COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 619 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Țărilor de Jos
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 619 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Țărilor de Jos
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 4 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Țările de Jos au adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul lor național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru de stimulare a creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 6 . Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 7 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Țărilor de Jos. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 8 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă o perioadă de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 9 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 7 iulie 2022, Țările de Jos au transmis Comisiei planul lor național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 4 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos 10 , care a fost modificată la 24 octombrie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 11 . Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Țările de Jos au atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La 29 aprilie 2024, Țările de Jos au transmis Comisiei Planul lor național de reformă pentru 2024 și, la 30 aprilie 2024, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Țările de Jos cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului lor de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Țările de Jos 12 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Țările de Jos a planului lor de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Țările de Jos. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice pentru Țările de Jos în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în martie 2024 13 . La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Țările de Jos se confruntă cu vulnerabilități legate de nivelul ridicat al datoriei private în contextul unei piețe a locuințelor supraevaluate, care au relevanță transfrontalieră și rămân relevante, în pofida unor îmbunătățiri. Vulnerabilitățile asociate excedentului mare de cont curent au fost atenuate prin creșterea relativ puternică a cererii interne. Excedentul mare de cont curent a fost și se preconizează că va rămâne ridicat pe fondul unui excedent substanțial în comerțul cu bunuri și servicii, care reflectă un excedent de economii interne în detrimentul investițiilor la nivelul întregii economii. Cu toate acestea, cererea internă a crescut mai puternic decât în zona euro în ultimii ani, ceea ce sugerează că efectele de propagare ale excedentului de cont curent asupra restului zonei devin din ce în ce mai puțin îngrijorătoare. Prezența semnificativă a întreprinderilor multinaționale în Țările de Jos, impactul statistic al rezultatelor raportate ale întreprinderilor și rolul fondurilor de pensii care concentrează economii mari care sunt investite în străinătate reprezintă caracteristici care contribuie la deficitul mare de investiții. Datoria privată a continuat să scadă considerabil în 2023 și se pot preconiza reduceri suplimentare, dar nivelul datoriei rămâne ridicat. Nivelul ridicat al datoriei, împreună cu deținerile mari de active nelichide, în principal locuințe și economii pentru pensii, face ca gospodăriile să fie vulnerabile la condiții economice în schimbare, în special având în vedere supraevaluarea pieței locuințelor. Prețurile locuințelor au înregistrat unele corecții în cea mai mare parte a anului trecut, în contextul unor condiții de finanțare mai stricte, dar rămân supraevaluate, chiar dacă mai puțin decât înainte. S-au luat unele măsuri pentru a aborda vulnerabilitățile identificate, dar sunt necesare eforturi suplimentare. Ar putea fi urmărite mai multe opțiuni pentru a se aborda cu mai multă fermitate deficitul de locuințe prin investiții mai mari în acest domeniu și prin eliminarea obstacolelor din calea construirii de noi locuințe, în paralel cu abordarea stimulentelor fiscale pentru achiziționarea de locuințe finanțată prin îndatorare. Este puțin probabil ca reformele recente de pe piața închirierilor private să favorizeze disponibilitatea locuințelor.
(11)Pe baza datelor validate de Eurostat 14 , deficitul public al Țărilor de Jos a crescut de la 0,1 % din PIB în 2022 la 0,3 % în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 50,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 46,5 % la sfârșitul anului 2023.
(12)La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Țărilor de Jos 15 să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor 16 , luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Țărilor de Jos li s-a recomandat să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, li s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară 17 a fost contracționistă, cu 0,8 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,9 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include majorarea cu 0,4 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,1 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere de 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022 18 . În Țările de Jos s-au finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, de exemplu extinderea rețelei de energie electrică pentru a remedia situațiile de congestionare, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și extinderea accesului la internet de mare viteză în zonele rurale. La 24 mai, Țările de Jos au prezentat o primă cerere de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, pe care Comisia este în curs de a o evalua.
(13)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare preconizează o creștere a PIB-ului real de 1,1 % în 2024 și de 1,6 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 2,0 % din PIB în 2024 și la 2,1 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 46,8 % până la sfârșitul anului 2024 și la 48,1 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că deficitul public va crește la 3,3 % din PIB în 2026, la 2,6 % din PIB în 2027 și la 3,2 % din PIB în 2028. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public nu va rămâne sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, după 2025, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește treptat la 52,0 % în 2028.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,8 % în 2024 și cu 1,5 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 2,5 % în 2024 și la 2,0 % în 2025.
