I.

Introducere

1.

În căutarea permanentă a unei eficiențe optime a măsurilor restrictive adoptate de Uniunea Europeană, Consiliul Uniunii Europene nu a încetat să perfecționeze criteriile care pot sta la baza adoptării unor astfel de măsuri împotriva persoanelor care ar îndeplini condițiile acestora. În contextul de acum bine cunoscut al regimului de măsuri restrictive instituite ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina, Consiliul a adoptat pentru prima dată criteriul privind oamenii de afaceri importanți implicați în sectoare economice care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse, desemnat în mod obișnuit ca fiind „criteriul de la litera (g)”. Curtea a avut ocazia să se pronunțe cu privire la acest criteriu în Hotărârea Pumpyanskiy ș.a./Consiliul ( 2 ) pronunțată în luna martie a acestui an.

2.

Recurentul, domnul Khan, era unul dintre oamenii de afaceri importanți incluși în temeiul criteriului de la litera (g) care au participat la procedura în care s‑a pronunțat Hotărârea Pumpyanskiy ș.a./Consiliul.

3.

Prezentul recurs al acestuia este îndreptat acum împotriva Hotărârii din 4 iunie 2025, Khan/Consiliul ( 3 ), prin care Tribunalul a statuat asupra legalității actelor de menținere a includerii sale în temeiul criteriului de la litera (g) inițial ( 4 ) și în temeiul criteriului de la litera (g) modificat ( 5 ). Astfel, în luna iunie 2023, Consiliul a efectuat o modificare a criteriului de la litera (g) ( 6 ) din care reiese în esență că acesta vizează în prezent trei categorii a priori distincte, și anume, în primul rând, oamenii de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Rusia, în al doilea rând, membrii de familie ai acestor oameni de afaceri importanți și, în al treilea rând, oamenii de afaceri implicați în sectoare economice care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse.

4.

Cu ocazia controlului pe care Curtea este invitată să îl efectueze cu privire la această hotărâre a Tribunalului, ea va putea printre altele să precizeze în mod util interpretarea criteriului de la litera (g) modificat, precum și eventuala sa articulare cu criteriul de la litera (g) inițial (al șaptelea motiv de recurs), ce se impune Consiliului pentru a stabili că un sector economic furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus (al șaselea motiv), precum și intensitatea preconizată a controlului jurisdicțional al deciziilor de menținere în ceea ce privește examinarea probelor care susțin motivele de includere și în special caracterul lor pertinent din punct de vedere temporal (al zecelea motiv de recurs).

5.

Astfel, prin prezentul recurs, recurentul, domnul Khan, solicită Curții anularea hotărârii atacate prin care Tribunalul a respins acțiunea sa în anulare introdusă împotriva următoarelor acte, în măsura în care acestea îl privesc:

–

Decizia (PESC) 2023/572 ( 7 ) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/571 ( 8 ) (denumite în continuare „actele din martie 2023”);

–

Decizia (PESC) 2023/1767 ( 9 ) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1765 ( 10 ) (denumite în continuare „actele din septembrie 2023”);

–

Decizia (PESC) 2024/847 ( 11 ) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/849 ( 12 ) (denumite în continuare „actele din martie 2024”);

–

Decizia (PESC) 2024/2456 ( 13 ) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2455 ( 14 ) (denumite în continuare „actele din septembrie 2024”).

II.

Istoricul litigiului, hotărârea atacată, procedura în fața Curții și concluziile părților

6.

În ceea ce privește istoricul litigiului și cadrul juridic relevant, facem trimitere la punctele 1-35 din hotărârea atacată.

7.

În scopul prezentelor concluzii, ne vom limita la a aminti cele ce urmează.

8.

Domnul Khan a fost vizat pentru prima dată de măsuri restrictive adoptate de Uniune în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina la 15 martie 2022. Aceste măsuri au fost prelungite până la 15 martie 2023. Actele în temeiul cărora au fost adoptate și ulterior menținute măsurile respective au făcut obiectul unei acțiuni în anulare în fața Tribunalului și ulterior al unui recurs, pe care Curtea l‑a respins ( 15 ).

9.

La 13 martie 2023, Consiliul a adoptat actele din martie 2023 prin care măsurile au fost reînnoite până la 15 septembrie 2023. Motivele includerii sale, întemeiate în special pe articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145/PESC ( 16 ), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2022/329 ( 17 )  ( 18 ), aveau atunci următorul cuprins:

10.

Începând cu 5 iunie 2023, articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145 a fost înlocuit cu următorul text ( 19 ):

11.

La 13 septembrie 2023, Consiliul a adoptat actele din septembrie 2023, care au avut ca efect reînnoirea măsurilor împotriva domnului Khan până la 15 martie 2024. Motivele includerii numelui recurentului în listele în litigiu au fost modificate după cum urmează:

12.

La 12 martie 2024, Consiliul a adoptat actele din martie 2024, care au avut ca efect reînnoirea măsurilor împotriva recurentului până la 15 septembrie 2024 pentru motive neschimbate în raport cu actele din septembrie 2023.

13.

La 12 septembrie 2024, Consiliul a adoptat actele din septembrie 2024, în care motivele de includere împotriva domnului Khan aveau următorul cuprins:

14.

Prin cererea introductivă depusă la 24 mai 2023 la grefa Tribunalului, recurentul a introdus o acțiune la Tribunal pentru a obține anularea actelor în litigiu în măsura în care acestea îl priveau. În susținerea acțiunii respective, el invoca cinci motive, pe care le‑a completat cu douăsprezece motive suplimentare prin memoriul său în adaptare privind actele din septembrie 2023, cu un alt motiv suplimentar prin memoriul său în adaptare privind actele din martie 2024 și, în sfârșit, cu alte cinci motive suplimentare prin memoriul său în adaptare privind actele din septembrie 2024, numărul total de motive ajungând astfel la 24.

15.

Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins în totalitate acțiunea introdusă de domnul Khan și l‑a obligat pe acesta din urmă la plata cheltuielilor de judecată.

16.

Prin recursul formulat la 3 august 2025, domnul Khan solicită Curții: anularea hotărârii atacate; evocarea cauzei pe fond și anularea actelor în litigiu; cu titlu subsidiar, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal și obligarea, în orice caz, a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

17.

Consiliul solicită Curții: respingerea recursului; cu titlu subsidiar, în cazul în care Curtea ar anula hotărârea atacată, evocarea cauzei pe fond și respingerea acțiunii și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

III.

Cu privire la recurs

18.

Prin prezentul recurs, domnul Khan invocă zece motive.

19.

În esență, primul motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare, pe încălcarea dreptului de acces la dosar, pe încălcarea normelor fundamentale de procedură și pe denaturarea elementelor de probă care ar fi rezultat din refuzul Tribunalului de a obliga Consiliul să prezinte documentele solicitate de domnul Khan.

20.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de reexaminare periodică ce decurge din articolul 3 alineatul (3) din Decizia 2014/145 și din articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul nr. 269/2014.

21.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatul (3) din Decizia 2014/145 și a articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul nr. 269/2014 și pe încălcarea obligației de motivare, în măsura în care Tribunalul ar fi reținut că Consiliul și‑a îndeplinit obligația de a întocmi un bilanț de impact al măsurilor care îl vizau pe domnul Khan.

22.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, care decurge din refuzul Tribunalului de a lua în considerare recunoașterea de către Consiliu a lipsei de impact a măsurilor restrictive care îl vizau pe domnul Khan.

23.

Al cincilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 29 TUE și a articolului 215 alineatul (2) TFUE, în măsura în care Tribunalul ar fi concluzionat în sensul legalității criteriului de la litera (g) inițial, în pofida faptului că acesta permite sancționarea persoanelor care nu prezintă o legătură suficientă cu regimul sau cu situația asupra cărora Uniunea intenționează să exercite presiuni.

24.

Al șaselea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, pe denaturarea elementelor de probă și pe încălcarea criteriului de la litera (g) inițial ca urmare a condițiilor în care Tribunalul a statuat că s‑a stabilit că sectorul bancar rus furniza, în anul 2023, venituri substanțiale guvernului rus.

25.

Al șaptelea motiv este întemeiat pe încălcarea primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat ( 20 ) și, cu titlu subsidiar, pe încălcarea articolului 29 TUE și a articolului 215 alineatul (2) TFUE și pe lipsa temeiului legal în măsura în care Tribunalul ar fi statuat că criteriul de la litera (g) modificat trebuia interpretat, în ceea ce privește noțiunea de „oameni de afaceri importanți”, în același mod precum criteriul de la litera (g) inițial.

26.

Al optulea motiv este întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură și pe denaturarea celui de al doisprezecelea motiv invocat în fața Tribunalului.

27.

Al nouălea motiv este întemeiat pe o eroare de drept în interpretarea criteriului de la litera (g) inițial și a criteriului de la litera (g) modificat și a noțiunii de „oameni de afaceri”, precum și pe nerespectarea întinderii controlului jurisdicțional care revine Tribunalului.

28.

Al zecelea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și, cu titlu subsidiar, pe încălcarea criteriului de la litera (g) modificat, întrucât Tribunalul ar fi omis să verifice dacă afirmația potrivit căreia domnul Khan continua să gestioneze active din Rusia la momentul menținerii includerii sale survenite în septembrie 2023, în martie 2024 și în septembrie 2024 era susținută.

29.

În conformitate cu cererea Curții, prezentele concluzii vor viza al șaselea, al șaptelea și al zecelea motiv de recurs.

30.

