(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007 (2) al Consiliului, Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză și Ucraina („măsurile inițiale”).

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2010 (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat de la Since Hardware (Guangzhou) Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat. Investigațiile care au condus la instituirea măsurilor inițiale vor fi denumite în continuare „investigațiile inițiale”.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 77/2010 (4), Consiliul a modificat măsurile antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 (5), Consiliul a modificat măsurile în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(5)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 805/2010 (6), Consiliul a reinstituit taxe antidumping definitive asupra importurilor de mese de călcat provenite de la Foshan Shunde Yongjian Housewares and Hardware Co. Ltd, Foshan, un producător-exportator chinez de mese de călcat, ca o măsură de respectare a hotărârii Curții de Justiție în cauza C-141/08 P (7).

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 987/2012 (8), Consiliul a reinstituit taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză produse de Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd, ca o măsură de respectare a Hotărârii Curții de Justiție în cauza T-274/07 (9).

(7)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 695/2013 (10), Consiliul a prelungit măsurile cu încă cinci ani în ceea ce privește importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză și a abrogat măsurile privind importurile de mese de călcat originare din Ucraina, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și a unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(8)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 (11), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(9)

Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt cuprinse între 18,1 % și 39,6 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion și un nivel al taxei de 42,3 % pentru toate celelalte societăți din Republica Populară Chineză.

(10)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (12), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 29 iunie 2024 de 5 producători din Uniune (Afer FUTE - Fábrica de Utilidades de Tubo S.A., Brabantia Latvia SIA, Colombo New Scal SpA, Rörets Polska Sp. z o.o. și Sonecol Indústria Metalurgica de Utilidades Domésticas S.A.) (denumiți în continuare „solicitanții”) în numele industriei producătoare de mese de călcat a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea”). Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect posibil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(12)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 1 octombrie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „China” sau „RPC”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(13)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, alți producători din Uniune, toți producătorii cunoscuți din Republica Populară Chineză, importatorii, utilizatorii, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind vizate cu privire la deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la investigație.

(15)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a constituit eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor de produs similar. Acest eșantion a fost format din trei producători din Uniune, reprezentând peste 55 % din volumul total estimat al producției și vânzărilor din Uniune, și a asigurat o bună distribuție geografică. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații și, prin urmare, Comisia a confirmat că producătorii din Uniune incluși în mod provizoriu în eșantion au fost în cele din urmă selectați pentru a face parte din eșantionul definitiv. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere lipsa cooperării, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităților din țara exportatoare și asociațiilor de producători să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(21)

Niciun producător-exportator din țara în cauză nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Având în vedere lipsa cooperării, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(22)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(23)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(24)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și importatorilor neafiliați și utilizatorilor. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și online (14) în ziua deschiderii investigației.

(25)

S-au primit răspunsuri la chestionar doar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion.

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune:

(27)

La data de 19 septembrie 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(28)

Nu au fost primite observații care să conteste constatările Comisiei.

(29)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor este același ca în investigațiile inițiale și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbție și/sau încălzire și/sau suflantă, inclusiv mânecare, și componentele esențiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul și suportul pentru fierul de călcat (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(30)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 3924 90 00 , ex 4421 99 99 , ex 7323 93 00 , ex 7323 99 00 , ex 8516 79 70 și ex 8516 90 00 (codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 și 8516 90 00 51).

(31)

Astfel cum s-a stabilit în investigațiile inițiale, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(32)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de mese de călcat din China au continuat. Potrivit datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumite în continuare „baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], importurile de mese de călcat din RPC au reprezentat aproximativ 6 % din piața Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare, în comparație cu 11 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva măsurilor (15). În termeni absoluți, volumul importurilor a fost semnificativ în perioada investigației de reexaminare și a avut o tendință de creștere în cursul perioadei examinate.

(34)

Astfel cum se menționează în considerentul 21, niciun producător/exportator din China nu a cooperat la investigație. Prin urmare, la 16 decembrie 2024, Comisia a notificat autorităților din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază și și-ar putea baza constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește exportatorii/producătorii din RPC pe datele disponibile. Comisia nu a primit nicio observație sau afirmație din partea GC cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(35)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cerere și pe statisticile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). În plus, Comisia a utilizat alte surse de informații accesibile publicului, cum ar fi Banca Mondială, bazele de date Global Trade Atlas („GTA”) și Orbis Bureau van Dijk („Orbis”) și statisticile Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Comisia s-a bazat, de asemenea, pe constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe constatările investigațiilor antidumping privind același produs deschise de autoritățile competente din SUA și din Regatul Unit.

(36)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la inițierea investigației care indicau existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(37)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, la 19 decembrie 2024, Comisia a notificat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC. Nu s-au primit observații sau afirmații cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(38)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, conform criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(39)

La 19 mai 2025, prin intermediul unei note, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea meselor de călcat (denumită în continuare „nota privind factorii de producție”). În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate și a cererii, Comisia a identificat Turcia drept țară reprezentativă adecvată. Comisia nu a primit observații cu privire la nota privind factorii de producție.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(41)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(42)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(43)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(44)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(45)

Solicitanții au scos în evidență faptul că piața în chestiune este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea în privința politicilor a autorităților chineze. Solicitanții au observat că o astfel de influență implică nu numai piața produsului care face obiectul reexaminării, ci și piața materiilor prime esențiale (și anume oțelul). Potrivit solicitanților, acest lucru este realizat de GC prin intermediul a două canale principale, unul implică remodelarea structurii corporative a sectorului, iar celălalt exercitarea controlului asupra conducerii și personalului întreprinderilor de stat individuale (16).

