C-45/0562005C00450009.000140011402424CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL LÉGER — CAUZA C-45/05MAATSCHAP SCHONEWILLE-PRINS<TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Philippe Léger</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20060713">13 iulie 2006</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING.CONTINUED="YES"><P>Limba originală: franceza.</P></NOTE></P></TI>1.Prin prezenta trimitere preliminară, se solicită Curţii să stabilească în ce măsură şi pe ce temei un stat membru poate restrânge şi/sau suprima dreptul la o primă de sacrificare a bovinelor, în cazul în care s-a constatat o notificare tardivă către baza de date electronică a sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor a datelor privind deplasările de animale dinspre sau către o exploataţie agricolă.<TI><NP><NO.P>I —</NO.P><TXT>Cadrul juridic</TXT></NP></TI><TI><NP><NO.P>A —</NO.P><TXT>Reglementarea comunitara</TXT></NP></TI>2.În temeiul articolului 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat

JO L 160, p. 21, Ediţie specială, 03/vol. 28, p. 80.

, un crescător de animale care creşte bovine în ferma sa se poate califica, la cerere, pentru o primă de sacrificare. Aceasta se acordă la sacrificarea de animale eligibile sau la exportul acestora către o ţară terţă.3.Potrivit articolului 11 alineatul (1) al doilea paragraf din acest regulament:

Pentru prima de sacrificare sunt eligibile următoarele:

(a)tauri, tăuraşi, vaci şi juninci de la vârsta de opt luni,(b)viţei cu vârsta de peste o lună şi sub şapte luni, cu o greutate a carcasei mai mică de 160 kilograme, cu condiţia ca aceste animale să fie deţinute de către crescătorul de animale pentru o perioadă care urmează să fie determinată

Această perioadă de reţinere, care constituie o condiţie pentru acordarea primei de sacrificare, a fost definită şi durata acesteia a fost stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 2342/1999 al Comisiei din 28 octombrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1254/1999 în ceea ce priveşte schema primelor (JO L 281, p. 30). Articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2342/1999 prevede astfel că [p]rima se plăteşte agricultorului care a deţinut animalul pe o perioadă de deţinere de minimum două luni şi care s-a încheiat cu mai puţin de o lună înainte de sacrificare sau de exportare [traducere neoficială]. în plus, articolul 37 alineatul (2) din regulamentul respectiv prevede că [î]n cazul viţeilor sacrificaţi înainte de vârsta de trei luni, perioada de deţinere este de o lună, [traducere neoficială]

.

4.Pe de altă parte, considerentul (18) al Regulamentului nr. 1254/1999 indică faptul că plăţile directe ar trebui acordate crescătorilor de animale respectivi atunci când aceştia se conformează regulilor Comunităţii cu privire la identificarea şi înregistrarea bovinelor. Articolul 21 din acest regulament prevede, prin urmare, că [p]entru a se califica pentru plăţile directe prevăzute [la capitolul 1 din respectivul regulament], animalele trebuie să fie identificate şi înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 820/97 [

Regulamentul Consiliului din 21 aprilie 1997 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat (JO L 117, p. 1).

]

Această dispoziţie din Regulamentul nr. 1254/1999 a fost eliminată în temeiul articolului 152 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori si de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, p. 1, Editie specială, 03/vol. 49, p. 177). Regulamentul nr. 1782/20Ò3 conţine totuşi o dispoziţie similară la articolul 138.

.5.Acest din urmă regulament a fost abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European

Regulamentul din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, p. 1, Ediţie specială, 03/vol. 34, p. 186). Potrivit articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1760/2000, [t]rimiterile la Regulamentul [...] nr. 820/97 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexă.

, care numără printre principalele sale obiective şi stabilirea unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor.<TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor</TXT></NP></TI>6.Ca urmare a instabilităţii pieţei cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat cauzate de criza encefalopatiei spongiforme bovine, stabilirea unui sistem eficient de identificare şi înregistrare a bovinelor în stadiul de producţie, precum şi crearea unui sistem de etichetare comunitară specifică în acest sector au ca obiective creşterea încrederii consumatorilor în calitatea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat, menţinerea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice şi întărirea stabilităţii pieţei cărnii de vită şi mânzat

A se vedea considerentele (4)-(7) ale Regulamentului nr. 1760/2000.

.7.Potrivit articolului 3 primul paragraf din Regulamentul nr. 1760/2000, sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor cuprinde următoarele elemente: crotalii pentru identificarea individuală a animalelor, paşapoarte pentru animale, registre individuale păstrate în fiecare exploataţie şi baze de date electronice.8.Potrivit legiuitorului comunitar, [î]n scopul unei identificări rapide şi precise din raţiuni de control al regimurilor de ajutoare comunitare, fiecare stat membru creează o bază de date electronică la nivel naţional, în care să se înregistreze identitatea animalului, toate exploataţiile din teritoriu şi circulaţia animalelor, în conformitate cu dispoziţiile Directivei 97/12/CE a Consiliului din 17 martie 1997 de modificare şi actualizare a Directivei 64/432/CEE privind problemele de sănătate animală care afectează comerţul intracomunitar cu bovine şi porcine [

JO L 109, p. 1, Ediţie specială, 03/vol. 21, p. 94.

], precizând imperativele sanitare pentru această bază de date

Considerentul (14) al Regulamentului nr. 1760/2000.

. Articolul 5 din Regulamentul nr. 1760/2000 prevede, aşadar, crearea de către autoritatea competentă a fiecărui stat membru a unei baze de date electronice care conţine, începând cu 31 decembrie 1999, toate datele cerute în temeiul Directivei 64/432 a Consiliului din 26 iunie 1964

JO 1964, 121, p. 1977, Ediţie specială, 03/vol. 1, p. 10.

.9.Potrivit articolului 7 alineatul (1) din acest regulament:

Toţi deţinătorii de animale, cu excepţia transportatorilor:

ţin un registru la zi,

semnalează, din momentul în care baza de date electronică este pe deplin operaţională, autorităţii competente, într-un interval stabilit de statul membru şi cuprins între 3 şi 7 zile, toate deplasările destinate [a se citi către] sau provenind din [a se citi dinspre] exploataţie, precum şi toate naşterile şi decesele animalelor din exploataţie, precizând data [...]

10.Pe de altă parte, articolul 22 alineatul (1) din regulamentul respectiv are următorul cuprins:

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea dispoziţiilor prezentului regulament. [...]

Orice sancţiune impusă de statul membru unui deţinător este proporţională cu gravitatea infracţiunii [a se citi încălcării]. Sancţiunile pot include, dacă această măsură se justifică, o limitare a circulaţiei animalelor dinspre sau către exploataţia deţinătorului în cauză.

<TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Sistemul integrat de gestionare şi control pentru anumite scheme de ajutoare comunitare</TXT></NP></TI>11.Acest sistem integrat a fost instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 al Consiliului

Regulamentul din 27 noiembrie 1992 de instituire a unui sistem integrat de gestionare şi control pentru anumite scheme de ajutoare comunitare (JO L 355, p. 1). Acest regulament a fost abrogat prin Regulamentul nr. 1782/2003.

. Acesta corespunde dorinţei exprimate atunci de legiuitorul comunitar de a defini mecanisme de gestionare şi control care să acopere schemele de sprijin financiar în sectorul culturilor arabile şi în cele ale cărnii de vită şi mânzat, de oaie şi de capră, în scopul punerii în aplicare a schemelor de plăţi directe introduse ca urmare a reformei politicii agricole comune decise în 1992. Astfel cum se arată în al cincilea considerent al acestui regulament, sistemul integrat trebuie să cuprindă, la nivelul fiecărui stat membru, o bază de date electronică, un sistem alfanumeric de identificare a parcelelor agricole, cereri de ajutoare ale producătorilor, un sistem integrat de control şi, în sectorul producţiei animale, un sistem de identificare şi înregistrare a animalelor, [traducere neoficială]12.Regulamentul (CEE) nr. 3887/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare şi control pentru anumite scheme de ajutoare comunitare

JO L 391, p. 36. Regulamentul a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2721/2000 al Comisiei din 13 decembrie 2000 (JO L 314, p. 8, denumit in continuare Regulamentul nr. 3887/92).

 are drept obiective să controleze în mod eficient respectarea dispoziţiilor în domeniul ajutoarelor comunitare şi să instituie prevederi care urmăresc să prevină, precum şi să sancţioneze în mod eficient neregulile şi fraudele.13.în această privinţă, al nouălea considerent al acestui regulament arată că trebuie prevăzute sancţiuni eşalonate în funcţie de gravitatea neregulii comise, mergând până la excluderea totală de la beneficiul unei scheme pentru anul respectiv şi pentru anul următor [traducere neoficială]. Astfel, articolul 10b din regulamentul respectiv prevede sancţiuni mergând de la reducerea până la suprimarea cuantumului ajutorului, în cazul în care controale administrative sau controale la faţa locului indică o diferenţă între numărul de animale declarate în cererea de ajutor şi numărul de animale eligibile stabilit.14.În plus, potrivit articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 3887/92, [sancţiunile prevăzute în prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere unor sancţiuni suplimentare stabilite la nivel naţional. [traducere neoficială]15.În sfârşit, articolul 15 primul paragraf din acest regulament prevede:

Statele membre iau toate măsurile suplimentare necesare pentru aplicarea prezentului regulament [...] în această privinţă, [acestea] pot prevedea de asemenea sancţiuni naţionale corespunzătoare împotriva producătorilor sau a altor operatori din lanţul comercial, precum abatoarele sau asociaţiile care intervin în procedura de acordare a ajutoarelor, în scopul de a garanta respectarea cerinţelor de control precum registrul la zi al şeptelului exploataţiilor sau respectarea obligaţiei de notificare. [traducere neoficială]

16.Regulamentul nr. 3887/92 a fost abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 2419/2001 al Comisiei

Regulamentul din 11 decembrie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare şi control pentru anumite scheme de ajutoare comunitare instituite prin Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 (JO L 327, p. 11). Regulamentul nr. 2419/2001 a fost la rândul său abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiţionării, a modulării şi a sistemului integrat de gestionare şi control prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (JO L 141, p. 18, Ediţie specială, 03/vol. 56, p. 210).

. Totuşi, articolul 53 alineatul (1) din acest din urmă regulament prevede că Regulamentul nr. 3887/92 rămâne aplicabil pentru cererile de ajutor referitoare la anii de comercializare sau la perioadele de referinţă ale primelor care încep înainte de 1 ianuarie 2002

A se vedea rectificarea la Regulamentul nr. 2419/2001, JO 2002, L 7, p. 48.

. [traducere neoficială]17.Articolul 44 din Regulamentul nr. 2419/2001, intitulat Excepţii de la aplicarea de reduceri şi excluderi, are următorul cuprins:

(1)Reducerile şi excluderile prevăzute în prezentul titlu nu se aplică în cazul în care producătorul a prezentat date faptice corecte sau atunci când poate demonstra prin orice alt mijloc că nu a săvârşit o eroare.(2)Reducerile sau excluderile prevăzute în prezentul titlu nu se aplică în ceea ce priveşte părţile din cererea de ajutor despre care producătorul a semnalat în scris autorităţii competente că sunt incorecte sau că au devenit incorecte după depunerea cererii, cu condiţia ca producătorul să nu fi fost informat cu privire la intenţia autorităţii competente de a efectua un control la faţa locului şi să nu fi fost informat de către autoritatea competentă în legătură cu neregulile constatate în cererea sa.

Pe baza informaţiilor furnizate de producător în formula descrisă la alineatul (1), cererea de ajutor este rectificată astfel încât să reflecte situaţia reală. [traducere neoficială]

18.în plus, articolul 45 din acest regulament, intitulat Modificări şi completări aduse intrărilor din baza de date electronică, prevede la alineatul (1) că [p]entru bovinele care fac obiectul unor cereri de ajutor, articolul 44 se aplică din momentul depunerii cererii în cazul unor erori sau omisiuni care afectează intrările din baza de date electronică. [traducere neoficială]19.În sfârşit, articolul 47 din regulamentul respectiv, intitulat Cumularea sancţiunilor, prevede la alineatul (2) că [s]ub rezerva dispoziţiilor articolului 6 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului

Regulamentul din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO L 312, p. 1, Ediţie specială, 01/vol. 1, p.166).

, reducerile şi excluderile prevăzute de prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere eventualelor sancţiuni suplimentare aplicabile în temeiul altor dispoziţii din legislaţia comunitară sau din legislaţiile interne, [traducere neoficială]<TI><NP><NO.P>B —</NO.P><TXT>Reglementarea naţionala</TXT></NP></TI>20.Regulamentul olandez al Oficiului pentru Animale de Fermă şi Carne din 1998 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor (Verordening identificatie en registratie runderen 1998 van het Productschap Vee en Vlees, denumit în continuare Regulamentul PW) prevede următoarele:

[...]

Articolul 121.Deţinătorul, cu excepţia transportatorului, trebuie să consemneze în registru, în mod riguros şi exhaustiv, datele menţionate la articolul 4 alineatul (3) şi la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 820/97.[...]
Articolul 131.Deţinătorul, cu excepţia transportatorului, trebuie să notifice serviciului, în termen de trei zile lucrătoare, datele menţionate la articolul 12 alineatul 1 din acest regulament[...]

