursei.

Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a fotografiilor următoare, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor:

* © Grzegorz Jakubowski/KPRP

* © marianorajoy

În ceea ce privește următoarele fotografii, reproducerea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și numele fotografilor să fie menționate:

* © Uniunea Europeană. Sursa: Curtea de Conturi Europeană – Simon SCHMITT

* © Uniunea Europeană, 2017. Sursa: Parlamentul European – Dominique HOMMEL

* © Uniunea Europeană, 2017. Sursa: Parlamentul European – Dominique HOMMEL

* © Uniunea Europeană, 2017. Sursa: Parlamentul European – Christian CREUTZ

* © Uniunea Europeană, 2012. Sursa: Parlamentul European – Martin LAHOUSSE

* © Uniunea Europeană, 2013. Sursa: Parlamentul European – Genevieve ENGEL

* © Uniunea Europeană, 2012. Sursa: Parlamentul European – Milos BICANSKI

* © Uniunea Europeană, 2018. Sursa: Parlamentul European – Christian CREUTZ

* © Uniunea Europeană, 2017. Sursa: Parlamentul European – Mathieu CUGNOT

* © Uniunea Europeană. Sursa: Curtea de Conturi Europeană – Edouard DIRRIG

* © Uniunea Europeană. Sursa: Curtea de Conturi Europeană – Simon SCHMITT

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar:
  • pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/hărți:
  • de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
  • de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm),
  • sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) or
  • la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).