15.11.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 434/105

P9_TA(2022)0106

Orientări pentru bugetul pe 2023 – Secțiunea III

Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2022 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2023, secțiunea III – Comisia (2021/2226(BUI))

(2022/C 434/18)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (1) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (2) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază (3),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind utilizarea restituirilor de la Facilitatea de investiții ACP în beneficiul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (4),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare (5),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind tratamentul aplicat în CFM 2021-2027 cheltuielilor cu dobânzile și rambursărilor aferente Next Generation EU (6),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii (7),

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reevaluarea veniturilor alocate externe și a dispozițiilor privind împrumutul și creditarea din Regulamentul financiar (8),

—

având în vedere poziția sa din 16 decembrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (9),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 22 decembrie 2021 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2021)0569),

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (10),

—

având în vedere Decizia Consiliului (UE, Euratom) 2020/2053 din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (11),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 22 decembrie 2021 de modificare a acestei decizii (COM(2021)0570),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (12),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (13),

—

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), proclamat de Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană în noiembrie 2017, Planul de acțiune al Comisiei privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale din 4 martie 2021 și Declarația de la Porto privind afacerile sociale, adoptată de membrii Consiliului European în mai 2021,

—

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele sale de dezvoltare durabilă,

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la conturarea politicii în domeniul educației digitale (14),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (15),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice (16) („Legea europeană a climei”),

—

având în vedere rapoartele speciale ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitoare la încălzirea globală cu 1,5 oC, la schimbările climatice și teritoriu și la oceane și criosferă într-un climat în schimbare,

—

având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”),

—

având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (17),

—

având în vedere raportul de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, redactat de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES),

—

având în vedere Strategia europeană privind egalitatea de gen 2020-2025,

—

având în vedere Raportul special nr. 10/2021 al Curții de Conturi Europene (CCE) din 26 mai 2021 intitulat „Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte”,

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022 (18) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 15 martie 2022 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2023 (07218/2022),

—

având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru transport și turism, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, al Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

—

având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—

având în vedere scrisorile primite de la Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru pescuit și Comisia pentru afaceri constituționale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0062/2022),

A.

întrucât, într-o serie de rezoluții, Parlamentul a recomandat ca toate statele membre să aloce cel puțin 2 % din fondurile de care beneficiază în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sectoarelor culturale și creative și ca cel puțin 10 % din aceste fonduri să fie alocate educației, precum și ca cel puțin 5 % din resursele cu gestiune partajată de care beneficiază statele membre în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) să fie alocate pentru a sprijini activitățile din cadrul Garanției europene pentru copii;

Bugetul 2023: menținerea redresării economice pe calea cea bună pentru toți

1.

 constată că, în pofida semnalelor încurajatoare pe care se întemeiază estimările referitoare la o creștere economică suplimentară în 2022, persistă incertitudinea în ceea ce privește perspectivele economice, având în vedere factori precum perturbarea lanțului de aprovizionare, prețurile ridicate la energie, creșterea inflației și continuarea pandemiei de COVID-19, precum și consecințele invadării Ucrainei; reamintește, prin urmare, că bugetul Uniunii pe 2023 va juca un rol important în consolidarea economiei Uniunii și a competitivității sale, precum și în consolidarea rezilienței noastre comune, contribuind la punerea în aplicare cu succes a Pactului verde european și a tranziției juste, asigurând astfel faptul că nimeni nu este lăsat în urmă, și în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, care constituie unul dintre pilonii esențiali ai redresării, o altă funcție a bugetului fiind aceea de a răspunde provovărilor geopolitice;

2.

 se angajează, prin urmare, să depună eforturi pentru a adopta un buget orientat spre viitor, care să corespundă priorităților politice ale Uniunii de a asigura o uniune a sănătății mai puternică, a realiza cu succes tranziția verde și cea digitală și a promova o redresare echitabilă, incluzivă, durabilă și rezilientă, inclusiv un sprijin mai mare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), de a promova statul de drept, valorile UE și drepturile fundamentale, precum și aplicarea acestora, de a contribui la mai multe oportunități pentru toți, în special pentru tinerii din întreaga Uniune și de a asigura consolidarea poziției Europei, atât pentru cetățenii ei, cât și la nivel mondial;

3.