(46)

Solicitanții au luat act de constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că furnizorii principalelor componente ale produsului în cauză sunt deținuți de statul chinez. În cerere, solicitanții au specificat nu numai faptul că producătorii de mese de călcat, cum ar fi Hardware (Guangzhou) Co. Ltd, mențin legături strânse cu PCC (17), ci au menționat, de asemenea, astfel cum s-a stabilit în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, influența PCC asupra furnizorilor de componente-cheie ale produsului care face obiectul reexaminării (18).

(47)

Solicitanții au subliniat, de asemenea, că prezența statului în cadrul firmelor îi permite să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile. Aceștia au făcut referire la constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că acest lucru se realizează prin prezența celulelor PCC atât în întreprinderile publice, cât și în cele private (19). Prețurile și costurile sunt influențate de diverse instrumente, cum ar fi creșterea sau scăderea artificială a nivelului de aprovizionare cu materii prime sau printr-un mecanism de stabilire a prețurilor (20).

(48)

În plus, solicitanții au indicat, de asemenea, că politicile sau măsurile publice sunt discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Solicitanții au arătat în această privință că „politicile chineze sunt în mod demonstrabil intervenționiste”. În special, solicitanții au menționat măsuri de politică precum „Made in China 2025”, „care stabilește obiectivul de promovare a industriei prelucrătoare [...] și identifică subvențiile la dobândă pentru împrumuturi ca un tip de sprijin financiar care urmează să fie acordat întreprinderilor”, precizând, de asemenea, că „băncile și alți creditori ar trebui să sprijine aceste politici prin acordarea de împrumuturi întreprinderilor care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare” (21).

(49)

Solicitanții au observat că sectorul produsului care face obiectul reexaminării este puternic influențat de măsurile de politică privind oțelul, care este principala materie primă pentru fabricarea meselor de călcat. În această privință, solicitanții au menționat „controlul general al guvernului, care împiedică forțele de pe piața liberă să prevaleze în sectorul siderurgic” (22).

(50)

În plus, solicitanții au susținut totodată lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea. Solicitanții au făcut trimitere la constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că „sectorul produsului în cauză face obiectul distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea” (23).

(51)

Solicitanții au subliniat, de asemenea, distorsiunile costurilor salariale în sectorul produsului care face obiectul reexaminării și al materiilor sale prime din China, făcând trimitere la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, care stabilise că „costurile salariale au fost distorsionate în sectorul producției de mese de călcat și în sectoarele componentelor-cheie ale acestuia” (24).

(52)

În sfârșit, solicitanții au arătat că accesul la finanțare este denaturat în favoarea producătorilor produsului care face obiectul reexaminării. În special, potrivit solicitanților, „funcționarea sistemului financiar se caracterizează prin prezența statului, atât în ceea ce privește împrumuturile, cât și creditele, precum și prin absența unor mecanisme normale de piață, cum ar fi procedurile eficiente și transparente de faliment și de ieșire de pe piață” (25).

(53)

În al doilea rând, în investigațiile recente privind sectorul produsului care face obiectul reexaminării sau sectorul siderurgic – oțelul fiind principala materie primă utilizată pentru fabricarea meselor de călcat – din RPC (26), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (27). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (28), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (29). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (30). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (31). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (32), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (33).

(54)

În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (34), Comisia a concluzionat că au fost prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în RPC în general și/sau în sectorul relevant în special, care să poată afecta această concluzie.

(55)

În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(56)

În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(57)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(58)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(59)

Astfel cum se explică în considerentul 39, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: nota privind factorii de producție din 19 mai 2025, și anume nota privind FP. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. În nota privind FP, Comisia a comunicat părților interesate intenția ei de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(60)

În nota privind FP, Comisia a identificat Turcia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, aceasta este clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(61)

Nu s-au primit observații cu privire la țara identificată în nota respectivă.

(62)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile din dosar pentru factorii de producție în țara potențial reprezentativă și a remarcat următoarele:

(63)

În lumina considerațiilor de mai sus, în nota privind FP, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(64)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă.

(65)

Nu s-au primit observații.

(66)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(67)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(68)

Nu s-au primit observații din partea părților interesate în această privință.

(69)

În nota privind FP, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Nu s-au primit observații.

(70)

Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza TURKSTAT pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (38). În ceea ce privește energia, investigația anterioară a arătat că energia electrică și gazele naturale consumate în timpul procesului de producție a meselor de călcat sunt nesemnificative. Prin urmare, în sensul prezentei investigații, costul energiei va fi considerat din nou neglijabil (39).

(71)

Având în vedere informațiile conținute în cerere, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai meselor de călcat

(72)

O masă de călcat este, în general, o bucată de material tare, plată și îngustă, protejată de o husă rezistentă la căldură, în mod frecvent dotată cu picioare pliante, pe care pot fi călcate articole de îmbrăcăminte sau lenjerii. Conform definiției produsului care face obiectul reexaminării în cadrul prezentei investigații, aceasta poate să includă, de asemenea, sisteme de absorbție a căldurii și a vaporilor de apă, suflantă, brațe pentru călcat mâneci și alte componente. Materia primă principală utilizată pentru mesele de călcat este metalul, în principal oțel (placă de metal, tuburi, sârmă). Alte materii prime utilizate în producția de mese de călcat includ materialul de vopsire/acoperire, componente din plastic, material plastic spongios și material textil.

