<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.10-->
  <head>
    <title>2023-05-202305C104202103890-00-TRA-DOC-RO-CONCL-C-0389-21-202209081-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="14/08/2023 15:44:47" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="CNC" name="TypeDoc"/>
    <meta content="udLllzT8lhaY1ZDx/jYKUYFToWUOVp/LV9RJK0ooxYTiFz1atlUyzr5p/S1mV34pH5laUkLQQbG5hH9GJRHpMulXP2IMTmDpyIpShzwWaVdd/t2KSqNZYNw2xdtdyBGE5wERF9qnMv9gIr5n5EegdHZWnXAs6z3tRVexJroFIzg=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="sbon" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="5ecd86fd-5f9f-4401-82c3-0886fb62b7d4" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="" name="HasGenDocEndNote"/>
    <meta content="0389" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2021" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="sbon" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="CNC_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 12/10/2022 18:15:32" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2023-02-21T13:31:47Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="5a22285c1c7f49ba87c861100b2a9e41" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0389" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="PV" name="NatureAff"/>
    <meta content="PV" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId24" style="first"/>
      <div id="rId20" style="even">Concluziile domnului Emiliou – Cauza C‑389/21 P</div>
      <div id="rId21" style="default">BCE/Crédit Lyonnais</div>
    </div>
    <p class="C36Centre" id="para-1" title="page-1">
      CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
    </p>
    <p class="C36Centre" id="para-2" title="page-1">
      DOMNUL NICHOLAS EMILIOU
    </p>
    <p class="C36Centre" id="para-3" title="page-1">
      prezentate la 27 octombrie 2022 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">1</a>
</span>)
      
    </p>
    <p class="C38Centregrasgrandespacement" id="para-4" title="page-1">
      Cauza C‑389/21 P
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-5" title="page-1">
      Banca Centrală Europeană (BCE)
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-6" title="page-1">
      împotriva
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-7" title="page-1">
      Crédit Lyonnais
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-8" title="page-1">
      „Recurs – Politica economică și monetară – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Articolul 4 alineatul (1) litera (d) și alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 – Calcularea indicatorului efectului de levier – Refuzul de a autoriza o instituție de credit să excludă anumite expuneri de la calcularea indicatorului efectului de levier – Articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 – Eroare vădită de apreciere – Nivelul de control jurisdicțional – Apreciere tehnică complexă – Putere de apreciere în materie de politici”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-9" title="page-1">
      
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">I.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Introducere</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">„Basel III” este un set de măsuri convenite la nivel internațional, elaborat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară ca răspuns la criza financiară din anii 2007-2009, vizând consolidarea reglementării, supravegherii și gestionării riscurilor bancare. Unul dintre elementele majore ale cadrului Basel III și ale punerii sale în aplicare în Uniunea Europeană este introducerea unui „indicator al efectului de levier”, care se calculează prin împărțirea indicatorului de măsurare a capitalului unei bănci la indicatorul de măsurare a expunerii totale a acestei bănci și se exprimă ca procent. Indicatorul efectului de levier permite aprecierea expunerii băncilor la riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, care le poate obliga să adopte măsuri neplanificate de corectare a planului lor de afaceri, inclusiv vânzarea de active în regim de urgență, ceea ce ar putea duce la pierderi importante.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin recursul formulat, Banca Centrală Europeană (BCE) contestă Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021, Crédit Lyonnais/BCE (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-2" href="#t-2">2</a>
</span>), care a anulat decizia prin care s‑a refuzat acordarea către Crédit Lyonnais a unei scutiri totale de la cerințele privind indicatorul efectului de levier în ceea ce privește expunerile aferente anumitor conturi de depozite de economii cu dobândă reglementată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prezentul recurs ridică o problemă de natură sistemică și constituțională: nivelul controlului exercitat de instanțele Uniunii atunci când evaluează legalitatea deciziilor administrative adoptate de alte instituții, în cazul în care aceste instituții beneficiază de o marjă de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">S‑a afirmat despre acest subiect că, cel puțin în cazul avocaților Uniunii, „nu este pentru cei slab de inimă” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-3" href="#t-3">3</a>
</span>), deoarece face obiectul unor controverse considerabile în rândul practicienilor și în cadrul cercurilor academice (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-4" href="#t-4">4</a>
</span>). Astfel, prezenta cauză oferă Curții ocazia de a face mai multă lumină asupra acestei probleme. Într‑adevăr, deși există o jurisprudență abundentă (și, în opinia noastră, în general satisfăcătoare) în această privință, considerăm că anumite noțiuni și principii esențiale referitoare la nivelul de control ar beneficia de pe urma unor clarificări suplimentare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">II.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Context</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Lyonnais este o societate pe acțiuni de drept francez autorizată ca instituție de credit. Aceasta este o filială a Crédit Agricole SA, care, ca atare, face obiectul supravegherii prudențiale directe a BCE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La data de 5 mai 2015, Crédit Agricole a solicitat, în numele său și al entităților din grupul Crédit Agricole, inclusiv Crédit Lyonnais, autorizarea BCE de a exclude din calcularea indicatorului efectului de levier expunerile constituite din sumele aferente produselor reglementate (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-5" href="#t-5">5</a>
</span>) pe care trebuia să le transfere către Caisse des dépôts et consignations (CDC), o instituție publică franceză. Această solicitare a fost formulată potrivit articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-6" href="#t-6">6</a>