21.Pe de altă parte, regulamentul olandez privind primele comunitare pentru animale (Regeling dierlijke EG-premies, denumit în continuare Regeling) prevede la articolul 2.3 alineatul 2:

Sacrificarea sau exportul către o ţară terţă al unei bovine în vârstă de cel puţin opt luni la momentul sacrificării sau al exportului către o ţară terţă, potrivit datelor din registrul de identificare şi înregistrare, determină acordarea unei prime către producător, la cererea acestuia, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Regeling şi cu cele ale Regulamentelor nr. 1254/1999 şi nr. 2342/1999.

22.Articolul 2.4b alineatul 2 din Regeling precizează că [c]ererile de primă de sacrificare a bovinelor într-un abator aflat pe teritoriul Ţărilor de Jos sunt formulate prin intermediul notificării privind sacrificarea făcute de abatorul respectiv către registrul de identificare şi înregistrare în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului PVV.23.În sfârşit, articolul 4.9 din Regeling prevede:

1.Nu se acordă prime pentru bovinele în privinţa cărora producătorul nu s-a conformat, în termen de 25 de zile, dispoziţiilor care îi sunt aplicabile în temeiul [Regulamentului PVV] privind notificarea către registrul de identificare şi înregistrare a datei de naştere, a datei de sosire sau de părăsire a exploataţiei sale ori a datei de sacrificare sau de export către o ţară terţă, în cazul în care obligaţia de notificare respectivă s-a născut la 1 ianuarie 2000 sau după această dată.2.Prima se reduce cu 25 % pentru bovinele în privinţa cărora producătorul nu s-a conformat în timp util, ci în termen de 25 de zile de la evenimentul în cauză, dispoziţiilor care îi sunt aplicabile în temeiul [Regulamentului PVV] privind notificarea către registrul de identificare şi înregistrare a datei de naştere, a datei de sosire sau de părăsire a exploataţiei sale ori a datei de sacrificare sau de export către o ţară terţă, în cazul în care obligaţia de notificare respectivă s-a născut la 1 ianuarie 2000 sau după această dată.

<TI><NP><NO.P>II —</NO.P><TXT>Situaţia de fapt şi procedura principală</TXT></NP></TI>24.Maatschap Schonewille-Prins (denumită în continuare Schonewille) exploatează în Ţările de Jos o întreprindere agricolă specializată în creşterea bovinelor. La 1 februarie 2001, această societate a solicitat acordarea unei prime de sacrificare pentru 365 de bovine, în temeiul Regeling, pe lângă Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (ministrul agriculturii, naturii şi calităţii alimentelor, denumit în continuare ministrul).25.Prin decizia din 24 iunie 2002, ministrul a informat întreprinderea Schonewille că, dintre bovinele care au făcut obiectul unei cereri de primă pentru campania din anul 2001, 260 îndeplinesc total sau parţial condiţiile de acordare a primei, iar 105 bovine nu le îndeplinesc. Această decizie a fost rectificată ulterior de ministru, care a considerat că încă 15 bovine sunt eligibile pentru obţinerea primei în întregime, iar un alt animal nu îndeplineşte pe deplin condiţiile.26.Schonewille a depus o reclamatie împotriva deciziei ministrului, contestând în special reducerile şi excluderile primelor. Această reclamatie a fost respinsă printr-o decizie a ministrului din 19 iunie 2003.27.Prin această decizie, ministrul, pe de o parte, a confirmat respingerea integrală a unei cereri de primă în cazul unei bovine pentru motivul că notificarea către registrul de identificare şi înregistrare nu a fost efectuată în termenul prevăzut la articolul 4.9 alineatul 1 din Regeling. Pe de altă parte, acesta a confirmat reducerea cu 25 % a primei solicitate pentru un grup de bovine în măsura în care notificarea către acest registru nu a fost efectuată în timp util, chiar dacă a fost efectuată în termenul de 25 de zile prevăzut la articolul 4.9 alineatul 2 din Regeling, majorat cu cinci zile pentru prelucrarea notificării.28.Prin scrisoarea din 30 iulie 2003, Schonewille a introdus o acţiune împotriva deciziei respective în faţa College van Beroep voor het bedrijfsleven (Ţările de Jos). Aceasta susţine că ministrul a considerat în mod greşit că notificarea tardivă către registrul de identificare şi înregistrare a unei sosiri poate justifica refuzul sau reducerea primei de sacrificare. În opinia întreprinderii Schonewille, animalele exploataţiei ar îndeplini condiţia stabilită la articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 în măsura în care acestea sunt identificate conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1760/2000 (două marcaje oficiale la ureche) şi sunt înregistrate conform articolului 7 alineatul (1) din acest regulament. Reclamanta consideră de asemenea că statele membre nu pot impune, în cadrul identificării şi înregistrării bovinelor, condiţii suplimentare, precum cele care figurează la articolul 4.9 din Regeling, în vederea stabilirii dacă anumite bovine sunt eligibile pentru acordarea primei de sacrificare.<TI><NP><NO.P>III —</NO.P><TXT>Trimiterea preliminară</TXT></NP></TI>29.În decizia de trimitere, College van Beroep voor het bedrijfsleven solicită să se răspundă dacă, ţinând cont de neregulile constatate în notificările de sosire efectuate de Schonewille către administratorul registrului de identificare şi înregistrare, ministrul poate restrânge total sau parţial dreptul la prima de sacrificare în temeiul Regulamentului nr. 1254/1999.30.Această chestiune determină instanţa de trimitere să ridice problema interpretării articolului 21 din acest regulament, care, să reamintim, prevede că, pentru a putea beneficia de plăţile directe, animalele trebuie să fie identificate şi înregistrate în conformitate cu [Regulamentul nr. 1760/2000]. în opinia acesteia, s-ar putea concepe o interpretare radicală a condiţiei prevăzute la articolul 21, care, în această optică, ar însemna că, pentru a putea beneficia în totalitate de prima de sacrificare, trebuie respectate toate cerinţele impuse prin Regulamentul nr. 1760/2000, inclusiv cele referitoare la termenul de notificare a datelor privind sosirea şi plecarea bovinelor, astfel cum sunt acestea menţionate la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din acest regulament. A admite această interpretare ar însemna că orice neregulă care afectează înregistrarea datelor, oricât de nesemnificativă, ar determina excluderea totală de la beneficiul primei. Prin urmare, trebuie pusă problema dacă o astfel de interpretare a articolului 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 nu este contrară principiului proporţionalităţii.31.Pe de altă parte, instanţa de trimitere pune în discuţie aplicabilitatea în prezenta cauză a articolelor 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001. Dacă, având în vedere cele statuate de Curte în hotărârea din 1 iulie 2004, Gerken

C-295/02, Rec, p. I-6369.