(73)

Structura de cost variază în funcție de tipul de masă produs, de exemplu mesele de călcat de top conțin alte tipuri de materiale în comparație cu mesele de călcat de bază. Comisia s-a bazat pe cererea de reexaminare pentru a specifica factorii de producție utilizați pentru a produce mese de călcat. Astfel cum s-a menționat mai sus, niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații în acest sens.

(74)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (41). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 43-57 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(75)

În mod normal, la aceste prețuri de import ar trebui să fie adăugate și prețurile de transport intern. Totuși, având în vedere constatările referitoare la existența unui dumping din considerentele 87-89, precum și natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la o creștere a valorii normale și, în consecință, la o marjă de dumping mai mare.

(76)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru 2022 privind costul mediu al forței de muncă în sectorul siderurgic din Clasificarea statistică a activităților economice, denumită în mod obișnuit NACE, care include costurile cu forța de muncă din sectorul producției siderurgice, și anume codul NACE C-259 Fabricarea altor articole din metal (42).

(77)

Potrivit cererii de reexaminare, energia (energie electrică și gaze naturale) care este consumată în timpul procesului de producție a meselor de călcat este nesemnificativă. Acest lucru a fost confirmat de constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, care nu au fost contestate în cadrul prezentei investigații. Întrucât investigația nu a dezvăluit nicio informație care să contrazică aceste constatări, acestea au fost acceptate și, prin urmare, în scopul prezentei investigații, cheltuielile cu energia au fost considerate neglijabile.

(78)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(79)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitanți, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs. În absența oricăror informații disponibile public pentru producătorii de mese de călcat din Turcia, costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza informațiilor găsite în statisticile sectoriale publicate de Banca Centrală a Turciei, și anume pe baza celor mai recente statistici disponibile (2023) pentru C-259 Fabricarea altor articole din metal.

(80)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor/producătorilor-exportatori chinezi, nu s-a putut stabili ce modele de mese de călcat erau produse în China. Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, solicitanții au identificat șase modele de mese de călcat, inclusiv mese de călcat din gama inferioară și superioară. Valoarea normală a fost stabilită pentru aceste modele în conformitate cu metodologia explicată în considerentele 81-83 de mai jos.

(81)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea meselor de călcat.

(82)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentul 78. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(83)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(84)

Având în vedere faptul că niciun producător-exportator chinez nu a cooperat și, în consecință, Comisia nu dispunea de informații cu privire la gama de produse nici pentru piața internă, nici pentru exporturile către Uniune, Comisia a stabilit, de asemenea, o valoare normală la nivel național prin calcularea mediei valorilor normale pentru fiecare tip de produs.

(85)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, stabilirea prețului de export pentru toate importurile s-a bazat pe datele disponibile. Prețul de export s-a bazat pe informațiile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și a fost ajustat la nivelul franco la bord („FOB”) prin deducerea manipulării și a transportului maritim pe baza elementelor de probă furnizate în cererea de reexaminare (43). Întrucât, în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), volumul importurilor este raportat în kg, Comisia a convertit cifrele raportate în bucăți (unități) utilizând cheia de conversie stabilită în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (44) menționată în considerentul 8.

(86)

Comisia nu dispune de informații detaliate privind gama de produse din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, iar cifrele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) includ toate mesele de călcat fără a distinge tipurile. În consecință, Comisia a utilizat, de asemenea, prețurile de export, pe tip de produs, din ofertele și cotațiile furnizate în cerere (45), ajustate la nivelul FOB pe aceeași bază ca datele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cererea nu dispunea de nicio dovadă a costurilor de transport intern în China, astfel încât a utilizat prețul FOB ca substitut pentru prețul franco fabrică. Având în vedere constatarea referitoare la existența unui dumping din considerentele 87-89, precum și natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că deducerea transportului intern nu este necesară, deoarece ar conduce doar la o scădere a prețului de export și, în consecință, la o marjă de dumping mai mare.

(87)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică astfel cum a fost stabilit mai sus. Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 10 %.

(88)

De asemenea, Comisia a comparat prețurile de export bazate pe cererea de reexaminare cu valorile normale stabilite pentru tipurile de produs corespunzătoare, astfel cum au fost stabilite în cursul prezentei investigații. Din acest motiv, marjele de dumping exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, variază de la 37 % la 104 %, în funcție de tipul de produs.

(89)

Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(90)

Ca urmare a constatărilor privind existența dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China și atractivitatea pieței Uniunii.