(15)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 2,0 % din PIB pentru 2024 și o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 47,1 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal scăderea veniturilor cauzată de nivelul extrem de mare al dividendelor distribuite în 2023, în anticiparea unei creșteri a impozitului pe veniturile din dividende în 2024, a creșterii cheltuielilor cu prestațiile sociale pentru a restabili puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici, a creșterii ajutorului acordat Ucrainei, precum și a investițiilor publice prin intermediul fondurilor guvernului pentru climă, infrastructură și apărare. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,4 % din PIB.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate prin granturi acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor permite realizarea unor investiții de înaltă calitate și a unor reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice a Țărilor de Jos.
(17)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 19 Țărilor de Jos să asigure o politică fiscalbugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 3,5 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 20 . Statele membre au fost invitate să țină seama, în execuția bugetelor lor pentru 2023 și în pregătirea proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, de faptul că, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, Comisia va propune Consiliului deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Țărilor de Jos vor crește cu 6,6 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unui procent de 1,3 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, în 2023, cheltuielile nete au fost mai mici decât se preconizase la momentul recomandării (cu 1,3 % din PIB). Prin urmare, întrucât recomandarea pentru 2024 a fost formulată ca rată de creștere, evaluarea conformității trebuie, de asemenea, să ia în considerare efectul de bază din 2023. În cazul în care nivelul cheltuielilor nete din 2023 ar fi fost același cu cel preconizat la momentul recomandării, rata de creștere rezultată a cheltuielilor nete în 2024 ar fi fost cu mai puțin de 0,1 % din PIB mai mare decât rata de creștere recomandată. Prin urmare, potrivit estimărilor, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național riscă să nu fie pe deplin în concordanță cu recomandarea.
(18)Mai mult, Consiliul a recomandat Țărilor de Jos să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile rezultate astfel pentru a reduce deficitul public cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Țările de Jos ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt destinate protejării gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, pot fi susținute din punct de vedere bugetar și mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 21 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,0 % din PIB în 2023, la 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că nivelul redus de accize la motorină și benzină va rămâne în vigoare în 2024. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, aceste previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 0,9 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național 22 aduc o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,5 %, din PIB în anul respectiv. Se preconizează ca măsurile de sprijin în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului.
(19)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Țărilor de Jos să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și pe cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne stabile, la 3,1 % din PIB în 2024, la fel ca valoarea din 2023, de 3,1 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că în 2024 cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne la un nivel stabil, de 0,2 % din PIB.
(20)Pe baza măsurilor de politică cunoscute până la data la care s-au făcut previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să atingă 2,1 % din PIB în 2025. Creșterea deficitului în 2025 reflectă în principal o nouă creștere a investițiilor publice planificate de guvern. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 48,4 % până la sfârșitul anului 2025.
(21)Veniturile provenite din imobilele reședință primară, fondurile de pensii și investițiile în societăți cu număr redus de acționari sunt impozitate la rate favorabile în comparație cu veniturile din investiții în acțiuni și obligațiuni. În plus, impozitul pe veniturile din investiții în acțiuni și obligațiuni se calculează mai degrabă pe baza unui randament presupus decât pe baza randamentului real. Regimul fiscal preferențial de care beneficiază imobilele rezidențiale prin deductibilitatea dobânzilor ipotecare, combinat cu o taxă redusă de impozite pe chirie imputată stimulează cererea pe piața locuințelor, ceea ce duce la creșterea prețurilor. În plus, economiile pentru pensii beneficiază de facilități fiscale până la niveluri comparativ ridicate ale veniturilor. Prin urmare, în Țările de Jos, averea gospodăriilor este foarte concentrată în tipuri de bogăție nelichide, cum ar fi locuințele sau pensiile. Acest lucru expune gospodăriile la un risc economic mai mare în timpul șocurilor economice și este posibil ca, în multe cazuri, să nu conducă la un model optim de consum pe durata lor de viață. Regimul fiscal inegal în cadrul diferitelor tipuri de active și de la un tip la altul conduce, de asemenea, la arbitraj fiscal și poate reduce alocarea eficientă a capitalului. Prin urmare, acest regim inegal este relevant pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice.
(22)Pe lângă stimulentele fiscale menționate mai sus, supraevaluarea de pe piața locuințelor a fost determinată, de asemenea, de lipsa ofertei de locuințe noi. Eliminarea obstacolelor care împiedică în prezent investițiile, inclusiv în construcția de locuințe, ar putea permite guvernului să facă progrese efective legate de planurile de creștere a ofertei de locuințe și să contribuie la reechilibrarea externă. Prin urmare, eliminarea acestor obstacole este relevantă pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice. În același timp, piața privată a închirierilor este relativ mică, ceea ce duce la o ofertă limitată de soluții disponibile și accesibile ca preț care să înlocuiască achiziționarea unei locuințe. Lipsa locuințelor de închiriat la prețuri accesibile subminează, de asemenea, mobilitatea forței de muncă și coeziunea socială.