</span>), astfel cum era în vigoare la momentul faptelor (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-7" href="#t-7">7</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, astfel cum era atunci în vigoare, „[a]utoritățile competente pot să permită unei instituții să excludă din măsurarea expunerii expunerile care îndeplinesc toate condițiile următoare: (a) sunt expuneri față de o entitate din sectorul public; (b) sunt tratate în conformitate cu articolul 116 alineatul (4); (c) rezultă din depozite pe care instituția are obligația legală de a le transfera către entitatea din sectorul public menționată la litera (a) în scopul finanțării de investiții de interes general”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 24 august 2016, BCE a adoptat Decizia ECB/SSM/2016-969500TJ5KRTCJQWXH05/165 (denumită în continuare „decizia din 2016”) în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) și al articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice [BCE] în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-8" href="#t-8">8</a>
</span>), precum și al articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, prin care aceasta a refuzat să autorizeze Crédit Agricole să excludă din calcularea indicatorului efectului de levier expunerile față de CDC constituite din partea din sumele depuse în cadrul depozitelor de economii cu dobândă reglementată, pe care era obligată să le transfere instituției respective.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Agricole a atacat decizia din 2016 la Tribunal, care, prin Hotărârea din 13 iulie 2018 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-9" href="#t-9">9</a>
</span>), a anulat decizia respectivă. Tribunalul a constatat că, în momentul examinării cererii Crédit Agricole, BCE a săvârșit (i) o eroare de drept în aplicarea articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 și (ii) o eroare vădită de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 26 iulie 2018, Crédit Agricole, în nume propriu, precum și în numele diferitelor entități din grupul Crédit Agricole, printre care și al Crédit Lyonnais, a solicitat din nou autorizația de a exclude din calcularea indicatorului efectului de levier sumele pe care acestea erau obligate să le transfere către CDC.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 3 mai 2019, BCE a adoptat Decizia ECB‑SSM‑2019‑FRCAG‑39 (denumită în continuare „decizia atacată”) în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) și al articolului 10 din Regulamentul nr. 1024/2013, precum și al articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013. Prin decizia atacată, BCE a autorizat excluderea din calcularea indicatorului efectului de levier al Crédit Agricole și al entităților din grup a părții din sumele depuse aferente depozitelor de economii cu dobândă reglementată pe care erau obligate să o transfere CDC, cu excepția Crédit Lyonnais, pentru care această derogare a fost acordată numai pentru o sumă echivalentă cu 66 % din aceste transferuri obligatorii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 2.1 din decizia atacată, BCE a considerat că erau îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 429 alineatul (14) literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 575/2013. În continuare, la punctul 2.2 din decizia atacată, BCE a amintit că dispune de o putere de apreciere în acordarea acestei derogări și a ilustrat metodologia adoptată la examinarea cererii de derogare. Metodologia menționată a luat în considerare trei elemente: calitatea creditului administrației centrale, riscul vânzărilor la prețuri de lichidare și concentrarea expunerilor. Fiecăruia dintre aceste elemente i‑a fost atribuit un procent de scutire, astfel încât, prin combinarea lor, să se obțină scutirea totală care trebuie acordată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește calitatea creditului administrației centrale franceze, BCE a reținut, la punctul 2.2.1 din decizia atacată, că nu existau probleme prudențiale specifice. Cu toate acestea, BCE a observat de asemenea că ratingul atribuit Republicii Franceze de organismele externe de evaluare a creditului nu era cel mai ridicat posibil și că cotarea instrumentelor de tip credit default swap la cinci ani negociate de Republica Franceză era însoțită de o probabilitate de nerambursare care nu era neglijabilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește riscul vânzărilor la prețuri de lichidare, la punctul 2.2.2 din decizia atacată, BCE a arătat că termenul de ajustare a pozițiilor cu CDC putea avea drept consecință ca o instituție de credit să fie nevoită să efectueze astfel de vânzări pentru a rambursa sumele deponenților, în așteptarea transferului fondurilor de către CDC. BCE a arătat că, dacă un termen mai mic de cinci zile constituia un transfer aproape instantaneu care conținea doar un risc limitat de vânzări în regim de urgență, sistemul de ajustare a pozițiilor cu CDC implica un termen care putea ajunge până la 10 zile. În această privință, BCE a observat că, în timpul crizelor bancare recente, între 10 % și 30 % dintre depozitele unei instituții de credit fuseseră retrase în mai puțin de cinci zile și că depozitele de economii cu dobândă reglementată aveau un caracter mai lichid decât conturile de economii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește evaluarea concentrării expunerilor față de CDC, la punctul 2.2.3 din decizia atacată, BCE a subliniat existența unui mecanism de solidaritate în cadrul grupului Crédit Agricole care implica o obligație legală între entitățile afiliate de a furniza un sprijin sub formă de capital și de lichidități, care justifica evaluarea riscului de concentrare pentru entitățile afiliate la nivelul grupului. Cu toate acestea, BCE a observat că Crédit Lyonnais nu era acoperită de mecanismul de solidaritate menționat și că, prin urmare, riscul de concentrare trebuia, în ceea ce privește societatea respectivă, să fie examinat pe o bază subconsolidată. Întrucât cota expunerilor față de CDC în raport cu fondurile proprii de nivel 1 ale Crédit Lyonnais era de 134 % în anul 2015 și de 231 % în anul 2018, BCE a reținut existența unui risc de concentrare a expunerilor față de CDC.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">BCE a concluzionat că, pentru a atenua impactul asupra capitalului al unei retrageri masive de depozite, era prudent să includă un anumit nivel de expuneri față de CDC în calcularea indicatorului efectului de levier al Crédit Lyonnais, pe care l‑a stabilit la 34 %.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">III.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin cererea introductivă depusă la data de 12 iulie 2019, Crédit Lyonnais a introdus o acțiune în anularea deciziei atacate. În susținerea acestei acțiuni, Crédit Lyonnais a invocat trei motive întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 266 TFUE, ce rezultă din executarea necorespunzătoare a hotărârii din 2018 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-10" href="#t-10">10</a>
</span>), al doilea, pe încălcarea articolului 429 alineatul (14) și a articolului 400 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 575/2013 și, al treilea, pe o eroare vădită de apreciere săvârșită de BCE în aprecierea cererii sale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin hotărârea atacată, Tribunalul a examinat, în primul rând, primul motiv, pe care l‑a împărțit în trei părți. Tribunalul a respins ca neîntemeiate atât prima parte (referitoare la calitatea creditului Republicii Franceze), cât și a doua parte (referitoare la nivelul de concentrare a expunerilor) a acestui motiv. În ceea ce privește a treia parte a acestui motiv (referitoare la riscul vânzărilor la prețuri de lichidare), Tribunalul a respins anumite argumente, considerând în același timp că alte argumente urmau să fie examinate în cel mai bun mod împreună cu cele invocate în cadrul celui de al treilea motiv (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-11" href="#t-11">11</a>