(91)

Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a furnizat informații cu privire la capacitatea efectivă de producție din China. Întrucât nu există nici informații disponibile în mod public cu privire la mesele de călcat în mod specific, cum ar fi statistici sau studii de piață, constatările au trebuit să se bazeze pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare și pe constatările formulate în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, ca date disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(92)

Conform informațiilor din cerere, producătorii chinezi au o capacitate de producție excedentară (46). Elementele de probă furnizate de solicitanți în cerere s-au bazat pe reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor și au fost confirmate de concluziile celui mai recent raport al Comisiei pentru comerț internațional din SUA din august 2021 (a treia reexaminare a ordonanței privind taxa antidumping). Aceasta din urmă arată că producătorii chinezi au capacitatea de a crește și mai mult exporturile produsului în cauză, prin transferarea producției între liniile de producție existente, în funcție de cerere. Datele privind exporturile utilizate în raportul Comisiei pentru comerț internațional din SUA au arătat deja că, între 2015 și 2020, producătorii chinezi au fost cei mai mari exportatori mondiali de alte tipuri de mobilier din metal, care includ mese de călcat și alte produse din aceeași categorie generală de produse. Acestea au reprezentat între 46 % și 56 % din exporturile mondiale de astfel de produse (47). În plus, potrivit solicitanților și pe baza celui mai recent raport, această supracapacitate rezultă din sprijinul care denaturează concurența acordat de GC și din supracapacitățile existente în ceea ce privește principalul factor de producție, și anume oțelul.

(93)

Pe baza constatărilor din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor care nu au fost contestate în prezenta investigație, producătorii chinezi pot să-și instaleze cu ușurință capacități de producție suplimentare deoarece procesul de producție este bazat în principal pe forța de muncă. În plus, producătorii chinezi de mese de călcat produc și alte produse din metal pe linii de producție care ar putea fi folosite cu ușurință pentru a produce mese de călcat. Acest lucru le permite producătorilor chinezi să-și sporească producția de mese de călcat transferând producția între liniile de producție existente, în funcție de cerere. O astfel de sporire a capacității nu necesită investiții sau competențe importante, iar transferul de la un produs la altul este, prin urmare, ușor de realizat. Investigația actuală nu a dezvăluit nicio informație care să pună sub semnul întrebării aceste constatări.

(94)

Pe această bază, reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a concluzionat că există capacități de producție ridicate disponibile în RPC, care acoperă cel puțin aproape 100 % din consumul din UE, care pot crește cu ușurință și mai mult (48). Investigația actuală nu a dezvăluit nicio informație care să pună sub semnul întrebării aceste constatări.

(95)

Analiza exporturilor din China a arătat că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, piața UE rămâne una dintre cele mai importante piețe de export pentru producătorii chinezi de mese de călcat.

(96)

Acest lucru este confirmat de faptul că, pe durata perioadei investigației de reexaminare, cota de piață chineză a fost în continuare de 6 % în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Acest lucru indică în mod clar că UE rămâne o piață atractivă pentru producătorii chinezi de mese de călcat și că este probabil ca importurile din RPC să crească în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(97)

În august 2021, în cadrul celei de a treia reexaminări în perspectiva expirării măsurilor din SUA (49), în urma unei prime reexaminări (50) și a unei a doua reexaminări (51) în perspectiva expirării măsurilor care decurg din investigația antidumping inițială deschisă în 2003 și care a instituit taxe antidumping pentru mesele de călcat din RPC cuprinse între 9,47 % și 157,68 %, Departamentul Comerțului din SUA (denumit în continuare „DOC”) a notificat continuarea ordonanței privind taxa antidumping asupra meselor de călcat din China pentru alți cinci ani.

(98)

Pe lângă aceste taxe, începând cu 24 septembrie 2018, mesele de călcat importate din China au făcut obiectul unei taxe ad valorem suplimentare de 10 % în SUA, care a fost majorată în continuare la o taxă ad valorem de 25 % începând cu 10 mai 2019 (52).

(99)

În urma unei reexaminări a circumstanțelor modificate a ordonanței privind taxa antidumping referitoare la importurile de mese de călcat din RPC, deschisă inițial în 2022, la 19 aprilie 2023, DOC al SUA a decis să nu revoce ordonanța de instituire a unor astfel de taxe (53).

(100)

În mod similar, în Regatul Unit, Trade Remedy Authority din Regatul Unit (Autoritatea Măsurilor de Apărare Comercială denumită în continuare „TRA”) a stabilit că taxele antidumping ale UE pentru mesele de călcat originare din China urmau să fie transferate. Prin urmare, taxele antidumping la importurile chineze de mese de călcat în UE, și anume cele aplicabile în prezent în UE, au fost instituite prin transfer și către importurile chineze de mese de călcat în Regatul Unit (54).

(101)

Aceste măsuri din SUA și Regatul Unit limitează piețele de export ale producătorilor chinezi, ceea ce face probabil ca aceștia să își crească exporturile către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(102)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel cum au fost stabilite în considerentele 87-89, și privind evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum s-a explicat în considerentele 91-101, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping vizând importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.

(103)

Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(104)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 3,7 milioane de bucăți. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor furnizate de solicitant, care au fost comparate cu datele verificate ale societăților incluse în eșantion. Așa cum se precizează în considerentul 17, în cadrul eșantionului au fost selectați producători din Uniune, reprezentând aproximativ 55 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(105)

Consumul din UE a fost stabilit pe baza volumului importurilor înregistrat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii în UE astfel cum a fost furnizat de solicitant. Acest volum al vânzărilor a fost comparat și actualizat, la nevoie, în ceea ce privește informațiile verificate din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Întrucât, în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), volumul importurilor este raportat în kg, Comisia a convertit cifrele, după caz, în bucăți (unități) utilizând cheia de conversie stabilită în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (55) menționată în considerentul 8.

