|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/1810 |
29.2.2024 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(C/2024/1810)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Grignan-les-Adhémar”
PDO-FR-A0929-AM03
Data comunicării: 7.12.2023
DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE
1. Arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate
Punctul IV (Zonele și locurile în care se realizează diverse operațiuni) din capitolul I al caietului de sarcini al denumirii „Grignan-Lès-Adhémar” se completează la subpunctul 1 (Arealul geografic) și la subpunctul 3 (Arealul din imediata vecinătate), adăugându-se trimiterea la Codul geografic oficial din 2023.
Această modificare de redactare face posibile referirea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare în 2023, publicată de INSEE, și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic.
Documentul unic a fost completat cu această trimitere la secțiunea „Arealul geografic” și la secțiunea „Condiții suplimentare - zonă situată în imediata vecinătate”.
2. Arealul parcelat delimitat
Punctul IV (Zonele și locurile în care se realizează diverse operațiuni) din capitolul I al caietului de sarcini al denumirii „Grignan-Lès-Adhémar” se completează la subpunctul 2 (Arealul parcelat delimitat), rectificându-se data aprobării de către autoritatea națională competentă a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumire de origine protejată în cauză. Arealul geografic nu a fost modificat.
Această modificare nu afectează documentul unic.
3. Măsuri tranzitorii
Se completează punctul XI (Măsuri tranzitorii) din capitolul I al caietului de sarcini, adăugându-se o măsură tranzitorie în urma revizuirii delimitării parcelelor, pentru a le permite operatorilor ale căror parcele au fost plantate înainte de data revizuirii și excluse din arealul parcelat delimitat al denumirii să beneficieze de dreptul de utilizare a denumirii până cel târziu la recolta din 2053, cu condiția ca aceștia să respecte celelalte dispoziții din caietul de sarcini.
Această modificare nu afectează documentul unic.
4. Referirea la structura de control
Se modifică punctul II (Referiri la structura de control) din capitolul III al caietului de sarcini, indicându-se faptul că verificarea respectării caietului de sarcini se efectuează sub autoritatea INAO, pe baza unui plan de control aprobat.
Această precizare nu vizează documentul unic.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Grignan-les-Adhémar
2. Tipul indicației geografice
DOP – denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Descriere analitică
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
Vinurile cu denumirea de origine „Grignan-les-Adhémar” sunt vinuri liniștite care pot fi roșii, roze sau albe. Tăria alcoolică naturală minimă în volume este de 12 % pentru vinurile roșii și de 11,5 % pentru vinurile albe și roze.
Vinurile prezintă, după fermentare, un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) care nu depășește următoarele valori:
|
— |
vinuri albe și roze: 4 g/l |
|
— |
vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mică sau egală cu 14 %: 3 g/l |
|
— |
vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mare de 14 %: 4 g/l |
În etapa de ambalare, vinurile au un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu:
|
— |
18,37 miliechivalenți per litru în cazul vinurilor roșii; – 14,28 miliechivalenți per litru în cazul vinurile albe și roze. |
|
— |
În etapa de ambalare, vinurile roșii prezintă: |
un indice de polifenoli totali (DO 280 nm) mai mare sau egal cu 40;
o intensitate a culorii modificată (DO 420 nm + DO 520 nm + DO 620 nm) mai mare de 5;
un conținut maxim de acid malic de 0,4 grame pe litru.
După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %.
Celelalte criterii analitice respectă valorile stabilite de legislația europeană.
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
|
|
Aciditatea totală minimă |
|
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
|
2. Descrierea organoleptică
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
Caracteristicile senzoriale ale tuturor acestor produse le leagă de marea familie a vinurilor din Valea Ronului, cu condiția ca solurile și soiurile de viță-de-vie să fie similare.
Totuși, vinurile roșii se remarcă, în special, datorită utilizării soiului Grenache N, care, plantat în cea mai îndepărtată zonă în care acesta se poate coace, conferă vinului finețe, eleganță fructată și rotunjime. Soiul Syrah N completează amestecul, conferind vinurilor o structură tanică, o intensitate a culorii și arome florale și vegetale elegante. Aceste vinuri roșii pot fi consumate atunci când sunt tinere și au un potențial excelent de învechire având în vedere proporția semnificativă în care este utilizat soiul Syrah N în producerea acestei denumiri de origine controlate pe plantațiile viticole din sudul Văii Ronului.