 subliniază rolul central al politicii de coeziune a UE ca politică esențială de investiții a Uniunii și una dintre pietrele de temelie ale unei redresări sustenabile și favorabile incluziunii și subliniază valoarea sa adăugată europeană unică și contribuția sa la dezvoltarea globală armonioasă a UE și a statelor sale membre și a regiunilor sale; arată că 2023 va fi ultimul an al punerii în aplicare a programelor UE aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, în special a celor supuse gestiunii partajate în coeziune, precum și anul când va începe să se accelereze punerea în aplicare a noilor programe; se așteaptă ca aceste aspecte să se reflecte, prin urmare, într-o creștere substanțială a creditelor de plată în cadrul bugetului UE pe 2023;

4.

 subliniază faptul că noua politică agricolă comună (PAC) va intra în vigoare din 2023; reamintește importanța esențială a PAC și a politicii comune în domeniul pescuitului pentru sistemul alimentar al Europei, prin intermediul acestor politici oferindu-se alimente la prețuri accesibile și de calitate ridicată și garantându-se securitatea nutrițională pentru toți cetățenii europeni; subliniază, de asemenea, importanța bunei funcționări a piețelor agricole, a dezvoltării durabile a regiunilor rurale, a unor venituri stabile și acceptabile pentru fermieri și pescari, a gestionării durabile a resurselor naturale și a conservării biodiversității, precum și a reînnoirii generaționale a fermierilor; solicită să se acorde o atenție deosebită agriculturii la scară mică, tinerilor fermieri și micilor întreprinderi de pescuit, utilizând într-un mod cât mai judicios toate programele UE relevante; arată că mai multe sectoare agricole au fost afectate grav de pandemia de COVID-19, de creșterea prețurilor la energie și de alte crize;

5.

 subliniază nevoia ca statele membre să contracteze toate resursele disponibile în MRR până la sfârșitul lui 2023 și solicită Comisiei să sprijine statele membre și beneficiarii în acest sens, implicând Parlamentul în supravegherea și evaluarea transparentă a procesului; reamintește, în plus, importanța implicării autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a societății civile în punerea în aplicare și monitorizarea programelor relevante ale UE;

O uniune a sănătății mai puternică

6.

 reamintește că criza provocată de pandemia de COVID-19 a plasat sistemele de sănătate publică sub o presiune fără precedent și a exacerbat provocările existente; salută prioritatea acordată politicii de sănătate a Uniunii și pune în evidență programul EU4Health și clusterul „Sănătate” din cadrul programului Orizont Europa; ia act de faptul că bugetul alocat activităților de pregătire ale Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) provine din aceste programe și din mecanismul de protecție civilă al UE și este profund îngrijorat că acest lucru ar putea compromite realizarea altor obiective importante în materie de sănătate care au fost convenite de legiuitori; reamintește, prin urmare, necesitatea de a furniza resurse noi pentru HERA; subliniază, în plus, că ar trebui să se acorde o atenție deosebită controlului exercitat de Parlament asupra HERA; subliniază importanța instituirii Corpului medical european în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE și invită toate statele membre să contribuie la acesta cu resurse suplimentare; subliniază necesitatea de a asigura o finanțare adecvată pentru planul european de luptă împotriva cancerului, punând accentul pe acțiunile care oferă rezultate tangibile pentru cetățeni, precum Inițiativa europeană privind imagistica în domeniul cancerului sau programele de vaccinare împotriva HPV;

7.

 recunoaște importanța altor programe ale Uniunii, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență, în furnizarea de investiții și sprijin pentru prevenirea crizelor sanitare și consolidarea rezilienței sistemelor și infrastructurii de sănătate; subliniază necesitatea alinierii acestor activități cu alte programe finanțate de UE, inclusiv EU4Health, reducând, în același timp, disparitățile în ceea ce privește accesul la asistență medicală; subliniază nevoia de a consolida campaniile de informare privind vaccinarea în toate statele membre și nu numai; reamintește, de asemenea, importanța punerii în aplicare constante și a accesului la asistență tehnică pentru statele membre cu o capacitate administrativă scăzută; subliniază că agențiile și organismele descentralizate din domeniul sănătății și al siguranței ar trebui să fie finanțate și dotate cu personal în mod adecvat și, dacă este necesar, consolidate;

Realizarea cu succes a tranziției verzi și a celei digitale

8.