(106)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (bucăți)

(107)

În perioada examinată, consumul în UE a scăzut cu 12 %. Cea mai mare parte a acestei scăderi a avut loc în principal între 2020 și 2022. Scăderea din 2021 până în 2023 a avut loc într-o perioadă de creștere a prețurilor pentru a acoperi creșterea bruscă a costurilor materiilor prime, în principal ale oțelului, în urma izbucnirii războiului din Ucraina (56). Consumul a crescut din nou ușor în perioada investigației de reexaminare în comparație cu întregul an 2023.

(108)

În perioada examinată, importurile din RPC în Uniune și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (bucăți) și cota de piață

(109)

Importurile au scăzut cu 45 % între 2020 și 2022, dar ulterior au crescut din nou, inclusiv în perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, acestea au scăzut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, cota de piață a importurilor din China a rămas relativ stabilă, scăzând de la 7 % în 2020 la 5 % în 2021, dar crescând din nou la 6 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși cantitățile totale ale importurilor au scăzut, reflectând, de asemenea, modelul consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se descrie în considerentul 107, cota de piață a importurilor din China a rămas consecventă pe parcursul întregii perioade examinate.

(110)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, există o lipsă de informații cu privire la tipurile de produse importate din RPC. Prin urmare, Comisia a luat în considerare diferitele coduri vamale TARIC sub care au fost înregistrate importurile din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum figurează în considerentul 30. Pe această bază, în cursul perioadei examinate, între 80 % și 95 % din mesele de călcat importate din RPC au fost compuse din oțel (TARIC 7323 93 00 10 și 7323 99 00 10) (57). Printre acestea, volumul importurilor utilizând codul TARIC relevant pentru oțelul inoxidabil (7323 93 00 10) a crescut în cursul perioadei examinate de la 19 % din volumul total al importurilor în 2020 la 36 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu o scădere de la 75 % la 59 % a volumelor totale ale importurilor pentru codul TARIC care acoperă alte tipuri de oțel (7323 99 00 10).

(111)

Din cauza lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul mediu de import al importurilor din RPC a fost stabilit pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile consemnate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și folosind aceeași cheie de conversie prevăzută în considerentul 105. Subcotarea prețurilor importurilor în comparație cu prețurile industriei Uniunii a fost stabilită ținând seama de informațiile prezentate de solicitanți și de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(112)

Prețurile medii ponderate ale importurilor în Uniune din RPC au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/bucăți)

(113)

Prețurile de import din RPC au crescut cu 56 % în cursul perioadei examinate. Cantitățile importate au crescut în special pentru tipurile de produse care utilizează oțel inoxidabil încadrat la codul SA 7323 93 00 (TARIC 7323 93 00 10), generând prețuri mai mari decât tipurile de produse importate de la codul 7323 99 00 (TARIC 7323 99 00 10). Cantitățile importate din produsele de la acest ultim cod au scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în considerentul 110.

(114)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în relația cu clienți neafiliați de pe piața UE, ajustate la un nivel franco fabrică (și anume, excluzând costurile de transport din UE și după deducerea reducerilor și a rabaturilor), au fost comparate, pe baza unei analize în funcție de tip, cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor prevăzute în considerentul 111 de mai sus, pe baza prețului CIF, incluzând apoi taxa vamală și taxa antidumping.

(115)

Comparația a arătat că, dacă sunt exprimate ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe durata perioadei investigației de reexaminare, importurile din China subcotează prețurile industriei Uniunii cu 4 %. După deducerea taxei antidumping în vigoare, marja de subcotare s-a ridicat la 26 %.

(116)

Importurile de mese de călcat din alte țări terțe decât RPC au provenit în principal din Turcia, Ucraina și India.

(117)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de mese de călcat din alte țări terțe au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(118)

Volumul importurilor din toate țările terțe care nu fac obiectul măsurilor, considerate în ansamblul lor, a fost de aproximativ 1,8 milioane de bucăți pe durata perioadei investigației de reexaminare, reprezentând o cotă de piață de 35 %. Cea mai mare parte a acestor importuri a provenit din Turcia și Ucraina. Pe parcursul întregii perioade examinate, volumul importurilor din toate țările terțe care nu fac obiectul măsurilor a scăzut de la 41 % în 2020 la 32 % în 2023, înainte de a crește din nou ușor până la 35 % în perioada investigației de reexaminare.

(119)

Importurile din Turcia au rămas, în general, stabile în cursul perioadei examinate, fluctuând între 0,9 și 1,1 milioane de bucăți pe an. Importurile totale s-au ridicat la 1,1 milioane în 2020 și la 1,0 milioane în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(120)

În schimb, importurile din Ucraina au scăzut de la 1,0 milioane la 0,5 milioane de bucăți în 2023. Cea mai mare scădere s-a înregistrat de la 1,0 milioane 2021 la mai puțin de 0,6 milioane de bucăți în 2022, ceea ce reflectă izbucnirea războiului din Ucraina. În perioada investigației de reexaminare, importurile din Ucraina au început să crească din nou.

(121)

Importurile din India au rămas relativ stabile (aproximativ 0,2 milioane de bucăți anual) pe durata perioadei examinate. Volumul importurilor din alte țări terțe a fost scăzut, scăzând de la 0,2 milioane de bucăți la 0,1 milioane de bucăți pe durata perioadei examinate.