</span>). În continuare, Tribunalul a examinat și a respins ca nefondat al doilea motiv (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-12" href="#t-12">12</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Ulterior, Tribunalul a examinat argumentele Crédit Lyonnais (prezentate în cadrul primului și al celui de al treilea motiv), ce critică aprecierea BCE cu privire la riscul vânzărilor la prețuri de lichidare. Tribunalul și‑a început analiza arătând că, în această privință, BCE s‑a întemeiat în esență pe două motive pentru a concluziona că un astfel de risc exista în ceea ce privește fondurile pe care Crédit Lyonnais era obligată să le transfere către CDC: caracterul lichid al depozitelor de economii cu dobândă reglementată și experiența crizelor bancare recente. În ceea ce privește primul aspect, Tribunalul a reținut că, în conformitate cu concluziile hotărârii din 2018, BCE era obligată să efectueze o analiză care să țină seama de caracteristicile depozitelor de economii cu dobândă reglementată (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-13" href="#t-13">13</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, în opinia Tribunalului, BCE nu a făcut acest lucru din trei motive. Primo, BCE nu a luat în considerare caracterul de „investiție sigură” al depozitelor de economii cu dobândă reglementată. Tribunalul a considerat stabilit faptul că, în timpul unei crize bancare, sumele plasate în depozite de economii cu dobândă reglementată tind să crească. Secundo, Tribunalul a constatat că depozitele de economii cu dobândă reglementată sunt puțin susceptibile să contribuie la constituirea unui efect de levier excesiv, întrucât ele trebuie transferate către CDC și nu pot fi investite în active riscante sau nelichide. Tertio, Tribunalul a subliniat că depozitele de economii cu dobândă reglementată dispun de o dublă garanție de stat, în ceea ce privește atât deponenții, cât și instituțiile de credit (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-14" href="#t-14">14</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, Tribunalul a considerat că lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată nu poate, în sine, să justifice constatările BCE cu privire la posibilitatea ca banca să considere necesar să recurgă la o vânzare la prețuri de lichidare în așteptarea transferurilor de fonduri de la CDC. În susținerea concluziilor sale în această privință, BCE s‑a întemeiat pe un exemplu care, potrivit Tribunalului, nu era relevant în măsura în care privea produse care nu erau similare cu cele în discuție în speță (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-15" href="#t-15">15</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe această bază, Tribunalul a concluzionat că BCE, cu ocazia aprecierii riscului de vânzări la prețuri de lichidare, nu a ținut seama de caracteristicile depozitelor de economii cu dobândă reglementată (astfel cum impunea hotărârea din 2018) și, în sens mai larg, nu a luat în considerare ansamblul elementelor pertinente ale speței, încălcând astfel principiul bunei administrări. Prin urmare, Tribunalul a admis prima parte a celui de al treilea motiv și a treia parte a primului motiv, anulând decizia atacată în măsura în care prin aceasta s‑a respins cererea Crédit Lyonnais de a exclude din calcularea indicatorului efectului de levier 34 % din expunerile sale față de CDC, și a obligat BCE la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">IV.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura în fața Curții și concluziile părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În recursul său în fața Curții de Justiție, introdus la 24 iunie 2021, BCE solicită Curții să anuleze hotărârea atacată și să oblige Crédit Lyonnais la plata cheltuielilor de judecată. În memoriul său în apărare, depus la 7 septembrie 2021, Crédit Lyonnais solicită Curții să respingă recursul ca nefondat și să dispună obligarea BCE la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 23 noiembrie 2021, BCE a prezentat un memoriu în replică și, la 17 ianuarie 2022, Crédit Lyonnais a prezentat un memoriu în duplică. BCE și Crédit Lyonnais și‑au prezentat de asemenea punctele de vedere în cadrul ședinței desfășurate în fața Curții la 15 iunie 2022.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">V.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Apreciere</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">BCE invocă patru motive de recurs. Aceste motive se referă la: nivelul de control jurisdicțional aplicat de Tribunal în cadrul aprecierii legalității deciziei atacate (A), caracterul adecvat al motivării cuprinse în hotărârea atacată (B), o pretinsă denaturare, de către Tribunal, a deciziei atacate și a elementelor de probă care i‑au fost prezentate (C), precum și interpretarea articolului 4 alineatul (1) punctul 94 și a articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 (D).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prezentele concluzii se vor concentra în principal pe primul motiv de recurs, întrucât nu numai că acesta ridică problema care constituie esența prezentei proceduri de recurs, dar, astfel cum s‑a menționat deja în introducere, are, de asemenea, o importanță constituțională sistemică. În schimb, al doilea, al treilea și al patrulea motiv de recurs par mai degrabă „accesorii” primului, întrucât critică în esență modul și intensitatea cu care Tribunalul și‑a exercitat controlul asupra deciziei atacate. Aceste trei motive se suprapun astfel, în mare măsură, cu primul motiv. Având în vedere acest aspect – și faptul că primul motiv este, în opinia noastră, fondat – aceste trei motive vor fi tratate mai succint.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nivelul controlului jurisdicțional (primul motiv)</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentele părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primului motiv, BCE susține că Tribunalul a depășit limitele controlului jurisdicțional, cu încălcarea nivelului de control enunțat în jurisprudența consacrată. Potrivit BCE, Tribunalul a efectuat o apreciere ex novo a situației și nu a ținut seama de marja de apreciere care a fost conferită BCE de legiuitor în materie prudențială.