Obținute fie prin presare, fie prin metoda „sângerării” (saignée), vinurile roze sunt fructate și elegante, având o culoare care variază de la roz pal până la roșu deschis. Sunt foarte proaspete și suple la degustare și sunt dominate de arome de fructe roșii.
Vinurile albe sunt obținute dintr-un amestec de soiuri de viță-de-vie sudice (inclusiv Bourboulenc B, Grenache B și Clairette B) cu soiuri mai nordice (precum Marsanne B, Roussanne B sau Viognier B). Această gamă de soiuri permite multiple combinații și obținerea unor vinuri albe seci care dezvoltă o diversitate de arome (florale, fructate, minerale etc.) și o aciditate la degustare care este întotdeauna echilibrată prin rotunjimea vinului.
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
|
|
Aciditatea totală minimă |
|
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
|
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
|
5. Practici vitivinicole
5.1. Practici oenologice specifice
1) Metoda de cultivare
Densitatea de plantare
|
— |
Densitatea minimă de plantare a viței-de-vie este de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate să fie mai mare de 2,50 m. |
- Distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru sau mai mare de 1,50 metri.
Norme privind tăierea
Dispoziții generale:
|
— |
Vița-de-vie trebuie tăiată prin metoda tăierii scurte (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „cordon de Royat”), cu maximum 12 ochi per butuc; |
|
— |
În perioada necesară formării cordonului Royat, limitată la doi ani, este permisă tăierea Guyot. |
|
— |
În cazul parcelelor plantate după 1 august 2022, înălțimea cordonului nu poate depăși 70 cm. |
Dispoziții speciale:
|
— |
Soiurile Viognier B și Syrah N pot fi tăiate, de asemenea, utilizând metoda Guyot simplă, cu cel mult 10 ochi pe coarda de rod și un cep cu cel mult 2 ochi. |
Norme privind utilizarea spalierelor
Pentru soiurile Marsanne B, Marselan N, Roussanne B, Syrah N și Viognier B se folosesc obligatoriu spaliere cu cel puțin un fir de susținere și un rând de fire pentru frunziș (metoda de conducere a viței-de-vie: palisare „în plan ridicat”).
Poate fi permisă irigarea.
2) Practică oenologică specifică
|
— |
Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii în limita unui nivel de concentrație de 10 %; |
|
— |
Pentru elaborarea vinurilor roze, vinificatorului i se permite utilizarea cărbunilor de uz oenologic (singuri sau în amestecuri, în cadrul preparatelor) doar în musturile de presă, într-o proporție care nu poate depăși 20 % din volumul total de vin produs de operatorul în cauză pentru recolta respectivă. |
În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice vinurile trebuie să respecte cerințele prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.
5.2. Randamente maxime
58 de hectolitri la hectar
6. Arealul geografic delimitat
Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul comunelor următoare din departamentul Drôme, pe baza Codului geografic oficial din anul 2023:
Allan, La Baume-de-Transit, Chamaret, Chantemerle-lès-Grignan, Châteauneuf-du-Rhône, Clansayes, Colonzelle, Donzère, La Garde-Adhémar, Les Granges-Gontardes, Grignan, Malataverne, Montségur-sur-Lauzon, Réauville, Roche-Saint-Secret-Béconne, Roussas, Saint-Paul-Trois-Châteaux, Saint-Restitut, Salles-sous-Bois, Solérieux, Valaurie.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin
Bourboulenc B - Doucillon blanc
Carignan N
Cinsaut N - Cinsault
Clairette B
Grenache N
Grenache blanc B
Marsanne B
Marselan N
Mourvèdre N - Monastrell
Roussanne B
Syrah N - Shiraz
Viognier B
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Factori naturali și umani care contribuie la legătură
Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură
Arealul geografic al denumirii „Grignan-les-Adhémar” este situat în centrul regiunii Drôme Provençale, care constituie o zonă de tranziție și o intersecție între actuala provincie Dauphiné și Comtat, Masivul Central și zona prealpină. Este situat pe malul stâng al Ronului, la sud de Montélimar și la nord de Bollène, în departamentul Drôme. Acesta cuprinde 21 de comune situate între Rhône, la vest, și Enclave des Papes, la est. Peisajul cuprinde atât zone cu suprafețe plane, cât și zone deluroase, situate la o altitudine medie de 200 de metri deasupra nivelului mării.