, articolul 45 alineatul (1) din acest regulament ar trebui aplicat retroactiv, instanţa de trimitere ridică problema dacă aplicarea corectă a acestui articol coroborat cu articolul 44 din acelaşi regulament înseamnă că prima de sacrificare nu este exclusă în caz de neglijenţă în notificarea datelor către administratorul bazei de date electronice dacă datele transmise, precum datele de sosire în speţă, sunt exacte.32.Prin urmare, instanţa de trimitere a decis să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarele întrebări preliminare:

1)Articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 trebuie interpretat în sensul că orice neregulă în aplicarea Regulamentului nr. 1760/2000 referitoare la un animal determină o excludere totală de la prima de sacrificare pentru acest animal?2)Dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 este valid, ţinând cont în special de consecinţele care decurg din acesta?3)Articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 sunt aplicabile neregulilor care afectează aplicarea Regulamentului nr. 1760/2000?4)Dacă răspunsul la a treia întrebare este afirmativ, corecta aplicare a articolului 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 în contextul articolului 44 presupune că prima de sacrificare nu este exclusă în caz de neglijenţă în cadrul notificării datelor către administratorul bazei de date electronice dacă datele transmise, cum sunt, în speţă, datele de sosire, sunt riguros exacte (şi au fost astfel încă de la început, fără a fi necesară, prin urmare, rectificarea lor)? Dacă acest lucru nu este valabil pentru orice formă de neglijenţă, este valabil în prezenta cauză, în care neglijenţa a constat în a transmite date cu (câteva zile sau săptămâni de) întârziere, în condiţiile în care sacrificarea nu a avut loc decât mult mai târziu?5)Articolul 11 din Regulamentul nr. 3887/92 şi/sau articolul 22 din Regulamentul nr. 1760/2000 şi/sau articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2419/2001 trebuie interpretate în sensul că un stat membru are posibilitatea de a suprima dreptul la o primă de sacrificare care decurge din reglementarea comunitară sau de a restrânge acest drept prin intermediul unei sancţiuni naţionale care urmăreşte să asigure respectarea acestui regulament?6)Dacă răspunsul la a cincea întrebare este afirmativ, în întregime sau în parte, excepţiile prevăzute [la] nivel comunitar, în ceea ce priveşte reducerile şi excluderile comunitare, în special articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001, se aplică prin analogie reducerilor sau excluderilor naţionale?7)Dacă răspunsul la a şasea întrebare este afirmativ, corecta aplicare prin analogie a articolului 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 în contextul articolului 44 are drept consecinţă faptul că neregulile care afectează notificarea de date către baza de date electronică şi în special transmiterea tardivă a acestor date nu pot determina o excludere a primei de sacrificare dacă datele înscrise în registru, precum, în speţă, data sosirii, sunt perfect exacte?

<TI><NP><NO.P>IV —</NO.P><TXT>Analiza</TXT></NP></TI><TI><NP><NO.P>A —</NO.P><TXT>Cu privire la prima întrebare</TXT></NP></TI>33.Prin intermediul acestei întrebări, instanţa de trimitere urmăreşte să afle, în esenţă, dacă articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 trebuie interpretat în sensul că o neregulă în aplicarea Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a deplasării unei bovine către sau dinspre o exploataţie, determină o excludere totală de la prima de sacrificare pentru acest animal.34.Comisia Comunităţilor Europene propune să se răspundă afirmativ la această întrebare. Aceasta arată că articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 a condiţionat în mod explicit plăţile directe, precum prima de sacrificare a bovinelor, de respectarea normelor privind identificarea şi înregistrarea animalelor prevăzute de Regulamentul nr. 1760/2000. Făcând din respectarea acestor norme, în special a celei privind termenul maxim de notificare, o condiţie de acordare a unei astfel de prime, legiuitorul comunitar ar fi vrut să integreze în organizarea comună a pieţelor în sectorul cărnii de vită şi mânzat un stimulent pentru producători pentru a se conforma normelor respective.35.Comisia subliniază, în această privinţă, că respectarea normelor referitoare la identificarea şi la înregistrarea bovinelor este esenţială în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Regulamentul nr. 1760/2000, şi anume creşterea încrederii consumatorilor în calitatea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat, menţinerea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice şi întărirea stabilităţii pieţei de carne de vită şi mânzat

Comisia se referă la considerentele (4)-(7) ale Regulamentului nr. 1760/2000.

. Ar fi indispensabil ca sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor să funcţioneze corect şi să fie pe deplin fiabil, în scopul, mai ales, de a permite autorităţilor competente să identifice rapid provenienţa unui animal în caz de epizootie. Aceste cerinţe de eficienţă şi de fiabilitate ar impune ca datele referitoare la sosirea, la plecarea, la naşterea sau la decesul unui animal să fie notificate în termenul, cuprins între trei şi şapte zile, prevăzut la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000. Orice depăşire a acestui termen ar determina, prin urmare, o excludere totală de la acordarea primei de sacrificare pentru animalele respective.36.Nu împărtăşim această analiză. La fel ca Schonewille şi guvernul olandez, considerăm, într-adevăr, că articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 nu poate fi interpretat în sensul că o neregulă în aplicarea Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a deplasării unei bovine către sau dinspre o exploataţie, determină în mod automat o excludere totală de la prima de sacrificare pentru acest animal37.Mai precis, contrar postulatului pe care îşi întemeiază Comisia argumentaţia, nu credem că ar fi corect ca notificarea deplasării unei bovine într-un termen cuprins între trei şi şapte zile să fie înţeleasă ca reprezentând o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare.38.Înainte de a expune motivele care conduc la o astfel de apreciere, trebuie trasată pe scurt schema potrivit căreia cererile de ajutor pe cap de animal trebuie tratate de către autorităţile naţionale competente în cadrul sistemului integrat de gestionare şi control.39.Prima etapă priveşte stabilirea bazei de calcul al ajutorului

A se vedea articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 3887/92.

. Astfel, în cazul în care numărul de animale declarate într-o cerere de ajutor este superior numărului de animale stabilit cu ocazia controalelor administrative sau a controalelor la faţa locului, cuantumul ajutorului datorat producătorului se calculează pe baza numărului de animale eligibile stabilit, şi anume a numărului de animale pentru care autoritatea competentă a verificat şi a confirmat îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru ajutor

A se vedea în acest sens hotărârea din 16 mai 2002, Schilling şi Nehring (C-63/00, Rec, p. I-4483, punctul 32).

. Rezultă că ajutorul nu se acordă pentru animalele care nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate pentru acesta.40.A doua etapă constă în aplicarea eventuală a unor sancţiuni asupra cuantumului total al ajutorului pe care producătorul îl poate pretinde în urma primei etape

A se vedea articolul 10b din Regulamentul nr. 3887/92.