(23)În Țările de Jos există un sistem de îngrijire pe termen lung bine dezvoltat. Deși cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung în Țările de Jos sunt deja cele mai ridicate din UE, se preconizează că nivelul acestora va crește substanțial. În 2022, cheltuielile totale pentru îngrijirea pe termen lung în Țările de Jos s-au situat la 3,8 % din PIB, de departe cea mai mare valoare din UE. Raportul din 2024 privind îmbătrânirea populației estimează că această cifră va crește cu 1 punct procentual până în 2040 și cu 1,9 puncte procentuale până în 2070. În plus, costurile unitare pentru furnizarea de servicii de îngrijire instituționalizată în Țările de Jos sunt printre cele mai ridicate din UE, chiar și atunci când sunt măsurate ca procent din PIB-ul pe cap de locuitor. Acest lucru sugerează că există posibilități de îmbunătățire a sustenabilității bugetare a serviciilor de îngrijire pe termen lung prin reducerea ineficiențelor sistemului, fără a compromite nivelul ridicat de calitate și acoperire. Un exemplu de astfel de ineficiență este faptul că municipalitățile, care sunt furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu în Țările de Jos, au stimulente pentru a transfera responsabilitatea pentru pacienți către sectorul îngrijirii rezidențiale, în loc să continue să ofere îngrijire la domiciliu și în comunitate cât mai mult timp posibil. În plus, ineficiențele din sistemul de îngrijire pe termen lung ar putea fi abordate, de exemplu, prin utilizarea unor soluții mai digitale și inovatoare sau prin investiții în prevenire pentru a întârzia debutul nevoilor de îngrijire pe termen lung și dependența de sprijinul pentru activitățile cotidiene.
(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Țărilor de Jos prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Țările de Jos să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial să accelereze în mod semnificativ ritmul de punere în aplicare a reformelor și, în special, să asigure punerea în aplicare a investițiilor care sunt legate de recomandările specifice acestei țări. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(25)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Țările de Jos trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Țările de Jos au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Deși diferențele regionale în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor au rămas stabile și toate regiunile se situează cu mult peste media UE în ceea ce privește competitivitatea, tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon afectează în mod diferit regiunile cu clustere de industrii cu emisii ridicate. Este important să se accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Sprijinirea inovării legate de tranziția verde și digitală, precum și susținerea economiei verzi în regiunile cu clusterele industriale cele mai afectate de tranziția climatică sunt în continuare obiective deosebit de importante. Sprijinul pentru tranzițiile societale în zonele urbane defavorizate din orașele mari rămâne relevant. Sunt necesare în continuare măsuri pentru a reduce inegalitățile sociale și de pe piața forței de muncă prin investiții în oportunități egale (de ocupare a forței de muncă) și prin combaterea discriminării. Atunci când se efectuează evaluarea la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, ar trebui promovat potențialul de testare și experimentare a soluțiilor care permit reducerea congestionării rețelei de energie electrică, deoarece acest lucru va contribui la tranziția verde a Țărilor de Jos. Țările de Jos ar putea utiliza inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a sprijini transformarea industriei și a facilita investițiile în producția de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv în perfecționare și recalificare.
(26)În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale UE, Țările de Jos se confruntă cu mai multe provocări suplimentare legate de segmentarea pieței muncii, deficitele de forță de muncă și de competențe, educația de bază, dependența de combustibilii fosili și nivelurile excesive ale depunerilor de azot.