Întregul substrat al regiunii constă în principal din formațiuni care datează din miocenul mijlociu. La est (în comunele Grignan și Colonzelle), aceste formațiuni sunt mărnoase-nisipoase și molase denumite „Molasses de Grignan”. În centru, aceste depozite helvetice se transformă în nisipurile și gresiile gălbui („Saffres”) din Valréas. Solul ușor și nisipos al acestora, de adâncime variabilă, are un nivel scăzut de rezerve minerale.
La sud, comuna La Baume-de-Transit este delimitată de terasele sale Würm cu soluri argilo-calcaroase și pietroase depuse de râul Aygues, în timp ce în vest se află terasele formate de râul Ron.
La nord, cele mai vechi terase ale râului sunt înconjurate de dealurile calcaroase care mărginesc Valea Ronului și sunt acoperite parțial cu pietrișurile calcaroase provenite de pe acești versanți. Aceste teritorii cu soluri sărace și subțiri erau acoperite cu garigă (Bois des Mattes). Plantațiile viticole au apărut în regiune relativ recent, în anii 1960.
Clima generală a regiunii este caracterizată printr-o zonă de graniță climatică. Clima este, în general, mediteraneeană, dar într-o măsură din ce în ce mai mică spre nordul regiunii, care constituie limita nordică pentru cultivarea măslinelor și a soiului de struguri Grenache N.
Precipitațiile sunt neregulate, iar mediile anuale variază între 700 mm și 1 000 mm.
Temperaturile sunt blânde, media anuală fiind de aproximativ 13 °C, iar expunerea la soare este semnificativă (aproximativ 2 500 de ore pe an). Frecvența vânturilor (în special a mistralului) contribuie la ariditatea dealurilor utilizate frecvent pentru plantațiile viticole.
Clima este marcată și mai mult de influențele continentale, cauzate de dealurile din Valea Ronului, care fac ca iernile să fie mai aspre.
Plantarea viței-de-vie în această zonă de graniță climatică determină situații locale contrastante, în funcție de altitudine și de condițiile topografice.
Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură
Dintre numeroasele vestigii romane care demonstrează prezența plantațiilor viticole și a vinurilor în această regiune, descoperirea, în 1983, a unei exploatații viticole de mari dimensiuni în comuna Donzère, aflată în centrul teritoriului, este, fără îndoială, o componentă esențială a istoriei prestigioase a plantațiilor viticole locale.
Încă de la originile lor străvechi, aceste plantații viticole au continuat să prospere. În 1850, suprafața totală a acestora a ajuns la 2 500 de hectare. Totuși, în mod similar altor plantații viticole franceze, acestea au fost grav afectate de criza provocată de filoxera în 1885. În ciuda pierderii relative a interesului pentru vinificație, un grup restrâns de viticultori pasionați, care au îmbrățișat metodele locale tradiționale de viticultură și vinificație, s-au orientat spre viticultura de calitate.
În acest scop, ei au depus, în 1962, o cerere la Institutul Național pentru Origine și Calitate pentru ca vinurile din regiune să fie recunoscute cu o denumire de origine „vin délimité de qualité supérieure” „Coteaux du Tricastin”.
Această cerere a fost acceptată în mod oficial prin Decretul din 13 martie 1964, care prevedea cerințele referitoare la producție.
Zece ani mai târziu, viticultorii și-au adaptat soiurile de viță-de-vie la condițiile viticole locale și și-au adaptat și îmbunătățit tehnicile de producție. Recunoașterea s-a concretizat sub forma unei denumiri de origine controlate, la 27 iulie 1973.
În anii 1970-1980 s-a înregistrat o revigorare a plantațiilor viticole și o creștere rapidă a producției, de la 53 000 de hectolitri în 1976 la 78 000 de hectolitri în 1983.