. Acestea au ca obiect penalizarea financiară a producătorului din cauza diferenţei constatate între numărul de animale declarate în cererea de ajutor şi numărul de animale eligibile stabilit. Aceste sancţiuni constau fie într-o reducere a cuantumului ajutorului, fie în excluderea totală a plăţii ajutorului.41.A treia etapă poate conduce la corectarea evaluării cuantumului ajutorului calculat în urma celei de a doua etape, în măsura în care sunt prevăzute excepţii de la aplicarea unor sancţiuni comunitare

A se vedea în special articolul 11 alineatul (la) din Regulamentul nr. 3887/92.

. Acesta este cazul în special atunci când producătorul, constatând că cererea introdusă conţine erori neintenţionate, informează la timp autoritatea competentă cu privire la aceste erori.42.În sfârşit, trebuie precizat că, în schema astfel descrisă, sancţiunile prevăzute de Regulamentul nr. 3887/92 se aplică fără a aduce atingere unor sancţiuni suplimentare prevăzute la nivel naţional

A se vedea articolul 11 alineatul (1) din acest regulament.

 şi că articolul 15 din acest regulament abilitează statele membre să prevadă sancţiuni naţionale corespunzătoare împotriva producătorilor sau a altor operatori în scopul de a garanta respectarea cerinţelor de control precum registrul la zi al şeptelului exploataţiilor sau respectarea obligaţiei de notificare.43.Aceste precizări fiind făcute, trebuie arătat în continuare care sunt condiţiile potrivit cărora un animal sacrificat sau care face obiectul unei exportări către o ţară terţă este considerat, potrivit reglementării comunitare, ca fiind eligibil pentru prima de sacrificare.44.Aceste condiţii figurează la articolul 11 alineatul (1) şi la articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999, precum şi la articolul 37 din Regulamentul nr. 2342/1999. Acestea pot fi rezumate astfel:

animalele pentru care se solicită o primă de sacrificare sunt fie tauri, tăuraşi, vaci şi juninci de la vârsta de opt luni, fie viţei cu vârsta de peste o lună şi sub şapte luni şi cu o greutate a carcasei mai mică de 160 de kilograme;

aceste animale trebuie să fi fost deţinute de producător pe o perioadă de deţinere de minimum două luni şi care s-a încheiat cu mai puţin de o lună înainte de sacrificare sau de exportare; în cazul viţeilor sacrificaţi înainte de vârsta de trei luni, perioada de deţinere este de o lună şi, în sfârşit,

animalele respective trebuie identificate şi înregistrate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului nr. 1760/2000.

45.Această ultimă condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare este cea pe care instanţa de trimitere solicită Curţii să o delimiteze. Din această perspectivă, pot fi susţinute două interpretări. Prima interpretare, cea susţinută de Comisie, impune ca, pentru a putea fi eligibil pentru această primă, un animal să respecte toate normele instituite de Regulamentul nr. 1760/2000, inclusiv cele referitoare la termenul de notificare către baza de date electronică a unei deplasări. A doua interpretare, la care achiesăm, acordă prioritate verificării, la momentul la care autoritatea competentă trebuie să decidă cu privire la justificarea acordării primei de sacrificare, dacă un animal este efectiv şi în mod corect identificat şi înregistrat în diferitele componente ale sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor stabilit în Regulamentul nr. 1760/2000.46.În opinia noastră, mai multe elemente pledează în favoarea acestei a doua interpretări.47.În primul rând, nu reiese în mod expres din modul de redactare a articolului 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 că plata primei de sacrificare ar fi condiţionată de respectarea tuturor normelor instituite de Regulamentul nr. 1760/2000. în opinia noastră, termenii utilizaţi de acest articol indică mai degrabă existenţa unei obligaţii de rezultat, şi anume aceea că animalele pentru care se solicită prima trebuie să fie efectiv şi în mod corect identificate şi înregistrate în diferitele componente ale sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor la momentul la care autoritatea competentă trebuie să decidă cu privire la temeinicia acordării primei de sacrificare.48.Astfel, în opinia noastră, prin animal identificat şi înregistrat în conformitate cu dispoziţiile [Regulamentului nr. 1760/2000], în sensul articolului 21 din Regulamentul nr. 1254/1999, trebuie să se înţeleagă un animal:

care este identificat individual prin crotaliile menţionate la articolul 4 din Regulamentul nr. 1760/2000;

care este identificat individual printr-un paşaport în conformitate cu articolul 6 din acest regulament;

care a fost înregistrat în baza de date electronică prevăzută la articolul 5 din respectivul regulament şi care este înscris în registrul ţinut de producător în conformitate cu articolul 7 din acelaşi regulament.

49.Această analiză este confirmată de modul de redactare a articolului 10d din Regulamentul nr. 3887/92, care enumera aceste criterii în scopul verificării dacă o bovină poate fi considerată un animal determinat în sensul articolelor 10 şi 10b din acest regulament, şi anume un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile aplicabile acordării unui ajutor. în această privinţă, constatăm că respectarea termenului de notificare către baza de date electronică a unei deplasări de bovine nu este menţionată în mod expres printre aceste criterii.50.În al doilea rând, structura şi obiectivele reglementării comunitare referitoare atât la sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor, cât şi la sistemul integrat de gestionare şi control al anumitor scheme de ajutoare demonstrează că legiuitorul comunitar, adoptând articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999, a dorit să condiţioneze acordarea unor plăţi directe precum prima de sacrificare nu de respectarea tuturor normelor procedurale referitoare la gestionarea schemelor de ajutoare, ci, mai important, de identificarea şi înregistrarea corectă a bovinelor.51.În afară de apropierea care trebuie făcută, după cum am constatat, între articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 şi articolul 10d din Regulamentul nr. 3887/1992, dispoziţiile acestui din urmă regulament referitoare la controale confirmă această analiză. Astfel, după cum rezultă de la articolul 6 alineatul (6) litera (d) din respectivul regulament, controalele la faţa locului privind vitele cuprind în special un control menit să verifice dacă toate bovinele prezente în cadrul exploataţiei pentru care au fost introduse cereri de ajutor sau care pot face obiectul unor viitoare cereri de ajutor sunt identificate prin crotalii şi paşapoarte, sunt înscrise în registrul producătorului şi sunt consemnate în baza de date electronică.52.Pe de altă parte, în ceea ce priveşte în special baza de date electronică, constatăm că aceasta are un rol important în cadrul dispozitivului de verificare a cererilor de ajutor. într-adevăr, aceasta permite să se efectueze verificări încrucişate cu ocazia controalelor administrative

A se vedea articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 3887/92. Această idee este prezentă de asemenea la articolul 16 litera (b) din Regulamentul nr. 2419/2001, potrivit căruia controalele administrative presupun în special controale încrucişate folosind baza de date electronică pentru verificarea eligibilităţii cererilor de ajutor, [traducere neoficială]

 şi serveşte drept referinţă cu ocazia controalelor la faţa locului

A se vedea articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul nr. 3887/92.