(27)Ponderea locurilor de muncă flexibile (atât pentru lucrătorii cu contracte temporare, cât și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă) rămâne ridicată pe piața forței de muncă din Țările de Jos. Acest lucru indică un risc persistent de segmentare a pieței forței de muncă, efectele de denaturare resimțindu-se în special la periferia pieței forței de muncă, ceea ce poate amplifica inegalitatea de șanse și poate afecta productivitatea. Un anumit grad de flexibilitate pe piața forței de muncă poate să ajute la îmbunătățirea adaptabilității economiei și, totodată, să răspundă mai bine preferințelor individuale. Cu toate acestea, recurgerea excesivă la formule de muncă flexibile poate avea efecte negative pentru lucrători și pentru economie, în general. De exemplu, participarea la formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă o provocare pentru lucrătorii cu contracte flexibile de muncă, ceea ce, la rândul său, reduce investițiile în competențe și exacerbează scăderea productivității. În cooperare cu partenerii sociali, guvernul Țărilor de Jos a anunțat măsuri pentru a aborda diferențele dintre formulele de lucru permanente și cele flexibile. Printre aceste măsuri se numără eliminarea contractelor de muncă de zero ore, înlocuirea contractelor de muncă la cerere în forma lor actuală cu un nou tip de contract, care să ofere o mai mare siguranță a veniturilor pentru lucrători, precum și îmbunătățirea siguranței locului de muncă pentru lucrătorii temporari. Va fi important să se înregistreze rapid progrese în ceea ce privește adoptarea, punerea în aplicare a acestor planuri, precum și asigurarea respectării efective a acestora pentru a se garanta că alegerea unui anumit tip de contract de muncă este determinată de cerințele specifice impuse pentru ocuparea unui anumit post sau de preferințele angajaților și, în același timp, pentru a îmbunătăți rata de ocupare și poziția socială a persoanelor cu contracte de muncă flexibile și a reduce segmentarea pieței forței de muncă.
(28)Deficitul de forță de muncă și de competențe exista deja pe piața forței de muncă din Țările de Jos înainte de pandemia de COVID-19, dar de atunci fenomenul a devenit mai răspândit. Sectoare precum TIC, asistența medicală, educația, locurile de muncă tehnice și locurile de muncă legate de tranziția verde se confruntă cu deficite structurale, care se preconizează că vor persista, parțial din cauza evoluțiilor demografice. În pofida faptului că rata globală de participare este ridicată, în Țările de Jos există în continuare o rezervă neutilizată de potențiali lucrători, cum ar fi persoanele care provin din familii de migranți sau cele care lucrează cu fracțiune de normă. Această subutilizare a unei părți a forței de muncă, asociată cu deficitul de competențe, reprezintă un risc pentru competitivitatea Țărilor de Jos și poate frâna investițiile, inclusiv în construirea de noi locuințe, devenind prin urmare un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Este necesară o abordare cuprinzătoare pentru a face față acestor provocări, ținând seama, în același timp, de nevoile și barierele specifice fiecărui sector. Pentru a crește oferta de forță de muncă, oamenii ar putea fi stimulați să lucreze mai multe ore, inclusiv prin măsuri de politică de promovare a calității muncii și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată. În plus, consolidarea oportunităților de perfecționare sau recalificare prin măsuri specifice și adaptate, în special pentru persoanele aflate la periferia pieței forței de muncă și pentru persoanele inactive, ar putea contribui la atenuarea deficitului de forță de muncă și de competențe și la îmbunătățirea rezultatelor sociale. Având în vedere deficitul existent de lucrători din toate sectoarele și productivitatea stagnantă a muncii, măsurile de politică privind cererea s-ar putea axa pe promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, precum și a sectoarelor legate de provocări societale, cum ar fi educația și asistența medicală, pe încurajarea mobilității transsectoriale și pe creșterea investițiilor în stimularea productivității și în cercetare și dezvoltare.
(29)În pofida ponderii încă relativ ridicate, deși în scădere, a elevilor în vârstă de 15 ani cu cele mai bune performanțe, rezultatele Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2022 indică o creștere bruscă a numărului de elevi cu rezultate sub medie în ceea ce privește competențele de matematică, științe și citire. Declinul variază substanțial între diferitele parcursuri educaționale existente la nivelul învățământului secundar, elevii din parcursurile educaționale inferioare – care corespund învățământului secundar preprofesional (VMBO) – înregistrând cea mai mare scădere a punctajelor la teste. În plus, la matematică și științe, un număr aproape dublu de elevi din categoria celor care provin din familii de migranți (elevi autohtoni cu părinți născuți în străinătate și elevi născuți în străinătate) au rezultate sub medie față de cei care nu provin din familii de migranți. La citire, diferența dintre aceste categorii este ceva mai mică. Scăderea nivelului competențelor de bază este una dintre cele mai mari din UE și subminează rezultatele în materie de educație și de pe piața muncii, precum și productivitatea și competitivitatea pe termen lung. Deficitul tot mai mare de cadre didactice poate exacerba provocările în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și echitatea și calitatea educației. Prin urmare, Țările de Jos ar putea evalua măsurile existente care abordează competențele de bază și le-ar putea revizui după caz, pentru a le spori impactul, în special pentru școlile cu elevi defavorizați. În plus, Țările de Jos ar putea lua măsuri pentru a spori permeabilitatea parcursurilor din învățământul secundar și pentru a-și extinde stimulentele pentru a atrage mai mulți profesori către școlile cu o populație școlară defavorizată.
