COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.1.2025
COM(2025) 8 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
privind progresele înregistrate în Uniunea Europeană cu privire la combaterea traficului de persoane (al cincilea raport)
{SWD(2025) 4 final}
1.INTRODUCERE
Traficul de persoane este o infracțiune care devastează vieți, încălcând demnitatea, libertatea și drepturile fundamentale ale victimelor. Potrivit Europol, 55 dintre cele mai periculoase rețele infracționale raportate se ocupă cu traficul de persoane ca (una dintre) principala (principalele) lor activitate (activități). În plus, Raportul global pe 2024 privind traficul de persoane a arătat că 74 % dintre traficanți funcționează ca grupuri și rețele slab conectate în cadrul unor relații infracționale de tip comercial sau ca organizații infracționale structurate, subliniind rolul predominant al grupurilor infracționale organizate în activitățile de trafic de persoane. Traficul de persoane este adesea legat și de alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri, introducerea ilegală de migranți, infracțiunile organizate contra patrimoniului, spălarea banilor și fraudarea documentelor.
În plus, traficul de persoane constituie a doua cea mai răspândită economie ilicită din lume. Profitul anual generat de munca forțată la nivel mondial este estimat la 236 de miliarde USD pentru traficanții de persoane, ceea ce reprezintă un profit de aproape 10 000 USD pe victimă. Exploatarea victimelor în Europa și Asia Centrală este cea mai profitabilă, ajungând la un profit de 20 000 USD pe victimă pe an. Deși profiturile sunt ridicate și au crescut cu 37 % din 2014, riscurile pentru autorii infracțiunilor rămân scăzute.
O provocare fundamentală generată de pandemia de COVID-19 și exacerbată și mai mult în urma acesteia este trecerea traficului de persoane în spațiul digital. Există în continuare dificultăți în detectarea și îndrumarea victimelor către asistență și sprijin.
Cadrul juridic al UE privind traficul de persoane este ancorat în Directiva privind combaterea traficului de persoane
, care a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1712 (denumită în continuare „directiva modificată”) și a intrat în vigoare la 14 iulie 2024. Directiva modificată introduce norme mai stricte de combatere a traficului de persoane și oferă autorităților publice instrumente consolidate, care le permit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile de trafic de persoane. Aceasta conține, de asemenea, prevederi privind noi forme de exploatare și face din exploatarea sexuală săvârșită online o circumstanță agravantă. Cadrul oferă, de asemenea, un sprijin mai bun victimelor și este una dintre acțiunile majore prevăzute în Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 (denumită în continuare „strategia”), care include o abordare cuprinzătoare bazată pe patru piloni.
În conformitate cu articolul 20 din directivă, cu sprijinul coordonatorului UE pentru combaterea traficului de persoane, Comisia raportează o dată la doi ani cu privire la progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane. Prezentul raport se bazează pe contribuțiile statelor membre prin intermediul Rețelei UE de coordonatori și de raportori naționali, al organismelor independente, al agențiilor UE, al membrilor Platformei societății civile a UE împotriva traficului de persoane, precum și pe alte documente din partea agențiilor UE, a instituțiilor UE și a organizațiilor internaționale.
Raportul (i) identifică principalele tendințe, (ii) prezintă principalele acțiuni de combatere a traficului de persoane pentru perioada 2021-2024 și (iii) oferă o analiză a statisticilor pentru perioada 2021-2022, care este inclusă într-un document de lucru al serviciilor Comisiei. Datele utilizate în raport au fost colectate de EUROSTAT de la toate statele membre prin intermediul autorităților statistice naționale și sunt disponibile în baza de date a Eurostat la rubrica Statistici privind criminalitatea și justiția penală.
2.TENDINȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE TRAFICUL DE PERSOANE ÎN UE
2.1.Victime (sex, vârstă, cetățenie)
În perioada de raportare 2021-2022, în UE au fost înregistrate 17 248 de victime ale traficului de persoane. perioada 20192020 (14 311). Numai în 2022, numărul victimelor înregistrate a fost de 10 093, ceea ce reprezintă o creștere de 41 % față de 2021 (7 155) și cea mai mare cifră înregistrată după 2013. Acest lucru s-a datorat probabil sensibilizării generale cu privire la traficul de persoane. Eforturile concertate ale mai multor agenții din statele membre de a proteja persoanele care fug din calea agresiunii militare împotriva Ucrainei au avut un impact pozitiv neașteptat asupra detectării victimelor traficului de persoane de diferite naționalități.
La fel ca în anii precedenți, este probabil ca numărul real al victimelor să fie semnificativ mai mare decât sugerează datele raportate, deoarece statisticile includ doar victimele despre care are informații una dintre entitățile înregistrate, iar multe victime rămân nedetectate.
Traficul de persoane rămâne o infracțiune cu o dimensiune de gen semnificativă. În perioada 2021-2022, 65 % din numărul total de victime din UE erau femei și fete. Marea majoritate a victimelor exploatării sexuale sunt persoane de sex feminin (92 %). Dintre acestea, 68 % sunt femei, iar 24 % sunt fete. Bărbații reprezintă cea mai mare parte a victimelor traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă (70 %).
46 % dintre victimele înregistrate erau cetățeni ai UE, iar 54 % erau resortisanți ai țărilor terțe. Aceasta reprezintă o schimbare în comparație cu perioada 2019-2020, când majoritatea victimelor înregistrate erau cetățeni ai UE (55 % cetățeni ai UE). Primele cinci cetățenii ale UE în ceea ce privește numărul victimelor traficului de persoane au fost română, franceză, maghiară, bulgară și germană. Primele cinci cetățenii din afara UE au fost nigeriană, ucraineană, marocană, columbiană și chineză. 34 % din totalul victimelor erau cetățeni ai țării în care au fost înregistrate (trafic intern). Aproape toate victimele din Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Letonia au fost cetățeni ai țărilor respective.
2.2.Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale
Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale a continuat să fie cea mai răspândită formă de exploatare în UE în perioada 2021-2022 (49 % dintre victime) deși prezintă o tendință ușor descrescătoare (de la 51 %).
Cea mai frecventă metodă de recrutare a tinerelor femei și a fetelor în vederea exploatării sexuale a continuat să fie metoda „lover boy”. Traficanții se implică adesea în relații romantice online, creează dependență emoțională și atrag victimele în activități de exploatare. Majoritatea statelor membre și Europol au confirmat rolul predominant al platformelor de comunicare socială, în special al aplicațiilor de matrimoniale, al site-urilor de servicii de escortă și al site-urilor pentru adulți, pentru recrutarea în scopul exploatării sexuale.
Victimele sunt recrutate și din țări din afara UE pentru activități aparent de muncă și, după sosire, sunt forțate să practice prostituția. De exemplu, traficul în scopul exploatării sexuale a femeilor din China a fost organizat prin intermediul unor centre de apel descentralizate care își desfășoară activitatea în unele țări ale UE și în China. Centrele de apel acționează ca centre de gestionare a anunțurilor online ale victimelor în diferite țări, de stabilire a întâlnirilor și a prețurilor pentru serviciile sexuale și de transfer al banilor către membrii responsabili de spălarea veniturilor ilegale.
Creșterea numărului de femei și de persoane transgen din America Latină care fac obiectul traficului de persoane în scopul exploatării sexuale a fost raportată în mai multe state membre decât în perioada de raportare anterioară. Potrivit Europol, victimele din America Latină intră în UE din diferite puncte de intrare, profitând uneori de regimurile de liberalizare a vizelor, și sunt apoi transportate mai departe în locurile în care are loc exploatarea. În Polonia, de exemplu, statisticile din 2022 arată o creștere cu 476 % a numărului de victime identificate ale traficului de persoane din America Latină comparativ cu 2021 (în principal din Columbia, Guatemala, Venezuela, Mexic și Peru). Victime ale exploatării sexuale de origine subsahariană, de exemplu din Nigeria, Republica Democratică Congo, Camerun, Somalia, Côte d’Ivoire și Kenya, apar, de asemenea, în multe state membre.
2.3.Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă
Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă rămâne a doua cea mai răspândită formă de trafic de persoane în UE în perioada 2021-2022 (37 % dintre victime). Aceasta este forma predominantă de exploatare în patru state membre. Se înregistrează o creștere cu 51 % a numărului de victime ale exploatării prin muncă în perioada 2021-2022 (5 940), comparativ cu perioada anterioară (3 940). În 2022, ponderea exploatării sexuale și cea a exploatării prin muncă au fost egale (41 %). Bărbații reprezintă majoritatea victimelor (70 %). Aproape aceeași pondere a victimelor din UE (46 %) și din afara UE (54 %) a fost înregistrată în UE în perioada 2021-2022, comparativ cu perioada anterioară.