 în vederea garantării eligibilităţii cererilor de ajutor. în mod mai general, astfel cum este indicat în considerentul (14) al Regulamentului nr. 1760/2000, baza de date electronică contribuie la o identific [are] rapid[ă] şi precis [ă] din raţiuni de control al regimurilor de ajutoare comunitare. Prin urmare, este crucial ca datele referitoare la bovinele care fac obiectul unei cereri de ajutor să fie înscrise în mod corect în această bază de date la momentul la care autoritatea competentă îşi exercită controlul. Astfel de date trebuie să cuprindă, între altele, deplasarea către şi dinspre exploataţie, precum şi toate naşterile şi toate decesele de animale în cadrul exploataţiei, precizând data acestor evenimente, astfel cum impune articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din acest regulament. O înregistrare corectă a acestor date în baza de date electronică este, aşadar, determinantă pentru a permite autorităţii competente să controleze îndeplinirea celorlalte condiţii de eligibilitate pentru prima de sacrificare, verificând respectarea criteriilor de vârstă pornind de la data naşterii înscrisă în această bază, precum şi a criteriului perioadei de deţinere.53.De asemenea, în cazul în care, în urma unui control administrativ sau la faţa locului, autoritatea competentă constată că datele referitoare la o bovină care face obiectul unei cereri de ajutor nu sunt înregistrate corect în baza de date electronică, aceasta trebuie să considere că animalul respectiv nu este eligibil pentru ajutor şi nu poate determina plata primei de sacrificare.54.În schimb, în cazul în care, la momentul la care autoritatea competentă trebuie să ia o decizie privind acordarea sau neacordarea unui ajutor, astfel de date sunt corect înscrise în această bază şi permit, aşadar, să se verifice dacă cererea de ajutor este justificată, descoperirea faptului că în trecut a existat o notificare tardivă a deplasării uneia sau mai multor bovine nu ar putea, ca atare, să aibă o consecinţă asupra principiului însuşi al acordării unui astfel de ajutor. Cu alte cuvinte, o astfel de descoperire nu ar putea avea vreo influenţă asupra eligibilităţii unui animal pentru ajutorul solicitat.55.Această idee este susţinută de dispoziţiile Regulamentului nr. 2419/2001, care a înlocuit Regulamentul nr. 3887/92. într-adevăr, considerentul (28) al acestui regulament confirmă faptul că [i]dentificarea corectă şi înregistrarea bovinelor sunt o condiţie de eligibilitate în temeiul articolului 21 din Regulamentul [...] nr. 1254/1999 [traducere neoficială]. În plus, este interesant de notat că Regulamentul nr. 796/2004, care, să reamintim, are ca obiect stabilirea normelor de aplicare a eco-condiţionării, a modulării, precum şi a sistemului integrat de gestionare şi control prevăzute de Regulamentul nr. 1782/2003, precizează, în considerentul (68), că prezenţa unor date inexacte în baza de date electronică constituie nu numai o nerespectare a unei obligaţii de condiţionare, ci şi o încălcare a unui criteriu de eligibilitate pentru ajutor. Aceste dispoziţii nu menţionează totuşi în mod expres respectarea termenului de notificare către baza de date electronică drept o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare.56.În al treilea rând, este important să se sublinieze că interpretarea potrivit căreia respectarea termenului de notificare către baza de date electronică a deplasărilor de bovine reprezintă o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare se dovedeşte a fi incompatibilă cu uniformitatea necesară a condiţiilor de acordare a acestui ajutor în toate statele membre ale Uniunii Europene.57.Într-adevăr, în măsura în care articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000 prevede că un astfel de termen se stabileşte de către statul membru într-o marjă cuprinsă între trei şi şapte zile, este foarte probabil că acesta va avea o durată variabilă de la un stat membru la altul

Acest termen de notificare poate varia de asemenea în funcţie de anumite împrejurări. într-adevăr, articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă ultima teză din Regulamentul nr. 1760/2000 prevede că la cererea unui stat membru, Comisia poate să stabilească [...] circumstanţele în care statele membre pot prelungi termenul maxim [...].

.58.Or, chiar dacă putem concepe faptul că norme de procedură privind gestionarea schemelor de ajutoare pot fi, în anumite limite, lăsate la aprecierea statelor membre, este dificil, în schimb, de acceptat ideea de variaţie a condiţiilor de admisibilitate pentru acordarea unui ajutor comunitar în funcţie de locul unde solicitanţii îşi au exploataţia. O astfel de soluţie ar genera, de altfel, o inegalitate de tratament între aceştia din urmă. Aceste consideraţii demonstrează, în opinia noastră, că legiuitorul comunitar nu a avut în vedere respectarea termenului de notificare către baza de date electronică drept o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare a bovinelor

Această analiză este valabilă de asemenea în ceea ce priveşte un alt termen prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1760/2000, şi anume termenul în care crotalia trebuie fixată la fiecare ureche a animalului, în scopul identificării.

.59.În ultimul rând, adăugăm că ar fi paradoxal ca nerespectarea, chiar şi nesemnificativă, a unui astfel de termen să fie de natură să determine în mod automat o excludere totală de la acordarea ajutorului, deşi de la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul nr. 3887/92 rezultă că depunerea cu întârziere a unei cereri de ajutor determină o reducere de 1 % pe zi lucrătoare a cuantumurilor ajutoarelor afectate de cerere la care producătorul ar avea dreptul în cazul depunerii cererii în timp util şi că doar în cazul unei întârzieri mai mari de 25 de zile cererea este considerată inadmisibilă şi, prin urmare, nu mai poate determina acordarea unei sume.60.Ţinând seama de toate aceste consideraţii, suntem de părere că articolul 21 din Regulamentul nr. 1254/1999 trebuie interpretat în sensul că respectarea termenului de notificare către baza de date electronică a deplasării unei bovine, care este prevăzut la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000, nu constituie o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare. Din aceste dispoziţii nu se poate, aşadar, deduce că o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine determină, ca atare şi în mod automat, o excludere de la dreptul la prima de sacrificare pentru aceste animale.61.În opinia noastră, analiza de mai sus nu intră nicidecum în contradicţie cu obiectivele promovate de legiuitorul comunitar în Regulamentul nr. 1760/2000, şi anume creşterea încrederii consumatorilor în calitatea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor pe bază de carne de vită şi mânzat, menţinerea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice şi întărirea stabilităţii pieţei cărnii de vită şi mânzat

A se vedea considerentele (4)-(7) ale Regulamentului nr. 1760/2000.