(122)

În ceea ce privește cota de piață, tendințele descrise mai sus s-au tradus printr-o creștere cu 1 punct procentual, de la 18 % în 2020 la 19 % în perioada investigației de reexaminare, pentru Turcia și o scădere de la o cotă de piață de la 17 % în 2020 la 12 % în perioada investigației de reexaminare pentru Ucraina. Cota de piață a Indiei a rămas stabilă la aproximativ 3 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a celorlalte țări terțe, a scăzut de la 3 % în 2020 la 2 % în perioada investigației de reexaminare.

(123)

Prețul mediu al importurilor din Turcia a crescut de la 9 EUR/bucată în 2020 la 11,6 EUR/bucată în perioada investigației de reexaminare. În aceeași perioadă, prețul mediu al importurilor din Ucraina a crescut ușor, de la 11 EUR/bucată la 14 EUR/bucată, în timp ce prețul mediu al importurilor din India a crescut de la 8,99 la 19,36 EUR/bucată.

(124)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(125)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(126)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în chestionarul transmis de solicitanți, precum și a datelor conținute în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(127)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(128)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor.

(129)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(130)

Producția totală din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, crescând cu doar 6 % în 2022, ridicându-se la 4,0 milioane de bucăți, dar scăzând în 2023 și în cursul perioadei investigației de reexaminare, când a atins niveluri similare cu cele din 2020. Vârful producției din anul 2022 a urmat evoluția volumului vânzărilor prezentată în secțiunea următoare. Capacitatea de producție a rămas aceeași pe parcursul întregii perioade examinate.

(131)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (bucăți)

(132)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața UE a rămas, în esență, stabil, cu ușoare fluctuații în cursul perioadei examinate. După o creștere de la 3,2 milioane în 2021 la 3,4 milioane de bucăți în 2022, volumul vânzărilor a scăzut din nou la 3,3 milioane în 2023 iar în perioada investigației de reexaminare a fost aproximativ la același nivel ca în anul 2020, ridicându-se la 3,2 milioane de bucăți. Cota de piață a industriei din Uniune a urmat tendința vânzărilor, crescând în 2022 și 2023 și scăzând din nou în cursul perioadei investigației de reexaminare. Per total, ea a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(133)

În timp ce volumul vânzărilor a rămas la aproximativ același nivel în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei UE a crescut cu 9 puncte procentuale, ajungând la 59 %. Acest lucru se explică prin scăderea generală ușoară a consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se descrie în considerentul 107.

(134)

Producția și volumul vânzărilor industriei Uniunii au rămas stabile, în timp ce consumul a scăzut ușor, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață a industriei Uniunii. Ocuparea forței de muncă pentru industria Uniunii a rămas stabilă pe toată perioada examinată. Pe această bază, se poate concluziona că industria Uniunii și-a menținut, dar nu și-a consolidat poziția în ceea ce privește producția și vânzările pe o piață ușor în scădere în cursul perioadei examinate.

(135)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(136)

Ocuparea forței de muncă, deși ușor fluctuantă, a rămas, în general, stabilă în cursul perioadei examinate. Mai precis, s-a înregistrat o scădere a ocupării forței de muncă de la 2020 la 2021, urmată de o creștere în anul 2022 până la nivelul maxim. Ulterior, numărul de angajați a scăzut din nou la același nivel ca în 2020, reflectând, de asemenea, volumul mai scăzut al producției și al vânzărilor în anul 2023 și în perioada investigației de reexaminare în comparație cu anul 2022.

(137)

Productivitatea, măsurată ca producție (unități) pe persoană angajată pe an, a rămas relativ stabilă, cu fluctuații minore. Începând din 2020, acesta a crescut ușor în 2022 și a revenit la nivelul din 2020 în perioada investigației de reexaminare.

(138)

Dumpingul a continuat în perioada investigației de reexaminare la un nivel semnificativ. Producătorii-exportatori chinezi au continuat, de asemenea, să subcoteze prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe durata perioadei investigației de reexaminare.

(139)

În același timp, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, nivelul importurilor din China a rămas semnificativ, reprezentând între 5 % și 7 % din cota de piață în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, impactul avut de amploarea marjei de dumping reale din China asupra industriei Uniunii a persistat nu poate fi considerat neglijabil.

(140)

Cu toate acestea, în pofida faptului că exista încă dumping pentru importurile din RPC, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un efect de protecție și un impact global pozitiv asupra industriei Uniunii.

(141)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/bucată)

(142)

Prețurile medii au crescut cu 33 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare. Această creștere urmează creșterii bruște a costurilor de producție, și anume pentru cele mai importante materii prime din oțel, ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina (58). Industria Uniunii a reușit să crească prețurile, inclusiv în contextul unei creșteri generale a inflației în UE cauzată de perturbarea lanțurilor de aprovizionare ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina. Totuși, această tendință de creștere a prețurilor ca urmare a creșterii costurilor materiilor prime s-a încheiat în cursul anului 2023. În perioada investigației de reexaminare, industria Uniunii nu a mai crescut nivelul prețurilor și în contextul creșterii importurilor, astfel cum se prevede în considerentele 109 și 118. Prețurile chiar au scăzut ușor în comparație cu anul 2023.

(143)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(144)

Costurile medii cu forța de muncă au crescut constant în cursul perioadei examinate, în ansamblu cu aproximativ 30 %. Această creștere reflectă tendința generală din UE, salariile nominale crescând pentru a răspunde creșterii costului vieții, inclusiv a costurilor energiei, în special în urma izbucnirii războiului din Ucraina (59).