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, BCE susține că Tribunalul a efectuat o evaluare autonomă a caracteristicilor depozitelor de economii cu dobândă reglementată, care era diferită de cea a BCE. În plus, această evaluare s‑ar fi întemeiat pe o apreciere eronată atât a deciziei atacate, cât și a situației de fapt subiacente. În această privință, BCE reamintește că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cazul evaluărilor economice complexe, instituția Uniunii în cauză trebuie să beneficieze de o anumită marjă de manevră, cu consecința că actele adoptate de aceasta fac obiectul unui control jurisdicțional limitat. Instanțele Uniunii nu pot substitui aprecierea efectuată de instituția competentă cu privire la situații de fapt complexe cu propria apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, BCE subliniază că articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 i‑a conferit în mod expres o putere de apreciere în ceea ce privește posibilitatea de a exclude anumite expuneri de la calcularea indicatorului efectului de levier. Existența unei astfel de puteri de apreciere ar impune, de asemenea, potrivit BCE, o anumită moderație din partea Tribunalului. BCE susține că, supunând decizia atacată unui nivel de control jurisdicțional deosebit de intruziv, Tribunalul a privat‑o în mare măsură de această putere de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce o privește, Crédit Lyonnais susține că, în hotărârea atacată, Tribunalul nu a săvârșit nicio eroare de drept, rămânând în limitele controlului jurisdicțional admisibil. Potrivit Crédit Lyonnais, Tribunalul a constatat că BCE nu a luat în considerare anumite elemente pertinente pentru analiză, iar concluziile la care a ajuns în decizia atacată nu au fost susținute de elementele de probă care i‑au fost prezentate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, Tribunalul a precizat – în mod corect, în opinia Crédit Lyonnais – că BCE ar fi trebuit să ia în considerare faptul că, într‑o situație de tensiune sau de criză, depozitele de economii cu dobândă reglementată sunt considerate în general o „investiție sigură” datorită existenței unei duble garanții de stat. Aceasta este o caracteristică a depozitelor de economii cu dobândă reglementată pe care BCE nu a contestat‑o în fața Tribunalului. În plus, Tribunalul a constatat – din nou în mod corect, potrivit Crédit Lyonnais – că exemplul referitor la riscurile care apar în cazul unor retrageri masive nu este în măsură să susțină concluziile la care a ajuns BCE, întrucât acest exemplu privea un alt tip de conturi.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Analiză</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a aborda cât mai bine problemele ridicate în prezentul motiv de recurs, considerăm că este util să descriem mai întâi cadrul juridic pertinent. În acest scop, cu titlu de observații preliminare, vom expune pe scurt câteva principii importante privind sistemul instituțional al Uniunii care sunt pertinente în speță (a) și, ulterior, vom prezenta rolul și competențele BCE în domeniul supravegherii prudențiale (b). În continuare, vom explica principalele noțiuni și principii care reglementează nivelul controlului jurisdicțional aplicabil domeniilor care fac obiectul așa‑numitului „control marginal” (c). În funcție de aceste principii, vom evalua în final argumentele prezentate de părți (d).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">a)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Observații preliminare (I): cadrul instituțional al Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru început, amintim că, potrivit articolului 13 alineatul (2) TUE, instituțiile Uniunii trebuie „[să] acțione[ze] în limitele atribuțiilor care [le] sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-16" href="#t-16">16</a>
</span>). Dispoziția menționată, după cum a statuat Curtea, „reflectă principiul echilibrului instituțional, caracteristică a structurii instituționale a Uniunii, care presupune ca fiecare dintre instituții să își exercite competențele cu respectarea competențelor celorlalte” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-17" href="#t-17">17</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">BCE face parte, alături de băncile centrale naționale, din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), al cărui obiectiv principal este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv, SEBC susține, de asemenea, politicile economice generale din Uniune cu rolul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Europene (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-18" href="#t-18">18</a>
</span>). În acest scop, articolul 132 TFUE și articolul 34 din Statutul SEBC și al BCE împuternicesc BCE, printre altele, să „adopt[e] […] deciziile necesare îndeplinirii misiunilor încredințate SEBC în conformitate cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Deciziile BCE, la fel ca orice alt act al instituțiilor Uniunii, beneficiază, în principiu, de o prezumție de legalitate și produc, prin urmare, efecte juridice atât timp cât nu au fost revocate, anulate în cadrul unei acțiuni în anulare sau declarate ca fiind nevalide în urma unei trimiteri preliminare sau a unei excepții de nelegalitate (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-19" href="#t-19">19</a>
</span>). Este de competența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolului 19 alineatul (1) TUE și al articolului 35 din Statutul SEBC și al BCE, să „controleze legalitatea” acestor decizii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">b)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Observații preliminare (II): BCE și supravegherea prudențială</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Una dintre misiunile de bază conferite SEBC constă în exercitarea unei „supravegheri prudențiale” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-20" href="#t-20">20</a>
</span>), care implică – în linii mari – supravegherea sistemului financiar în ansamblul său pentru a preveni sau a atenua riscurile la adresa stabilității acestuia, și supravegherea instituțiilor financiare individuale, pentru a asigura stabilitatea financiară a acestora și un nivel înalt de protecție a investitorilor și a deponenților. În acest context, Regulamentul nr. 1024/2013 încredințează BCE atribuții specifice, inclusiv competența de a asigura respectarea actelor care impun instituțiilor de credit cerințe prudențiale, printre altele, în materia efectului de levier (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-21" href="#t-21">21</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Un alt instrument legislativ fundamental în această privință este Regulamentul nr. 575/2013, care vizează consolidarea cerințelor prudențiale ale instituțiilor financiare din Uniunea Europeană. Acest lucru se realizează, printre altele, impunându‑le să dețină suficient capital, pasive care să absoarbă pierderile și active lichide, pentru a le asigura soliditatea financiară. Obiectivul final este de a face aceste instituții mai solide și mai rezistente în perioadele de criză economică (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-22" href="#t-22">22</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Mai precis, Regulamentul nr. 575/2013 urmărește să evite ca instituțiile financiare să acumuleze o expunere excesivă în raport cu fondurile proprii („efectul de levier”) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-23" href="#t-23">23</a>
</span>). Într‑adevăr, un efect de levier excesiv poate crește vulnerabilitatea acestora, deoarece implică riscul ca aceste instituții să fie nevoite să adopte măsuri neplanificate de corectare a planului lor de afaceri, inclusiv vânzarea de active în regim de urgență, ceea ce ar putea duce la pierderi sau la reevaluări ale activelor rămase (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-24" href="#t-24">24</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest scop, Regulamentul nr. 575/2013 prevede un indicator obligatoriu al efectului de levier, împiedicând băncile să finanțeze o parte prea mare a activităților lor cu datorii. Cu toate acestea, în temeiul articolului 429 alineatul (14) din regulamentul menționat, în forma aplicabilă la momentul faptelor, o instituție putea solicita autorităților să i se permită să excludă, dintre expunerile pertinente pentru calcularea indicatorului efectului de levier, anumite expuneri care îndeplinesc condițiile prevăzute de această dispoziție (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-25" href="#t-25">25</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Părțile la prezenta procedură nu contestă că, în ceea ce privește astfel de cereri, BCE a dispus de o marjă de apreciere. Într‑adevăr, așa cum era aplicabil la acel moment, articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 prevedea că „autoritățile competente pot să permită unei instituții să excludă […]” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-26" href="#t-26">26</a>