 recunoaște că punerea în aplicare a Pactului verde european și atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii până în 2050, precum și a obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării vor necesita investiții publice și private semnificative pentru a reduce deficitul de investiții în tranziția verde identificat de Comisie și pentru a atinge obiectivele obligatorii ale Acordului de la Paris; subliniază, cu toate acestea, că costul inacțiunii ar fi mult mai mare; subliniază că bugetul Uniunii se află în centrul eforturilor de a realiza o tranziție justă către o Uniune mai ecologică, mai durabilă, mai incluzivă din punct de vedere social, mai rezilientă și mai competitivă și că sunt necesare eforturi financiare suplimentare în acest sens; subliniază în special nevoia de a oferi resurse financiare adecvate pentru a-i permite Uniunii să își îndeplinească angajamentele, asigurându-se totodată că nimeni nu este lăsat în urmă; insistă că succesul Pactului verde va depinde și de finanțarea acestuia și solicită ca instrumentele de finanțare ale Uniunii să fie mobilizate prioritar în regiunile, sectoarele și zonele care vor fi cel mai afectate de tranziția verde, ținând seama de nevoile statelor membre; subliniază necesitatea de a permite IMM-urilor să profite pe deplin de oportunitățile care decurg din Pactul verde european și de propria lor tranziție către sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului și către digitalizare;

9.

 reamintește necesitatea de a furniza resurse ambițioase pentru programele care sprijină acțiunile în domeniul climei, al biodiversității și al protecției mediului, cum ar fi LIFE, precum și necesitatea de a accelera și de a pune pe deplin în aplicare Mecanismul pentru o tranziție justă, inclusiv prin furnizarea de asistență tehnică suplimentară pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea acestei sarcini; reamintește, de asemenea, necesitatea de a se asigura că cheltuielile Uniunii contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin consolidarea pregătirii pentru dezastrele naturale, în special prin intermediul mecanismului european de protecție civilă, precum și la stoparea declinului biodiversității; se așteaptă ca Comisia să își onoreze angajamentul asumat în cadrul concilierii pentru bugetul 2022 de a consolida resursele agenției competente în acest domeniu, în special având în vedere rolul său central în punerea în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55” și activitatea de raportare aferentă; este profund îngrijorat, în plus, de deficitul de resurse umane pe termen lung din anumite servicii ale Comisiei și, prin urmare, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a asigura un nivel adecvat de resurse și de personal; invită, în plus, Comisia și statele membre să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, pentru a asigura coerența necesară între obiectivele politicilor și eficiența maximă a cheltuielilor în timpul tranziției și după această perioadă;

10.

 subliniază că sunt necesare investiții în cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor, proceselor și competențelor ecologice, inclusiv pentru a oferi Uniunii un avantaj competitiv în viitoarea economie cu zero emisii nete, și evidențiază necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru programul Orizont Europa în acest context; consideră că acordarea unui sprijin adecvat pentru IMM-uri este esențială pentru a îmbunătăți rolul acestora în ceea ce privește cercetarea și inovarea; consideră că Uniunea trebuie să utilizeze pe deplin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru a-și moderniza și conecta infrastructura de transport și energetică și pentru a crește sustenabilitatea acesteia, consolidând securitatea și autonomia energetică a UE și dezvoltând în continuare uniunea energetică prin interconectivitatea dintre statele membre; consideră, prin urmare, că trebuie asigurate resurse suficiente pentru MIE; subliniază, în continuare, importanța programului spațial al UE;

11.

 ia act de propunerile legislative prezentate de Comisie pentru un Act legislativ european privind cipurile și un program de conectivitate sigură; reamintește principiul conform căruia nu ar trebui create noi programe în detrimentul celor existente și își reiterează poziția de lungă durată conform căreia noile inițiative ar trebui finanțate din resurse noi; intenționează să examineze îndeaproape implicațiile bugetare ale propunerilor și impactul acestora asupra procedurii bugetare 2023;

12.

 consideră că este esențial pentru competitivitatea Uniunii să se digitalizeze în continuare economia și sectorul public; consideră că o tranziție digitală reușită necesită eforturi substanțiale de cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa, investiții semnificative în infrastructura digitală prin intermediul MIE-Digital și sprijin în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și calculul de înaltă performanță la nivelul UE prin intermediul programului Europa digitală; subliniază necesitatea de a elimina lacunele în materie de competențe digitale prin promovarea competențelor digitale avansate și prin învățare incluzivă; subliniază necesitatea de a pune la dispoziție instrumente de reconversie profesională; evidențiază importanța asigurării unei finanțări suficiente și a alinierii între programele UE pentru a crea condiții pentru pătrunderea pe piață a tehnologiilor și inovațiilor revoluționare și pentru a permite economiei și sectorului public din Europa să se afle în avangarda tranziției digitale și a competitivității;

13.

 recunoaște contribuția programelor de finanțare ale Uniunii la redresarea economică, la soluționarea problemei șomajului și maximizarea investițiilor și, în special, la sprijinirea IMM-urilor și a start-upurilor; reamintește că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei europene și continuă să joace un rol fundamental în crearea de locuri de muncă și în generarea de creștere economică; atrage atenția asupra InvestEU, a componentei sale pentru IMM-uri, precum și asupra posibilității ca IMM-urile afectate în mod negativ de pandemie să primească sprijin sub formă de capital în cadrul programului; subliniază că este necesar să se promoveze o piață unică funcțională printr-o finanțare suficientă pentru a garanta protecția consumatorilor, să se stimuleze competitivitatea întreprinderilor mici prin dezvoltarea competențelor digitale și antreprenoriale, să se îmbunătățească accesul la piețe, să se valorifice programul Erasmus pentru tinerii antreprenori și să se îmbunătățească și mai mult oportunitățile de creare și extindere a start-up-urilor;

14.