Multe state membre și Europol au subliniat că recrutarea se realizează online prin anunțuri de angajare frauduloase. Germania a observat utilizarea metodei „lover boy” pentru recrutarea victimelor și în scopul exploatării prin muncă.
Printre sectoarele cu risc ridicat pentru exploatare se numără construcțiile, agricultura, silvicultura, prelucrarea alimentelor, liniile de asamblare, ospitalitatea, comerțul cu amănuntul, spălătoriile auto, serviciile de înfrumusețare și de curățenie, transportul și menajul. Sectoarele nou apărute sunt, de exemplu, serviciile de îngrijire la domiciliu și de îngrijire medicală și livrarea de colete. Sectorul fotbalului a devenit un domeniu special de exploatare în Portugalia și Belgia. Tinerii jucători de fotbal au fost atrași cu promisiunea unui contract, oportunități de dezvoltare și perspective de viitor în cariera fotbalistică. Ei primeau un salariu foarte mic sau nu primeau deloc salariu, erau obligați să lucreze, locuiau în condiții precare, cu pașapoartele reținute și nu li se permitea să părăsească incinta.
În timp ce în sectorul construcțiilor, al prelucrării alimentelor și al transporturilor sunt implicate întreprinderi mari și mijlocii, iar exploatarea poate duce la un număr semnificativ de victime, serviciile de înfrumusețare, ospitalitatea și spălătoriile auto sunt adesea administrate de întreprinderi mici, microîntreprinderi și întreprinderi familiale cu mai puține victime. Numărul mare de victime din perioada de raportare a fost determinat și de efectuarea unor investigații de mare vizibilitate care au condus la un număr semnificativ de victime potențiale, în principal în Belgia, pe șantierul unei companii multinaționale din sectorul produselor chimice, și în Germania, în sectorul logistic al băuturilor, unde au fost salvate 555 de victime potențiale.
Cetățenia și profilul victimelor depind în mare măsură de sectorul exploatării. Lucrătorii de sex masculin din Asia, Africa de Nord și Europa de Est sunt, de regulă, angajați pe șantiere de construcții și în agricultură, în timp ce est-europenii (Belarus, Ucraina, Polonia) sunt angajați în sectorul transporturilor. Femeile din Vietnam și Thailanda sunt exploatate în saloanele de înfrumusețare și de manichiură-pedichiură, în timp ce persoanele de cetățenie indiană și cele de anumite cetățenii africane sunt exploatate în sectorul îngrijirii la domiciliu. În UE, munca copiilor este frecvent întâlnită în cadrul familiei sau al întreprinderilor familiale. Copiii sunt exploatați în sectoare precum ospitalitatea, agricultura, construcțiile sau serviciile de curățenie. Mulți copii acordă, de asemenea, îngrijiri la domiciliu membrilor familiei lor în vârstă sau bolnavi.
Statele membre au indicat vulnerabilitățile specifice ale lucrătorilor sezonieri. Victimele sunt transportate în zone agricole îndepărtate, unde locuiesc și muncesc, plătind pentru locurile de cazare care sunt, în majoritatea cazurilor, precare și supraaglomerate. Ele ajung într-o situație de dependență totală din cauza resurselor economice limitate și a lipsei de cunoștințe lingvistice. Accesibilitatea limitată și îndepărtarea locurilor fac dificile inspecțiile muncii și detectarea victimelor.
Existența exploatării nu depinde de mărimea, profitul și organizarea întreprinderilor. Investigațiile au demonstrat că traficanții acționează cu un grad foarte ridicat de sofisticare, utilizând structuri comerciale complexe și de specializare pentru organizarea recrutării, a deplasărilor și a cazării și dispunând de documentele de identificare a sute de persoane care provin de pe aproape toate continentele. Traficul în scopul exploatării prin muncă este adesea combinat cu alte infracțiuni, cum ar fi frauda fiscală și frauda în domeniul securității sociale, fraudarea documentelor, încălcările grave ale legislației privind ocuparea forței de muncă și securitatea socială. Rețelele infracționale organizate utilizează, de asemenea, amenințări fizice sau psihologice pentru a controla victimele, combinate cu deposedarea de documente de identificare și de telefoane. Majoritatea victimelor nu vorbesc limba țăriigazdă, sunt reticente în a coopera cu autoritățile și este posibil să nu se identifice neapărat ca victime. Exploatatorii își obligă adesea victimele să deschidă conturi bancare, asupra cărora preiau controlul pentru a avea acces la salariile și finanțele victimelor.
2.4.Traficul de persoane în scopul altor forme de exploatare
În perioada de raportare, victimele formelor de trafic de persoane în alte scopuri decât exploatarea sexuală și prin muncă au reprezentat 14 % din numărul total al victimelor. Astfel de forme de exploatare includ activități infracționale forțate, cerșit forțat, prelevarea ilegală de organe și „alte” forme de exploatare.
Deși în activitățile infracționale forțate au fost implicate doar 3 % din totalul victimelor înregistrate în UE în perioada 2021-2022, unele state membre au raportat o creștere a acestei forme de exploatare. Activitățile infracționale forțate sunt adesea asociate cu furtul, infracțiunile minore, furtul din buzunare sau din magazine și vânzarea de droguri. Statele membre au raportat, de asemenea, cu privire la creșterea numărului de fraude online comise prin intermediul activităților infracționale forțate și cu privire la frauda în domeniul securității sociale. Acestea au raportat și faptul că s-a intensificat exploatarea copiilor de către bandele infracționale pentru furtul din buzunare, jafuri și rolul de cărăuși de droguri. Bandele infracționale utilizează băieți tineri vulnerabili (în principal proveniți din familii de migranți) pentru a servi drept cărăuși de droguri, a lucra pe plantațiile de canabis și a comite jafuri sau chiar împușcături și alte acte violente. În octombrie 2023, Europol a sprijinit poliția sârbă în anihilarea unei rețele infracționale implicate în traficul de copii în scopul căsătoriilor forțate, al cerșetoriei forțate și al activităților infracționale forțate. Infractorii și victimele din familii aveau între 5 și 17 ani. Austria, Franța și Germania au fost implicate în investigație.
Cerșetoria forțată (2 %) rămâne prezentă în mai multe state membre ca formă de exploatare. În Portugalia, aceasta a reprezentat a treia formă principală de exploatare. Printre victime au fost reprezentați în principal cetățeni minori români, bulgari, slovaci și maghiari, inclusiv de etnie romă.
Mai multe state membre
au raportat cazuri de trafic de persoane în scopul căsătoriilor forțate și fictive, care afectează minoritățile etnice, cum ar fi romii și copiii (în principal fete) proveniți din familii de migranți. Căsătoria forțată este adesea legată și de mai multe forme de exploatare, cum ar fi exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă sau cerșetoria forțată.
Maternitatea de substituție în scopul exploatării este o formă emergentă de trafic de persoane. Infractorii exploatează femei vulnerabile în scopul exploatării maternității de substituție. Intermediarii (cum ar fi clinicile de reproducere) se implică în criminalitatea organizată transfrontalieră pentru a obține profituri foarte mari. Poliția elenă a anihilat un grup infracțional organizat care exploata femei din țările din Europa de Est pentru prelevarea de ovule și servicii de reproducere umană asistată prin intermediul maternității de substituție.
Bulgaria, Grecia și Slovacia au raportat suspiciuni de trafic de persoane în scopul prelevării de organe, care au considerat și prelevarea în scopul exploatării de celule, țesuturi și sânge ca trafic de organe. În plus, Grecia a considerat prelevarea de ovule legată de reproducerea asistată medical drept prelevare de organe. Această formă de exploatare a reprezentat mai puțin de 1 % din cazurile înregistrate în UE în perioada 2021-2022.
2.5.Traficul de copii
Traficul de copii este o formă multidimensională și cu evoluție rapidă a traficului de persoane, care reprezintă o formă gravă de exploatare umană, violență împotriva copiilor, abuz asupra copiilor și încălcare a drepturilor copiilor. În perioada 2021-2022, 81 % dintre copiii victime erau cetățeni ai UE (2 401 copii), iar 88 % dintre aceștia (2 120 de copii) au fost exploatați în propriul stat membru. Copiii victime au constituit aproape o cincime din totalul victimelor înregistrate în UE (19 %). Ponderea copiilor victime în perioada 20212022 a scăzut cu 3 %, comparativ cu perioada 2019-2020. Unele state membre raportează un număr foarte mic de copii victime. Tendința descrescătoare a numărului de copii înregistrați ca victime poate fi legată de creșterea exploatării sexuale online, unde multe victime rămân ascunse. În unele state membre, copiii victime nu sunt înregistrați ca victime ale traficului de persoane, pentru a le oferi un sprijin mai cuprinzător disponibil copiilor. Prin urmare, numărul real de copii victime ale exploatării rămâne necunoscut și ar putea fi insuficient raportat. Victimele au, în general, un mediu social și familial fragil. Ele au o stimă de sine scăzută, suferă de probleme psihologice, încearcă adesea droguri și sunt expuse la probleme fizice, mentale, psihologice și alte probleme profunde de dezvoltare pe termen scurt și lung. Copiii aflați în îngrijire rezidențială sau instituționalizată sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane.
Copiii din UE fac obiectul traficului de persoane în scopul tuturor formelor de exploatare, în principal în scopul exploatării sexuale, dar și în scopul activităților infracționale forțate, al cerșetoriei forțate, al căsătoriilor forțate și al exploatării prin muncă. Digitalizarea a condus la o creștere îngrijorătoare a cazurilor de prostituție a minorilor care conduc la trafic de persoane. În multe cazuri, aceștia sunt copii de vârstă mică, care sunt foarte activi pe rețelele sociale și pe site-urile de jocuri de noroc, atrăgând astfel atenția traficanților. Exploatarea de tip „bani de buzunar” a apărut în timpul pandemiei de COVID-19, când traficanții au convins fete tinere din spațiul online să își suplimenteze banii de buzunar prin prostituție, ceea ce a dus la exploatarea sexuală a acestora. Infracțiunea a devenit atât de răspândită în Germania încât autoritățile de aplicare a legii i-au atribuit o denumire specială.
Cauza Trocadero din Franța este un exemplu în care criminalitatea forțată a fost recunoscută de Tribunal în primă instanță ca fiind un scop al traficului de persoane. Șapte traficanți algerieni au determinat 17 minori neînsoțiți să devină dependenți de droguri și iau obligat să comită infracțiuni, inclusiv furturi, în faimoasa piață Trocadero din Paris.
2.6.Traficul de persoane în contextul migrației
În perioada de raportare, ponderea resortisanților țărilor terțe a devenit mai mare și a constituit majoritatea victimelor traficului de persoane. În perioada 2021-2022, 46 % dintre victimele înregistrate erau cetățeni ai UE, în timp ce 54 % nu aveau cetățenie UE. Acest lucru demonstrează o schimbare în comparație cu perioada 2019-2020, când majoritatea victimelor înregistrate erau cetățeni ai UE (55 % cetățeni ai UE și 45 % resortisanți ai țărilor terțe).
Cetățenia și genul victimelor din afara UE depind în mare măsură de forma de exploatare. În timp ce victimele din Nigeria, Camerun, China și țările din America Latină sunt în principal de sex feminin și traficate în scopul exploatării sexuale, victimele din Maroc, Bangladesh, Pakistan, Filipine, Algeria și India sunt în principal de sex masculin și sunt supuse exploatării prin muncă.
În ultimii ani, se presupune că numeroase femei și fete africane din rândul migranților care sosesc în Cipru și în țările din Europa de Sud-Est au fost forțate să practice prostituția de către grupuri infracționale africane violente. De exemplu, femei nigeriene, congoleze, cameruneze și alte femei africane au sosit cu vize de student în zona din Cipru care nu este controlată de guvern și au ajuns să fie forțate să se prostitueze forțat în apartamente private, baruri și cluburi de noapte. În mod similar, femei din America Latină și Ucraina sosesc în mod legal în UE pentru o ședere de scurtă durată și practică prostituția prin contracte aparent legale, ceea ce conduce adesea la exploatare sub supraveghere strictă și restricții de părăsire a incintei. Victimele traficului de persoane din China și din țările latinoamericane nu numai că ajung direct pe cale aeriană în statele membre de destinație, ci sosesc adesea și pe ruta Balcanilor de Vest.
Minorii neînsoțiți sunt expuși unor riscuri deosebite și sunt vulnerabili în fața traficanților. Între 2018 și 2022, numărul minorilor neînsoțiți care sosesc în Europa a crescut semnificativ în fiecare an, ajungând la 15 928 în 2022. Rețelele de trafic de persoane și de introducere ilegală de migranți din Africa de Nord și din Afganistan exploatează băieți afgani, marocani, algerieni sau tunisieni de vârstă mică, forțându-i să practice prostituția sau să fie supuși violenței sexuale de-a lungul rutei lor de migrație către UE. Exploatarea este adesea difuzată pe platformele de comunicare socială cu scopul de a șantaja familiile lor în schimbul unei sume de bani.
3.ACȚIUNILE UE ȘI ALE STATELOR MEMBRE PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
3.1. O abordare cuprinzătoare pentru combaterea traficului de persoane
În perioada de raportare, inițiativele juridice, financiare, operaționale și de politică anunțate în cele patru domenii ale Strategiei UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 au înregistrat progrese semnificative, sunt în curs sau au fost deja puse în aplicare. Una dintre acțiunile prioritare ale strategiei UE a fost evaluarea și revizuirea Directivei 2011/36/UE
. Comisia a abordat deficiențele majore în cadrul unei propuneri legislative prezentate la 19 decembrie 2022
, care a fost adoptată de colegiuitori la 13 iunie 2024 și a intrat în vigoare la 14 iulie 2024. Statele membre vor trebui să transpună și să pună în aplicare noile dispoziții până la 15 iulie 2026.
Comisia va lansa un centru de combatere a traficului de persoane, care va acționa ca o platformă umbrelă pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a directivei modificate și a strategiei, pentru a elabora orientări, pentru a face schimb de bune practici și pentru a consolida cooperarea.
Colectarea și schimbul de statistici cu Comisia (EUROSTAT) devine obligatorie în temeiul directivei modificate. Datele permit înțelegerea situației și a acțiunilor necesare și contribuie la elaborarea priorităților naționale și ale UE reflectate în strategiile și planurile de acțiune naționale
, precum și a orientărilor, protocoalelor și procedurilor
menite să sprijine părțile interesate relevante în detectarea, identificarea și protejarea victimelor. Directiva modificată include, de asemenea, o nouă obligație pentru statele membre de a adopta și de a pune în aplicare, o dată la cinci ani, un plan de acțiune național pentru combaterea traficului de persoane.
Datele contribuie, de asemenea, la alocarea de resurse financiare pentru combaterea traficului de persoane. Finanțarea planificată în cursul perioadei de raportare prin Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI)
și Fondul pentru securitate internă (FSI)
se ridică la un buget total de aproximativ 25 de milioane EUR în perioada 2021-2024. De exemplu, din cele 25 de milioane EUR, aproximativ 3,8 milioane EUR au fost acordate în cadrul FSI pentru cinci acțiuni transnaționale care vizează contracararea modelului de afaceri infracțional al traficanților de persoane prin consolidarea răspunsului autorităților de aplicare a legii și al autorităților judiciare împotriva traficului de persoane, în special în ceea ce privește copiii și exploatarea prin muncă. De asemenea, de exemplu, aproximativ 4 milioane EUR au fost acordate în cadrul FAMI pentru șase proiecte transnaționale care se ocupă de asistența, sprijinirea și integrarea resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane.
Din punct de vedere operațional, combaterea traficului de persoane este pe deplin integrată în Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), care sprijină acțiuni multidisciplinare vizând zece priorități în materie de criminalitate, identificate de Consiliu în contextul ciclului de politici ale EMPACT. Scopul său este de a perturba rețelele infracționale implicate în traficul de persoane pentru toate formele de exploatare. În perioada 2022-2025, se desfășoară în total 70 de acțiuni operaționale, sprijinite de agențiile UE, pentru a pune în aplicare obiective strategice, cum ar fi investigații comune privind exploatarea prin muncă și exploatarea sexuală, criminalitatea forțată, traficul de copii, investigații financiare legate de traficul de persoane, precum și colectarea și schimbul de informații operaționale și strategice privind traficul de persoane.
Eurojust a sprijinit 66 de echipe comune de anchetă (JIT) în cazuri de trafic de persoane. Mai multe state membre
au transmis rapoarte cu privire la participarea la echipele comune de anchetă coordonate de Eurojust, atât în cooperare cu state membre ale UE, cât și cu țări terțe.
În cele din urmă, traficul de persoane necesită o abordare coordonată a mai multor părți interesate. Coordonarea la nivelul UE de către coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane a fost consolidată în directiva modificată, care prevede în mod explicit coordonarea cu coordonatorii naționali pentru combaterea traficului de persoane, cu organismele independente, cu agențiile UE și cu organizațiile relevante ale societății civile care activează în acest domeniu.
Coordonarea este, de asemenea, abordată la nivel național. Directiva modificată impune obligativitatea funcției coordonatorilor naționali pentru combaterea traficului de persoane, necesită resurse adecvate și descrie sarcinile. În plus, statele membre sunt încurajate să înființeze organisme naționale independente pentru monitorizarea punerii în aplicare și a impactului acțiunilor de combatere a traficului de persoane. De exemplu, Germania a desemnat Institutul german pentru drepturile omului să îndeplinească rolul de raportor național independent pentru traficul de persoane, ceea ce face ca numărul raportorilor naționali din UE să ajungă la 16.
3.2. Prevenirea traficului de persoane
3.2.1 Reducerea cererii care favorizează criminalitatea
Cererea favorizează toate formele de exploatare a persoanelor aflate în situații vulnerabile, de pe urma cărora profită traficanții. Modificările legislative din mai multe state membre au incriminat utilizarea serviciilor sexuale sau a oricăror servicii furnizate de victimele traficului de persoane
, în timp ce alte state membre dezbat introducerea unei astfel de incriminări.
În 2022, patru state membre au raportat un număr total de 51 de suspecți și 8 urmăriri penale în legătură cu utilizarea serviciilor victimelor. În cursul perioadei de raportare, Cipru a raportat că un utilizator a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru infracțiunea de primire de servicii sexuale de la o victimă a traficului de persoane, în timp ce Ungaria a raportat o condamnare pentru exploatarea prostituției infantile.
Pentru a elabora un răspuns de politică coerent în vederea combaterii cererii care favorizează traficul de persoane și pentru a consolida și a armoniza și mai mult eforturile justiției penale din toate statele membre, directiva modificată a impus statelor membre obligația de a incrimina utilizarea în cunoștință de cauză a serviciilor obținute prin exploatarea unor persoane. Directiva modificată oferă în considerente orientări care cuprind indicatori pentru a deduce „cunoașterea” din circumstanțe faptice obiective. Directiva cuprinde toate formele de exploatare, atunci când un serviciu este oferit de o victimă a traficului de persoane. Cu toate acestea, ea nu se aplică clienților care achiziționează bunuri produse de victimele traficului de persoane.
3.2.2.
Măsuri preventive care vizează persoanele juridice
La nivelul UE au fost adoptate mai multe măsuri legislative menite să abordeze responsabilitatea întreprinderilor, inclusiv a platformelor online, de a reduce cererea și de a detecta potențialele cazuri de trafic de persoane în activitățile și lanțurile lor de aprovizionare.
Regulamentul privind serviciile digitale
, adoptat la 19 octombrie 2022, va contribui la detectarea, monitorizarea și eliminarea conținutului online legat de traficul de persoane. Comisia a desemnat „platforme online foarte mari” și „motoare de căutare foarte mari”, inclusiv patru site-uri pentru adulți
, care fac obiectul unor obligații stricte privind identificarea, evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice, precum și a unor măsuri de transparență, instrumente de raportare accesibile și mecanisme de tratare a plângerilor. În plus, toate platformele online și motoarele de căutare trebuie să instituie măsuri adecvate pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor și să notifice conținutul ilegal autorităților de aplicare a legii în cazul în care iau cunoștință de suspiciuni de infracțiuni. Mai mult, odată cu Directiva modificată privind combaterea traficului de persoane, exploatarea sexuală comisă sau facilitată de tehnologiile informației și comunicațiilor a devenit o circumstanță agravantă care ar putea conduce la sancțiuni mai mari, ținând seama de amplificarea infracțiunii comise de astfel de tehnologii și de posibilul impact de lungă durată asupra victimelor.
Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor
din 13 iunie 2024 completează Directiva 2011/36/UE. În plus, aceasta stabilește un cadru orizontal menit să promoveze contribuția întreprinderilor și a subcontractanților acestora care își desfășoară activitatea pe piața unică la respectarea drepturilor omului și a mediului prin propriile operațiuni și prin lanțurile lor de aprovizionare. Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei trebuie să asigure identificarea, prevenirea, atenuarea și contabilizarea impactului lor negativ asupra drepturilor omului și a mediului, inclusiv a traficului de persoane.
La 27 noiembrie 2024 a fost adoptat Regulamentul privind interzicerea pe piața Uniunii a produselor realizate utilizând muncă forțată
. Acesta se referă la produsele naționale și produsele importate care sunt fabricate prin muncă forțată. Bazându-se pe standardele internaționale și completând inițiativele orizontale și sectoriale existente ale UE, în special obligațiile privind diligența necesară și transparența, se preconizează că regulamentul va combina o interdicție cu un cadru de asigurare a respectării legii solid și bazat pe riscuri.
În octombrie 2023, Comisia a prezentat Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate
, care propune 17 acțiuni operaționale în jurul a patru piloni, dintre care unul se referă la prevenirea criminalității. În acest context, foaia de parcurs acordă prioritate promovării măsurilor de prevenire a recrutării tinerilor și a copiilor de către bandele infracționale, întrucât rețelele infracționale, inclusiv traficanții de droguri, exploatează tineri sau chiar copii vulnerabili pentru a desfășura activități infracționale, în special traficul de droguri. La nivel național, statele membre au luat deja măsuri pentru ca întreprinderile să aplice măsurile de diligență necesară de-a lungul întregului lor lanț de aprovizionare pentru a detecta și a preveni riscul de exploatare prin muncă. Unele state membre au aderat la Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale pentru o conduită responsabilă în afaceri ori au actualizat aceste orientări
sau au inclus dispoziții speciale în acest sens în planurile lor naționale de acțiune privind combaterea traficului de persoane
. Unele state membre
au organizat conferințe și cursuri de formare pentru întreprinderi cu privire la diligența necesară a întreprinderilor, în timp ce altele au adoptat norme mai stricte care penalizează întreprinderile pentru comportamente de exploatare
sau au publicat orientări online cu privire la modul de reducere la minimum a riscului de exploatare prin muncă
.
În ceea ce privește infracțiunile de exploatare prin muncă, Franța a introdus un sistem de „listă neagră”, și anume o publicare pe un site dedicat al Ministerului Muncii, care conține hotărâri judecătorești definitive de condamnare a unei persoane juridice.
3.2.3. Campanii de sensibilizare
La 18 octombrie 2023, cu ocazia Zilei europene a luptei împotriva traficului de persoane, Comisia Europeană a lansat campania „Eradicarea traficului de persoane. Ruperea lanțului invizibil”
. Această campanie urmărește să sensibilizeze publicul cu privire la traficul de persoane, inclusiv cu privire la exploatarea sexuală și la exploatarea prin muncă. În prima etapă, Comisia a creat o pagină a campaniei, unde a pus la dispoziție un videoclip online și materiale online în toate limbile oficiale, care pot fi utilizate în mod liber de toată lumea. A doua etapă este în curs de pregătire. Accentul se va pune pe statele membre în care numărul victimelor este cel mai mare și reprezintă diferitele forme de trafic de persoane.
Agențiile UE s-au implicat, de asemenea, în acțiuni de sensibilizare în cursul perioadei de raportare. Europol a publicat un ghid privind modul de a nu intra în capcana „lover boys”
, în timp ce Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) a realizat un
videoclip
și mai multe broșuri
pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la riscurile traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă, subliniind, în același timp, sprijinul său pentru asigurarea respectării legislației UE aplicabile în domeniul muncii prin coordonarea inspecțiilor concertate și comune.
Statele membre
au desfășurat campanii de sensibilizare cu privire la traficul de persoane, printre altele prin intermediul platformelor de comunicare socială, al materialelor video, al pliantelor, al afișelor, al mass-mediei, precum și în școli. Unele state membre
au desfășurat campanii de sensibilizare cu privire la drepturile fundamentale ale lucrătorilor și la oportunitățile de muncă sigure, precum și cu privire la riscurile traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă în diferite sectoare. Mai multe state membre
au pus în aplicare campanii de sensibilizare care îi vizează pe clienții platformelor de comunicare socială, ai site-urilor de matrimoniale și ai platformelor de publicitate pentru servicii sexuale. De exemplu, România a lansat o campanie internațională de prevenire „Fără clienți nu există trafic de persoane!”, desfășurată în parteneriat cu Poliția Română și Poliția Spaniolă. Slovacia s-a adresat în mod special comunității rome în limba romă, cu privire la riscurile căsătoriilor forțate.
În contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris din 2024, Misiunea interministerială privind protecția femeilor împotriva violenței și combaterea traficului de persoane (MIPROF) a luat măsuri cuprinzătoare pentru a preveni traficul de persoane, inclusiv: (i) formare realizată în colaborare cu Școala Națională de Magistratură, cu scopul de a-i educa pe toți cei care intră în contact cu potențialele victime și de a se asigura că sunt bine informați și pregătiți să acționeze, (ii) colaborarea cu sectorul privat, în special cu platformele de închiriere pe termen scurt și cu întreprinderile de transport, pentru a sensibiliza publicul cu privire la riscurile și formele de trafic de persoane și la măsurile de diligență necesară, (iii) o campanie de comunicare pentru a sensibiliza turiștii străini cu privire la riscurile traficului de persoane
.
3.2.4.
Formarea
Formarea specializată este încurajată în continuare de directiva modificată, care impune statelor membre să promoveze formarea periodică și specializată a profesioniștilor care ar putea intra în contact cu potențialele victime ale traficului de persoane, pentru a le permite să prevină și să combată traficul de persoane și să evite victimizarea secundară. În cursul perioadei de raportare, statele membre au oferit o gamă largă de activități de formare diferitelor părți interesate, inclusiv autorităților de aplicare a legii și autorităților judiciare, polițiștilor de frontieră, funcționarilor din domeniul azilului și ai serviciului de imigrație, profesioniștilor din domeniul sănătății, asistenților sociali, inspectorilor sociali și de muncă, personalului consular, personalului municipalităților, precum și însoțitorilor de zbor, pentru a le permite să detecteze cazurile de trafic de persoane, să identifice posibilele victime, să desfășoare interviuri și să le informeze cu privire la măsurile de sprijin și la sistemele de îndrumare.
La nivelul UE, mai multe agenții ale UE au dezvoltat activități de formare specifice. Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) a continuat să ofere activități de formare pentru a promova o rețea de investigatori în materie penală din toate statele membre ale UE și pentru a spori în mod direct eficacitatea cooperării operaționale transfrontaliere. Activitățile de formare multidimensionale acoperă principalele aspecte ale criminalisticii în ceea ce privește combaterea traficului de persoane, în special exploatarea sexuală, inclusiv traficul online, exploatarea prin muncă, precum și integrarea tehnicilor speciale de investigare și a investigațiilor financiare și online. ELA a furnizat, de asemenea, mai multe module de formare și a elaborat manuale de formare privind exploatarea prin muncă pentru inspectorii de muncă. Agenția pentru Drepturi Fundamentale (Fundamental Right Agency – FRA) a elaborat, de asemenea, un manual de formare pentru formarea inspectorilor de muncă și a altor organisme de inspecție la locul de muncă, punând accentul pe standardele de protecție din legislația UE care protejează drepturile lucrătorilor din țările terțe, inclusiv drepturile lucrătorilor sezonieri, ale lucrătorilor migranți care dețin permise temporare și ale migranților aflați în situație de ședere ilegală.
Rețeaua Europeană de Formare Judiciară a oferit formare judecătorilor și procurorilor cu privire la aspectele judiciare ale exploatării prin muncă și la provocările specifice pentru procedurile penale.
CEPOL, ELA și EJTN și-au combinat, de asemenea, eforturile în ceea ce privește intervențiile de formare, acordând o atenție deosebită protecției victimelor și drepturilor fundamentale.
3.3. Contracararea modelului de afaceri infracțional al traficanților de persoane
3.3.1. Investigații
Traficul de persoane este săvârșit atât de grupuri infracționale organizate mai mari, cât și de rețele mai mici sau chiar de către indivizi. În raportul său privind cele mai periculoase rețele infracționale din UE
, Europol a identificat exploatarea sexuală ca fiind singura activitate principală pentru 18 rețele infracționale, exploatarea prin muncă pentru 13 rețele și alte forme de trafic pentru 5 rețele. Numeroase rețele infracționale combină traficul de persoane cu alte domenii infracționale, cum ar fi traficul de droguri, infracțiunile organizate contra patrimoniului, fraudarea documentelor și a identității și introducerea ilegală de migranți. Acțiunile operaționale prevăzute în Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate vizează combaterea acestor rețele infracționale cu grad ridicat de risc, inclusiv a celor implicate în traficul de persoane.
Pentru a răspunde altor evoluții emergente, directiva modificată introduce mai multe noutăți cu scopul de a incrimina noi forme de trafic de persoane, de a stabili sancțiuni mai severe și de a spori expertiza și capacitățile autorităților de aplicare a legii și ale urmăririi penale în statele membre. Exploatarea maternității de substituție, cea a căsătoriei forțate și cea a adopției ilegale sunt menționate în mod explicit ca forme de exploatare care pot fi considerate drept trafic de persoane în măsura în care sunt îndeplinite celelalte elemente ale definiției (comportament și mijloc).
Cooperarea în materie de asigurare a respectării legii a rămas strânsă în perioada 2021-2024
, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, ceea ce se reflectă în creșterea continuă cu 16 % a numărului total de indivizi suspectați de trafic de persoane, în comparație cu perioada de raportare precedentă
. Ponderea cetățenilor UE a reprezentat 72 % din totalul suspecților înregistrați în UE în 2022.
Traficul de persoane este una dintre prioritățile Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT). În 2024, traficul de persoane al EMPACT constă în 22 de acțiuni operaționale. În 2023, acțiunile operaționale ale EMPACT s-au dovedit a fi un succes major și au avut rezultate îmbunătățite în mod constant în ceea ce privește numărul tot mai mare de zile de acțiune comună, grupuri operative operaționale și rezultate operaționale, și anume identificarea a 7 536 de victime (potențiale) și a peste 5 000 de suspecți, precum și lansarea a 103 investigații financiare și confiscarea sumei de 4 108 670 EUR.
EMPACT a sprijinit, de asemenea, abordări inovatoare ale investigațiilor digitale, în special sub formă de hackathoane, care au contribuit la identificarea platformelor online pe care a avut loc exploatarea sexuală sau prin muncă, și a oferit asistență statelor membre în analiza unui volum mare de date digitale provenite de la mass-media confiscate în cursul investigațiilor. De la 20 de țări care au aderat în 2022, la acțiune au participat 26 de țări în 2023 și 27 de țări în 2024, inclusiv parteneri din țări vecine situate în afara UE. Acțiunea a stabilit o abordare structurată a dimensiunii online a traficului de persoane, de la recrutare până la identificarea potențialelor victime și exploatarea acestora până la detectarea traficanților de persoane și a grupurilor infracționale. Aceste abordări s-au dovedit extrem de utile, deoarece, în urma hackathonului, traficul de persoane s-a diminuat semnificativ pe site-urile verificate.
Hackathonul este esențial pentru formarea specialiștilor în combaterea traficului de persoane din statele membre cu instrumente digitale pe care le pot utiliza în activitatea lor zilnică. Statele membre
au adoptat diverse strategii de detectare și investigare a cazurilor de trafic de persoane facilitate de utilizarea tehnologiei. Printre acestea se numără monitorizarea internetului (atât a internetului vizibil, cât și a internetului negru), combinată cu analiza informațiilor din surse deschise în timp real, implementarea de păianjeni web, operațiuni secrete, dar și crearea de parteneriate public-privat cu furnizorii de site-uri pentru adulți și cu societățile de închiriere pe termen scurt
.
La nivel european s-au depus eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea investigațiilor financiare. În cadrul EMPACT, statele membre, împreună cu Europol, au elaborat un manual dedicat investigațiilor financiare în cadrul investigațiilor privind traficul de persoane. În plus, Parteneriatul public-privat în domeniul informațiilor financiare al Europol (EFIPPP) a lansat un flux de lucru privind elaborarea de indicatori pentru monitorizarea automată a tranzacțiilor
. În pofida creșterii confiscării, Europol consideră că absența unor date financiare cuprinzătoare referitoare la infracțiunile de trafic de persoane reprezintă un deficit major de informații. Pentru a răspunde acestei provocări, agențiile de aplicare a legii trebuie să își consolideze înțelegerea, să îmbunătățească cooperarea internațională, să investească în resurse specializate și să sensibilizeze instituțiile și comunitățile financiare
. La nivel național, statele membre au raportat o cooperare mai strânsă cu sectorul financiar, prin stabilirea unor indicatori pentru traficul de persoane, prin crearea de parteneriate public-privat sau printr-o cooperare mai regulată
.
La nivelul UE, pentru a preveni exploatarea prin muncă și a detecta anunțurile de angajare frauduloase, Europol a publicat un ghid care explică indicatorii cei mai obișnuiți
. ELA a sprijinit autoritățile din domeniul muncii din statele membre în efectuarea de inspecții ale muncii concertate și comune, la nivel transfrontalier, cu autoritățile de aplicare a legii pentru a combate munca nedeclarată. Două acțiuni operaționale EMPACT s-au axat exclusiv pe exploatarea prin muncă, în special pe sprijinirea victimelor și pe agricultură ca sector cu risc ridicat.
Directiva (UE) 2024/1260 din 24 aprilie 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor
consolidează capacitatea poliției, a procurorilor și a judecătorilor de a urmări și de a confisca profiturile pe care grupurile infracționale organizate le obțin prin activitățile lor ilicite, inclusiv prin traficul de persoane. Directiva va consolida, de asemenea, cooperarea polițienească transfrontalieră prin impunerea obligativității demarării investigațiilor de urmărire a activelor în cazurile de criminalitate organizată. Aceasta va extinde posibilitățile instanțelor de a confisca activele ilicite, inclusiv prin confiscarea averilor nejustificate fără o condamnare în cazul în care o instanță are convingerea că bunurile în cauză provin din activități infracționale. Toate acestea ar trebui să permită perturbarea modelelor de afaceri ale grupurilor infracționale organizate, anihilarea structurilor acestora și împiedicarea acestora să desfășoare și alte activități infracționale.
Sistemul de informații Schengen (SIS) reînnoit, care a intrat în funcțiune la 7 martie 2023, introduce noi categorii de semnalări, una dintre acestea fiind așa-numita „semnalare preventivă” privind persoanele vulnerabile care trebuie împiedicate să călătorească
. Semnalările privind persoanele majore vulnerabile și copiii vulnerabili trebuie introduse în SIS în urma unei decizii a autorităților naționale competente, inclusiv a autorităților judiciare. În cazul în care o persoană majoră vulnerabilă sau un copil vulnerabil este expus(ă) riscului de a fi traficat, se poate împiedica deplasarea acesteia (acestuia), iar persoana în cauză ar trebui să fie plasată sub protecție. O altă caracteristică importantă a SIS este adăugarea de noi tipuri de date biometrice (cum ar fi amprentele palmare, urmele papilare digitale și urmele palmare, precum și înregistrările ADN referitoare la persoanele dispărute) pentru a ajuta la localizarea și identificarea persoanelor introduse în sistem
.
În cele din urmă, în pofida intensificării cooperării transfrontaliere și a implicării Europol în unele investigații mai complexe în 2021 și 2022, există o diferență semnificativă între statisticile elaborate de Europol și statisticile oficiale publicate de EUROSTAT, în special în ceea ce privește numărul, vârsta și cetățenia victimelor, formele de exploatare și numărul de suspecți. Deși există motive obiective pentru aceste discrepanțe, este necesar să se sublinieze cerința ca statele membre să facă schimb în timp util de informații și date relevante cu Europol.
3.3.2. Urmăriri penale și condamnări
Numărul total de persoane urmărite penal și condamnate pentru trafic de persoane a crescut. În perioada 2021-2022, numărul total al persoanelor urmărite penal pentru trafic de persoane a fost de 8 804, iar numărul total al persoanelor condamnate pentru trafic de persoane a fost de 4 728. Numărul persoanelor urmărite penal a crescut cu 35 %
, iar numărul persoanelor condamnate a crescut cu 57 %
față de perioada de raportare anterioară – 2019-2020. Cetățenii UE au reprezentat 81 % din totalul persoanelor urmărite penal și 74 % din totalul persoanelor condamnate în 2022. Cu toate acestea, în pofida creșterii globale, numărul absolut de urmăriri penale și condamnări rămâne scăzut, în special în comparație cu numărul victimelor înregistrate și al suspecților.
Numărul de cercetări și de urmăriri penale coordonate de Eurojust indică o tendință descrescătoare începând din 2019
, ceea ce ar putea evidenția dificultăți sau lipsa de informare a statelor membre în ceea ce privește transmiterea cazurilor la agenția UE. Acest lucru poate fi cauzat și de faptul că strângerea de probe pentru a identifica o infracțiune ca trafic de persoane necesită timp și resurse, ceea ce ar putea determina statele membre să privilegieze cercetarea și urmărirea penală a autorilor în cadrul altor infracțiuni.
Unele state membre au pus în aplicare măsuri pentru a spori eficacitatea urmăririi penale prin formare, orientări și practici uniforme
. La nivelul UE, în perioada de raportare, grupul tematic de procurori specializați s-a reunit de trei ori (o dată pe an)
de la înființarea sa, sub copreședinția Eurojust și a coordonatorului UE pentru combaterea traficului de persoane. Reuniunile au adus laolaltă procurori din statele membre și din țări terțe pentru a consolida expertiza și a intensifica cooperarea judiciară împotriva traficului de persoane, în special în ceea ce privește investigațiile digitale și financiare, exploatarea prin muncă și exploatarea sexuală, precum și exploatarea maternității de substituție. Formarea profesională a procurorilor și a judecătorilor a fost, de asemenea, discutată în prezența CEPOL și a Rețelei Europene de Formare Judiciară.
3.4. Identificarea timpurie, asistența și protecția victimelor
Directiva privind combaterea traficului de persoane prevede o abordare centrată pe victime, care ține seama de dimensiunea de gen și de nevoile specifice ale copiilor, de care beneficiază persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv persoanele cu handicap și migranții. Directiva modificată introduce o serie de noutăți care promovează în mod semnificativ drepturile victimelor. Printre altele, aceasta impune statelor membre să instituie mecanisme naționale de îndrumare, care ar trebui să constituie un cadru transparent, accesibil și armonizat care să faciliteze și să îmbunătățească îndrumarea victimelor către organizațiile și organismele naționale competente. Mecanismul de îndrumare ar trebui să se aplice tuturor victimelor și tuturor formelor de infracțiuni de trafic de persoane, ținând seama de vulnerabilitatea specifică fiecărei victime în parte. În plus, statele membre au obligația de a desemna un punct focal pentru îndrumarea transfrontalieră a victimelor. Directiva modificată impune statelor membre să se asigure că victimele traficului de persoane își pot exercita dreptul de a solicita protecție internațională sau un statut național echivalent. Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că sistemul de asistență pentru victimele traficului de persoane și procedurile de azil sunt complementare și nu se exclud reciproc. Mecanismele de îndrumare trebuie să coopereze cu autoritățile competente în domeniul azilului pentru a se asigura că se acordă asistență, sprijin și protecție victimelor traficului de persoane care au, de asemenea, nevoie de protecție internațională.
În timp ce Directiva privind combaterea traficului de persoane abordează nevoile specifice ale victimelor traficului de persoane, Directiva privind drepturile victimelor este principalul instrument orizontal privind drepturile victimelor, care se aplică victimelor tuturor infracțiunilor. Pe baza unei evaluări atente a normelor UE privind drepturile victimelor și punerea lor în aplicare, Comisia a propus, la 12 iulie 2023, o revizuire a Directivei privind drepturile victimelor
. Propunerea urmărește să consolideze și mai mult drepturile victimelor infracțiunilor în UE, inclusiv drepturile victimelor vulnerabile, cum ar fi victimele infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ. Negocierile dintre colegiuitori sunt în curs. În plus, Comisia continuă să lucreze la punerea în aplicare a Strategiei UE privind drepturile victimelor (2020-2025) și a realizat deja majoritatea acțiunilor sale orizontale.
În plus, Directiva (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
recunoaște că infracțiunea de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale este o formă de violență împotriva femeilor. Măsurile specifice de prevenire, protecție și sprijin prevăzute în Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice completează măsurile prevăzute în Directiva 2011/36/UE.
La 23 aprilie 2024, Comisia a adoptat o recomandare privind sistemele integrate de protecție a copilului. Recomandarea urmărește să sprijine statele membre să își dezvolte și să își consolideze sistemele de protecție a copilului în funcție de nevoile copiilor și în interesul superior al acestora. Aceasta încurajează în special coordonarea între autoritățile de la diferite niveluri, profesioniștii din toate sectoarele, organizațiile internaționale și organizațiile societății civile. Toți acești actori din domeniul protecției copilului trebuie să colaboreze pentru a proteja copiii împotriva oricărei forme de violență (fizică, mentală, inclusiv în mediul digital), inclusiv împotriva traficului de persoane, întrun mod coerent și sistemic.
Dincolo de cadrul legislativ, agențiile UE au raportat cu privire la acțiunile lor respective pentru identificarea timpurie și protecția victimelor. Agenția UE pentru Azil (EUAA) a continuat să ofere programe de formare autorităților competente în domeniul azilului și al primirii din statele membre, precum și altor părți interesate care lucrează în numele acestora. Aceste programe de formare s-au axat, printre altele, pe prevenirea traficului de persoane prin pregătirea funcționarilor și a altor actori relevanți cu privire la modul de identificare a factorilor de risc și a factorilor de impuls și de atracție pentru traficul de persoane, precum și cu privire la modul de comunicare cu potențialele victime, inclusiv prin intermediul canalelor digitale
. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) a oferit, de asemenea, mai multe activități de formare polițiștilor de frontieră și a dezvoltat cooperarea cu societățile de transport și de închiriere pe termen scurt. În contextul acestei cooperări, întreprinderile vor fi invitate să se alăture activităților de formare ale Frontex pentru sesiuni de sensibilizare cu privire la modul în care sectorul privat poate sprijini comunitatea de asigurare a respectării legii.