.62.Suntem de acord cu Comisia atunci când aceasta subliniază că este esenţial ca sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor să funcţioneze corect şi să fie complet fiabil, în special în scopul de a permite autorităţilor competente să identifice rapid provenienţa unui animal în caz de epizootie. Aceste cerinţe de eficienţă şi de fiabilitate necesită ca datele referitoare la sosirea, la plecarea, la naşterea sau la decesul unui animal să fie notificate în termenul, cuprins între trei şi şapte zile, prevăzut la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000.63.Totuşi, contrar susţinerilor Comisiei, am constatat că, având în vedere reglementarea comunitară pertinentă, o depăşire a acestui termen nu pare să poată determina în mod automat o excludere totală de la acordarea primei de sacrificare pentru animalele avute în vedere.64.Rămâne, aşadar, să se stabilească cum şi în ce temei trebuie sancţionată o astfel de depăşire de către autorităţile naţionale competente. Acesta va fi obiectul analizei noastre în cadrul examinării celei de a cincea întrebări.65.În sfârşit, ţinând cont de răspunsul negativ pe care îl propunem Curţii la prima întrebare, arătăm că nu este necesar să se răspundă la a doua întrebare.<TI><NP><NO.P>B —</NO.P><TXT>Cu privire la a treia întrebare</TXT></NP></TI>66.Prin intermediul acestei întrebări, instanţa de trimitere urmăreşte să afle, în esenţă, dacă articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 se aplică unei nereguli în cadrul aplicării Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.67.Mai întâi, trebuie precizat că Regulamentul nr. 2419/2001 nu se aplică, în principiu, faptelor din cauza principală, acestea intrând în domeniul de aplicare ratione temporis al Regulamentului nr. 3887/92. Totuşi, Curtea a stabilit în hotărârea G erken, citată anterior, că articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2988/95

Acest articol are următorul cuprins: Nicio sancţiune administrativă nu poate fi impusă în absenţa unor dispoziţii în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective. în cazul modificării ulterioare a dispoziţiilor care impun sancţiuni administrative şi care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispoziţiile mai favorabile.

 trebuie interpretat în sensul că, în cazul unei cereri de ajutor pe cap de animal care se încadrează în domeniul de aplicare ratione temporis al Regulamentului nr. 3887/92 şi care este afectată de o neregulă care determină aplicarea unei sancţiuni în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (a) din acest din urmă regulament

Acest articol a devenit articolul 10b alineatul (2) primul şi al doilea paragraf de la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2801/1999 al Comisiei din 21 decembrie 1999 de modificare a Regulamentului nr. 3887/92 (JO L 340, p. 29).

, autorităţile competente trebuie să aplice retroactiv dispoziţiile articolului 44 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2419/2001, pentru motivul că aceste dispoziţii sunt mai putin severe pentru comportamentul respectiv

A se vedea punctul 61 din hotărâre.

.68.Acestea fiind precizate, trebuie totuşi subliniat faptul că o neregulă în cadrul aplicării Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine, nu intră în domeniul de aplicare material al articolelor 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001.69.Într-adevăr, aceste două articole au ca obiect în special prevederea unor excepţii de la aplicarea, pentru bovinele care fac obiectul cererilor de ajutor, a reducerilor şi a excluderilor prevăzute în titlul IV din acest regulament.70.Astfel cum am arătat mai sus prin descrierea schemei potrivit căreia cererile de ajutor pe cap de animal trebuie soluţionate de către autorităţile naţionale competente în cadrul sistemului integrat de gestionare şi control, reducerile şi excluderile comunitare care se aplică în a doua etapă a acestei scheme au ca obiect penalizarea financiară a producătorului din cauza diferenţei constatate între numărul de animale declarate în cererea de ajutor şi numărul de animale eligibile stabilit. Amintim, în această privinţă, că numărul de animale eligibile stabilit reprezintă numărul de animale pentru care autoritatea competentă a verificat şi a confirmat îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru ajutor.71.Or, în măsura în care, astfel cum am arătat mai sus, respectarea termenului de notificare către baza de date electronică a unei deplasări de bovine nu poate fi considerată o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare, constatarea depăşirii acestui termen nu va modifica numărul de animale eligibile stabilit în urma controalelor. Aşadar, nu va exista o diferenţă între numărul de animale declarate în cererea de ajutor şi numărul de animale eligibile stabilit şi, prin urmare, nu este necesar să se aplice reducerile şi excluderile comunitare prevăzute la articolul 10b din Regulamentul nr. 3887/92.72.Aşadar, într-un astfel de caz, nu s-ar pune problema aplicării excepţiilor de la reducerile şi excluderile comunitare prevăzute la articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001

A se vedea în acelaşi sens observaţiile scrise ale guvernului olandez, punctele 23 şi 24. Pe de altă parte, articolele 68 şi 69 din Regulamentul nr. 796/2004, făcând trimitere la reducerile şi excluderile prevăzute la capitolul I, confirmă faptul că excepţiile de la aplicarea unor astfel de sancţiuni nu privesc decât constatările referitoare la criteriile de eligibilitate (titlul capitolului I din titlul IV).

.73.Prin urmare, sugerăm să se răspundă instanţei de trimitere că articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 nu se aplică unei nereguli în cadrul aplicării Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.74.În măsura în care propunem Curţii să se răspundă negativ la această a treia întrebare, nu este necesar să se răspundă la a patra întrebare.<TI><NP><NO.P>C —</NO.P><TXT>Cu privire la a cincea întrebare</TXT></NP></TI>75.Prin intermediul acestei întrebări, instanţa de trimitere urmăreşte să afle dacă articolul 11 din Regulamentul nr. 3887/92 şi/sau articolul 22 din Regulamentul nr. 1760/2000 şi/sau articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2419/2001 trebuie interpretate în sensul că un stat membru poate restrânge sau suprima dreptul la o primă de sacrificare prin intermediul unei sancţiuni naţionale în vederea garantării respectării reglementării comunitare.76.Mai întâi, trebuie să se insiste cu privire la importanţa pe care o prezintă aplicarea unor sancţiuni de către autoritatea naţională competentă în cazul depăşirii de către producător a termenului de notificare prevăzut la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000. într-adevăr, astfel de sancţiuni îl vor stimula pe producător să respecte termenul stabilit la nivel naţional. în această privinţă, se impune să nu se subestimeze importanţa respectării unui astfel de termen în vederea garantării unei trasabilităţi eficiente, în timp real

A se vedea Raportul special nr. 6/2004 al Curţii de Conturi privind instituirea sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor în Uniunea Europeană, însoţit de răspunsurile Comisiei (JO 2005, C 29, p. 1, punctul 53). De asemenea, este interesant să se observe importanţa procentelor de notificări tardive ale deplasărilor în 2001 (întârzieri mai mari de şapte zile în raport cu evenimentul, a se vedea punctul 53, ilustraţia 4); în anul respectiv, acestea au depăşit chiar 90 % în Italia.

 a bovinelor. Această trasabilitate este esenţială din motive de sănătate publică şi cu atât mai mult în urma crizei encefalopatiei spongiforme bovine. Din această perspectivă, aplicarea unor sancţiuni la nivel naţional este indispensabilă în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Regulamentul nr. 1760/2000, şi anume creşterea încrederii consumatorilor în calitatea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat, menţinerea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice şi întărirea stabilităţii pieţei cărnii de vită şi mânzat

A se vedea considerentele (4)-(7) ale Regulamentului nr. 1760/2000.