 își exprimă solidaritatea cu cei care lucrează în sectoarele grav afectate de pandemie, în special în turism, indiustria ospitalității și în sectoarele culturale și creative; subliniază că aceste sectoare reprezintă un pilon important al economiei Uniunii și angajează o parte semnificativă a forței de muncă a Uniunii, în special în IMM-uri; consideră că aceste sectoare ar trebui să beneficieze de un sprijin mai mare din partea statelor membre și a Uniunii, inclusiv prin Mecanismul de redresare și reziliență, și solicită măsuri suplimentare pentru aceste sectoare și o finanțare suficientă pentru programele conexe ale UE; subliniază insistent faptul că, în cazul în care noul Bauhaus european ar deveni o inițiativă sau un program pe termen mai lung, acesta ar necesita resurse noi; își reiterează dezamăgirea cu privire la faptul că nu i s-a dat curs solicitării Parlamentului privind un program special al UE în domeniul turismului;

Promovarea statului de drept, a valorilor UE și a drepturilor fundamentale și aplicarea acestora

15.

 consideră că pentru credibilitatea Uniunii este esențial să se asigure executarea adecvată a fondurilor Uniunii și să se ia toate măsurile pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; subliniază legătura clară dintre respectarea statului de drept și execuția eficientă a bugetului Uniunii în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; consideră că Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii ar trebui să se aplice imediat și integral, astfel cum a solicitat în mod repetat Parlamentul; regretă faptul că Comisia nu a pus încă în aplicare regulamentul, deși acesta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, și subliniază că regulamentul respectă întrutotul tratatele UE, fapt confirmat de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2022 (19); se așteaptă ca Comisia să aplice fără întârziere articolul 6 alineatul (1) din regulament pentru statele membre cărora le-au fost deja trimise scrisori de informare, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din regulament; consideră că ar trebui asigurate resurse adecvate agențiilor și organismelor din acest domeniu, precum și Parchetului European (EPPO) în special în contextul creșterii sarcinilor lor, inclusiv referitor la monitorizarea și controlul cheltuielilor din MRR;

16.

 subliniază că statul de drept protejează celelalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea și este legat în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea semnificativă a statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale, inclusiv a independenței sistemului judiciar, a separării puterilor, a luptei împotriva corupției și a libertății și independenței presei în unele state membre; subliniază importanța programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, mai ales în protejarea și promovarea drepturilor și valorilor consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE, în susținerea și dezvoltarea în continuare a implicării și educării cetățenilor și în formarea unor societăți deschise, bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii; solicită, prin urmare, alocarea unui nivel ambițios de resurse acestui program; reamintește că cooperarea judiciară între autoritățile naționale este esențială pentru consolidarea statului de drept în Uniune; solicită o finanțare adecvată pentru programul „Justiție”;

Mai multe oportunități pentru toți și mai ales pentru tineri în întreaga Uniune

17.

 recunoaște că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ grav asupra tinerilor, asupra perspectivelor lor de angajare, a condițiilor de muncă și a sănătății mintale, ceea ce a dus la pierderea unor oportunități și la reducerea perspectivelor și a gravat decalajul în materie de educație; subliniază importanța educației și formării profesionale în acest context; este ferm convins că bugetul pe 2023 ar trebui să pună accentul pe tineret, valorificând impulsul dat de Anul european al tineretului 2022, cu acțiuni și politici concrete care se vor continua în 2023; subliniază importanța programului Erasmus+ și evidențiază cât este de important să se asigure resurse financiare suficiente pentru acest program, al cărui succes în extinderea oportunităților de educație, formare și locuri de muncă în întreaga Uniune este incontestabil și care a dat rezultate tangibile; consideră că ar trebui să capete un caracter mai incluziv și să ofere mai multe oportunități și acces egal tuturor, în special persoanelor care provin din medii defavorizate și din zone rurale și izolate;

18.