Schimbarea denumirii de origine controlate din „Coteaux du Tricastin” în „Grignan-les-Adhémar” a fost îndelung așteptată de producătorii de vin și a devenit oficială, prin decret, la 16 noiembrie 2010.
În 2010, plantația viticolă cuprindea 2 600 de hectare, producând în medie 55 000 de hectolitri, distribuiți între aproximativ 40 de crame independente și 12 crame cooperative. Vinurile cu denumirea de origine controlată „Grignan-les-Adhémar” sunt disponibile în trei culori, deși majoritatea vinurilor produse sunt roșii, acestea reprezentând aproximativ 75 % din volumul total în 2008.
Plantațiile recente se îndreaptă treptat către dezvoltarea producției de vin alb sec, care a reprezentat 7 % din volumul total al vinurilor produse în 2008.
8.2. Interacțiuni cauzale
Între regiunile Dauphiné și Provence, pe malul stâng al Ronului, există o plantație viticolă care beneficiază de influențele mediteraneene ale regiunii Drôme Provençale. Această plantație viticolă include adesea soiuri sudice, plantate în cea mai îndepărtată zonă în care ele se pot coace. Acestea au o expresie unică deosebită asociată zonelor selectate de viticultorii care preferă altitudinile medii și părțile cele mai însorite pentru înființarea plantațiilor lor viticole.
Există dovezi ale originii străvechi a acestei plantații viticole și, mai ales, ale experienței în domeniul vinificației, anterioară cucerii romane a Galiei, datorită descoperirii unuia dintre cele mai vechi situri dedicate vinificației din lumea antică.
Această expertiză a fost transmisă de-a lungul istoriei în întreaga regiune Tricastin, iar generațiile de viticultori au fost în măsură să își mențină plantațiile viticole în pofida amenințărilor grave cu care s-au confruntat. Printre acestea se numără filoxera, care a dus la crearea unor sindicate ale viticultorilor, care au învățat să introducă norme comune care să permită obținerea unei producții de calitate.
Progresele înregistrate ca urmare a acestei colaborări s-au reflectat în recunoașterea ulterioară a vinurilor locale, mai întâi prin intermediul denumirii de origine „vin délimité de qualité supérieure”, apoi prin intermediul denumirii de origine controlate „Coteaux du Tricastin”. Acesta a fost un moment în care cererea ar fi putut justifica mult mai ușor o creștere a producției decât punerea pe primul plan a calității vinului local.
Toate vinurile provin din struguri recoltați de pe parcele atent selecționate și din amestecuri de soiuri multiple, plantate pe parcele cu soluri sărace, adesea calde și cu drenaj bun. Acești factori conferă vinurilor roșii caracteristicile lor unice. Vinurile roșii sunt suple și fructate, dar corpolente. Vinurile albe seci, tipic sudice, prezintă o gamă largă de arome. Vinurile roze sunt similare vinurilor roșii: suple și fructate.
Calitatea și reputația acestor vinuri au fost stabilite demult, chiar dacă identitatea lor s-a schimbat de-a lungul timpului, fiind denumite fie după o anumită comună, fie după regiune.
În 2010, după cum sperau viticultorii de mai mulți ani, denumirea de origine controlată a fost schimbată în „Grignan-les-Adhémar”, punându-se accentul pe inima geografică a regiunii și pe vinurile din comuna Grignan, a cărei istorie este legată de familia „Adhémar de Grignan”. François de Castellane Adhémar (conte de Grignan și guvernator al regiunii Provence în secolul al XVII-lea, care s-a căsătorit cu fiica doamnei de Sévigné în 1669) a contribuit la consolidarea legăturii dintre numele familiei sale și cel al comunei Grignan.
În 1781, Faujas de Saint-Fonds scrie în Histoire naturelle de la province de Dauphiné (Istoria naturală a regiunii Dauphiné) despre vinurile cu reputație cunoscute sub denumirea de „vinuri Donzère”, produse în comuna respectivă: „cele mai renumite amplasamente sunt Roussettes, Suel, Figerasse și Javalin, care se întind pe diverse dealuri, pe o distanță de aproximativ o jumătate de leghe, cu soluri abundente în roci și în pietriș”. Și continuă astfel: „Câmpia Grès [...] produce, de asemenea, vinuri bune, la fel ca și amplasamentele Opplilias, Borillon și Lerminas, ale căror vinuri trebuie amestecate cu cel din Grès”. Mai mult, cititorul află că aceste vinuri sunt deja renumite și apreciate în afara arealului geografic și uneori cu mult dincolo de acesta: „Vinurile Donzère sunt exportate în regiunile Paris, Lyon, Grenoble, precum și în Velay și Viverais. Ele pot rezista călătoriilor pe mare; au fost trimise la Constantinopol cu mare succes”. În aceeași lucrare, autorul consideră că soiurile de struguri plantate la vremea respectivă (Clairette, Picardin, Rosani) „creează un vin alb delicios”.
În 1896, un anunț privind plantația viticolă Château-Bizard, situată în comuna Allan, a clasificat vinurile provenite din comunele Allan, Roussas și La Garde-Adhémar ca situându-se la egalitate cu celelalte vinuri despre care se spune că provin din „Côte du Rhône”. Vinurile din comuna Allan sunt menționate, de asemenea, în topografia plantațiilor viticole franceze de către Jullien (1822). Autorul le plasează imediat după „Ermitage” și „Côte-Rôtie” în clasament. La pagina 811 din „Traité de viticulture” (Tratat de viticultură) de G. Foex (1895), autorul menționează plantația viticolă Allan și compară vinul pe care aceasta îl produce cu „Châteauneuf-du-Pape”.
Comuna Grignan, inima geografică a denumirii de origine controlate, foarte des citată în istoria plantației viticole, și-a revigorat faima viticolă ca urmare a eforturilor depuse de producători în ceea ce privește calitatea vinului. Acest lucru se reflectă în numeroasele evenimente care au loc în zona respectivă și în înființarea „Casei vinurilor” în „Grignan-les-Adhémar ”.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Zona situată în imediata vecinătate
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificare și pentru elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2023:
|
— |
Departamentul Ardèche: Alba-la-Romaine, Aubignas, Bidon, Bourg-Saint-Andéol, Gras, Larnas, Ruoms, Saint-Just-d’Ardèche, Saint-Marcel-d’Ardèche, Saint-Martin-d’Ardèche, Saint-Montan, Saint-Remèze, Saint-Thomé, Le Teil, Valvignières, Viviers. |
|
— |
Departamentul Drôme: Aleyrac, Arpavon, Aubres, La Bégude-de-Mazenc, Bouchet, Châteauneuf-de-Bordette, Condorcet, Curnier, Dieulefit, Espeluche, Eyroles, Eyzahut, Mirabel-aux-Baronnies, Montaulieu, Montboucher-sur-Jabron, Montbrison-sur-Lez, Montélimar, Montjoux, Montjoyer, Nyons, Le Pègue, Piégon, Pierrelatte, Les Pilles, Le Poët-Laval, Pont-de-Barret, Portes-en-Valdaine, Puygiron, Rochebaudin, Rochefort-en-Valdaine, Rochegude, Rousset-les-Vignes, Saint-Ferréol-Trente-Pas, Saint-Gervais-sur-Roubion, Sainte-Jalle, Saint-Maurice-sur-Eygues, Saint-Pantaléon-les-Vignes, Salettes, Souspierre, Suze-la-Rousse, Taulignan, Teyssières, La Touche, Tulette, Valouse, Venterol, Vesc, Vinsobres. |
|
— |
Departamentul Gard: Pont-Saint-Esprit, Saint-Paulet-de-Caisson. |
|
— |
Departamentul Vaucluse: Bollène, Buisson, Cairanne, Entrechaux, Faucon, Gigondas, Grillon, Lagarde-Paréol, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Mondragon, Mornas, Puyméras, Rasteau, Richerenches, Roaix, Sablet, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Sainte-Cécile-les-Vignes, Séguret, Travaillan, Vacqueyras, Vaison-la-Romaine, Valréas, Villedieu, Violès, Visan. |
Etichetarea
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unității geografice mai mari „Vignobles de la Vallée du Rhône”, în conformitate cu condițiile specificate în convenția semnată între diferitele organisme de protecție și de gestionare în cauză.
Link către caietul de sarcini al produsului
https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-f57bb70c-e0a8-44c0-bc75-3aeca81c658d
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1810/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)