</span>). Din acest motiv, în lumina argumentelor prezentate de recurentă, vom examina în continuare întinderea controlului jurisdicțional pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să îl exercite atunci când este contestată legalitatea unui act al Uniunii pentru adoptarea căruia instituția Uniunii în cauză dispune de o marjă de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">c)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Principalele principii și noțiuni privind nivelul controlului jurisdicțional</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 263 TFUE stabilește întinderea controlului jurisdicțional care trebuie efectuat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene atunci când este contestată legalitatea unui act al Uniunii: o acțiune în anulare poate fi introdusă „pentru motive de necompetență, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a tratatelor sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, tratatele păstrează tăcerea cu privire la nivelul controlului jurisdicțional care trebuie aplicat de instanțele Uniunii. Noțiunea „nivel de control jurisdicțional” se referă, în general, la intensitatea controlului pe care îl pot exercita instanțele atunci când examinează legalitatea actelor atacate. Abordat dintr‑un alt unghi, nivelul de control corespunde gradului de deferență acordată de instanțe organismelor care au adoptat actele contestate. În mod evident, cu cât intensitatea controlului este mai mare, cu atât mai mic este gradul de deferență acordată organismului în cauză și invers.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, pare cert că, în sistemul Uniunii, intensitatea controlului jurisdicțional este maximă (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-27" href="#t-27">27</a>
</span>) în ceea ce privește, în primul rând, stabilirea faptelor „simple” (sau „primare”). Un fapt este fie adevărat, fie fals, iar o eventuală eroare în această privință face obiectul unui control complet de către instanțele Uniunii (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-28" href="#t-28">28</a>
</span>). În al doilea rând, instituțiile Uniunii, altele decât Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pot avea o anumită marjă de manevră în aplicarea normelor Uniunii, dar nu și în interpretarea acestora. Într‑adevăr, este de competența Curții de Justiție a Uniunii Europene – în calitate de interpret suprem al dreptului Uniunii – să „explice dispozițiile legii” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-29" href="#t-29">29</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, potrivit unei jurisprudențe consacrate, se acordă o anumită deferență instituțiilor Uniunii atunci când acestea beneficiază de o anumită putere de apreciere în aplicarea dispozițiilor relevante. În acest context, definim puterea de apreciere ca fiind marja de manevră acordată instituțiilor Uniunii (în mod expres sau implicit) prin dreptul primar sau secundar al Uniunii de a alege între diverse căi de acțiune legale atunci când acestea aplică o anumită normă în vederea urmăririi unui obiectiv specific.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">După cunoștințele noastre, în orice sistem juridic există o anumită formă de exercitare cu moderație a puterii judecătorești față de administrație în cazurile în care aceasta din urmă dispune de o marjă de apreciere (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-30" href="#t-30">30</a>
</span>). Ne vine greu să ne imaginăm un sistem juridic ce ar putea funcționa în mod corespunzător – cel puțin dacă este observat din punctul de vedere al democrațiilor occidentale de astăzi, care se bazează pe principii precum separarea puterilor și echilibrul instituțional – dacă sistemul judiciar ar fi abilitat să anuleze și să înlocuiască orice decizie luată de administrație pe orice temei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Revenind la sistemul Uniunii, considerăm că, în general, pot fi identificate două mari categorii de putere de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Categorii de putere de apreciere</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, unele dispoziții ale Uniunii conferă în mod expres instituțiilor Uniunii în cauză o anumită marjă de apreciere pentru a alege dacă și/sau cum să acționeze în anumite împrejurări, pe baza unor considerente în materie de politici. Vom oferi două exemple în acest sens. Potrivit articolului 107 alineatul (3) TFUE, Comisia poate declara anumite ajutoare de stat compatibile cu piața internă, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. În temeiul articolului 215 alineatul (2) TFUE, în cazul în care se prevede într‑o decizie adoptată în conformitate cu titlul V din capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul poate adopta măsuri restrictive împotriva unor persoane fizice sau juridice, grupuri sau entități fără caracter statal. În temeiul ambelor dispoziții, instituția responsabilă are posibilitatea de a decide cele mai adecvate măsuri pe baza unor motive ce țin de politici. Acestea sunt cazurile care pot fi calificate drept situații de putere de apreciere „în materie de politici” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-31" href="#t-31">31</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, există cazuri – care pot fi calificate drept situații de putere de apreciere „de natură tehnică” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-32" href="#t-32">32</a>
</span>) – în care o anumită marjă de manevră a instituțiilor Uniunii în cauză este consecința faptului că dispozițiile relevante ale Uniunii necesită o evaluare tehnică complexă (de exemplu, economică sau științifică), pentru a subsuma o anumită situație unui concept juridic specific (și relativ nedeterminat). De exemplu, este compatibil cu piața comună un ajutor acordat întrucât „răspunde necesităților de coordonare a transporturilor” în sensul articolului 93 TFUE? O situație specifică generează „un risc de producere a unui deficit excesiv” într‑un stat membru în sensul articolului 126 alineatul (3) TFUE?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește cea de‑a doua categorie de putere de apreciere, ne folosim de acest prilej pentru a clarifica un concept. În opinia noastră, o apreciere nu este „complexă” pentru simplul motiv că stabilirea faptelor relevante nu este simplă, necesitând mai degrabă un proces dificil, cronofag, care presupune cunoștințe specifice. Într‑adevăr, ar fi ciudat să se considere că instanțele se pot abține de la acordarea unei protecții judiciare efective persoanelor fizice de fiecare dată când un caz nu este, din punctul de vedere al situației de fapt, indiscutabil (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-33" href="#t-33">33</a>
</span>). Complexitatea faptelor nu justifică inerția sau superficialitatea instanțelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">O evaluare „complexă” este, în opinia noastră, doar o evaluare în care contextul factual relevant nu poate fi stabilit în mod obiectiv sau cu certitudine absolută (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-34" href="#t-34">34</a>
</span>), deoarece persoane rezonabile și avizate ar putea, cel puțin într‑o anumită măsură, să nu fie de acord cu privire la rezultatul demersului de constatare a faptelor sau la calificarea juridică a situației de fapt (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-35" href="#t-35">35</a>
</span>). Aceasta poate fi situația atunci când instituția în cauză trebuie, de exemplu, să utilizeze anumite modele sau ipoteze pentru a deduce, dintr‑un set de fapte simple, anumite fapte complexe (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-36" href="#t-36">36</a>
</span>) sau pentru a emite anumite judecăți de valoare pentru a califica faptele și/sau a stabili consecințele juridice care decurg din acestea (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-37" href="#t-37">37</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Identificarea situațiilor în care instituțiile în cauză se bucură de o anumită deferență poate fi urmărită încă de la începutul activității Curții (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-38" href="#t-38">38</a>
</span>). În special, în Hotărârea de referință Meroni, Curtea a făcut distincție în mod efectiv între cele două categorii de putere de apreciere (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-39" href="#t-39">39</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acestea fiind spuse, trebuie să recunoaștem că această distincție nu este întotdeauna ușor de făcut. Într‑adevăr, s‑ar putea argumenta că utilizarea de către legiuitor a unor noțiuni nedefinite și vag încadrate echivalează, în practică, cu o delegare implicită către instituțiile în cauză pentru a face anumite alegeri în materie de politici. Cu toate acestea, din motivele ilustrate mai sus, considerăm că există o diferență conceptuală între cele două categorii. Ca regulă generală, putem spune că puterea de apreciere de natură tehnică se referă în principal la procesul cognitiv al decidentului, în timp ce puterea de apreciere în materie de politici se referă în principal la un act de voință din partea acestuia (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-40" href="#t-40">40</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, aspect important pentru speța de față, instanțele Uniunii au adoptat o abordare relativ similară în ceea ce privește nivelul de control jurisdicțional în ambele situații. Acest nivel dă naștere la ceea ce este adesea denumit „control marginal”. Două curente jurisprudențiale sunt deosebit de relevante în această privință.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Controlul marginal și erorile vădite</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de o parte, potrivit unei jurisprudențe constante, instituțiile Uniunii Europene dispun de o putere de apreciere relativ largă în domeniile în care acțiunea lor implică alegeri de natură politică, economică și socială și în care sunt chemate să pună în balanță considerente în materie de politici. În aceste situații, măsurile adoptate pot fi afectate numai dacă sunt în mod vădit inadecvate în raport cu obiectivul pe care urmărește să îl atingă instituția competentă (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-41" href="#t-41">41</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, în cazul evaluărilor tehnice complexe, Curtea a statuat în mod constant că controlul jurisdicțional „se limitează […] la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, precum și a exactității materiale a situației de fapt, a inexistenței unei erori vădite de apreciere a faptelor și a unui abuz de putere” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-42" href="#t-42">42</a>
</span>). În această privință, Curtea a adăugat, de asemenea, că existența unei marje de apreciere în ceea ce privește aspectele tehnice nu înseamnă că instanțele Uniunii trebuie să se abțină de la controlul evaluării de către instituții a informațiilor de natură tehnică. Aceste instanțe trebuie nu numai să verifice, printre altele, exactitatea materială a elementelor de probă invocate, fiabilitatea și coerența acestora, ci și dacă aceste elemente constituie toate informațiile care trebuie luate în considerare pentru aprecierea unei situații complexe și dacă sunt de natură să susțină concluziile deduse (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-43" href="#t-43">43</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aceste două curente jurisprudențiale, în ciuda anumitor diferențe terminologice – asupra semnificației cărora vom reveni (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-44" href="#t-44">44</a>
</span>) – au un element important în comun. În ceea ce privește temeinicia actului atacat, instanța Uniunii nu este autorizată să sancționeze instituția în cauză decât în cazul unor erori vădite.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acestea fiind spuse, dorim să adăugăm că utilizarea termenului „vădite” o considerăm a fi oarecum nefericită în acest context. Într‑adevăr, acest termen ar putea evoca ideea că erorile care nu sunt suficient de evidente nu vor fi sancționate de instanțele Uniunii (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-45" href="#t-45">45</a>
</span>). Aceasta ar fi, în opinia noastră, o interpretare eronată a acestei noțiuni. O astfel de abordare în materia controlului jurisdicțional nu ar fi deloc compatibilă, în primul rând, cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), care nu limitează dreptul la o cale de atac efectivă la cazurile de încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților persoanelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În opinia noastră, termenul „vădit” trebuie înțeles mai degrabă prin raportare la obligația reclamantei de a dovedi, la standardele impuse (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-46" href="#t-46">46</a>
</span>), că analiza efectuată de instituția în cauză a fost nerezonabilă sau concluziile la care s‑a ajuns nu sunt plauzibile (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-47" href="#t-47">47</a>