La nivel național, toate statele membre au indicat măsuri pentru a se asigura că toate victimele identificate beneficiază de asistență, sprijin și protecție, ținând seama de nevoile specifice legate de gen și de cele ale copiilor. Aceste măsuri au inclus cooperarea structurată cu companiile aeriene și aeroporturile, inclusiv formarea personalului companiilor aeriene
. Ele au instituit, de asemenea, cooperări bilaterale în domenii specifice, cum ar fi cooperarea germano-bulgară privind îndrumarea victimelor exploatării prin muncă. În plus, statele membre s-au asigurat că au fost disponibile fonduri suplimentare pentru a îmbunătăți mecanismele naționale informale sau formale de îndrumare
sau pentru a crea adăposturi specializate pentru victimele traficului de persoane, inclusiv adăposturi specializate pentru bărbați
. În cele din urmă, mai multe state membre au consolidat asistența juridică acordată victimelor pentru a obține despăgubiri și au elaborat broșuri și orientări
. Mai multe state membre au acordat despăgubiri victimelor traficului de persoane, cuprinse între 250 EUR și 65 000 EUR, pentru vătămări corporale, daune materiale, inclusiv salarii neplătite, precum și daune morale.
Organizațiile societății civile au oferit, de asemenea, o gamă variată de servicii de consiliere juridică pentru potențialele victime ale traficului de persoane, protecție, adăpost, asistență medicală, psihologică și psihiatrică, precum și educație.
3.5. Dimensiunea internațională
Parteneriatele cu țările terțe și cu organizațiile internaționale sunt indispensabile pentru combaterea rețelelor infracționale transnaționale implicate în traficul de persoane. Ele permit identificarea provocărilor și a soluțiilor comune care necesită o cooperare mai strânsă și acțiuni comune. 54 % dintre victimele din UE sunt resortisanți ai unor țări terțe, ceea ce reprezintă o tendință în schimbare față de anii precedenți. În 2022, ponderea victimelor din afara UE a fost de 63 %. Această creștere poate fi legată, probabil, de mai multe cazuri de trafic de persoane care implică migranți, de fluxurile de migrație și/sau de o îmbunătățire a detectării victimelor care sunt migranți ca urmare a creșterii gradului de conștientizare cu privire la traficul de persoane și a numărului de investigații.
În cursul perioadei de raportare, dimensiunea externă a fost consolidată în continuare: politicile de combatere a traficului de persoane au fost incluse în acțiunile de combatere a introducerii ilegale de migranți, în procesul de extindere cu țările candidate și în curs de preaderare și în dialogurile cu țările terțe privind drepturile omului, securitatea și migrația, precum și printr-o serie de instrumente de politică externă și de cooperare operațională cu țările partenere.
Dimensiunea internațională s-a aflat, de asemenea, în centrul reuniunilor bianuale ale Rețelei UE de coordonatori și de raportori naționali din 25-26 aprilie 2023 și 23 decembrie 2024. Ca urmare a discuțiilor din 25-26 aprilie 2023, Rețeaua europeană de migrație efectuează în prezent un studiu cu scopul de a analiza politicile de combatere a traficului de persoane cu țările terțe. Reuniunea din 2-3 decembrie 2024, inclusiv sesiunea comună cu Platforma societății civile a UE împotriva traficului de persoane, s-a axat pe legătura dintre traficul de persoane și migrație, inclusiv pe introducerea ilegală de migranți. O sesiune a fost dedicată prevenirii și protecției persoanelor care fug din calea agresiunii militare împotriva Ucrainei.
Traficul de persoane este strâns legat de introducerea ilegală de migranți, întrucât migranții sau familiile lor ajung adesea în servitute pentru datorii pentru a plăti persoanele care introduc ilegal migranți, ceea ce duce la exploatare. Migranții pot fi, de asemenea, introduși ilegal în scopul exploatării. Prin urmare, este necesar să se abordeze măsurile legislative, operative și de finanțare legate de combaterea introducerii ilegale de migranți împreună cu combaterea traficului de persoane în contextul migrației ilegale. Acțiunile operaționale ale EMPACT privind introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane prevăd participarea mai multor țări terțe și includ acțiuni axate pe unele dintre principalele zone din afara UE sau țări de origine ale victimelor și traficanților identificați în UE.
În plus, la 28 noiembrie 2023,
Comisia a prezentat un pachet pentru combaterea introducerii ilegale de migranți
constând într-o propunere de nouă directivă de stabilire a unor norme minime de prevenire și combatere a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune, o propunere de regulament privind consolidarea cooperării polițienești și rolul Europol în combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și un
apel la acțiune
privind o alianță mondială pentru combaterea introducerii ilegale de migranți. Propunerea de directivă include o circumstanță agravantă pentru infracțiunile de introducere ilegală de migranți care au implicat sau au condus la exploatare. Propunerea de regulament consolidează Centrul european de combatere a introducerii ilegale de migranți din cadrul Europol pentru a consolida capacități suplimentare de investigare transfrontalieră, atât în ceea ce privește introducerea ilegală de migranți, cât și traficul de persoane. Consolidarea urmărește să îmbunătățească cooperarea dintre agenții, să întărească coordonarea la nivelul UE prin stabilirea unor sarcini strategice specifice, să îmbunătățească schimbul de informații cu agenția, să consolideze resursele statelor membre pentru prevenirea și combaterea acestor infracțiuni și să consolideze sprijinul Europol prin intermediul grupurilor operative operaționale și al detașărilor în vederea acordării de sprijin operațional. Propunerile sunt discutate de colegiuitori.
Alertat de riscul excepțional de ridicat al traficului de persoane ca urmare a începerii războiului de agresiune la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane a elaborat un plan comun de combatere a traficului de persoane
. Punerea în aplicare a planului a contribuit la prevenirea acestei infracțiuni și la menținerea la un nivel scăzut a numărului de investigații confirmate privind traficul de persoane. Răspunsul rapid și eficace în situații de urgență a inspirat o modificare a articolului 19 din directiva modificată, care prevede planuri de răspuns pentru situații neprevăzute, cu scopul de a preveni amenințarea reprezentată de traficul de persoane în cazul unor urgențe majore. Vulnerabilitățile celor care fug din calea războiului de agresiune au fost, de asemenea, reduse considerabil prin activarea Directivei privind protecția temporară, care a acordat protecție imediată și acces la drepturi în UE. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a decis prelungirea acesteia până în martie 2026
.
În 2022, resortisanții ucraineni au fost a doua cetățenie din afara UE ca prevalență în rândul victimelor traficului de persoane înregistrate în UE (421 de victime). 85 % au fost supuși exploatării prin muncă, iar 13 % exploatării sexuale. Statele membre și Europol au confirmat că investigațiile referitoare la aceste victime ucrainene începuseră deja în UE înainte de începerea războiului de agresiune la scară largă și/sau au legătură cu victimele deja prezente în UE. Totuși, acest lucru confirmă că riscul de trafic de persoane pentru resortisanții ucraineni, inclusiv pentru cei care fug din calea războiului de agresiune la scară largă, rămâne ridicat, trebuie să fie monitorizat îndeaproape de Europol cu sprijinul Ucrainei și necesită punerea în aplicare continuă a Planului comun de combatere a traficului de persoane.
Cooperarea operațională transfrontalieră cu Ucraina a fost deja consolidată cu sprijinul agențiilor UE. În 2024, Ucraina participă la 19 acțiuni operaționale EMPACT. În 2023, Europol a coordonat un hackathon de trei zile care a vizat activități infracționale online care au implicat victime ucrainene și, în martie 2024, 11 țări au lansat un grup operativ operațional coordonat de Europol pentru a lupta împotriva exploatării sexuale a femeilor și fetelor ucrainene în UE. În mai 2024, Europol a sprijinit Poliția națională spaniolă în anihilarea unui grup infracțional implicat în traficul de persoane în scopul exploatării sexuale. Suspecții au atras victimele ucrainene cu promisiunea de a le asigura protecție, sprijin financiar și locuri de muncă.
În perioada de raportare, Comisia, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, a continuat să colaboreze cu alte țări principale de origine și de tranzit ale victimelor și traficanților prin implicarea în acțiuni operaționale, dialoguri politice și finanțare specifică. Agențiile UE au întreprins acțiuni de consolidare a capacităților, de cooperare operațională și de asistență tehnică în țările partenere.