Întrucât examinarea celui de al șaptelea motiv invocat de domnul Khan invită Curtea să se pronunțe cu privire la legalitatea criteriului de la litera (g) modificat, vom începe analiza cu acest motiv, înainte de a examina al șaselea și, respectiv, al zecelea motiv, care se referă la temeinicia măsurilor adoptate împotriva domnului Khan.

A.

Cu privire la al șaptelea motiv de recurs, întemeiat pe o eroare de drept în interpretarea criteriului de la litera (g) modificat

31.

Pentru continuarea analizei, este necesar să se precizeze ce înseamnă fiecare dintre cele trei alternative ale criteriului de la litera (g) modificat. Astfel, mai întâi, criteriul de la litera (g) modificat vizează oamenii de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Rusia (prima alternativă). În continuare, el vizează membrii apropiați ai familiilor acestora ori alte persoane fizice care beneficiază de pe urma acestora (a doua alternativă). În sfârșit, alternativ ( 21 ), el vizează oameni de afaceri implicați în sectoare economice care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse (a treia alternativă) ( 22 ).

1.

Rezumatul argumentației părților

32.

Domnul Khan contestă interpretarea la care a ajuns Tribunalul atunci când a statuat, la punctul 89 din hotărârea atacată, că, în ceea ce privește prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat, termenul „important” trebuie înțeles în același mod ca în cadrul criteriului de la litera (g) inițial.

33.

Domnul Khan susține că, din moment ce criteriul de la litera (g) a fost modificat, ar trebui să se țină seama de această modificare pentru interpretarea criteriului menționat. Schimbarea intervenită în textul criteriului de la litera (g) ar fi schimbat sensul și domeniul de aplicare al noțiunii de „oameni de afaceri importanți”.

34.

În primul rând, criteriul de la litera (g) modificat ar fi tăiat legătura dintre importanța acestor oameni de afaceri și sectoarele economice care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus. Noțiunea de „importanță” ar fi astfel izolată.

35.

În al doilea rând, a doua alternativă a criteriului de la litera (g) modificat se aplică doar persoanelor apropiate oamenilor de afaceri importanți, ceea ce ar tinde să consolideze concluzia potrivit căreia oamenii de afaceri importanți constituie o categorie distinctă de persoane asupra cărora Consiliul intenționează să exercite o presiune deosebită.

36.

În al treilea rând, noul sens al criteriului de la litera (g) modificat, în special al primei sale alternative, ar fi clarificat de considerentul (4) al Deciziei (PESC) 2023/1094. De altfel, Tribunalul ar fi recurs deja la acest considerent pentru a stabili intenția legiuitorului Uniunii ( 23 ).

37.

Cu titlu subsidiar, în cazul în care interpretarea primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat ar fi aceeași cu cea a criteriului de la litera (g) inițial, domnul Khan face trimitere la concluziile sale din cadrul celui de al cincilea motiv al prezentului recurs pentru a susține că o astfel de interpretare ar încălca articolul 29 TUE și articolul 215 alineatul (2) TFUE și ar lipsi criteriul menționat de temei legal.

38.

Consiliul solicită respingerea celui de al șaptelea motiv.

2.

Apreciere

39.

Domnul Khan susținea în fața Tribunalului că criteriul de la litera (g) modificat este nelegal din cauza lipsei temeiului legal, a încălcării principiului securității juridice și a încălcării dreptului de proprietate și a libertății de a desfășura o activitate comercială. Prezentul motiv este îndreptat împotriva părții din analiza Tribunalului consacrate pretinsei încălcări a principiului securității juridice.

40.

Întrucât domnul Khan reproșează Tribunalului în cadrul prezentului motiv că nu a ținut seama, în vederea interpretării noțiunii de „importanță”, în sensul primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat, de schimbarea intervenită în modul de redactare a criteriului menționat, prezentul motiv este îndreptat numai împotriva interpretării primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat reținute de Tribunal.

41.

Pentru a răspunde la acest motiv, va trebui, după ce vom fi amintit domeniul de aplicare al criteriului de la litera (g) inițial, să efectuăm o analiză a acestei prime alternative pentru a verifica dacă concluzia la care a ajuns Tribunalul la punctul 89 din hotărârea atacată este corectă.

a)

Cu privire la noțiunea de „importanță” în sensul criteriului de la litera (g) inițial

42.

În ceea ce privește criteriul de la litera (g) inițial, astfel cum rezultă din Decizia 2022/329 și din Regulamentul 2023/1089, este necesar să se constate următoarele.

43.

Criteriul de la litera (g) inițial viza o categorie unică de persoane fizice care trebuiau să îndeplinească două condiții cumulative. În primul rând, trebuia să fie vorba despre oameni de afaceri importanți. În al doilea rând, acești oameni de afaceri importanți trebuiau să fie implicați în unul dintre sectoarele economice care furnizează guvernului o sursă substanțială de venituri.

44.

Curtea s‑a pronunțat recent cu privire la interpretarea acestui criteriu în Hotărârea Pumpyanskiy ș.a./Consiliul.

45.

Astfel, după ce a analizat diferitele versiuni lingvistice, Curtea a statuat că termenii utilizați pentru definirea criteriului de la litera (g) modificat nu implică, în sine și în afara oricărui context, o legătură cu un domeniu oarecare, precum domeniile economic sau politic, sau cu anumite persoane sau entități ( 24 ). Prin urmare, termenul „important” trebuie înțeles ca vizând „importanța pe care omul de afaceri în cauză trebuie să o dețină în sectorul în care își desfășoară activitățile, independent de legăturile pe care această femeie sau acest bărbat le poate avea, pe de altă parte, după caz, cu [guvernul Federației Ruse]” ( 25 ). Deși criteriul de la litera (g) inițial stabilește o legătură cu guvernul menționat, aceasta nu este necesară în ceea ce privește oamenii de afaceri importanți, ci în ceea ce privește sectorul de activitate în care ei sunt implicați, întrucât acest sector trebuie să furnizeze guvernului respectiv o sursă substanțială de venituri ( 26 ). Prin urmare, criteriul de la litera (g) inițial „implică numai să se demonstreze că oamenii de afaceri importanți au o importanță semnificativă într‑un sector economic profitabil pentru guvernul Federației Ruse, independent de legăturile pe care acești oameni le pot avea cu guvernul respectiv, de importanța concretă a acestora pentru el sau de capacitatea lor efectivă de influență în privința sa” ( 27 ).

46.

Rezultă că, potrivit Curții, noțiunea de „importanță”, în sensul criteriului de la litera (g) inițial, se raportează la sectorul economic în care acești oameni de afaceri sunt implicați și, prin urmare, trebuie înțeleasă „în raport cu contextul economic în care își desfășoară activitatea, potrivit unor criterii precum statutul profesional sau funcțiile acestora, importanța activităților lor economice, amploarea participațiilor de capital ale acestora sau a investițiilor lor, funcțiile pe care le dețin în cadrul societății în care exercită aceste funcții sau orice alt criteriu de ordin economic relevant” ( 28 ).

47.

Prin urmare, oamenii de afaceri importanți, în sensul criteriului de la litera (g) inițial, sunt cei care au o importanță semnificativă în sectoare economice profitabile pentru guvernul Federației Ruse, cu alte cuvinte, pot să favorizeze în mod indirect finanțarea acțiunilor de destabilizare desfășurate în Ucraina în măsura în care contribuie la menținerea rentabilității sectoarelor în cauză sau chiar la prosperitatea lor ( 29 ).

48.

În sfârșit, importanța nu se limitează doar la oamenii de afaceri care, prin funcțiile lor în cadrul unei societăți sau prin acțiunile de care dispun, exercită un control real și efectiv asupra societății respective, importanța semnificativă în sectorul economic în cauză putând fi stabilită și pe baza altor elemente obiective decât cel al controlului ( 30 ).

49.

Curtea s‑a asigurat că o astfel de interpretare este confirmată de obiectivele urmărite, care constau în exercitarea unei presiuni suplimentare asupra Federației Ruse și în creșterea costului acțiunilor sale menite să submineze integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei pentru ca aceasta să pună capăt agresiunii sale militare și, mai general, acțiunilor și politicilor sale de destabilizare a Ucrainei ( 31 ). În sfârșit, Curtea a statuat că, „[î]mpiedicând funcționarea sectoarelor economice în cauză, impunerea unor măsuri restrictive în privința [oamenilor de afaceri importanți], independent de legăturile pe care le pot avea, dacă este cazul, cu [guvernul Federației Ruse], este astfel susceptibilă să crească costul acestor acțiuni și să exercite o presiune asupra acelui guvern pentru a pune capăt acțiunilor respective” ( 32 ).

b)

Cu privire la interpretarea literală, contextuală, istorică și teleologică a noțiunii de „importanță” în sensul primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat

50.

În vederea interpretării unei dispoziții a dreptului Uniunii cuprinse într‑un act care instituie măsuri restrictive, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul ei, inclusiv istoric, și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție ( 33 ).

51.

În primul rând, din modul de redactare a criteriului de la litera (g) modificat rezultă un dublu fenomen, care constă, pe de o parte, într‑o scindare a criteriului de la litera (g) inițial (prima și a treia alternativă) și, pe de altă parte, într‑o adăugare la acest criteriu (a doua alternativă). Astfel, prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat nu mai impune, spre deosebire de ceea ce prevedea criteriul de la litera (g) inițial, ca omul de afaceri important să își desfășoare activitatea în unul dintre sectoarele economice care furnizează guvernului o sursă substanțială de venituri ( 34 ).

52.

Tot din punct de vedere literal, adjectivul „importanți” se raportează la „oamenii de afaceri”, cu alte cuvinte, la persoanele care sunt implicate în mediul de afaceri ( 35 ). Importanța este, așadar, în mod necesar legată de calitatea de om de afaceri și de importanța lor în acest domeniu. Considerăm că importanța raportată la această calitate este intrinsec legată de reușita și de puterea lor economică ( 36 ).

53.

În al doilea rând, această interpretare literală a primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat este confirmată de analiza contextului. Astfel, considerentul (4) al Deciziei 2023/1094 clarifică rațiunea de a fi a criteriului de la litera (g) modificat. Din acesta reiese că, în cadrul exercitării largii sale puteri de apreciere ( 37 ), Consiliul a constatat existența unei relații de avantaj și de sprijin reciproc între guvernul rus și oameni de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Rusia. Astfel, potrivit aprecierii Consiliului, acumularea bogățiilor de către acești oameni nu se poate face fără asentimentul guvernului rus, iar importanța lor în sectorul economic în cauză este o manifestare a interdependenței existente între oamenii de afaceri și guvernul rus. Tocmai acesta este motivul pentru care Consiliul a consacrat prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat ( 38 ).

54.

În al treilea rând, interpretarea propusă este confirmată de analiza istorică și teleologică a criteriului de la litera (g).

55.

Regimurile de măsuri restrictive adoptate ca răspuns la abuzurile rusești din Ucraina se caracterizează printr‑o creștere progresivă a intensității lor, în funcție de eficacitatea lor, pentru a exercita o presiune maximă asupra Federației Ruse prin creșterea costului acțiunilor sale menite să submineze integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, iar adoptarea de către Consiliu a criteriului de la litera (g) inițial constituie o ilustrare a acestei intensificări ( 39 ).

56.

Prin faptul că nu mai impune o legătură cu un sector economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus, extinderea criteriului de includere efectuată de prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat se înscrie în logica acestei căutări permanente a unei eficacități maxime a măsurilor restrictive, în condițiile în care persistă încălcarea flagrantă a dreptului internațional și a Cartei Organizației Națiunilor Unite pe care o constituie invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

c)

Concluzia analizei privind noțiunea de „importanță” în sensul criteriului de la litera (g) modificat

57.

Din ceea ce precedă rezultă că argumentația dezvoltată de domnul Khan în cadrul celui de al șaptelea motiv nu poate fi admisă.

58.

Concluzia noastră este că, deși a intervenit o modificare în textul criteriului de la litera (g), nimic din modul de redactare, din contextul sau din obiectivul acestei modificări nu indică intenția Consiliului de a atribui termenului „important” un sens diferit de cel pe care i‑l atribuise anterior în cadrul criteriului de la litera (g) inițial. În plus, argumentele recurentului nu permit să se stabilească o interpretare alternativă susceptibilă să justifice existența unei asemenea divergențe de sens.

59.

Prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat vizează importanța oamenilor de afaceri înțeleasă din punct de vedere economic – întrucât reușita lor economică este întemeiată pe relația de interdependență avută cu guvernul rus.

60.

Rezultă că noțiunea de „importanță”, în sensul criteriului de la litera (g) inițial, precum și în cel al criteriului de la litera (g) modificat, trebuie în mod necesar să fie apreciată în raport cu sectorul economic în care sunt implicați oamenii de afaceri în cauză, fără să se impună însă ca acest sector să aibă o importanță economică deosebită pentru guvernul Federației Ruse și trebuie, așadar, să fie înțeleasă în raport cu contextul economic în care aceștia își desfășoară activitatea, potrivit unor criterii precum cele menționate la punctul 46 din prezentele concluzii.

61.

Astfel, prin analogie cu ceea ce s‑a statuat în legătură cu criteriul de la litera (g) inițial, din prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat rezultă că termenul „important” trebuie să fie înțeles în sensul că vizează importanța pe care omul de afaceri în cauză trebuie să o aibă în sectorul său de activitate, independent atât de legăturile pe care acest om le poate avea eventual cu guvernul Federației Ruse, cât și de aspectul dacă sectorul în care este implicat furnizează o sursă substanțială de venituri acestui guvern.

62.

Prin urmare, la punctul 89 din hotărârea atacată, Tribunalul a statuat fără a săvârși o eroare de drept că termenul „important” trebuie interpretat în același mod în cadrul primei alternative a criteriului de la litera (g) inițial și în cadrul criteriului de la litera (g) modificat, acest termen vizând importanța oamenilor de afaceri în raport cu criterii precum statutul profesional sau funcțiile acestora, importanța activităților lor economice, amploarea participațiilor de capital ale acestora sau a investițiilor lor, funcțiile pe care le dețin în cadrul societății în care exercită aceste funcții ( 40 ).

63.

În orice caz, chiar dacă s‑ar constata o eroare de drept cu privire la acest aspect, avem îndoieli că domnul Khan ar putea obține vreun beneficiu din aceasta în stadiul recursului ( 41 ).

d)

Cu privire la critica întemeiată pe lipsa temeiului legal al criteriului de la litera (g) modificat

64.

În ipoteza în care Curtea ar trebui totuși să răspundă la argumentația dezvoltată cu titlu subsidiar de domnul Khan ( 42 ), ne vom limita la a arăta cele ce urmează.

65.

Recurentul intenționează să conteste analiza efectuată de Tribunal cu privire la critica întemeiată pe lipsa temeiului legal al criteriului de la litera (g) modificat făcând trimitere la concluziile sale de la al cincilea motiv de recurs, care urmărește, la rândul său, să conteste analiza în primă instanță a criticii întemeiate pe lipsa temeiului legal al criteriului de la litera (g) inițial ( 43 ). În esență, domnul Khan contestă că articolul 215 TFUE, care prevede condițiile în care pot fi adoptate măsuri privind întreruperea sau restrângerea relațiilor economice și financiare cu o țară terță, ar putea sta la baza adoptării unor măsuri fără să existe o legătură suficientă între persoanele și țările terțe vizate de măsurile respective și fără ca persoanele fizice să poată fi vizate de astfel de măsuri independent de comportamentul lor personal. În scopul demonstrației sale, acesta invocă în special Hotărârea Tay Za/Consiliul ( 44 ).

66.

Constatăm că, procedând astfel, domnul Khan adresează aceeași critică precum cea formulată în fața Curții împotriva legalității criteriului de la litera (g) inițial în cadrul cauzei C‑111/24 P ( 45 ).

67.

Or, din hotărârea pronunțată de Curte în acea cauză ( 46 ) reiese în esență că, în ceea ce privește măsurile a căror adoptare o permite, articolul 215 alineatul (2) TFUE impune existența unei legături obiective între persoanele vizate de măsurile restrictive și țara terță în cauză pentru ca măsurile menționate să poată fi considerate susceptibile să atingă, într‑un mod care să nu fie vădit inadecvat, obiectivul de presiune pe care Uniunea intenționează să o exercite asupra acestei țări ( 47 ).

68.

În comparație, formularea celei de a doua teze a punctului 70 din hotărârea atacată, potrivit căreia „articolul 215 alineatul (2) TFUE abilitează Consiliul să adopte, prin intermediul unui act prevăzut la articolul 288 TFUE, măsuri restrictive împotriva oricărei «persoane fizice sau juridice», «entități fără caracter statal» sau a oricărui «grup» cu singura condiție ca o decizie adoptată în conformitate cu capitolul 2 din titlul V din Tratatul UE să prevadă astfel de măsuri” ( 48 ), nu este lipsită de orice ambiguitate, din moment ce lasă să se înțeleagă că nu ar fi necesară nicio legătură.

69.

Deși, în ceea ce privește o formulare echivalentă, Curtea a apreciat că Tribunalul a amintit în acești termeni, „în esență, în mod întemeiat, că adoptarea unor asemenea măsuri restrictive este posibilă numai dacă există o decizie adoptată în temeiul articolului 29 TUE” ( 49 ), Tribunalul se pronunțase cu privire la existența unei legături sub rezerva verificării ulterioare de către Curte.

70.

Astfel, Curtea a amintit că Tribunalul a subliniat că, „în ceea ce privește criteriul de la litera (g) [inițial], exista o legătură, cel puțin indirectă, între oamenii de afaceri vizați de acest criteriu și țara terță în cauză […], din moment ce criteriul menționat vizează, printre altele, o categorie de persoane fizice implicate în anumite sectoare economice care constituie pentru guvernul Federației Ruse o sursă substanțială de venituri care îi permite să își continue politica de destabilizare și de agresiune împotriva Ucrainei” ( 50 ).

71.

Or, raționamentul Tribunalului din hotărârea atacată pare să fie lipsit nu numai de orice referire la legătura obiectivă sau, cel puțin, indirectă impusă între măsurile restrictive și țara în cauză, ci și de orice verificare în ceea ce privește existența sa în speță.

72.

Această omisiune constituie, în opinia noastră, o eroare de drept.

73.

Întrucât această eroare de drept afectează partea din raționamentul Tribunalului consacrată examinării legalității criteriului de la litera (g) inițial, ea are impact, în mod indirect, asupra concluziei la care a ajuns Tribunalul, la punctul 86 din hotărârea atacată, în ceea ce privește pretinsa lipsă a temeiului legal al criteriului de la litera (g) modificat, deoarece acest punct făcea trimitere la partea respectivă.

74.

Cu toate acestea, dintr‑o jurisprudență constantă rezultă că, în ipoteza în care motivarea unei decizii a Tribunalului cuprinde o încălcare a dreptului Uniunii, însă dispozitivul acesteia apare ca fiind întemeiat pentru alte motive de drept, o astfel de încălcare nu este de natură să determine anularea acestei decizii și se impune efectuarea unei substituiri a motivelor ( 51 ). Prin urmare, trebuie să se verifice dacă respingerea motivului bazat pe lipsa temeiului legal al criteriului de la litera (g) inițial apare ca fiind întemeiată pentru alte motive de drept decât cele afectate de eroarea pe care tocmai am identificat‑o, pentru a se asigura că respingerea criticii întemeiate pe lipsa temeiului legal al criteriului de la litera (g) modificat putea fi întemeiată pe alte motive de drept.

75.

În această privință, încă o dată, soluția trebuie găsită în Hotărârea Pumpyanskiy ș.a./Consiliul, din moment ce în aceasta din urmă Curtea a apreciat că din criteriul (g) inițial reieșea că Consiliul formulase un criteriu privind persoane care prezintă o legătură obiectivă cu țara terță în cauză ( 52 ) și, mutatis mutandis, o astfel de concluzie este valabilă pentru criteriul de la litera (g) modificat, în legătură cu care domnul Khan invocă aceleași argumente ( 53 ).

76.

În aceste condiții, în pofida erorii de drept identificate la punctul 71 din prezentele concluzii, ea nu are incidență asupra concluziei la care a ajuns Tribunalul la punctul 72 din hotărârea atacată în ceea ce privește criteriul de la litera (g) inițial. Prin urmare, ea nu are incidență nici asupra concluziei la care a ajuns Tribunalul la punctul 86 din hotărârea atacată în ceea ce privește, de această dată, pretinsa lipsă a temeiului legal al criteriului de la litera (g) modificat ca urmare a unei legături insuficiente între persoanele vizate și țara terță în cauză.

B.

Cu privire la al șaselea motiv de recurs, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, pe denaturarea elementelor de probă și pe încălcarea criteriului de la litera (g) inițial în măsura în care Tribunalul ar fi considerat că este suficient dovedită afirmația potrivit căreia domnul Khan era implicat într‑un sector care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse

1.

Rezumatul argumentației părților

77.

Recurentul amintește jurisprudența constantă a Curții potrivit căreia revine Consiliului sarcina de a face dovada că persoana inclusă îndeplinește criteriul pe baza căruia acesta a efectuat includerea și conform căreia Consiliul nu se poate întemeia pe o prezumție dacă acest lucru nu este prevăzut de reglementarea relevantă.

78.

În ceea ce privește includerea în temeiul criteriului de la litera (g) inițial, domnul Khan susține că Consiliul trebuia să demonstreze că el era implicat într‑un sector economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse. Noțiunea de „venituri substanțiale” ar fi o noțiune relativă care necesită o analiză a surselor bugetului guvernului rus.

79.

Or, la punctele 189 și 190 din hotărârea atacată, Tribunalul s‑ar fi limitat, pe de o parte, la afirmația potrivit căreia Alfa Bank făcea parte dintre cei mai mari douăzeci și patru de contribuabili din Rusia în anul 2020 și, pe de altă parte, la afirmația potrivit căreia venitul anual al sectorului bancar din Rusia în anul 2021 ar fi ajuns la 2,3 trilioane de ruble rusești (RUB) (și anume aproximativ 25,8 miliarde de euro).

80.

Aceste elemente ar fi insuficiente. Domnul Khan susține că faptul că o întreprindere este un contribuabil important în Rusia nu ar permite să se tragă nicio concluzie relevantă cu privire la aspectul dacă criteriul de la litera (g) inițial era îndeplinit, întrucât nu s‑ar putea concluziona că sectorul de activitate, în general, furnizează venituri substanțiale guvernului rus. Criteriul de la litera (g) inițial ar impune să se demonstreze că un sector economic constituie o sursă substanțială de venituri pentru acest guvern ( 54 ). Ar trebui de asemenea să se coreleze aceste venituri cu politica fiscală a guvernului rus, ceea ce Tribunalul nu ar fi făcut, deși recurentul ar fi susținut în fața sa că guvernul rus obținea venituri derizorii din impozitele directe și indirecte generate de sectorul bancar rus ( 55 ). Astfel, motivarea hotărârii ar fi afectată. Domnul Khan reproșează Tribunalului că nu a verificat dacă presupusele venituri generate de sectorul bancar rus constituiau o sursă substanțială de venituri pentru guvernul rus. În sfârșit, chiar presupunând că venitul sectorului bancar rus ar fi relevant pentru a dovedi îndeplinirea condițiilor stabilite de criteriul de la litera (g) inițial, domnul Khan reproșează Tribunalului că s‑a întemeiat pe elemente de probă care nu erau actuale pentru a justifica includerea în anul 2023.

81.

Consiliul solicită respingerea acestui al șaselea motiv, pe care îl consideră inadmisibil și, în orice caz, nefondat.

2.

Apreciere

82.

Partea din hotărârea atacată vizată de acest al șaselea motiv este cea consacrată examinării de către Tribunal a temeiniciei măsurilor restrictive care îl vizează pe domnul Khan adoptate în temeiul criteriului de la litera (g) inițial. Mai precis, domnul Khan susținea în legătură cu actele din martie 2023 că Consiliul nu a dovedit că sectorul bancar furniza o sursă substanțială de venituri guvernului rus ( 56 ).

83.

În ceea ce îl privește, Tribunalul a reținut că din motivele actelor din martie 2023 reieșea că domnul Khan era implicat în sectorul bancar, având în vedere calitatea sa de acționar al grupului Alfa Group, care cuprinde, printre altele, Alfa Bank ( 57 ). Făcând trimitere la punctele 106-108 din Hotărârea Khan/Consiliul ( 58 ), Tribunalul a statuat că acest sector furniza o sursă substanțială de venituri guvernului rus. El a amintit de asemenea că a statuat deja că Alfa Bank era unul dintre cei mai mari contribuabili din Rusia ( 59 ). Tribunalul a apreciat în continuare că importanța sectorului bancar în Rusia era atestată de înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu, care menționa venitul anual al acestui sector din anii 2014-2021 și din care reieșea că, în anul 2021, acest venit a ajuns la 2,3 trilioane RUB (și anume aproximativ 25,8 miliarde de euro) ( 60 ). Astfel, având în vedere aceste elemente, Tribunalul a concluzionat că Consiliul a prezentat, în conformitate cu cele impuse de jurisprudența Curții ( 61 ), o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante care pot susține faptul că domnul Khan era, la data actelor din martie 2023, un om de afaceri important implicat într‑un sector economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus, în sensul criteriului de la litera (g) inițial ( 62 ).

a)

Cu privire la admisibilitatea celui de al șaselea motiv în general și a criticii întemeiate pe denaturare în special

84.

În primul rând, în ceea ce privește admisibilitatea celui de al șaselea motiv, apreciem, contrar celor susținute de Consiliu, că domnul Khan nu urmărește să obțină în fața Curții o nouă apreciere a faptelor, care este în mod tradițional de competența exclusivă a Tribunalului ( 63 ). Astfel, argumentația recurentului dezvoltată în cadrul celui de al șaselea motiv invită Curtea să realizeze un control al calificării juridice a faptelor menționate în special în motivele actelor din anul 2023 pentru a stabili dacă era îndeplinită condiția referitoare la sectorul economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus, în sensul criteriului de la litera (g) inițial. Această argumentație urmărește să susțină în esență că Tribunalul nu ar fi trebuit să admită că Consiliul se putea întemeia pe calitatea de cel mai mare contribuabil din Rusia a Alfa Bank coroborată cu datele privind venitul anual generat de sectorul bancar pentru a dovedi că domnul Khan era implicat într‑un sector economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus în sensul criteriului de la litera (g) inițial. În consecință, acest al șaselea motiv este admisibil.

85.

În al doilea rând, în ceea ce privește critica întemeiată pe denaturarea elementelor de probă, observăm că singura menționare a unei astfel de denaturări se regăsește în titlul celui de al șaselea motiv de recurs, fără ca domnul Khan să îi consacre acesteia considerații specifice. Or, jurisprudența Curții a creat cutuma care impune ca, atunci când un recurent invocă o denaturare de către Tribunal a faptelor sau a elementelor de probă, acesta să indice în mod precis elementele care ar fi fost denaturate și să demonstreze erorile de analiză care au condus Tribunalul la această denaturare ( 64 ). Întrucât domnul Khan nu a respectat acest standard, critica întemeiată pe denaturarea elementelor de probă este inadmisibilă.

b)

Cu privire la fond

1)

Cu privire la calificarea drept cel mai mare contribuabil rus a Alfa Bank și la condiția referitoare la „sectorul economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse” în sensul criteriului de la litera (g) inițial

86.

În esență, domnul Khan reproșează Tribunalului că s‑a întemeiat pe calitatea de cel mai mare contribuabil rus a Alfa Bank pentru a considera că era îndeplinită condiția referitoare la sectorul economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus, astfel cum era impusă de criteriul de la litera (g) inițial.

87.

Nu se contestă că sectorul relevant pentru domnul Khan este sectorul bancar. În plus, din motivele actelor din martie 2023 ( 65 ) se poate deduce că domnul Khan a făcut obiectul unor măsuri restrictive în temeiul criteriului de la litera (g) inițial tocmai în calitatea sa de fost acționar al grupului Alfa Group, care include Alfa Bank. Motivele menționează faptul că Alfa Bank este „unul dintre cei mai mari contribuabili din Rusia”.

88.

Domnul Khan susține că faptul că Alfa Bank este unul dintre cei mai mari contribuabili ruși nu ar permite calificarea sectorului bancar însuși ca sector economic care furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus.

89.

Cu toate acestea, trebuie amintit că Curtea a statuat recent că „este posibil să se considere, în anumite împrejurări, că un sector economic al unui stat constituie o sursă substanțială de venituri pentru guvernul acestuia din moment ce există o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante care demonstrează că una dintre societățile cele mai importante din acest sector furnizează deja, ca atare, venituri substanțiale guvernului respectiv” ( 66 ).

90.

Astfel, deși din modul de redactare a criteriului de la litera (g) inițial reiese că, în principiu, sectorul economic, iar nu o persoană fizică sau o întreprindere în special, este cel care trebuie să constituie o sursă substanțială de venituri pentru guvernul Federației Ruse ( 67 ), Consiliul este autorizat, în anumite împrejurări, să se concentreze pe veniturile substanțiale furnizate guvernului rus de o singură societate dintre cele mai importante din acest sector.

91.

Prin urmare, revenea Tribunalului sarcina de a se asigura că Consiliul a susținut includerea domnului Khan prin recurgerea la o serie de indicii concrete, precise și concordante care dovedeau că Alfa Bank furniza, ca atare, venituri substanțiale guvernului rus pentru a se putea considera că, în mod indirect, sectorul economic în care este implicat domnul Khan furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus și deci că a doua condiție cumulativă a criteriului de la litera (g) inițial era îndeplinită ( 68 ).

92.

Contrar celor susținute de domnul Khan, o asemenea serie de indicii nu necesită demonstrarea din punct de vedere contabil de către Consiliu a caracterului substanțial al veniturilor furnizate guvernului rus de Alfa Bank în special sau de sectorul bancar în general.

93.

În orice caz, amintim că din cuprinsul punctului 189 din hotărârea atacată rezultă că, după ce a amintit că Alfa Bank este una dintre cele mai mari bănci comerciale și de investiții private ruse ( 69 ), Tribunalul s‑a întemeiat, pentru a stabili caracterul substanțial al veniturilor furnizate de Alfa Bank guvernului menționat, pe calificarea acesteia din urmă drept „unul dintre cei mai mari contribuabili” ruși, astfel cum este susținută de înscrisul nr. 2 din primul dosar probatoriu. Domnul Khan nu contestă această calificare.

94.

Din acest înscris pe care Tribunalul l‑a examinat în mod necesar ( 70 ) reiese că administrația fiscală rusă însăși este cea care acordă acest statut anumitor persoane impozabile ruse care îndeplinesc condițiile și criteriile pe care ea însăși le stabilește ( 71 ). Acest statut este astfel rezervat întreprinderilor al căror venit anual se situează între 10 și 35 de miliarde RUB (și anume între aproximativ 112 milioane de euro și aproximativ 394 de milioane de euro). Alfa Bank este desemnată în acest înscris ca făcând parte, în anul 2020, dintre cei mai mari contribuabili ruși, și anume ca fiind una dintre întreprinderile care au adus cea mai mare contribuție fiscală la bugetul de stat în cursul anului în cauză ( 72 ). Așadar, contribuția semnificativă ( 73 ) a Alfa Bank la bugetul rus, fără a fi cuantificată, este totuși menționată în mod explicit în acesta.

95.

Or, în vederea calificării unei surse de venituri ca fiind „substanțială”, Curtea a statuat deja că această noțiune acoperă toate veniturile generate de sectorul economic în cauză, ceea ce implică luarea în considerare, printre altele, a impozitelor plătite de societățile care își desfășoară activitatea în acest sector ( 74 ). În ceea ce privește cea mai mare bancă comercială și de investiții private din Rusia, Alfa Bank ocupa, în cadrul sectorului bancar, un loc de prim rang. În plus, acest sector de activitate, descris în mod tradițional ca fiind piatra de temelie a oricărei economii naționale, este cu atât mai mult strategic cu cât, așa cum spune adagiul, „banii sunt nervul războiului”.

96.

Rezultă din tot ceea ce precedă că Tribunalul a putut statua fără a săvârși o eroare de drept că Consiliul a prezentat o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante care demonstrează că sectorul în care era implicat domnul Khan furniza o sursă substanțială de venituri guvernului rus.

2)

Cu privire la afirmația privind încălcarea obligației de motivare care revine Tribunalului

97.

În continuare, domnul Khan reproșează Tribunalului că nu a răspuns la argumentele sale întemeiate pe cota de impozitare a sectorului bancar, din care face parte Alfa Bank, care ar fi derizorie.

98.

Pe lângă faptul că argumentația recurentului provine din nou dintr‑o concepție excesiv de restrictivă a noțiunii de „venituri”, în sensul criteriului de la litera (g) inițial ( 75 ), trebuie amintite următoarele.

99.

Din jurisprudența constantă a Curții rezultă că motivarea unei hotărâri trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul Tribunalului, obligația de motivare care revine Tribunalului în temeiul articolului 36 și al articolului 53 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene neimpunând acestuia să prezinte o expunere care să urmeze în mod exhaustiv și unul câte unul toate raționamentele formulate de părțile în litigiu. Motivarea poate fi implicită, dar ea trebuie întotdeauna să permită persoanelor interesate să cunoască motivele pentru care Tribunalul nu a admis argumentele lor, iar Curții să dispună de elemente suficiente pentru a‑și exercita controlul în cadrul unui recurs ( 76 ).

100.

Or, din cuprinsul punctului 189 din hotărârea atacată rezultă în mod clar că legătura pe care Tribunalul a stabilit‑o între domnul Khan și veniturile substanțiale furnizate guvernului rus se întemeia pe poziția specială a Alfa Bank, astfel cum a fost recunoscută chiar de administrația fiscală rusă, ilustrată de înscrisul nr. 2 din primul dosar probatoriu. Tribunalul era obligat să verifice dacă sectorul economic în care era implicat domnul Khan constituie o sursă substanțială de venituri pentru guvernul rus, ceea ce a făcut întemeindu‑se pe calificarea Alfa Bank drept unul dintre cei mai mari contribuabili din Rusia, această calificare contrazicând în mod intrinsec argumentul domnului Khan.

101.

Prin urmare, trebuie să se constate că domnului Khan i s‑a oferit posibilitatea de a cunoaște motivele pentru care Tribunalul nu a admis argumentele sale. Critica întemeiată pe încălcarea de către Tribunal a obligației de motivare trebuie respinsă.

3)

Cu privire la caracterul substanțial al veniturilor furnizate guvernului Federației Ruse de sectorul bancar

102.

Prezenta critică este îndreptată împotriva punctului 190 din hotărârea atacată, în cadrul căruia Tribunalul a examinat dacă se putea considera că sectorul bancar din Rusia furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus.

103.

Din moment ce propunem Curții ( 77 ) să statueze că raționamentul efectuat de Tribunal la punctul 189 din hotărârea atacată este lipsit de orice eroare de drept și că, prin urmare, se putea considera că a doua condiție cumulativă a criteriului de la litera (g) inițial era îndeplinită având în vedere rolul și locul Alfa Bank în sectorul bancar rus, astfel cum sunt ilustrate de statutul său de mare contribuabil rus, punctul 190 din hotărârea atacată conține un raționament efectuat numai cu titlu suplimentar. Prin urmare, vom examina prezenta critică numai cu titlu subsidiar.

104.

Astfel, în ceea ce privește argumentul domnului Khan potrivit căruia faptul că un sector generează venituri nu ar permite să se stabilească faptul că acest sector furnizează o sursă substanțială de venituri guvernului rus, întrucât acest lucru ar depinde de politica fiscală a guvernului menționat, amintim, pe de o parte, că domnul Khan nu contestă că aceste venituri generează impozite și, pe de altă parte, că Curtea a statuat că „deși este adevărat că aprecierea caracterului substanțial al unei cantități poate fi relativă, cu alte cuvinte, în raport cu o cantitate de referință, un astfel de caracter poate fi de asemenea apreciat în mod absolut. Aceasta poate fi situația veniturilor furnizate guvernului unui stat de un sector al economiei sale. În fapt, este posibil să se considere că un sector economic furnizează unui asemenea guvern venituri substanțiale independent de procentul pe care acestea îl reprezintă în raport cu veniturile globale ale acestui guvern” ( 78 ).

105.

În plus, amintim că noțiunea de „venituri”, în sensul celei de a doua condiții cumulative a criteriului de la litera (g) inițial, include ansamblul resurselor financiare pe care sectorul economic în cauză le furnizează guvernului Federației Ruse ( 79 ).

106.

Or, din moment ce Tribunalul a stabilit, examinând înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu, că venitul anual al sectorului bancar rus se ridica în anul 2021 la peste 2,3 trilioane RUB (și anume aproximativ 25,8 miliarde de euro), el a stabilit, în mod implicit, dar necesar, o corelație între venitul anual respectiv și veniturile care decurg din acesta pentru guvernul rus pentru a concluziona în mod legitim că acest sector furniza o sursă substanțială de venituri guvernului Federației Ruse, fără a fi obligat să raporteze acest venit anual la veniturile globale ale acestui guvern.

107.

Prin urmare, în cazul în care ar trebui examinată, prezenta critică ar trebui respinsă.

4)

Cu privire la critica întemeiată pe caracterul neactual al datelor referitoare la venitul anual al sectorului bancar

108.

Domnul Khan susține în esență că Tribunalul nu și‑ar fi îndeplinit obligația de a se asigura că măsurile restrictive care îl vizau se întemeiau pe o bază factuală suficient de solidă, întrucât și‑a fundamentat analiza pe datele vechi, deci neactuale, cuprinse în înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu ( 80 ).

109.

Constatăm că Tribunalul nu s‑a pronunțat în hotărârea atacată cu privire la aspectul dacă acest înscris era relevant din punct de vedere temporal pentru a susține faptul că sectorul în care era implicat domnul Khan furniza o sursă substanțială de venituri guvernului rus în sensul celei de a doua condiții cumulative a criteriului de la litera (g) inițial.

110.

Această tăcere se explică prin faptul că domnul Khan nu pare să fi invocat această critică în fața Tribunalului ( 81 ).

111.

Or, conform unei jurisprudențe constante, a permite unei părți să invoce pentru prima dată în fața Curții un motiv și argumente pe care nu le‑a invocat în fața Tribunalului ar echivala cu autorizarea acesteia de a sesiza Curtea, a cărei competență în materie de recurs este limitată, cu un litigiu mai extins decât cel pe care Tribunalul a trebuit să îl examineze. În realitate, în cadrul unui recurs, competența Curții se limitează la aprecierea soluției legale date cu privire la motivele și argumentele dezbătute în fața primei instanțe ( 82 ).

112.

Așadar, prezenta critică este inadmisibilă.

113.

Considerăm că aceasta poate fi considerată astfel și în alt temei.

114.

Într‑adevăr, după cum arată Consiliul, din moment ce probele examinate de Tribunal au fost obținute în mod legal, iar normele și principiile generale de drept în materia sarcinii probei, precum și normele de procedură în materia administrării probelor au fost respectate, Curtea nu este, în principiu, competentă să examineze probele pe care Tribunalul le‑a reținut în susținerea faptelor pe care le‑a constatat, acestuia revenindu‑i în mod exclusiv sarcina de a aprecia valoarea acestora ( 83 ).

115.

Or, argumentația domnului Khan nu identifică nicio normă și niciun principiu de această natură care să fi fost încălcate de Tribunal în cadrul examinării înscrisului nr. 28 din al doilea dosar probatoriu.

116.

În sfârșit, astfel cum s‑a menționat deja, domnul Khan nu a depus niciun efort pentru a demonstra pretinsa denaturare invocată ( 84 ).

117.

În consecință, propunem Curții să constate caracterul inadmisibil al criticii întemeiate pe caracterul neactual al datelor referitoare la venitul anual al sectorului bancar, astfel cum este ilustrat de înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu.

118.

În orice caz, dacă Curtea ar proceda la examinarea înscrisului nr. 28 din al doilea dosar probatoriu, ar trebui să se constate următoarele.

119.

Acest înscris ( 85 ), extras de pe un site internet, a fost publicat în luna mai 2022 și a fost consultat de Consiliu în luna noiembrie 2022 pentru a susține includerea domnului Khan în actele din martie 2023. El constă într‑un tabel statistic care ilustrează evoluția venitului anual al sectorului bancar în Rusia, după impozitare, în perioada 2014-2021.

120.

Este adevărat că datele cele mai recente din acest tabel privesc anul 2021.

121.

Din jurisprudența Curții reiese că „Consiliul [poate] ține seama, pentru a aprecia dacă o persoană îndeplinește un criteriu de includere […], de informații sau de elemente de probă referitoare la împrejurări anterioare datei adoptării actului prin care se impun sau se mențin măsuri restrictive, în măsura în care aceste informații sau elemente susțin motivele care stau la baza acestui act și contribuie la stabilirea faptului că, în pofida trecerii timpului și ținând seama de ansamblul împrejurărilor relevante proprii fiecărui caz, persoana vizată îndeplinește criteriul de includere în cauză […]. În particular, nu se poate exclude ca asemenea informații și elemente de probă să poată fi luate în considerare pentru a stabili, în raport cu criteriul de includere în cauză, o continuitate între, pe de o parte, situația anterioară a persoanei vizate și, pe de altă parte, situația sa actuală” ( 86 ).

122.

Astfel, după cum am avut deja ocazia să amintim în alte împrejurări, seria de indicii suficient de concrete, precise și concordante care permit să se stabilească o legătură suficientă între persoana vizată de măsurile de înghețare a fondurilor și regimul combătut pe care Consiliul le poate invoca se poate întemeia, desigur, pe elemente vechi, anterioare datei adoptării actelor de includere, cu condiția ca, în orice caz, o continuitate între aceste elemente și situația la data includerii să fie de asemenea dovedită ( 87 ).

123.

Prin urmare, revenea Tribunalului sarcina de a se asigura de continuitate între faptele considerate susținute de înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu și situația domnului Khan din martie 2023.

124.

Cu toate acestea, trebuie amintit că examinarea acestui înscris a fost efectuată de Tribunal într‑o parte a raționamentului consacrată verificării celei de a doua condiții cumulative a criteriului de la litera (g) inițial. Așadar, Consiliul trebuia să dovedească faptul că sectorul bancar furniza o sursă substanțială de venituri guvernului rus. În ceea ce privește contribuția unui întreg sector la economia națională, înțeleasă în sens larg, este posibil să se considere că elementele de probă care îl privesc se înscriu într‑o temporalitate diferită, mai lungă, față de cele care vizează mai direct însăși persoana inclusă.

125.

În orice caz, din moment ce site‑ul internet în cauză a fost consultat în anul 2022, datele privind venitul anual al sectorului bancar rus pentru exercițiul financiar 2022 nu erau disponibile, întrucât anul 2022 nu se încheiase. Reiese, așadar, din înscrisul nr. 28 din al doilea dosar probatoriu că Consiliul s‑a întemeiat pe cele mai recente cifre relevante disponibile pentru a susține puterea economică a sectorului menționat și pentru a deduce din aceasta contribuția sa substanțială la veniturile guvernului rus în actele din martie 2023. Adăugăm că anul 2022 a fost marcat, după cum se știe, de invadarea Ucrainei de către Rusia și de profunda tulburare a ordinii internaționale care a urmat, astfel încât cifrele privind anul 2022 nu ar fi în mod necesar cele mai reprezentative pentru realitatea importanței sectorului bancar rus în această perioadă tulbure.

126.

Prin urmare, prezenta critică ar trebui respinsă având în vedere caracterul său nefondat.

C.

Cu privire la al zecelea motiv de recurs, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și pe o eroare de drept întemeiată pe încălcarea criteriului de la litera (g) modificat

1.

Rezumatul argumentației părților

127.

În esență, domnul Khan susține că revenea Tribunalului sarcina de a se asigura că Consiliul a făcut dovada, la momentul reînnoirilor din septembrie 2023, martie 2024 și septembrie 2024, a faptului că el era în continuare un om de afaceri important în sensul criteriului de la litera (g) modificat. Afirmația potrivit căreia domnul Khan administra societăți în Rusia se întemeia pe elemente de probă din anul 2022, iar domnul Khan susține că Consiliul nu ar fi prezentat probe care să dovedească perpetuarea acestei afirmații în cadrul reînnoirilor menționate mai sus.

128.

În ceea ce privește reînnoirea din septembrie 2023, Tribunalul și‑ar fi întemeiat raționamentul pe participarea domnului Khan la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia din martie 2023, din care Tribunalul a dedus că recurentul avea legături cu Alfa Group, fără a se asigura că motivul întemeiat pe faptul că el continua să gestioneze active din Rusia era dovedit. Chiar dacă Tribunalul ar fi considerat această participare suficientă pentru a stabili temeinicia motivului menționat, domnul Khan susține că, pe de o parte, Tribunalul ar fi substituit astfel motivele Consiliului cu propria motivare și, pe de altă parte, ar fi încălcat, așadar, criteriul de la litera (g) modificat interpretându‑l în sensul că nu vizează doar oameni de afaceri, ci orice persoană care a păstrat legături cu societăți din Rusia.

129.

În ceea ce privește reînnoirile din martie 2024 și din septembrie 2024, domnul Khan susține că Tribunalul ar fi omis să verifice dacă afirmația potrivit căreia recurentul continua să gestioneze active era dovedită.

130.

Consiliul susține că al zecelea motiv ar fi inadmisibil. Cu titlu subsidiar, Consiliul concluzionează în sensul caracterului nefondat al acestui motiv.

2.

Mențiuni cu privire la evoluția motivelor referitoare la domnul Khan și cu privire la regimul juridic al actelor de menținere

131.

În ceea ce privește actele din septembrie 2023, amintim că acestea sunt primele acte întemeiate pe criteriul de la litera (g) modificat adoptate împotriva domnului Khan.

132.

Motivele acestor acte le reiau în esență pe cele ale actelor din martie 2023 și în special faptul că domnul Khan a continuat să gestioneze activele din Rusia a două societăți (ABH Financial Limited și LetterOne) menționate în primul paragraf al acestor motive ( 88 ). În plus, motivele respective menționează indicația potrivit căreia domnul Khan a participat la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în luna martie 2023.

133.

Astfel cum a constatat Tribunalul ( 89 ), motivele actelor din martie 2024 sunt identice cu cele din septembrie 2023.

134.

În ceea ce privește actele din septembrie 2024, acestea reproduc esența motivelor actelor din septembrie 2023 și din martie 2024, inclusiv menționarea participării domnului Khan la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în martie 2023. Se adaugă mențiunea că transferarea acțiunilor domnului Khan la ABH Holdings partenerului său de afaceri a fost declarată nulă de Banca Națională a Ucrainei și că transferul acțiunilor sale în grupul A1 ar putea fi considerat fictiv. Motivele actelor din septembrie 2024 se referă de asemenea la faptul că domnul Khan a fost acționar al firmei de investiții LetterOne, că a continuat să gestioneze activele din Rusia ale Alfa Group și că deține o participație semnificativă la Rosvodokanal, descris ca fiind o societate din cadrul Alfa Group și unul dintre principalii operatori privați de servicii de furnizare a apei din Rusia.

135.

Referitor la actele de menținere, trebuie amintite obligațiile care se impun Consiliului în vederea și la momentul adoptării lor.

136.

Astfel, menținerea este precedată întotdeauna de o etapă administrativă care permite persoanei în cauză să își prezinte punctul de vedere cu privire la intenția Consiliului, precum și, dacă este cazul, față de noile motive – sau criterii – care susțin menținerea. Dacă motivele sunt constante, aceste acte presupun să se verifice dacă, de la înscrierea inițială sau de la reexaminarea precedentă, situația de fapt a evoluat astfel încât să nu mai fie posibil să se rețină aceeași concluzie cu privire la aspectul dacă persoana în cauză continuă să îndeplinească criteriul care a stat la baza includerii sale ( 90 ). Validitatea actelor de menținere este, așadar, condiționată de perpetuarea împrejurărilor de fapt și de drept care au stat la baza adoptării lor, precum și de necesitatea menținerii lor în vederea realizării obiectivului asociat acestora ( 91 ). Atunci când sunt adăugate motive noi, aprecierea temeiniciei lor trebuie efectuată prin examinarea, într‑un mod clasic, a elementelor de probă și a informațiilor furnizate de Consiliu care îndeplinește sarcina probei care îi revine dacă prezintă o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante care permit stabilirea existenței unei legături suficiente între persoana în cauză și situațiile combătute ( 92 ). O asemenea legătură decurge, în principiu, din faptul că persoana menționată îndeplinește condițiile definite de criteriul de includere, presupunând că legalitatea acestui criteriu nu este pusă la îndoială.

137.

În sfârșit, nu se poate exclude posibilitatea Consiliului de a ține seama, pentru a aprecia dacă o persoană îndeplinește un criteriu de includere, de informații sau de elemente de probă referitoare la împrejurări anterioare datei adoptării actului prin care se impun sau se mențin măsuri restrictive, în măsura în care aceste informații sau elemente susțin motivele care stau la baza acestui act și contribuie la stabilirea faptului că, în pofida trecerii timpului și ținând seama de ansamblul împrejurărilor relevante proprii fiecărui caz, persoana vizată îndeplinește criteriul de includere în cauză ( 93 ). În particular, nu se poate exclude ca asemenea informații și elemente de probă să poată fi luate în considerare pentru a stabili, în raport cu criteriul de includere în cauză, o continuitate între, pe de o parte, situația anterioară a persoanei vizate și, pe de altă parte, situația sa actuală ( 94 ).

138.

Argumentația domnului Khan trebuie să fie examinată în continuare în lumina acestor cerințe jurisprudențiale.

3.

Apreciere

a)

Cu privire la actele din septembrie 2023 și la critica întemeiată pe caracterul insuficient al motivării hotărârii atacate în ceea ce privește aspectul dacă Consiliul a făcut dovada că domnul Khan continua să gestioneze activele din Rusia a două societăți

139.

La punctul 205 din hotărârea atacată, Tribunalul a examinat motivul întemeiat pe participarea domnului Khan la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în anul 2023, astfel cum a fost susținută de înscrisul nr. 7 din al treilea dosar probatoriu. Acest înscris, care identifica participanții la respectivul congres, dovedește, potrivit aprecierii Tribunalului, caracterul permanent al legăturii dintre domnul Khan și Alfa Group chiar și după ce acesta și‑a vândut acțiunile deținute în ABH Financial Limited și „confirmă calitatea sa de om de afaceri important în sensul primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat” ( 95 ).

140.

Domnul Khan arată că faptul că un înscris poate dovedi legătura dintre el și Alfa Group nu ar susține afirmația potrivit căreia el ar continua să gestioneze activele ABH Financial Limited și ale LetterOne ( 96 ). Cu alte cuvinte, argumentația sa are ca punct de plecare contestarea aprecierii factuale efectuate de Tribunal, din care pare să rezulte că acesta a dedus dintr‑un fapt prezentat într‑un element de probă un alt fapt cuprins în expunerea de motive.

141.

Cu toate acestea, considerăm că, sub masca unei critici întemeiate pe încălcarea obligației de motivare, domnul Khan ridică în realitate problema dacă Tribunalul a efectuat în mod corect controlul pe care trebuia să îl realizeze în prezența unor acte de menținere.

142.

Astfel, argumentația recurentului dezvoltată în cadrul acestui al zecelea motiv poate primi două interpretări diferite.

143.

Pe de o parte, este posibil să se răspundă la aceasta examinând‑o numai din perspectiva caracterului suficient de motivat al hotărârii atacate în ceea ce privește aspectul dacă Consiliul a dovedit că domnul Khan era un om de afaceri important, în sensul criteriului de la litera (g) modificat, la momentul adoptării actelor din septembrie 2023.

144.

Pe de altă parte, ar fi de asemenea posibil să se rețină o interpretare puțin mai extinsă a acestui motiv, din moment ce s‑ar putea considera că recurentul reproșează în realitate Tribunalului că nu s‑a asigurat că motivul întemeiat pe faptul că el continua să gestioneze activele din Rusia a două societăți era dovedit.

145.

Considerăm că, oricare ar fi calea aleasă pentru a răspunde la prezenta critică, aceasta ar trebui respinsă.

1)

Cu privire la afirmația privind încălcarea obligației de motivare stricto sensu

146.

Admisibilitatea unei astfel de afirmații nu ridică dificultăți ( 97 ).

147.

În ceea ce privește examinarea sa pe fond, considerăm că, deși aprecierea efectuată de Tribunal la punctul 205 din hotărârea atacată ar fi, din punct de vedere factual, eronată întrucât ar deduce dintr‑un element de probă caracterul dovedit al altui fapt, la care nu se raportează, aceasta nu ar constitui în sine o încălcare a obligației de motivare.

148.

În această privință, amintim că jurisprudența ( 98 ) impune ca motivarea unei hotărâri să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul Tribunalului, iar aceasta trebuie să permită întotdeauna persoanelor interesate să cunoască motivele pentru care Tribunalul nu a admis argumentele lor, iar Curții să dispună de elemente suficiente pentru a‑și exercita controlul în cadrul unui recurs ( 99 ).

149.

Domnului Khan i s‑a oferit posibilitatea de a înțelege motivele pentru care Tribunalul a concluzionat că actele din septembrie 2023 erau suficient susținute.

150.

Din lectura punctelor 204-206 din hotărârea atacată reiese că Tribunalul a apreciat că faptul, susținut de proba menționată la punctul 205 din această hotărâre, că domnul Khan a participat la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în martie 2023 „confirmă continuitatea legăturilor sale cu consorțiul Alfa Group […] și atestă calitatea sa de om de afaceri important” și că acesta a menținut, chiar și după pretinsa vânzare a acțiunilor pe care le deținea în ABH Financial Limited, legături cu Alfa Group din Rusia. În plus, Tribunalul și‑a întemeiat poziția făcând trimitere la concluzia, desprinsă din examinarea actelor din martie 2023, potrivit căreia Consiliul prezentase o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante susceptibile să evidențieze faptul că recurentul era, la data actelor din martie 2023, un om de afaceri important, în sensul criteriului de la litera (g) inițial. De asemenea, acesta s‑a pronunțat cu privire la motivele pentru care considera că exista o anumită continuitate cu criteriul de la litera (g) modificat ( 100 ).

151.

În aceste condiții, hotărârea atacată este motivată corespunzător cerințelor legale, înțelegându‑se că problema caracterului suficient al motivării trebuie diferențiată de cea a temeiniciei sale.

2)

Cu privire la o interpretare extinsă a afirmației privind caracterul insuficient motivat al hotărârii atacate

152.

În cazul în care Curtea ar efectua o interpretare extinsă a prezentei critici, aceasta ar trebui să ridice problema dacă, în ceea ce privește actele din septembrie 2023, Tribunalul s‑a asigurat, corespunzător cerințelor legale, că domnul Khan continua să îndeplinească condițiile pentru a intra sub incidența criteriului de la litera (g) modificat.

153.

În acest scop, trebuie să se efectueze o revenire la actele din martie 2023.

154.

Din analiza temeiniciei includerii domnului Khan în baza criteriului de la litera (g) inițial reiese că Tribunalul a examinat dacă motivele actelor din martie 2023 erau de natură să demonstreze că domnul Khan îndeplinea criteriul pe baza căruia a fost inclus. Constatând că Consiliul intenționa să se întemeieze pe funcții sau activități trecute, Tribunalul a verificat, invocând jurisprudența amintită la punctul 137 din prezentele concluzii, dacă Consiliul a prezentat indicii serioase și concordante care să permită în mod rezonabil să se considere că domnul Khan a menținut legături cu aceste societăți chiar și după pretinsa cesiune a acțiunilor sale ( 101 ). Tribunalul a arătat că motivul întemeiat pe faptul că domnul Khan a continuat să gestioneze activele „se înscrie într‑un context de continuitate în raport cu statutul său de acționar al societăților menționate și urmărește să demonstreze că persistă calitatea sa de om de afaceri important, în măsura în care el a menținut legături cu aceste societăți” ( 102 ).

155.

Tribunalul a examinat la punctul 178 din hotărârea atacată patru înscrisuri care susțin aceste afirmații, care datează din septembrie 2022 și din noiembrie 2022 și constau în articole din ziare publicate online sau în extrase de pe un site internet. Aceste înscrisuri menționează faptul că domnul Khan s‑a întors să locuiască în Rusia și gestionează activele Alfa Group. După ce a examinat aceste înscrisuri, Tribunalul a statuat că „[î]mprejurarea că mai multe surse credibile reiau această informație potrivit căreia reclamantul gestionează sau supraveghează activele Alfa Group demonstrează că el a rămas implicat în consorțiul Alfa Group din Rusia chiar și după pretinsa vânzare a acțiunilor sale, asigurând gestionarea activelor din Rusia ale grupului menționat” ( 103 ). El a concluzionat că Consiliul a prezentat indicii serioase și concordante care permit să se considere că domnul Khan a menținut legături cu Alfa Group având în vedere gestionarea activelor acestui grup ( 104 ).

156.

Domnul Khan nu pare să conteste această concluzie ( 105 ).

157.

Din moment ce, în contextul aprecierii temeiniciei actelor din martie 2023, Tribunalul a statuat că referirea în motivare la faptul că domnul Khan continua să gestioneze active din Rusia urmărea să demonstreze că el a păstrat legături cu Alfa Group, acesta a verificat dacă legătura respectivă persista în ceea ce privește motivele actelor din septembrie 2023, a căror apreciere a temeiniciei se înscrie în continuarea aprecierii amintite la punctul 154 din prezentele concluzii. Or, Tribunalul a considerat că aceste legături au fost menținute având în vedere înscrisul nou, examinat la punctul 205 din hotărârea atacată, care se referă, după cum s‑a amintit anterior, la participarea domnului Khan la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în martie 2023.

158.

Apreciem că, procedând astfel, Tribunalul s‑a asigurat, așa cum trebuia să procedeze ( 106 ), de perpetuarea împrejurărilor de fapt și de drept care au stat la baza includerii domnului Khan.

159.

Prin urmare, argumentația domnului Khan nu poate fi admisă.

b)

Cu privire la actele din martie 2024 și la critica întemeiată pe nemotivarea hotărârii atacate în măsura în care Tribunalul ar fi omis să se asigure că motivul potrivit căruia domnul Khan continua să gestioneze active din Rusia era susținut de elemente de probă

1)

Cu privire la admisibilitate

160.

Domnul Khan reproșează Tribunalului că nu s‑a asigurat de perpetuarea împrejurărilor de fapt și de drept care au stat la baza menținerii măsurilor adoptate împotriva sa, o astfel de omisiune constituind, în opinia sa, o încălcare a obligației de motivare. Un asemenea reproș este de competența Curții în stadiul recursului ( 107 ), astfel încât prezenta critică pare admisibilă.

2)

Cu privire la fond

161.

Tribunalul a examinat temeinicia actelor din martie 2024 împreună cu cea a actelor din septembrie 2023. Astfel, el a constatat că, „întrucât motivele menținerii numelui reclamantului pe listele în litigiu au rămas neschimbate, nu este necesar să se facă distincție între, pe de o parte, actele din septembrie 2023 și, pe de altă parte, actele din martie 2024, din moment ce verificarea informațiilor prezentate în expunerea de motive, precum și în elementele de probă […] privește în esență aceleași împrejurări de fapt” ( 108 ).

162.

În mod formal, hotărârea atacată a explicat motivele pentru care Tribunalul urma să efectueze o examinare comună a actelor din septembrie 2023 și din martie 2024. Întrucât problema temeiniciei motivării este distinctă de cea a existenței sale sau a caracterului său suficient, această constatare este suficientă pentru a respinge prezenta critică.

163.

Și în acest caz, este însă posibil să se interpreteze argumentația domnului Khan în sensul că acesta reproșează Tribunalului că nu s‑a asigurat de validitatea menținerii efectuate de actele din martie 2024 în raport cu perpetuarea împrejurărilor de fapt și de drept care au condus la adoptarea lor ( 109 ).

164.

În această privință, având în vedere proximitatea temporală dintre actele din septembrie 2023 și cele din martie 2024, considerăm că aceleași concluzii desprinse din analiza elementelor de fapt și de probă pentru actele din septembrie 2023 puteau fi aplicate și în cazul actelor din martie 2024, înțelegându‑se că domnul Khan a avut ocazia să se exprime înainte de adoptarea actelor din martie 2024 ( 110 ) și, prin urmare, a fost în măsură să invoce orice schimbare relevantă în situația sa susceptibilă să repună în discuție menținerea sa. Constatăm în această privință că, deși, în cadrul argumentației sale consacrate prezentei critici, domnul Khan contestă administrarea unor societăți în Rusia, el nu a demonstrat că nu mai are legături cu acestea.

165.

Prin urmare, prezenta critică trebuie respinsă ca nefondată.

c)

Cu privire la actele din septembrie 2024 și la critica întemeiată pe nemotivare în măsura în care Tribunalul ar fi omis să verifice dacă motivul potrivit căruia domnul Khan a continuat să gestioneze activele Alfa Group era susținut de elemente de probă

1)

Cu privire la admisibilitate

166.

Domnul Khan reproșează în esență Tribunalului că nu s‑a asigurat, astfel cum trebuia să procedeze, că menținerea includerii sale în actele din septembrie 2024, în temeiul primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat, se întemeia pe o bază factuală suficient de actuală și de solidă. Mai precis, întrucât nu a verificat dacă se putea considera în continuare că el gestionează activele din Rusia ale Alfa Group la data actelor menționate, Tribunalul ar fi încălcat obligația de motivare care îi revine. Prin urmare, prezenta critică este admisibilă.

2)

Cu privire la fond

167.

Deși prezenta critică este admisibilă, considerăm că Curtea nu va trebui să răspundă la aceasta pe fond, întrucât argumentația domnului Khan dezvoltată cu privire la actele din septembrie 2024 pare inoperantă.

168.

Astfel, domnul Khan reproșează Tribunalului că nu a verificat dacă Consiliul a făcut dovada că el continua să gestioneze activele din Rusia ale Alfa Group la data adoptării actelor din septembrie 2024.

169.

Or, chiar dacă Tribunalul ar fi omis să facă acest lucru, trebuie să se constate că el a verificat dacă alte motive vizate de actele din septembrie 2024 erau suficient de întemeiate pentru a susține menținerea includerii domnului Khan în temeiul criteriului de la litera (g) modificat la acea dată.

170.

Astfel, din cuprinsul punctului 217 din hotărârea atacată rezultă că Tribunalul a examinat afirmația potrivit căreia domnul Khan continua să gestioneze activele Alfa Group „în primul rând”.

171.

Rezultă că Tribunalul a examinat, „în al doilea rând”, afirmația potrivit căreia domnul Khan era un acționar important al Rosvodokanal și a verificat dacă această parte din motivele actelor din septembrie 2024, pe care Tribunalul a considerat‑o ca raportându‑se la prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat, era suficient susținută ( 111 ).

172.

După ce a constatat că din al șaptelea dosar probatoriu reieșea că domnul Khan deținea 27,58 % din această societate, care este cel mai mare operator privat de sisteme de epurare și de aprovizionare cu apă din Rusia, a cărui importanță și dinamism economic erau de asemenea susținute de probele din acest dosar, Tribunalul a concluzionat că Consiliul a prezentat „o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante susceptibile să evidențieze faptul că reclamantul era, la data actelor din septembrie 2024, un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Rusia în sensul primei alternative a criteriului de la litera (g) modificat” ( 112 ).

173.

Domnul Khan nu contestă, în stadiul recursului, această concluzie.

174.

Or, din jurisprudența Curții reiese că, în ceea ce privește controlul legalității unei decizii a Uniunii de adoptare a unor măsuri restrictive, având în vedere natura preventivă a acestora, dacă instanța Uniunii consideră că cel puțin unul dintre motivele menționate este suficient de precis și de concret, că este întemeiat și că reprezintă prin el însuși un temei suficient pentru susținerea acelei decizii, împrejurarea că altele dintre acele motive nu ar îndeplini aceste condiții nu poate justifica anularea deciziei menționate ( 113 ).

175.

În consecință, din moment ce Tribunalul a statuat că actele din septembrie 2024 stabileau corespunzător cerințelor legale că domnul Khan îndeplinea cele două condiții impuse de prima alternativă a criteriului de la litera (g) modificat ( 114 ) în ceea ce privește motivul întemeiat pe calitatea sa de acționar important al Rosvodokanal, domnul Khan nu ar obține niciun beneficiu în ipoteza în care Curtea ar constata că Tribunalul și‑a încălcat obligația de motivare în cadrul examinării motivului întemeiat pe faptul că recurentul a continuat să gestioneze activele din Rusia ale Alfa Group.

176.

Întrucât critica întemeiată pe încălcarea de către Tribunal a obligației de motivare cu ocazia examinării acestui motiv este îndreptată împotriva unor motive neesențiale ale hotărârii atacate, aceasta nu poate determina anularea sa și, prin urmare, trebuie să fie considerată inoperantă ( 115 ).

4.

Concluzie cu privire la al zecelea motiv

177.

În urma analizei pe care tocmai am efectuat‑o, al zecelea motiv trebuie respins în întregime.

IV.

Concluzie

178.

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, propunem Curții să respingă al șaselea, al șaptelea și al zecelea motiv ale prezentului recurs.