 evidențiază că trebuie găsite soluții sustenabile și pe termen lung pentru a combate cu succes problemele demografice structurale, precum și pentru a frâna migrația creierelor din zonele rurale, izolate și mai puțin dezvoltate ale UE; subliniază necesitatea unor resurse financiare pentru a revitaliza și a crea oportunități locale de locuri de muncă de înaltă calitate în zonele afectate de declinul demografic; evidențiază rolul fundamental al bugetului UE în a contribui la aplicarea Pilonului european al drepturilor sociale și la consolidarea acțiunilor sociale locale și regionale, în consolidarea dialogului social și în asigurarea accesului universal la servicii-cheie vitale precum asistența medicală, mobilitatea, o nutriție adecvată și locuințe decente;

19.

 subliniază și necesitatea de a consolida Corpul european de solidaritate, care îi ajută pe tineri să dobândească experiență practică într-un alt stat membru, mărindu-le astfel capacitatea de inserție profesională și șansele în viață; reamintește importanța finanțării adecvate a acțiunilor și activităților UE pentru tineri și copii, mai ales prin FSE+, ReactEU și Mecanismul de redresare și reziliență; reamintește că Comisia ar trebui să raporteze periodic cu privire la punerea în aplicare a recomandării privind înființarea unei garanții europene pentru copii și a unei garanții pentru tineret consolidate;

20.

 reamintește că pandemia a afectat grav și persoanele în vârstă; insistă asupra faptului că bugetul pe 2023 ar trebui să ofere un sprijin suficient celor mai vulnerabili dintre aceștia și să le protejeze bunăstarea, demnitatea și drepturile fundamentale; ia act de faptul că Erasmus+ oferă oportunități pentru adulți și persoanele în vârstă și invită Comisia să se asigure că ei beneficiază mai mult de pe urma sa; subliniază rolul bugetului UE în asigurarea accesului persoanelor în vârstă la servicii sociale și de asistență medicală, la mobilitate și oportunități de voluntariat; solicită UE să își raționalizeze și să își intensifice acțiunile în favoarea persoanelor în vârstă într-un cadru coerent asociat cu finanțarea din programele UE;

O Uniune mai puternică pentru cetățenii săi și în lume

21.

 condamnă în termenii cei mai fermi invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Federația Rusă și toate încercările de a destabiliza partenerii UE din vecinătatea estică, precum și implicarea Belarusului în această agresiune; subliniază necesitatea ca Uniunea să rămână unită și solicită consolidarea cooperării și a solidarității între statele membre în acest context dificil; îndeamnă Uniunea să garanteze o finanțare semnificativă pentru a aborda consecințele geopolitice ale crizei actuale, inclusiv sprijin pentru desfășurarea de măsuri umanitare și de pregătire pentru primirea refugiaților în statele membre și în vecinătatea estică; reamintește că stabilitatea Uniunii depinde și de stabilitatea statelor din vecinătatea sa;

22.

 reamintește rezoluția sa referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și invită Comisia și statele membre să mobilizeze toate mijloacele financiare disponibile pentru a sprijini Ucraina; își reiterează, în acest context, sprijinul pentru mobilizarea Instrumentului european pentru pace; invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să prezinte Parlamentului rapoarte și informații oportune și transparente în acest sens; invită Comisia și statele membre să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere; subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, minorităților, femeilor și copiilor, deoarece aceștia sunt afectați în mod special în situații de conflict și au nevoie de protecție și sprijin special; invită Comisia să ia în considerare toate mijloacele disponibile pentru a asigura furnizarea de sprijin în cadrul programelor relevante ale UE, în special în ceea ce privește serviciile sociale și medicale și educația;

23.

 își reiterează sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor Parteneriatului estic și invită Comisia și statele membre să le sprijine, în special Republica Moldova, pentru a oferi adăpost temporar refugiaților din Ucraina; reiterează necesitatea solidarității între statele membre în ceea ce privește transferul către alte state membre al refugiaților din Ucraina care au sosit în Polonia, Ungaria, România și Slovacia;

24.

 recunoaște importanța sancțiunilor și a unității Uniunii în impunerea acestora și invită Comisia să identifice și să faciliteze mijloacele și modalitățile de abordare a consecințelor economice și sociale ale acestora pentru UE;

25.

 subliniază importanța strategică a politicii de extindere în țările din Balcanii de Vest și subliniază necesitatea de a oferi finanțare adecvată țărilor din Balcanii de Vest și țărilor din vecinătatea estică și sudică, în special celor care pun în aplicare acordurile de asociere cu UE, pentru a sprijini reformele politice și socioeconomice cuprinzătoare și pentru a consolida societatea civilă și statul de drept, precum și pentru a contribui la redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a consecințelor sale economice pe termen lung; subliniază importanța de a asigura o finanțare suficientă pentru asistența tehnică, pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor UE în aceste regiuni;

