(1)

Regulamentul (UE) 2024/1263, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024, precizează obiectivele cadrului de guvernanță economică, care constau în promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și în prevenirea deficitelor excesive. Regulamentul menționat prevede obligația Consiliului și a Comisiei de a asigura supravegherea multilaterală în contextul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în TFUE. Semestrul european presupune, în special, formularea și supravegherea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări. Regulamentul menționat promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește politica bugetară și subliniază orientarea acesteia pe termen mediu, însoțită de asigurarea mai eficace și mai coerentă a respectării normelor. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu care să conțină angajamentele sale bugetare și în materie de reforme și de investiții pe o perioadă de patru sau cinci ani, în funcție de durata legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (2) care este indicată în aceste planuri trebuie să respecte cerințele prevăzute în regulament, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat, de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în regulament, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani.

(2)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. MRR oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, MRR stimulează redresarea economică și socială și totodată impulsionează reforme și investiții sustenabile, în special promovând tranziția verde și tranziția digitală și conferind mai multă reziliență economiilor statelor membre. De asemenea, MRR contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

(3)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) („Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru contribuie la obținerea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind în același timp gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Danemarca a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.

(4)

La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei (5), care a fost modificată la 9 noiembrie 2023, în temeiul articolului 18 alineatul (2), pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil și pentru a include capitolul privind REPowerEU (6). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5), a unei decizii a Comisiei care să constate faptul că Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Pentru a se considera că aceste jaloane și ținte au fost atinse în mod satisfăcător, este necesar să nu se fi înregistrat regrese privind jaloanele și țintele aferente aceleiași reforme sau investiții atinse anterior.

(5)

La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat, la recomandarea Comisiei, o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Danemarcei (7). Planul a fost prezentat în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 36 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263, acoperă perioada 2025-2028 și stabilește o constrângere bugetară sub forma unei rate maxime de creștere a cheltuielilor nete pe o perioadă de patru ani.

(6)

La 26 noiembrie 2024, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2025, în care nu a identificat Danemarca printre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun din 2025 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (8) la 13 mai 2025 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 10 martie 2025.

(7)

La 29 ianuarie 2025, Comisia a publicat Busola pentru competitivitate, un cadru strategic care urmărește să stimuleze competitivitatea la nivel mondial a UE în următorii cinci ani. Acest cadru identifică cele trei imperative transformatoare ale creșterii economice durabile: (i) inovarea, (ii) decarbonizarea și competitivitatea și (iii) securitatea. Pentru a elimina decalajul în materie de inovare, UE urmărește să încurajeze inovarea industrială, să sprijine creșterea start-upurilor prin inițiative precum Strategia UE privind start-upurile și întreprinderile în curs de extindere și să promoveze adoptarea unor tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială și informatica cuantică. În vederea creării unei economii mai verzi, Comisia a prezentat Planul de acțiune cuprinzător privind energia la prețuri accesibile și Pactul pentru o industrie curată, asigurându-se că trecerea la energia curată rămâne eficientă din punctul de vedere al costurilor și favorabilă competitivității, în special pentru sectoarele mari consumatoare de energie, și că reprezintă un motor al creșterii. Pentru a reduce dependențele excesive și a spori securitatea, Uniunea se angajează să consolideze parteneriatele comerciale globale, să diversifice lanțurile de aprovizionare și să asigure accesul la materii prime critice și la surse de energie curată. Aceste priorități sunt susținute de factori determinanți orizontali, și anume simplificarea reglementărilor, aprofundarea pieței unice, finanțarea competitivității și o uniune a economiilor și a investițiilor, promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, precum și o mai bună coordonare a politicilor UE. Busola pentru competitivitate este aliniată la semestrul european, ceea ce asigură faptul că politicile economice ale statelor membre sunt coerente cu obiectivele strategice ale Comisiei, creând o abordare unificată a guvernanței economice care promovează creșterea durabilă, inovarea și reziliența în întreaga Uniune.

(8)

În 2025, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să se desfășoare în paralel cu punerea în aplicare a MRR. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unei părți semnificative a provocărilor respective. Aceste recomandări specifice fiecărei țări rămân la fel de relevante în contextul evaluării planurilor de redresare și reziliență modificate în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(9)

Recomandările din 2025 specifice fiecărei țări vizează provocările-cheie în materie de politică economică ce nu sunt abordate suficient prin măsurile incluse în planurile de redresare și reziliență, ținând seama de provocările relevante identificate în recomandările specifice fiecărei țări emise în perioada 2019-2024.

(10)

La 4 iunie 2025, Comisia a publicat raportul de țară din 2025 pentru Danemarca. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări și a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, raportul de țară a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă Danemarca. De asemenea, în raportul de țară s-au evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030 în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(11)

La 21 ianuarie 2025, Consiliul a recomandat următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru Danemarca: 5,0 % în 2025, 5,7 % în 2026, 3,8 % în 2027 și 2,9 % în 2028, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2023 de 12,6 % în 2025, 18,9 % în 2026, 23,5 % în 2027 și 27,1 % în 2028. La 30 aprilie 2025, Danemarca și-a prezentat Raportul anual privind progresele înregistrate (9), referitor la respectarea ratelor maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete și la punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor ce răspund principalelor provocări identificate în recomandările specifice acestei țări din cadrul semestrului european. Raportul anual pentru 2025 privind progresele înregistrate reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Danemarca cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planului său de redresare și reziliență în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(12)

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a recomandat statelor membre să activeze clauza derogatorie națională prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere într-un mod coordonat, pentru a sprijini eforturile UE de obținere a unei creșteri rapide și semnificative a cheltuielilor pentru apărare, iar această propunere a fost salutată de Consiliul European reunit la 6 martie 2025. În urma solicitării Danemarcei din 30 aprilie 2025, la 8 iulie 2025, Consiliul a adoptat, la recomandarea Comisiei, o recomandare care îi permite Danemarcei să se abată de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate și să le depășească (10).

(13)

Pe baza datelor validate de Eurostat (11), excedentul public al Danemarcei a crescut de la 3,3 % din PIB în 2023 la 4,5 % în 2024, iar datoria publică guvernamentală a scăzut de la 33,6 % din PIB la sfârșitul anului 2023 la 31,1 % la sfârșitul anului 2024. Conform calculelor Comisiei, aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete în 2024 de 3,3 %. În Raportul anual privind progresele înregistrate, Danemarca estimează o creștere a cheltuielilor nete în 2024 la 5,1 %. Comisia estimează că majorarea cheltuielilor nete a fost mai scăzută decât în Raportul anual privind progresele înregistrate. Diferența dintre calculele Comisiei și estimările autorităților naționale se datorează unei estimări mai mari din partea Comisiei a componentei ciclice a cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Aceasta se explică prin diferențe metodologice, deoarece Danemarca utilizează o metodă națională (mai degrabă decât metoda stabilită de comun acord) care se bazează pe alte date decât ancheta asupra forței de muncă. Pe baza estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (12), care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, a fost una restrictivă în 2024, de 0,5 % din PIB.

(14)

Conform Raportului anual privind progresele înregistrate, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare ale Danemarcei estimează o creștere a PIB-ului real de 2,3 % în 2025, în timp ce inflația IAPC este estimată la 2,0 % în 2025. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2025, se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,6 % în 2025 și cu 2,0 % în 2026, iar inflația IAPC se va situa la 1,6 % în 2025 și la 1,5 % în 2026.

(15)

În Raportul anual privind progresele înregistrate, se preconizează că excedentul public va scădea la 0,8 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 30,0 % până la sfârșitul anului 2025. Aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete de 8,2 % în 2025. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se estimează un excedent public de 1,5 % din PIB în 2025. Scăderea excedentului în 2025 reflectă în principal creșterea cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național, inclusiv a cheltuielilor de apărare, și scăderea veniturilor, inclusiv a veniturilor fiscale obținute din randamentul pensiilor. Conform calculelor Comisiei, aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete în 2025 de 10,0 %. Aceste previziuni mai mari referitoare la creșterea cheltuielilor nete comparativ cu cele din Raportul anual privind progresele înregistrate se datorează unor ipoteze diferite legate de componenta ciclică a indemnizațiilor de șomaj, precum și efectelor de bază. Diferența dintre excedentul public preconizat de Comisie și cel preconizat de Danemarca se datorează unei estimări mai scăzute a Comisiei pentru cheltuielile publice, în special cheltuielile pentru apărare, în cazul cărora profilul cheltuielilor nu este încă pe deplin specificat. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară, care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, va fi expansionistă în 2025, de 2,6 % din PIB. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 29,7 % până la sfârșitul anului 2025.

(16)

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se așteaptă ca în 2025 să fie finanțate, prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență, cheltuieli ale administrației publice reprezentând 0,0 % din PIB, comparativ cu mai puțin de 0,1 % din PIB în 2024. Cheltuielile finanțate din sprijin nerambursabil acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență permit investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără să aibă un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Danemarcei.

(17)

Cheltuielile publice pentru apărare au reprezentat în Danemarca 1,2 % din PIB în 2021, 1,2 % din PIB în 2022 și 1,8 % din PIB în 2023 (13). Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor fi de 2,1 % din PIB în 2024 și de 3,0 % din PIB în 2025. Acest procent reprezintă o creștere de 1,8 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021. Perioada în care este activată clauza derogatorie națională (2025-2028) permite Danemarcei să reprioritizeze cheltuielile publice sau să crească veniturile publice, astfel încât cheltuielile pentru apărare de durată mai mari să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

(18)

Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Danemarcei vor crește cu 10,0 % în 2025 și, cumulat, cu 13,6 % în 2024 și 2025. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează o creștere în 2025 a cheltuielilor nete ale Danemarcei, care va depăși rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri (14) de 2,1 % din PIB în termeni anuali. Dacă se iau în considerare împreună anii 2024 și 2025, se preconizează, de asemenea, că rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete va depăși rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 0,5 % din PIB. Cu toate acestea, abaterea preconizată se încadrează în flexibilitatea clauzei derogatorii naționale pe baza proiecțiilor actuale privind cheltuielile pentru apărare.

(19)

Raportul anual privind progresele înregistrate nu include proiecții bugetare pentru perioada de după 2025. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, pentru 2026 previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 estimează un excedent public de 0,6 % din PIB. Scăderea excedentului în 2026 reflectă în principal creșterea cheltuielilor, inclusiv cheltuielile militare. Aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete de 5,4 % în 2026. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară, care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, va fi expansionistă în 2026, de 0,7 % din PIB. Comisia preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 29,4 % până la sfârșitul anului 2026.

(20)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unei părți semnificative a provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se finalizeze punerea în aplicare efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a se stimula competitivitatea pe termen lung a Danemarcei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se, în același timp, echitatea socială. Comunicarea Comisiei intitulată „NextGenerationEU – Calea către 2026”, adoptată la 4 iunie 2025, clarifică calendarul aplicabil pentru încheierea mecanismului și oferă orientări statelor membre pentru a crește la maximum punerea în aplicare până la 31 august 2026, inclusiv cu privire la modul de raționalizare în continuare a planurilor lor de redresare și reziliență, stabilește principalele opțiuni care trebuie luate în considerare la revizuirea acestora și subliniază importanța unei planificări comune atente înainte de depunerea ultimelor cereri de plată în 2026. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a planului de redresare și reziliență pentru punerea în aplicare cu succes a acestuia.

(21)

Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, care includ sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului pentru o tranziție justă (FTJ) și a Fondului social european Plus (FSE+), s-a accelerat în Danemarca. Este important să se continue eforturile de asigurare a punerii rapide în aplicare a acestor programe, maximizând, în același timp, impactul lor pe teren. Danemarca ia deja măsuri în cadrul programelor sale din cadrul politicii de coeziune pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică concomitent cu sporirea coeziunii sociale. Cu toate acestea, există posibilitatea de a perfecționa și mai mult forța de muncă și de a îmbunătăți competitivitatea regională, având în vedere, totodată, disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale. În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Danemarca trebuie, ca parte a evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, să revizuiască fiecare program în parte ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024. Propunerea Comisiei adoptată la 1 aprilie 2025 (15) prelungește termenul pentru prezentarea unei evaluări a rezultatului evaluării la jumătatea perioadei pentru fiecare program în parte după data de 31 martie 2025. Propunerea prevede, de asemenea, flexibilități menite să contribuie la accelerarea punerii în aplicare a programelor și stimulente pentru ca statele membre să aloce resurse către cinci domenii strategice prioritare ale Uniunii, și anume competitivitatea în domeniul tehnologiilor strategice, apărarea, locuințele, reziliența în domeniul apei și tranziția energetică, precum și către investiții în competențe în sectoare prioritare, menținând în același timp accentul pe persoanele aflate în situațiile cele mai vulnerabile în cadrul programelor FSE+.

(22)

Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) oferă prilejul de a investi într-o prioritate strategică esențială a UE prin consolidarea competitivității UE. Finanțarea STEP este direcționată prin 11 fonduri existente ale UE. Statele membre pot contribui, de asemenea, la programul InvestEU care sprijină investițiile în domenii prioritare. Danemarca ar putea utiliza în mod optim aceste inițiative pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice, inclusiv de tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.

(23)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Danemarca ar trebui să abordeze cu eficacitate provocările rămase legate de inovare și de creșterea economică, de decarbonizare și de sustenabilitatea economiei, de lipsa de personal calificat și de neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe, precum și de locuințe.

(24)

Nivelurile de productivitate din Danemarca sunt printre cele mai ridicate din UE. Cu toate acestea, există un decalaj din ce în ce mai mare în materie de productivitate între întreprinderile mari și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Acest lucru indică deficiențe în ceea ce privește rata de difuzare a progreselor tehnologice. În plus, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt concentrate în câteva întreprinderi mari. Facilitarea difuzării tehnologiilor și intensificarea cooperării dintre întreprinderile mari și mici și institutele de cercetare, în special în sectoarele cu potențial emergent, cum ar fi informatica cuantică, tehnologiile spațiale și apărarea, au potențialul de a implica mai multe întreprinderi în activități de cercetare și inovare și de a crește productivitatea în rândul întreprinderilor de toate dimensiunile. În pofida progreselor recente, îmbunătățirea accesului la capitalul de risc și la capitalul privat, împreună cu îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru ofertele publice inițiale, ar putea contribui la stimularea investițiilor în întreprinderile inovatoare și la sprijinirea extinderii activităților.

(25)

Danemarca s-a angajat să atingă obiective ambițioase în materie de climă și energie. Această țară este lider în ceea ce privește adoptarea și producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în special de energie eoliană și de tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon. Danemarca are o rată remarcabilă de penetrare a surselor regenerabile de energie în mixul său de producere a energiei electrice: în 2024, 88 % din energia electrică a Danemarcei a fost produsă din surse regenerabile, energia eoliană reprezentând 58 %. În pofida acestor realizări, licitațiile recente pentru o capacitate de energie eoliană offshore suplimentară în Marea Nordului de cel puțin 3 gigawați nu au reușit să suscite interesul dezvoltatorilor, ceea ce a dus apoi la anularea licitațiilor pentru încă o capacitate de energie eoliană offshore de 3 gigawați în apele teritoriale daneze. De aceea este nevoie de un mediu favorabil pentru întreprinderile din sector și de o posibilă redefinire a condițiilor de participare la licitație. În acest context, la 19 mai 2025 a fost anunțat un acord politic privind „cadrele de licitație pentru trei parcuri eoliene offshore”, care prevede viitoarele licitații în materie de energie eoliană offshore pentru o capacitate suplimentară de cel puțin 3 GW care să se califice la sprijin din partea statului. În plus, Danemarca ar beneficia de pe urma acțiunii rapide întreprinse pe baza recomandărilor emise de echipa națională în caz de criză energetică (NEKST) pentru a raționaliza și a accelera procedurile de autorizare și procedurile administrative pentru implementarea energiei eoliene și solare pe uscat.

(26)

În 2023, energia electrică a reprezentat aproximativ o cincime din consumul final de energie al țării, o pondere care a rămas relativ stabilă în ultimul deceniu. Ponderea ridicată a surselor regenerabile de energie în mixul de producere a energiei electrice din Danemarca înseamnă că există un potențial semnificativ de electrificare suplimentară în toate sectoarele pentru a contribui la reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră și pentru a le permite consumatorilor să beneficieze de avantajele producției de energie din surse regenerabile la prețuri accesibile. Creșterea cererii interne de energie electrică consolidează, de asemenea, argumentele economice pe termen lung pentru ca dezvoltatorii să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile, stimulând astfel investițiile și creșterea în sectorul energiei curate. Pentru a obține rate mai ridicate de electrificare și de penetrare a energiei din surse regenerabile, este necesar să se modernizeze rețeaua de energie electrică și să se promoveze soluții curate de flexibilitate atât la nivelul cererii, cât și al ofertei, cum ar fi stocarea, producția distribuită de energie din surse regenerabile și răspunsul în partea de consum. În decembrie 2024, un grup de lucru tematic NEKST a emis recomandări pentru a accelera extinderea rețelei de energie electrică. S-a ajuns la un acord politic cu privire la unele dintre aceste recomandări, identificându-se trei domenii în care procedurile de autorizare pentru infrastructura de energie electrică ar putea fi simplificate. Deși angajamentele cuprinse în acord reprezintă un demers pozitiv, este esențial să fie pus în aplicare rapid un set mai larg de recomandări din partea NEKST, pentru a se asigura că gestionarea rețelei este în măsură să răspundă nevoilor viitoare cu o capacitate instalată mai mare din surse regenerabile și cu o cerere mai mare de energie electrică. În ceea ce privește flexibilitatea, Danemarca ar putea promova în continuare stocarea energiei deținute de consumatorii finali și participarea pe piață a resurselor de energie distribuite și a serviciilor de echilibrare și flexibilitate.

(27)

Sectorul agricol danez reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră ale țării vizate de Regulamentul privind partajarea eforturilor (16). Practicile agricole de tip intensiv cauzează și levigarea excesivă a nutrienților și deversări de pe câmpuri, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului și asupra ecosistemelor acvatice și marine. Creșterea durabilității sectorului agroalimentar este, așadar, esențială pentru atingerea obiectivelor climatice, precum și pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor degradate. La 18 noiembrie 2024, guvernul a ajuns la un acord politic amplu cu privire la „Danemarca verde” cu majoritatea partidelor de opoziție. Măsurile prezentate în acord, completate de alte inițiative din planul strategic al Danemarcei din cadrul politicii agricole comune și din planul de redresare și reziliență, vizează îmbunătățirea utilizării și gestionării durabile a terenurilor în această țară. Pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase în materie de climă și mediu stabilite în acord, precum și pentru asigurarea competitivității și a echității sociale este esențial ca măsurile convenite să fie puse în aplicare și adoptate rapid.

(28)

În pofida eforturilor recente, Danemarca se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește tranziția către o economie circulară mai puternică și consolidarea politicilor sale de gestionare a deșeurilor. Conform celor mai recente date Eurostat disponibile, această țară se află pe locul al doilea în ceea ce privește volumul de alimente și deșeuri municipale generate pe persoană în UE, iar rata de utilizare circulară a materialelor și rata de reciclare a deșeurilor municipale rămân sub media UE, fără niciun semn clar de creștere. Adoptarea unui sistem de colectare separată pentru toate fluxurile de deșeuri în majoritatea municipalităților din Danemarca și punerea în aplicare a unor norme mai stricte de gestionare a deșeurilor comerciale începând din ianuarie 2025 reprezintă demersuri pozitive. În plus, planul de acțiune al Danemarcei din 2021 pentru o economie circulară include o serie de măsuri de prevenire și gestionare a deșeurilor de-a lungul întregului lanț valoric circular. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare, în special pentru a reduce producția și incinerarea deșeurilor, pentru a înlocui incinerarea deșeurilor cu surse de generare a căldurii mai ecologice în sistemele naționale de încălzire centralizată și pentru a stimula rata de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

(29)

Piața daneză a forței de muncă este tensionată și este legată de lipsa de personal calificat și de unele neconcordanțe între cererea și oferta de competențe, ceea ce ar putea frâna ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Lipsa de personal calificat se întâlnește îndeosebi în anumite profesii din domeniul sănătății, în rândul specialiștilor în domeniul TIC, al lucrătorilor calificați din sectorul construcțiilor și din alte sectoare, inclusiv în sectoarele legate de tranziția verde. Pentru a remedia această situație, Danemarca a beneficiat în ultimii ani de un aflux de lucrători străini. S-ar putea înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește abordarea lipsei de personal calificat prin combaterea eficace a inegalităților la nivel de instruire în materie de educație și formare. Ponderea persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare a crescut în ultimii ani și este în prezent mai mare decât media UE; inversarea acestei tendințe ar putea contribui la stimularea ofertei de forță de muncă și, eventual, la reducerea lipsei de personal calificat.

(30)

În ultimii ani, construcția de locuințe fără scop lucrativ nu s-a ridicat la nivelul preconizat. Costurile ridicate de construcție, prețurile ridicate pentru locuințele ocupate de proprietari și piețele de închiriere foarte reglementate au condus la deficite persistente în ceea ce privește locuințele la prețuri accesibile în principalele zone urbane și la perioade lungi de așteptare pentru locuințele non-profit. O consecință parțială a acestei situații constă în faptul că o proporție semnificativă a gospodăriilor, inclusiv mulți tineri care trăiesc singuri, se confruntă cu costuri ridicate pentru locuințe. Construirea de locuințe non-profit ar putea crește dacă plafonul pentru costurile de construcție ar fi mai strâns aliniat la prețurile pieței,

1.

2.

3.

4.

5.