.77.Precizăm în continuare că obligaţia statelor membre de a institui astfel de sancţiuni figurează în mod expres la articolul 22 alineatul (1) primul paragraf din acest regulament, potrivit căruia [s]tatele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea dispoziţiilor [respectivului] regulament. Al doilea paragraf al alineatului (1) al aceluiaşi articol încadrează această competenţă a statelor membre, precizând că [o]rice sancţiune impusă de statul membru unui deţinător este proporţională cu gravitatea încălcării.78.În măsura în care articolul 22 alineatul (1) menţionat anterior lasă statelor membre o marjă de apreciere pentru a decide cu privire la tipul de sancţiune care trebuie aplicată în caz de întârziere a notificării, cu condiţia ca aceasta să fie proporţională cu gravitatea neregulii comise, considerăm că acestea au posibilitatea de a prevedea sancţiuni care constau într-o restrângere sau chiar, în cazuri deosebit de grave, într-o suprimare a dreptului la prima de sacrificare. în scopul aprecierii caracterului proporţional al sancţiunilor pe care le aplică, autorităţile naţionale competente vor putea recurge la criterii precum repetarea sau durata neregulii. În caz de depăşire a termenului de notificare către baza de date electronică a deplasărilor de bovine, durata întârzierii ni se pare a fi criteriul principal care trebuie luat în considerare.79.În sfârşit, remarcăm că legiuitorul comunitar a avut de asemenea în vedere alte tipuri de sancţiuni, prevăzând, la articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf ultima teză din Regulamentul nr. 1760/2000, că acestea pot include, dacă această măsură se justifică, o limitare a circulaţiei animalelor dinspre sau către exploataţia deţinătorului în cauză

în ceea ce priveşte acest ultim tip de sancţiuni, a se vedea de asemenea articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 494/98 al Comisiei din 27 februarie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor administrative minime în cadrul sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor (JO L 60, p. 78, Ediţie specială, 03/vol. 23, p. 218). Al patrulea considerent al acestui regulament arată că este necesar să se stabilească sancţiuni privind anumite situaţii în care nu sunt respectate prevederile [Regulamentului nr. 1760/2000]; [...] astfel de situaţii includ nerespectarea uneia sau a mai multor cerinţe privind identificarea sau înregistrarea, plata taxelor şi notificarea.

. Posibilitatea altor tipuri de sancţiuni nu este totuşi de natură să pună în discuţie posibilitatea de care dispun statele membre, în scopul îndeplinirii obligaţiei lor de a adopta toate măsurile necesare pentru garantarea respectării dispoziţiilor Regulamentului nr. 1760/2000, de a prevedea sancţiuni pecuniare care constau în reducerea sau chiar în suprimarea dreptului la o primă de sacrificare.80.Din analiza care precedă rezultă că, în opinia noastră, articolul 22 din Regulamentul nr. 1760/2000 trebuie interpretat în sensul că un stat membru poate restrânge sau suprima dreptul la o primă de sacrificare prin intermediul unei sancţiuni naţionale, în vederea garantării respectării dispoziţiilor acestui regulament, precum cele care figurează la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din respectivul regulament, cu condiţia ca sancţiunea aplicată să fie proporţională cu gravitatea neregulii.<TI><NP><NO.P>D —</NO.P><TXT>Cu privire la a şasea întrebare</TXT></NP></TI>81.Prin intermediul acestei întrebări, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, Curţii să stabilească dacă excepţiile de la reducerile şi excluderile comunitare prevăzute la articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 se aplică prin analogie reducerilor şi excluderilor naţionale care vizează sancţionarea unei notificări tardive către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.82.În cadrul examinării celei de a treia întrebări, am sugerat Curţii să răspundă instanţei de trimitere că articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 nu se aplică unei nereguli în cadrul aplicării Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine. Aceste articole nu au nici vocaţia de a se aplica în cazul unor reduceri şi excluderi naţionale care vizează sancţionarea acestui tip de nereguli. în plus, textul articolului 44 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2419/2001 are în vedere în mod expres reducerile şi excluderile prevăzute de dispoziţiile din titlul IV din acelaşi regulament.83.Rezultă că excepţiile de la reducerile şi excluderile comunitare care sunt prevăzute la articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 nu se pot aplica reducerilor şi excluderilor naţionale care vizează sancţionarea unei notificări tardive către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.84.Ţinând seama de răspunsul pe care îl propunem astfel Curţii pentru această a şasea întrebare, nu este necesar să se examineze a şaptea şi ultima întrebare.<TI><NP><NO.P>V —</NO.P><TXT>Concluzie</TXT></NP></TI>85.Având în vedere consideraţiile de mai sus, propunem Curţii să răspundă după cum urmează întrebărilor preliminare adresate de College van Beroep voor het bedrijfsleven:

1)Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat trebuie interpretat în sensul că respectarea termenului de notificare către baza de date electronică a deplasării unei bovine, care este prevăzut la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului, nu constituie o condiţie de eligibilitate pentru prima de sacrificare. Din aceste dispoziţii nu se poate, aşadar, deduce că o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine determină, ca atare şi în mod automat, o excludere de la dreptul la prima de sacrificare pentru aceste animale.2)Articolele 44 şi 45 din Regulamentul (CE) nr. 2419/2001 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare şi control privind anumite scheme de ajutoare comunitare instituite prin Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 nu se aplică unei nereguli în cadrul aplicării Regulamentului nr. 1760/2000, precum o notificare tardivă către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.3)Articolul 22 din Regulamentul nr. 1760/2000 trebuie interpretat în sensul că un stat membru poate restrânge sau suprima dreptul la o primă de sacrificare prin intermediul unei sancţiuni naţionale, în vederea garantării respectării dispoziţiilor acestui regulament, precum cele care figurează la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţă din respectivul regulament, cu condiţia ca sancţiunea aplicată să fie proporţională cu gravitatea neregulii.4)Excepţiile de la reducerile şi excluderile comunitare care sunt prevăzute la articolele 44 şi 45 din Regulamentul nr. 2419/2001 nu se pot aplica reducerilor şi excluderilor naţionale care vizează sancţionarea unei notificări tardive către baza de date electronică a unei deplasări de bovine.