(30)Din cauza congestionării din ce în ce mai mari a rețelei de energie electrică, operatorii de rețea sunt adesea obligați să refuze cererile de acces la rețea din partea noilor producători și consumatori de energie electrică. Congestionarea rețelei riscă să încetinească tranziția către o energie curată și să limiteze activitatea economică, devenind prin urmare un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Prin urmare, creșterea capacității și a flexibilității rețelei de transport și distribuție este esențială pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, pentru a accelera implementarea infrastructurii onshore și offshore de energie din surse regenerabile, pentru a satisface cererea de energie electrică și pentru a îmbunătăți competitivitatea. Planul privind sistemul energetic național, adoptat în decembrie 2023, prevede investiții în capacități suplimentare de rețea și de stocare, care trebuie puse în aplicare în prezent. Pentru a facilita investițiile necesare în extinderea infrastructurii de energie electrică, sunt esențiale proceduri mai rapide de autorizare pentru rețelele de transport și distribuție a energiei electrice. Acest lucru ar accelera, de asemenea, implementarea proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore și offshore. Ca ultim punct, din perspectiva condițiilor-cadru, există posibilitatea de a aborda congestionarea prin măsuri și reglementări tehnice (de exemplu, stimulente tarifare sau limitări în orele de vârf).
(31)Practicile agricole intensive pot cauza depuneri excesive de azot, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului și asupra ecosistemelor acvatice și marine, conducând la deteriorarea capitalului natural și generând totodată constrângeri semnificative în ceea ce privește autorizarea activităților de construcție cu emisii de azot și instalarea infrastructurii de energie din surse regenerabile. Prin urmare, aceste practici sunt un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Este nevoie de sprijin continuu pentru a stimula tranziția către o agricultură durabilă, inclusiv către agricultura ecologică, asigurând în același timp competitivitatea și echitatea socială. În conformitate cu Planul strategic al Țărilor de Jos privind PAC 23 , această țară ar urma să beneficieze de pe urma reducerii efectivelor de animale, a accelerării tranziției către agricultura circulară și ecologică, a stimulării reumidificării, a scoaterii din producție a solurilor bogate în carbon și a reducerii utilizării pesticidelor chimice și a îngrășămintelor anorganice. În plus, poziția fermierilor în lanțul valoric ar putea fi îmbunătățită, de exemplu prin dezvoltarea în continuare a mărcilor de calitate ale UE, printr-o mai bună recunoaștere a organizațiilor de producători, printr-un grad sporit de digitalizare și inovare în agricultură și prin creșterea disponibilității produselor ecologice pentru consumatori. Se poate face mai mult pentru a spori în continuare investițiile în prevenirea și controlul poluării și în gestionarea durabilă a apei.
(32)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Țările de Jos, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia, celei de a patra și celei de a cincea recomandări pentru zona euro.
(33)Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluzia sa privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 1 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei private în contextul unei piețe a locuințelor supraevaluate. Recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandării pentru zona euro, în concordanță cu considerentul 31,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Țările de Jos să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să își prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete 24 în 2025 la o rată compatibilă cu menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și cu menținerea datoriei publice la un nivel prudent pe termen mediu. Să alinieze impozitarea diferitelor tipuri de venituri din avere, printre altele, pentru a reduce tendința de favorizare a îndatorării gospodăriilor. Să elimine obstacolele din calea construirii de noi locuințe și să asigure accesibilitatea și disponibilitatea locuințelor pe piața privată a închirierilor. Să abordeze creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, prin eficientizarea din punctul de vedere al costurilor a sistemului de îngrijire pe termen lung.
2.Să accelereze în mod semnificativ punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, promovând testarea și soluțiile pilot pentru a sprijini reducerea congestionării rețelei de energie electrică, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să pună în aplicare măsuri de reducere a stimulentelor pentru utilizarea contractelor flexibile sau temporare. Să abordeze deficitul structural și sectorial de forță de muncă și de competențe, inclusiv prin valorificarea potențialului insuficient utilizat al forței de muncă și prin încurajarea mobilității către sectoare cu productivitate ridicată și către sectoare legate de provocări societale. Să amelioreze competențele de bază, inclusiv prin abordarea deficitului de cadre didactice și prin acordarea de sprijin adaptat școlilor defavorizate.
4.Să amelioreze condițiile-cadru pentru a stimula investițiile în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice, în special pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți competitivitatea. Să depună eforturi suplimentare pentru o agricultură durabilă.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele