11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 429/276


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/17/CE a Consiliului în ceea ce privește echivalența inspecțiilor în câmp efectuate în Ucraina asupra cerealelor de cultură producătoare de semințe și privind echivalența semințelor de cereale produse în Ucraina

[COM(2020) 137 final – 2020/0053 (COD)]

(2020/C 429/35)

Raportor unic:

Arnold PUECH d’ALISSAC

Sesizare

Consiliul Uniunii Europene, 17.4.2020

Parlamentul European: 16.4.2020

Temei juridic

Articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

Data adoptării în secțiune

29.6.2020

Data adoptării în sesiunea plenară

18.9.2020

Sesiunea plenară nr.

554

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

213/1/4

1.   Context și propunerea Comisiei

1.1.

Decizia 2003/17/CE a Consiliului (1) acordă echivalență anumitor țări terțe în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe provenite de la anumite specii (2).

1.2.

Aceste dispoziții care reglementează semințele recoltate și controlate în țările respective oferă aceleași garanții ca dispozițiile aplicabile semințelor recoltate și controlate în Uniunea Europeană, în ceea ce privește caracteristicile, examinarea, identitatea, marcajul și controlul semințelor.

1.3.

Ucraina nu este inclusă în lista țărilor terțe înscrise pe lista cuprinsă în Decizia 2003/17/CE, prin urmare, importul în Uniunea Europeană de semințe de cereale recoltate în țara respectivă nu este posibil în prezent. Ucraina a prezentat Comisiei o cerere prin care solicita ca semințele sale de cereale să intre sub incidența Deciziei 2003/17/CE a Consiliului în ceea ce privește echivalența.

1.4.

În urma acestei cereri, Comisia a examinat legislația aplicabilă din Ucraina și a efectuat un audit al inspecțiilor în câmp și al sistemului existent de certificare a semințelor de cereale din Ucraina. S-a conchis că cerințele și sistemul în vigoare în Ucraina sunt echivalente cu cele din Uniune și oferă aceleași garanții ca cele oferite de sistemul Uniunii.

1.5.

Comisia propune să se recunoască că semințele din Ucraina sunt echivalente cu semințele de cereale recoltate, produse și controlate în Uniunea Europeană, prin intermediul unei decizii care urmează să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

2.   Concluzii și recomandări

2.1.

CESE ia notă de rezultatele pozitive ale auditului efectuat de Comisie în Ucraina, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II la Decizia 2003/17/CE, în vederea recunoașterii echivalenței cerințelor legale și a controalelor oficiale pentru certificarea semințelor de cereale. CESE observă, însă, că raportul de audit constată că anumite standarde nu sunt pe deplin aliniate la cerințele Uniunii Europene, în special cele referitoare la distanța de izolare a semințelor certificate de sorg, care sunt inferioare, la puritatea de soi a liniilor parentale utilizate pentru producția de semințe hibride de porumb și la procentul de semințe de alte specii în semințele certificate de porumb.

2.2.

Pe linia avizelor sale anterioare (3), CESE aprobă propunerea legislativă supusă examinării, dar propune amânarea punerii sale în aplicare până când UE va fi obținut, în urma unui control ex-post, garanții că au fost corectate problemele identificate în raportul de audit, că standardele de producție din Ucraina sunt în prezent strict conforme cu cerințele europene, că nu există concurență neloială și că este exclus orice efect negativ asupra mediului.

2.3.

CESE este de acord că, în principiu, recunoașterea echivalenței va fi în beneficiul întreprinderilor producătoare de semințe care își desfășoară activitatea în Ucraina, al potențialilor importatori din UE de semințe din aceste țări și al agricultorilor din UE, care vor avea acces, în viitor, la o gamă mai largă de semințe, dar consideră că este necesar un sistem de control în oglindă în ce privește importurile și că trebuie asigurată aceeași protecție a consumatorilor de ambele părți.

Controlul concurenței ar trebui să se aplice în ambele sensuri, pentru a nu denatura condițiile comerciale aplicate organizațiilor europene care își desfășoară activitatea în UE.

2.4.