26.

 estimează că azilul și migrația vor continua să figureze în mod proeminent pe agenda UE și după actuala criză; subliniază necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru primirea, înregistrarea, examinarea și integrarea solicitanților de azil și a asigurării unei finanțări adecvate pentru obiectivele specifice ale Fondului pentru azil, migrație și integrare, cu scopul de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a sistemului european comun de azil; subliniază că acest sistem trebuie să se bazeze pe solidaritate și responsabilitate comună, adică să nu suprasolicite în mod disproporționat unele state membre, pe respectarea drepturilor omului, pe promovarea integrării, pe instituirea unui cadru pentru migrația legală, astfel cum a solicitat Parlamentul, pe lupta împotriva traficului de ființe umane și pe îmbunătățirea sistemelor pentru returnarea eficace, sigură și demnă a persoanelor și pentru returnările voluntare, în conformitate cu valorile UE și cu angajamentele internaționale; solicită și finanțarea adecvată a Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize, cu scopul de a întări sistemele de gestionare a frontierelor;

27.

 subliniază necesitatea de a se asigura că nu există beneficiari de fonduri UE (inclusiv contractanți sau subcontractanți, participanți la ateliere sau sesiuni de formare sau părți terțe) pe lista persoanelor sau entităților care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE;

28.

 subliniază că Uniunea are nevoie de resurse suficiente pentru a răspunde crizelor majore, dar și provocărilor pe termen lung din vecinătatea sa și din întreaga lume, reamintind, în același timp, că plafonul de la rubrica 6 din CFM este deja prea scăzut și că CFM actual trebuie revizuit; solicită finanțare suficientă pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare, ca acestea să își poată îndeplini rolul esențial în promovarea dezvoltării durabile și democratice și a reformelor politice și economice, în protejarea statului de drept și a drepturilor omului, în sprijinirea proceselor electorale și în abordarea provocărilor sociale și climatice și a cauzelor profunde ale migrației; subliniază necesitatea de a oferi sprijin continuu mai ales refugiaților aflați în Turcia și în întreaga regiune și de a reacționa la evoluțiile din Afganistan, reiterând, în același timp, faptul că bugetul Uniunii nu ar trebui să fie singura sursă de finanțare; solicită să se aloce în 2023 Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) un nivel ambițios de finanțare din bugetul UE pentru a-i permite să ofere un sprijin adecvat pentru stabilitatea regională și să ajute astfel cu adevărat refugiații palestinieni; subliniază importanța programului de ajutor umanitar și constată că resursele nu cresc în funcție de nevoile aflate deja la un nivel record; solicită, prin urmare, să se aloce fonduri mai importante și ca statele membre să crească ajutorul umanitar oferit;

29.

 reiterează opinia sa că Uniunea ar trebui să dispună de mijloace suficiente pentru a reacționa la evoluțiile neașteptate din interiorul și din afara UE; invită așadar Comisia să efectueze o analiză aprofundată a diferitelor implicații ale actualelor provocări actuale și a impactului acestora asupra procedurii bugetare 2023, precum și asupra întregului CFM 2021-2027 și să evalueze momentul în care ar fi oportună o revizuire a CFM;

30.

 consideră că cea mai recentă creștere a numărului de infecții cu COVID-19 demonstrează că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a vaccina întreaga lume; reamintește acordul dintre cele trei instituții, ca parte a bugetului pe 2022, de a revizui evoluția răspunsului la pandemie până la sfârșitul lunii iunie 2022, în special în ceea ce privește vaccinările internaționale, și de a lua toate măsurile necesare fără întârzieri suplimentare;

31.

 subliniază că este din ce în ce mai necesar un sprijin financiar adecvat pentru securitatea și apărarea Uniunii, inclusiv prin intermediul Fondului european de apărare, pentru a susține cercetarea și dezvoltarea în sectorul apărării; solicită intensificarea eforturilor pentru a spori capacitatea de desfășurare și eficacitatea operațională și pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, inclusiv pentru a contribui la consolidarea stabilității în vecinătatea UE și dincolo de aceasta, precum și pentru a face față amenințărilor hibride și cibernetice; consideră că astfel de eforturi ar mări autonomia strategică a Uniunii și ar consolida competitivitatea industriei europene de apărare; solicită totodată finanțarea adecvată a Fondului pentru securitate internă;

32.