(145)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(146)

Nivelul stocurilor, exprimat ca procent din volumul producției, a rămas în general stabil în cursul perioadei examinate, înregistrând o creștere a stocurilor finale de la 3 % în 2022 la 4 % în 2023.

(147)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(148)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din UE ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, profitabilitatea industriei Uniunii a fost fluctuantă. Aceasta a crescut mai întâi între 2020 și 2021 de la 3,69 % la 4,61 %, apoi a scăzut în 2022 la 3,27 % și a crescut din nou în 2023 la 6,85 %. În perioada investigației de reexaminare, profitabilitatea a scăzut ușor, ajungând la 6,52 %. În ansamblu, rentabilitatea a crescut de la 3,69 % în 2020 la 6,52 % în perioada investigației de reexaminare, ceea ce a reprezentat o creștere de 2,83 puncte procentuale. În pofida tendinței de creștere, nivelul profiturilor nu a atins profitul-țintă care a fost considerat adecvat pentru această industrie în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (și anume 7,0 %) (60), cu excepția anului 2023, unde nivelurile de profitabilitate s-au apropiat de acest prag. Acest lucru se datorează în principal creșterii costului de producție, astfel cum se menționează în considerentul 142, care a fost mai pronunțată între 2020 și 2022 decât creșterea prețurilor de vânzare în aceeași perioadă. În 2023 și în perioada investigației de reexaminare, această tendință s-a inversat, iar prețurile de vânzare au crescut mai rapid decât costurile, ceea ce s-a reflectat, de asemenea, în profitabilitatea acestor ani, care a crescut semnificativ în comparație cu 2022.

(149)

Fluxul net de lichidități rezultat din activitățile operaționale a urmat aceeași tendință ca și profitabilitatea. Fluxul net de lichidități a scăzut între 2020 și 2022, în special între 2021 și 2022. Acest lucru a avut loc într-o perioadă de creștere a prețurilor de vânzare, dar și de creștere a costurilor de producție. Începând din 2023, fluxul net de lichidități s-a îmbunătățit, fiind, de asemenea, substanțial mai mare decât la începutul perioadei examinate.

(150)

În ansamblu, valoarea investițiilor anuale s-a redus la aproximativ jumătate între 2020 și 2022. În urma acestei scăderi bruște, nivelurile investițiilor s-au redresat în 2023 și în perioada investigației de reexaminare, rămânând în același timp la niveluri relativ scăzute. Astfel, în comparație cu 2020, s-a înregistrat în continuare o scădere cu 43 %. În reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a observat că sumele mari ale investițiilor anuale au fost precedate de rate de profit ridicate (61). Acest lucru este confirmat de prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Ratele scăzute ale profitului la începutul perioadei examinate au fost urmate de o scădere a investițiilor anuale, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a activităților de investiții ale industriei Uniunii.

(151)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Între 2020 și 2022, procentul a crescut odată cu scăderea valorii contabile nete a investițiilor, în timp ce profiturile au rămas stabile. Începând cu anul 2023, ratele de rentabilitate a investițiilor au fost cele mai ridicate, în condițiile în care sumele anuale ale investițiilor au crescut. Acest lucru arată că industria Uniunii a fost capabilă și dispusă să crească investițiile, odată ce profitabilitatea a fost suficient de ridicată.

(152)

Principalii indicatori de prejudiciu, cum ar fi cota de piață, prețurile de vânzare, precum și profitabilitatea și alți indicatori financiari, cum ar fi investițiile, au arătat o tendință pozitivă. Niciunul dintre indicatorii de prejudiciu nu a prezentat tendințe negative semnificative. Cu toate acestea, profitabilitatea a rămas cu mult sub profitul-țintă de 7 % până în 2022 și a ajuns abia în jurul acestui prag în 2023 și în perioada investigației de reexaminare.

(153)

Capacitatea industriei Uniunii de a-și crește prețurile de vânzare a fost limitată din cauza concurenței neloiale a importurilor din RPC care, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, a crescut ca volum în cursul perioadei investigației de reexaminare la prețuri inferioare celor practicate de industria Uniunii. Ca atare, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile suficient pentru a compensa creșterea costului de producție care a avut loc în cursul perioadei examinate.

(154)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că situația industriei Uniunii nu s-a deteriorat în cursul perioadei examinate și că măsurile au fost eficace într-o anumită măsură, în special într-o situație de creștere a costurilor de producție, și au servit drept plasă de siguranță, împiedicând o creștere semnificativă a importurilor la prețuri scăzute din China, ceea ce a permis industriei Uniunii să realizeze anumite profituri și să nu înregistreze pierderi.

(155)

Prin urmare, se consideră că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu material în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere creșterea costurilor de producție în cursul perioadei examinate, nivelul scăzut al investițiilor și profitabilitatea care, deși în creștere, au rămas sub profitul indicativ, se poate considera că industria Uniunii are încă nevoie de timp pentru a-și consolida dezvoltarea pozitivă și, prin urmare, se află încă într-o situație vulnerabilă.

(156)

În ansamblu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(157)

Având în vedere constatările și concluziile prezentate în considerentele 152-156, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a examinat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din RPC, atractivitatea pieței UE, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi și nivelurile posibile ale prețurilor către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate și efectul importurilor viitoare asupra situației industriei din Uniune.

(158)

Astfel cum se menționează în considerentele 91-94 pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, producătorii chinezi de mese de călcat dispun de o capacitate neutilizată semnificativă și sunt în măsură să adauge o capacitate de producție suplimentară.