CESE dorește însă să sublinieze anumite aspecte tehnice referitoare la metodele de producție a semințelor care sunt diferite între Ucraina și Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește accesul la produsele fitosanitare. Producătorii ucraineni au acces la o gamă mai largă de produse fitosanitare decât producătorii din Uniunea Europeană și la anumite molecule interzise în UE. Aceste diferențe duc la denaturarea concurenței și ar avea ca rezultat introducerea, pe teritoriul Uniunii Europene, a unor produse care nu respectă standardele sanitare și de mediu ale UE. Printre deosebirile cele mai flagrante se numără accesul la substanțe active utilizate pentru erbicidarea parcelelor, cum ar fi atrazina (interzisă în UE din 2003) sau acetoclorul (interzis în UE din 2012). Pe lângă impactul asupra sănătății, accesul la aceste substanțe cu spectru larg de acțiune, caracterul lor remanent, eficiența tehnică ridicată asupra buruienilor și costurile reduse oferă producătorilor ucraineni un avantaj concurențial indiscutabil. În ceea ce privește protecția împotriva dăunătorilor, producătorii ucraineni au în continuare acces la substanțele active din familia neonicotinoidelor, dintre care unele sunt interzise în UE, precum clotianidinul, tiametoxamul sau, în curând, tiaclopridul.

2.5.

Conform Pactului verde european, este necesar să se protejeze, să se păstreze și să se consolideze capitalul natural al Uniunii Europene, iar starea de bine și sănătatea cetățenilor să fie apărate în fața riscurilor de mediu; prin urmare, este imperios necesar ca Ucraina să nu mai utilizeze, pentru a produce semințe, acele substanțe chimice pe care UE le-a interzis pe teritoriul său. Ucraina trebuie să dea dovadă de același nivel de exigență ca Uniunea, să se angajeze să respecte strict toate condițiile Acordului de la Paris și să permită evaluarea în fiecare an a acordurilor încheiate. Este inacceptabil ca disparitățile să persiste sau să se accentueze. În caz contrar, nu este posibil să se autorizeze introducerea semințelor pe piața Uniunii.

2.6.

CESE a luat notă de poziția Comisiei, care consideră că recunoașterea procedurilor de certificare pentru produsele în cauză constituie o măsură tehnică. Cu toate acestea, având în vedere cele de mai sus și faptul că deschiderea pieței UE pentru produse provenite din țări terțe va avea un impact economic și social, Comitetul recomandă Comisiei, înainte de a lua o decizie, să efectueze o evaluare a impactului, pentru a verifica dacă această măsură nu-i va afecta pe producătorii europeni (agricultori multiplicatori și întreprinderi producătoare de semințe), în special microîntreprinderi și întreprinderi mici.

2.7.

Pe baza acestei evaluări a impactului și luând în considerare că actualul acord de liber schimb cu Ucraina nu asigură un comerț echitabil cu standarde fiscale, sociale și de mediu comparabile, este, prin urmare, necesar să se revizuiască ALS și, la un nivel mai general, politica comercială europeană, pentru a evita concurența neloială. Această revizuire este planificată, de altfel, de Comisia Europeană în comunicarea sa din 16 iunie, împreună cu o analiză aprofundată a politicii comerciale a UE și lansarea unei consultări publice.

2.8.

Acest lucru este deosebit de relevant în ceea ce privește relația dintre Ucraina și UE în sectorul semințelor de porumb, costul de producție fiind mult mai scăzut în Ucraina (diferența față de costul de producție din Franța a fost estimată, în 2019, la 26 %). Combinarea acestor decizii ar duce la repunerea în discuție a filierelor europene de multiplicare a semințelor de porumb.

2.9.

Într-un moment în care tragem învățăminte din criza generată de COVID-19, dependența de țările terțe într-un sector strategic pentru suveranitatea alimentară nu poate fi acceptată și, prin urmare, trebuie abordată în amonte.

Bruxelles, 18 septembrie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  JO L 8, 14.1.2003, p. 10.

(2)  În conformitate cu Directivele 66/401/CEE (JO 125, 11.7.1966, p. 2298), 66/402/CEE (JO 125, 11.7.1966, p. 2309), 2002/54/CE (JO L 193, 20.7.2002, p. 12) și 2002/57/CE (JO L 193, 20.7.2002, p. 74) ale Consiliului.

(3)  JO C 74, 23.3.2005, p. 55, JO C 351, 15.11.2012, p. 92.