 sprijină ferm eforturile UE de a aborda amenințările tot mai mari la adresa securității, cum ar fi răspândirea dezinformării, inclusiv dezinformarea online, campaniile de știri false împotriva UE, terorismul, radicalizarea și extremismul violent în UE și în țările învecinate; consideră că alocările de fonduri ar trebui să reflecte natura schimbătoare a amenințărilor și necesitatea de a aborda cauzele profunde ale acestora și de a asigura o mai bună coordonare a eforturilor Uniunii în acest domeniu;

33.

 invită Consiliul și statele membre să își intensifice eforturile pentru a finaliza integrarea în spațiul Schengen a tuturor statelor membre, în special a României, Bulgariei și Croației, care îndeplinesc toate cerințele tehnice; consideră că prosperitatea și creșterea economică, securitatea internă, protecția frontierelor externe ale UE, drepturile fundamentale, buna funcționare a spațiului Schengen și libera circulație pe teritoriul UE sunt elemente legate indisolubil și reciproc avantajoase; consideră că este necesar să se asigure finanțarea adecvată, personalul și formarea sa pentru toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor fundamentale, al azilului, al securității, al justiției și al gestionării integrate a frontierelor; reamintește că spațiul Schengen aduce beneficii economice statelor sale participante;

Aspecte transversale

34.

 reamintește că costurile de finanțare pentru Instrumentul de redresare al UE (EURI) urmează să fie suportate din bugetul Uniunii, inclusiv din venituri suficiente din noi resurse proprii, și ar trebui să fie susținute de credite necesare și în timp util; subliniază că pachetele financiare ale programelor de cheltuieli nu ar trebui utilizate pentru a gestiona imprevizibilitatea costurilor de finanțare ale EURI; consideră că autoritatea bugetară are competența deplină de a decide să consolideze orice programe ale UE – inclusiv în cazurile în care costurile de finanțare ale EURI mai mici decât cele preconizate; reamintește declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind costul financiar al EURI în 2022, convenit la 15 noiembrie 2021, în timpul perioadei de conciliere se aplică procedurii bugetare pe 2022 și nu creează un precedent; reamintește că toate deciziile privind viitorul pot fi luate numai în cursul procedurii bugetare anuale;

35.

 reamintește că instituțiile Uniunii au convenit în Acordul interinstituțional (AII) asupra unei foi de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic pentru introducerea unui pachet de noi resurse proprii pentru a asigura rambursarea integrală a principalului planului de redresare al UE și a dobânzii aferente, fără a reduce cheltuielile programului sau instrumentele de investiții din CFM, respectând totodată principiul universalității; salută pachetul financiar propus de Comisie la 22 decembrie 2021, care conține o actualizare a Deciziei privind resursele proprii (20), cu trei noi resurse proprii: un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon; comercializarea de certificate de emisie de gaze cu efect de seră; și o cotă din profiturile reziduale ale celor mai mari și mai profitabile întreprinderi multinaționale; consideră că realizarea de progrese în ceea ce privește acest pachet financiar este extrem de importantă; solicită, prin urmare, Consiliului să respecte calendarul convenit și să facă progrese la primul pachet de resurse proprii înainte de finalizarea procedurii bugetare 2023; îndeamnă totodată Comisia să formuleze o propunere pentru al doilea coș de noi resurse proprii înainte de decembrie 2023, pentru a asigura resurse suficiente pentru rambursările din cadrul instrumentului NextGenerationEU; reamintește că 2023 va fi al doilea an de aplicare a ajustării specifice programului în temeiul articolului 5 din Regulamentul privind CFM;

36.

 constată că s-au înregistrat neașteptat de multe dezangajări în domeniul cercetării (peste 469 de milioane EUR), la un nivel care nu a fost anticipat și, prin urmare, nu este acoperit de acordul privind CFM; consideră că toate dezangajările din domeniul cercetării ar trebui să fie puse la dispoziție în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; intenționează să concentreze dezangajările care se adaugă sumelor care urmează să fie incluse de Comisie în proiectul de buget pe câteva priorități;

37.

 așteaptă cu interes aplicarea metodologiei revizuite de urmărire a cheltuielilor legate de climă în proiectul de buget 2023 în conformitate cu AII privind disciplina bugetară și raportarea cu privire la principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” din raportul privind performanța; se așteaptă ca Comisia să adopte cât mai curând posibil o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare pentru urmărirea biodiversității, ținând seama de obiectivele stabilite pentru 2024, 2026 și 2027; invită Comisia să ia în considerare în mod corespunzător toate constatările și recomandările relevante pentru a asigura transparența deplină a tuturor cheltuielilor viitoare și pentru a stabili o legătură mai clară între cheltuielile legate de climă și biodiversitate și impactul lor real, inclusiv prin aplicarea unor indicatori de realizare și de rezultat; solicită implicarea deplină a Parlamentului în dezvoltarea metodologiilor, astfel cum se prevede în AII; se așteaptă ca Comisia să consulte Parlamentul în ceea ce privește metodologia privind biodiversitatea, înainte de publicarea proiectului de buget 2023;