(159)

Astfel cum se menționează în considerentele 95-101, piața Uniunii a rămas atractivă pentru importurile din China, după cum reiese din faptul că acestea au intrat în continuare pe piața Uniunii în cantități semnificative, reprezentând o cotă de piață de 6 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, în pofida măsurilor în vigoare.

(160)

Deși cantitatea totală a importurilor a scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se menționează în considerentul 108, cantitatea importurilor de mese de călcat din oțel inoxidabil a crescut, generând prețuri mai mari decât alte tipuri de produse, astfel cum se menționează în considerentele 110 și 113. Se preconizează că această tendință de creștere a importurilor se va accelera în cazul abrogării măsurilor. Oțelul inoxidabil este tocmai un sector în care producătorii din RPC se bucură de un avantaj față de concurenții străini din cauza intervenției persistente a guvernului, astfel cum s-a subliniat deja în raport.

(161)

În ceea ce privește nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping, s-a considerat că importurile din China subcotau deja industria din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Marja de subcotare, fără a lua în considerare măsurile antidumping, s-a ridicat la 26 %, fiind considerată o estimare rezonabilă a eventualelor niveluri viitoare ale prețurilor importurilor din China în cazul abrogării măsurilor.

(162)

Având în vedere considerațiile de mai sus, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire industria Uniunii se va confrunta cu o creștere importantă a importurilor din China, care vor subcota în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. Dacă, în încercarea de a rămâne profitabilă, industria Uniunii și-ar menține nivelurile actuale ale prețurilor, este probabil ca aceasta să piardă rapid volumul vânzărilor și cota de piață, chiar și în cazul creșterii consumului. Pierderea volumului vânzărilor ar conduce la rate de utilizare a capacității mai scăzute și la o creștere a costului mediu de producție. La rândul său, acest lucru ar conduce la o deteriorare a situației financiare a industriei Uniunii și la o scădere a profitabilității sale, care s-a situat deja sub profitul indicativ în cursul perioadei examinate.

(163)

În subsidiar, dacă industria Uniunii ar încerca să corespundă nivelurilor mai scăzute ale prețurilor importurilor în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, acest lucru ar avea un impact negativ imediat asupra nivelului său de profitabilitate, care se situează în continuare sub profitul indicativ. Ar exista, de asemenea, un efect negativ asupra investițiilor care, în orice caz, nu s-au redresat pe deplin în cursul perioadei examinate, precum și un impact negativ asupra indicatorilor financiari ai industriei Uniunii. Această situație ar avea un impact grav asupra capacității industriei Uniunii de a se dezvolta în continuare. În cele din urmă, acest lucru ar conduce la o scădere a volumului vânzărilor și a cotei de piață, precum și la pierderea de locuri de muncă pe piața Uniunii.

(164)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(165)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menținerea măsurilor antidumping existente nu ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților cu amănuntul, ale consumatorilor și ale utilizatorilor.

(166)

Comisia reamintește că, în investigațiile anterioare, adoptarea menținerii măsurilor nu a fost considerată contrară interesului Uniunii. De asemenea, faptul că prezenta investigație este o reexaminare, care analizează o situație în care măsurile antidumping au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părților vizate de măsurile antidumping actuale. Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului și a prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

(167)

Astfel cum se menționează în considerentele 162 și 163, investigația a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Pe de altă parte, continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își mențină sau chiar să își crească nivelurile actuale ale prețurilor și să atingă marje de profit sustenabile, evitând astfel perioadele de deteriorare financiară. Acest lucru ar permite industriei Uniunii să își continue și să își sporească investițiile și, astfel, să își mențină și să își dezvolte poziția pe piața UE.

(168)

Prin urmare, se concluzionează că menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(169)

Niciun importator neafiliat nu a cooperat la investigație. Niciuna dintre celelalte potențiale părți interesate nu s-a manifestat în cursul investigației. La fel ca în investigația anterioară, nicio parte reprezentând interesele utilizatorilor finali, precum asociații ale consumatorilor, nu a intervenit sau cooperat în investigație.

(170)

Pe baza constatărilor reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor sau utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii. Reexaminarea actuală nu a adus nicio informație care să conteste aceste constatări.

(171)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 116, importurile din alte țări terțe care nu fac obiectul taxelor antidumping au reprezentat aproximativ o treime din cota de piață a Uniunii, contribuind la concurența prețurilor și la alegerea ofertei pe piață. Prin urmare, se concluzionează că nu există dovezi care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii produsului care face obiectul reexaminării sau alte părți interesate.

(172)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping în vigoare.

(173)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea continuării dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului și interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de mese de călcat din China ar trebui menținute.

(174)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile la autoritățile vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(175)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(176)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(177)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă întreprindere care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(178)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își modifică ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (62). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(179)

Datele statistice privind mesele de călcat sunt exprimate în mod frecvent în număr de bucăți. Cu toate acestea, în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (63) nu este specificată nicio astfel de unitate de măsură suplimentară pentru mesele de călcat. Prin urmare, este necesar ca, pentru importurile de mese de călcat, să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar greutatea în kg sau tone, ci și numărul de bucăți importate. Pentru codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 și 8516 90 00 51, trebuie precizat numărul de bucăți.

(180)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu s-au primit observații.

(181)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (64), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(182)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,