UE a finanțat un program regional cu impact în materie de combatere a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți în valoare de 36 de milioane EUR în cadrul IPA III în Balcanii de Vest. UE a contractat încă aproximativ 84 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 2021-2022, pentru a combate implicarea tot mai mare a grupurilor infracționale organizate în migrația ilegală, care sporește tot mai mult amenințarea de trafic de persoane de-a lungul rutelor de migrație, în special în vecinătatea UE.
În cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa, în perioada 2019-iulie 2024, UE a finanțat un program regional în valoare de 15 milioane EUR pentru a sprijini țările din Africa de Nord în anihilarea rețelelor infracționale organizate implicate în introducerea ilegală de migranți și în traficul de persoane.
În Cornul Africii, IVCDCI sprijină în prezent două proiecte regionale majore de combatere a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți, Proiectul privind o mai bună gestionare a migrației (BMM), care vizează consolidarea cooperării dintre agențiile de aplicare a legii, polițiștii de frontieră/funcționarii serviciului de imigrație și furnizorii de servicii de protecție. Un alt program finanțat prin IVCDCI (5 milioane EUR), Centrul operațional regional din Khartoum (ROCK), și-a început cea de a doua fază în 2022. Acesta vizează reducerea numărului de incidente de trafic de persoane și de introducere ilegală de migranți în Africa de Est, precum și consolidarea protecției victimelor. La 7 mai 2024, Comisia a lansat o nouă cerere de propuneri care definește, de asemenea, combaterea traficului de persoane drept unul dintre obiectivele sale și a alocat 15 milioane EUR pentru a înființa proiecte de parteneriate operaționale comune împotriva introducerii ilegale de migranți în țările terțe.
Africa de Vest rămâne o regiune de origine și de tranzit esențială pentru migranții care călătoresc în mod ilegal către UE pe ruta central-mediteraneeană și pe ruta atlantică/vestmediteraneeană. UE sprijină parteneriatele operaționale comune pentru a spori asumarea, impactul și sustenabilitatea pe termen lung a eforturilor partenerilor noștri în Côte d’Ivoire, Guineea, Mauritania și Gambia (finanțate în special în cadrul FSI). La 7 martie 2024, UE a lansat un parteneriat și un dialog cu Mauritania privind migrația, care acoperă, de asemenea, traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți. În plus, riscurile activităților infracționale care au un impact asupra dezvoltării și securității, în special în țările cele mai afectate, sunt grave, reprezentând o amenințare suplimentară la adresa guvernanței și a stabilității în întreaga regiune și în afara acesteia. În acest context, traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți au fost componente esențiale ale programelor de securitate din Senegal, Gambia și Mauritania.
În Asia, proiectul de succes „Global Action against Trafficking in Persons and the Smuggling of Migrants - Asia and the Middle East - GLO.ACT” (Acțiuni globale împotriva traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți – Asia și Orientul Mijlociu – GLO.ACT) s-a încheiat în martie 2024. Una dintre componentele programului PROTECT „Improving Migration Management & Migrant Protection in Selected Silk Route Countries” (Îmbunătățirea gestionării migrației și a protecției migranților în anumite țări de pe Drumul mătăsii), pus în aplicare de UNODC, se bazează pe succesul GLO.ACT și pe experiența dobândită în urma acestui proiect și se axează pe combaterea traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți în Afganistan, Pakistan și Irak.
În America Latină și zona Caraibilor, UE sprijină programul EUROFRONT din 2020. Componenta privind traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți acoperă patru treceri ale frontierei care implică șapte țări din America de Sud. În viitorul apropiat, obiectivul este de a pune în aplicare planurile naționale de acțiune care au rezultat din mecanismele binaționale și regionale existente, cum ar fi în Paraguay, în Brazilia sau în Ecuador. De asemenea, UE sprijină programul EL PAcCTO de luptă împotriva criminalității organizate transnaționale și rețelele sale specializate de cooperare polițienească, împotriva traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.
La nivel mondial, IVCDCI (5 milioane EUR) lansează proiectul „Promovarea acțiunilor și a cooperării dintre țări la nivel mondial împotriva traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți (PACTS)”. PACTS va sprijini cooperarea sud-sud și are o componentă puternică de implicare a supraviețuitorilor.
În plus, UE a continuat cooperarea strânsă cu organizațiile internaționale și regionale active în domeniu
, inclusiv în contextul Grupului de coordonare interinstituțională împotriva traficului de persoane (Inter-Agency Coordination Group against Trafficking in Persons – ICAT). De asemenea, UE și-a continuat colaborarea cu Consiliul Europei și cu Grupul său de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA).
La nivel național, statele membre au contribuit la consolidarea relațiilor cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv prin campanii de sensibilizare, formare (inclusiv a personalului consular), cooperare operațională în materie de aplicare a legii și cooperare judiciară, schimb de informații și de bune practici, asistență tehnică și finanțare specifică
. De exemplu, Italia a încheiat protocoale sau acorduri bilaterale cu țările de origine sau de tranzit pentru victimele traficului de persoane, în special Nigeria, Libia și Egipt, facilitând schimbul direct de informații. Biroul raportorului național din Portugalia a organizat sesiuni de formare cu autoritățile tunisiene în perioada 2021-2023.
4.CONCLUZII
Având în vedere complexitatea traficului de persoane, este nevoie în continuare de un răspuns cuprinzător, care implică o gamă largă de actori la nivel național, european și internațional și necesită capacități și resurse adecvate, precum și un mecanism de coordonare funcțional.
Pentru a oferi răspunsuri juridice, operaționale și politice adecvate, UE și-a consolidat politicile de combatere a traficului de persoane. Strategia UE privind combaterea traficului de persoane constituie un cadru solid, cu acțiuni concrete, care au fost puse în aplicare sau sunt în desfășurare. Directiva modificată privind combaterea traficului de persoane consolidează și mai mult răspunsul juridic la această infracțiune, prin introducerea unor noi forme de exploatare, a unor sancțiuni mai stricte, a unor norme mai stricte pentru combaterea traficului de persoane, inclusiv în mediul online, precum și a unor dispoziții consolidate privind asistența și protecția victimelor. În plus, în cursul perioadei de raportare, cadrul juridic a fost, de asemenea, consolidat în mod substanțial prin numeroase alte acte legislative și instrumente noi ale UE.
La nivel național, statele membre au luat măsuri pentru a coordona și a intensifica măsurile de combatere a traficului de persoane, inclusiv prin planuri de acțiune și strategii naționale noi sau actualizate, care contribuie la abordarea cuprinzătoare a combaterii acestei infracțiuni.
În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește cadrul juridic, politic și operațional, numărul victimelor înregistrate ale traficului de persoane a crescut și unele dintre provocările cunoscute persistă, în timp ce apar noi provocări, inclusiv noi forme de exploatare. În plus, au fost observate modificări ale tendințelor, cum ar fi o creștere a exploatării prin muncă și a activităților infracționale forțate, tendințe confirmate și la nivel mondial, precum și schimbări în ceea ce privește cetățenia victimelor, majoritatea victimelor traficului de persoane fiind cetățeni ai țărilor terțe. Pentru a aborda aceste provocări și pentru a rupe modelul de afaceri al traficanților, este nevoie de un răspuns imediat. Rețelele infracționale cele mai periculoase sunt implicate în traficul de persoane și obțin profituri uriașe prin traficul de persoane, adesea în legătură cu alte activități infracționale. Urmăririle penale și condamnările rămân la un nivel redus în comparație cu numărul de suspecți, sentințele fiind adesea indulgente din cauza urmăririi penale a altor infracțiuni decât traficul de persoane. Colectarea de probe necesită un volum mare de timp și resurse și se bazează adesea exclusiv pe mărturiile victimelor. Trecerea tot mai accentuată la dimensiunea online continuă să constituie o provocare, care ar putea fi agravată în viitor de inteligența artificială.
Centrul UE de combatere a traficului de persoane va sprijini punerea în aplicare a strategiei și a dispozițiilor juridice, schimbul de bune practici, promovarea dialogului între profesioniștii din domeniul combaterii traficului de persoane și asigurarea unei mai bune înțelegeri a anumitor concepte, definiții și cerințe.
Pe baza strategiei actuale, o nouă strategie a UE privind combaterea traficului de persoane va contribui la abordarea provocărilor care vor apărea după 2025. Această nouă strategie va fi omologul la nivelul UE al planurilor naționale de combatere a traficului de persoane pe care statele membre trebuie să le adopte până la 15 iulie 2028, în conformitate cu directiva modificată. Strategia UE va contribui la îndreptarea priorităților de la prevenire la condamnare printr-o abordare centrată pe victimă, în întreaga UE, cu parteneri din afara UE și la nivel mondial, într-un mod coerent.