38.

 invită Comisia să elaboreze metodologia de urmărire a cheltuielilor sociale în bugetul UE pe baza principiilor Pilonului european al drepturilor sociale;

39.

 reiterează că femeile au fost afectate disproporționat de criza economică și socială provocată de pandemia de COVID-19, inclusiv de creșterea violenței de gen; solicită așadar finanțare semnificativă pentru componenta Daphne a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”; solicită finanțare suplimentară la bugetul UE pentru promovarea egalității de gen și combaterea discriminării, în special împotriva femeilor și a persoanelor LGBTI+, precum și promovarea de către Comisie a unor sinergii mai mari între programele UE în aceste domenii; solicită și importante resurse suplimentare pentru a susține protejarea, promovarea și accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente și pentru a sprijini apărătoarele drepturilor omului;

40.

 reamintește că Comisia trebuie să pună în aplicare, până cel târziu la 1 ianuarie 2023, o metodologie, însoțită de colectarea, raportarea și evaluarea sistematică a datelor defalcate în funcție de gen, de măsurare a cheltuielilor relevante pentru promovarea egalității de gen, precum și a drepturilor și a egalității de șanse pentru toți; subliniază importanța punerii în aplicare și a includerii integrării perspectivei de gen ca principiu orizontal în toate activitățile, politicile și programele UE; subliniază rolul important pe care îl joacă agențiile și organismele cu competențe în acest domeniu și nevoia de a asigura o finanțare și personal adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor lor; solicită să se implementeze rapid Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025;

41.

 reamintește activitatea esențială desfășurată de agențiile descentralizate; consideră că agențiile trebuie să dispună de personal suficient și de resurse adecvate pentru a-și putea îndeplini sarcinile; reamintește că sarcinile agențiilor evoluează în funcție de prioritățile politice și accentuează faptul că noile responsabilități trebuie să fie însoțite de niveluri adecvate de resurse noi;

42.

 consideră că bugetul pe 2023 ar trebui să conțină un nivel suficient de credite de plată, atât pentru programele noi, cât și pentru finalizarea celor în curs, inclusiv pentru ca bugetul Uniunii să poată oferi stimulentele economice necesare; subliniază, trăgând învățăminte din cadrele financiare multianuale precedente, că este necesar să se accelereze punerea în aplicare a programelor pentru a se evita acumularea de plăți restante în a doua jumătate a perioadei CFM;

43.

 consideră că, în cazul în care recomandările Conferinței privind viitorul Europei sunt puse în aplicare, ar trebui asigurate creditele necesare;

44.

 scoate în evidență valoarea proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) în testarea noilor inițiative de politică și în punerea bazelor pentru viitoarele acțiuni ale Uniunii; intenționează așadar să propună un pachet de PP-AP, în conformitate cu prioritățile sale politice și cu evaluarea Comisiei; speră că Comisia va evalua propunerile PP-AP cu imparțialitate pe baza unei evaluări juridice și financiare și se așteaptă să primească explicații precise și detaliate atunci când un proiect este considerat „acoperit” de programele și politicile UE, cu exemple concrete de acțiuni UE care vizează propunerile; invită totodată Comisia să se asigure că PP-AP adoptate în buget sunt implementate integral, în timp util și în cooperare cu Parlamentul, și că li se acordă o vizibilitate mai mare pentru a avea un impact cât mai amplu;

o

o o

45.

 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1)  JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(2)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11.

(3)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 1.

(4)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 2.

(5)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 3.

(6)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 4.

(7)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 5.

(8)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 6.

(9)  JO C 445, 29.10.2021, p. 240.

(10)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(11)  JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(12)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23.

(13)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.

(14)  JO C 494, 8.12.2021, p. 2.

(15)  JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(16)  JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(17)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0052.

(18)  JO L 45, 24.02.2022, p. 1.

(19)  Hotărârile din 16 februarie 2022 în Cauza C-156/21 Ungaria/Parlamentul și Consiliul, ECLI:EU:C:2022:97, și în Cauza C-157/21 Polonia/Parlamentul și Consiliul, ECLI:EU:C:2022:98.

(20)  Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).