</span>). Astfel cum s‑a menționat la punctul 43 de mai sus, cel puțin în plan teoretic, o eroare săvârșită de o instituție în cadrul unei simple constatări de fapt sau al unei interpretări a legii este o situație de tip „alb sau negru” (cu alte cuvinte, corect sau incorect). În schimb, în cazul în care instituția competentă dispune de o anumită putere de apreciere cu privire la modul de aplicare a unei norme, există o gamă (mai largă sau mai restrânsă, în funcție de împrejurări) de opțiuni din care această instituție poate alege în mod legitim. Prin urmare, există o eroare de apreciere doar atunci când instituția a ales o cale de acțiune care nu se încadrează în gama de aplicări permise de lege.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aceste considerente ne conduc la următorul element pe care dorim să îl aducem în discuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nu se efectuează o examinare ex novo</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În temeiul articolelor 263, 267 și 277 TFUE, instanțele Uniunii „controlează legalitatea” actelor Uniunii, ceea ce implică un control al legalității, și nu al oportunității acestora. Instanțele Uniunii se limitează să controleze dacă actul atacat a fost adoptat cu respectarea normelor procedurale și de fond relevante, în lumina motivelor invocate de partea care contestă legalitatea actului respectiv și a probelor prezentate de aceasta (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-48" href="#t-48">48</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Instanțele nu rejudecă întreaga cauză pentru a stabili care ar fi fost, în opinia lor, cea mai bună cale de acțiune pentru instituția în cauză în împrejurările date. Nu doar că procedurile judiciare sunt inadecvate pentru orice formă de examinare ex novo (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-49" href="#t-49">49</a>
</span>), dar, chiar mai important, există un motiv constituțional care se opune unui control jurisdicțional deplin asupra opțiunilor discreționare ale administrației. În aceste cazuri, competența de a face aceste alegeri a fost încredințată în mod expres unei alte instituții decât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-50" href="#t-50">50</a>
</span>). O formă prea intruzivă de control jurisdicțional ar încălca marja de apreciere acordată instituțiilor pentru a‑și exercita în mod eficient competențele, contravenind astfel principiului atribuirii competențelor către instituții și perturbând principiul echilibrului instituțional (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-51" href="#t-51">51</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, astfel cum a afirmat în mod pertinent avocatul general Kokott, pentru a stabili o eroare vădită de apreciere, nu este suficient ca instanțele să aibă o opinie diferită de cea a instituției responsabile de actul care face obiectul controlului. În cazul în care situația de fapt și elementele de probă permit în mod rezonabil aprecieri diferite, nu poate exista o obiecție de drept dacă această instituție adoptă una dintre ele, chiar dacă nu aceasta este cea pe care o consideră preferabilă instanța Uniunii. Există o eroare vădită de apreciere numai atunci când concluziile trase de instituția în cauză nu mai pot fi susținute în lumina situației de fapt și a elementelor de probă. Adică atunci când, în pofida marjei de apreciere a instituției, nu se poate distinge niciun fundament rezonabil pentru decizia sa (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-52" href="#t-52">52</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Stabilirea nivelului specific în fiecare caz</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acestea fiind precizate, trebuie să se admită că stabilirea, în fiecare caz, a limitelor exacte ale puterii de apreciere admisibile a unei instituții – și, pe cale de consecință, a intensității controlului jurisdicțional – poate fi uneori o sarcină dificilă. Evident, marja de apreciere de care dispune o instituție pentru a adopta o anumită decizie variază de la caz la caz, în funcție de o serie de variabile. Cele mai importante dintre aceste variabile sunt, în opinia noastră, următoarele.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, cele două curente jurisprudențiale menționate la punctele 54 și 55 de mai sus sugerează că instituțiilor li se acordă o marjă de manevră mai mare atunci când acționează în calitate de legiuitor decât atunci când acționează în cadrul funcțiilor lor administrative (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-53" href="#t-53">53</a>
</span>). Astfel cum a subliniat în mod întemeiat avocatul general Léger în cauza Rica Foods, cu ocazia adoptării unor acte cu aplicabilitate generală, instituțiile „trebuie, în general, să reconcilieze interese divergente și, astfel, să selecteze opțiuni în limitele atribuțiilor ce le revin în materie de politici. Puterea de apreciere de natură «politică» corespunde astfel responsabilităților politice pe care dispozițiile [Uniunii] le atribuie unei instituții” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-54" href="#t-54">54</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 10 alineatul (1) TUE, „[f]uncționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-55" href="#t-55">55</a>
</span>). Astfel, nu poate fi de competența sistemului judiciar al Uniunii să pună sub semnul întrebării alegerile politice făcute de instituțiile Uniunii Europene cărora, datorită legitimității lor democratice, li s‑a conferit competența de a adopta acte normative. În schimb, atunci când un act are în principal un caracter executiv și nu urmărește să producă efecte decât față de unul sau mai mulți particulari specifici, este imperios ca instanțele Uniunii să protejeze drepturile acelor particulari împotriva unei eventuale acțiuni administrative nelegale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, această jurisprudență sugerează, de asemenea, că, în general, puterea de apreciere în materie de politici ar trebui să implice o marjă de apreciere mai mare pentru instituția în cauză (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-56" href="#t-56">56</a>
</span>). Și acest lucru este, în opinia noastră, rezonabil. Într‑adevăr, în cazul puterii de apreciere în materie de politici, instituției în cauză i se conferă competența de a alege între diferite căi de acțiune, toate legitime, pe baza propriei evaluări a circumstanțelor pertinente. Dimpotrivă, puterea de apreciere de natură tehnică este în general mai restrânsă, întrucât este doar consecința (premeditată sau nu) a faptului că o instituție, pentru a aplica legea, trebuie să evalueze situații complexe în care unele dintre elementele pertinente sunt în mod inerent incerte, speculative sau subiective (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-57" href="#t-57">57</a>
</span>). În plus, observăm că, în majoritatea cazurilor, exercitarea puterii de apreciere în materie de politici implică și exercitarea puterii de apreciere de natură tehnică (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-58" href="#t-58">58</a>
</span>), însă reciproca nu este (în mod necesar) adevărată (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-59" href="#t-59">59</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând și mai important, marja de apreciere recunoscută instituțiilor Uniunii depinde în special de textul și de finalitatea dispozițiilor pertinente. Desigur, legiuitorul Uniunii (constituțional sau ordinar) este cel care, prin adoptarea dispozițiilor legale pertinente, deleagă anumite competențe instituțiilor și stabilește limitele în care acestea pot exercita astfel de competențe (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-60" href="#t-60">60</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">O examinare sumară a diverselor dispoziții ale Uniunii arată alegerile profund diferite făcute de legiuitorul Uniunii în această privință. În ceea ce privește puterea de apreciere în materie de politici, dispozițiile lasă uneori o marjă de apreciere neîngrădită instituției responsabile (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-61" href="#t-61">61</a>
</span>), în timp ce, în alte situații, această putere de apreciere este limitată, în diferite grade, prin stabilirea factorilor pe care instituția trebuie să îi ia în considerare (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-62" href="#t-62">62</a>
</span>). În ceea ce privește puterea de apreciere de natură tehnică, marja de apreciere de care dispune instituția depinde în special, pe de o parte, de complexitatea situației care trebuie stabilită sau care trebuie evaluată și, pe de altă parte, de gradul de abstracțiune sau de deschidere a noțiunii juridice sub care trebuie subsumată situația respectivă. Și în acest caz, aceste două aspecte pot varia foarte mult. De exemplu, Curtea a subliniat (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-63" href="#t-63">63</a>
</span>) că analizele prospective sunt (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-64" href="#t-64">64</a>
</span>), prin natura lor, diferite de evaluările unor evenimente reale din trecut sau din prezent (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-65" href="#t-65">65</a>
</span>). În plus, sarcina de a oferi o calificare juridică a faptelor poate necesita o evaluare în mare parte empirică (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-66" href="#t-66">66</a>
</span>) sau, de asemenea, anumite judecăți de valoare (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-67" href="#t-67">67</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al patrulea rând, intensitatea controlului asupra exercitării puterii de apreciere trebuie să depindă, de asemenea, de natura și de nivelul de ingerință în dreptul invocat de solicitant. Astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea pronunțată în cauza Digital Rights Ireland, „întrucât sunt în discuție ingerințe în drepturile fundamentale, întinderea puterii de apreciere a [a instituției relevante a Uniunii] poate fi limitată în funcție de un anumit număr de elemente, printre care figurează în special […] natura dreptului în cauză garantat de cartă, natura și gravitatea ingerinței, precum și finalitatea acesteia”. Ingerința gravă în drepturile fundamentale implică faptul că „puterea de apreciere [a instituției] este redusă, astfel încât este necesară efectuarea unui control strict” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-68" href="#t-68">68</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În cele din urmă, dar nu mai puțin important, considerăm că contextul juridic și factual în care se înscrie adoptarea unui act poate avea, de asemenea, influență asupra marjei de apreciere de care dispune instituția în cauză și, pe cale de consecință, asupra controlului instanțelor Uniunii asupra exercitării efective a acestei puteri de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">71.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește primul aspect, avem în vedere în special principiul precauției în domeniul sănătății publice sau al protecției mediului (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-69" href="#t-69">69</a>
</span>) ori principiul prezumției de nevinovăție în domeniul dreptului concurenței (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-70" href="#t-70">70</a>
</span>). În opinia noastră, aplicarea acestor principii ar putea, în anumite cazuri, să încline balanța în favoarea acțiunii sau a inacțiunii sau să ofere instituției în cauză o marjă de manevră mai amplă pentru un anumit tip de intervenție decât pentru altul.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">72.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește al doilea aspect, este evident că modul în care instituțiile își folosesc puterea de apreciere este influențat de condițiile care prevalează la momentul adoptării actelor lor. De exemplu, este posibil ca peisajul relevant pentru alegerile care trebuie făcute în domeniul politicii energetice a Uniunii Europene să se fi schimbat brusc și semnificativ după 24 februarie 2022, când Federația Rusă a invadat Ucraina.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">73.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerațiile de mai sus ne determină să considerăm că nu există o intensitate unică și specifică a controlului jurisdicțional care să fie valabilă în toate situațiile în care instituțiile Uniunii dispun de un anumit grad de putere de apreciere (în materie de politici sau de natură tehnică) în ceea ce privește modul în care ar trebui aplicată o anumită normă (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-71" href="#t-71">71</a>
</span>). Nu considerăm nici că s‑ar putea concepe un test sau o formulă ușor de aplicat în acest sens (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-72" href="#t-72">72</a>
</span>). Controlul „marginal” menționat în termeni generali de instanțele Uniunii poate fi mai mult sau mai puțin marginal, în funcție de împrejurările specifice fiecărei spețe. Revine astfel instanțelor Uniunii sarcina de a stabili, de la caz la caz, în lumina tuturor împrejurărilor pertinente, intensitatea specifică a controlului care trebuie exercitat atunci când se examinează utilizarea puterii de apreciere a unei instituții (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-73" href="#t-73">73</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">74.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Firește, lipsa unui criteriu clar ar putea fi considerată de unii o sursă de incertitudine juridică. Cu toate acestea, după cum s‑a menționat la punctele precedente din prezentele concluzii, intensitatea adecvată a controlului poate fi stabilită prin examinarea marjei de apreciere de care dispune instituția în cauză; anumite indicații în această privință pot fi derivate din normele și principiile generale ale dreptului instituțional al Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">75.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În raport cu aceste norme și principii vom evalua acum argumentele prezentate de părți în contextul primului motiv de recurs al BCE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">d)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Apreciere</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">76.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În esență, în hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că BCE a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin respingerea cererii Credit Lyonnais de a exclude în întregime expunerea sa față de CDC din calcularea indicatorului efectului de levier.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">77.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a răspunde la primul motiv pe care se întemeiază recursul BCE, trebuie, așadar, să se examineze dacă, pentru a ajunge la această concluzie, Tribunalul a aplicat un nivel corect de control jurisdicțional. Tribunalul a procedat – astfel cum pretinde BCE – la o apreciere ex novo a situației în cauză, ignorând marja de apreciere care a fost conferită de legiuitorul Uniunii acestei instituții în materie prudențială? Sau Tribunalul s‑a limitat la a constata – așa cum susține Crédit Lyonnais – că BCE nu a adoptat decizia atacată pe baza unor informații exacte din punct de vedere material, fiabile și coerente?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">78.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Înțelegem argumentele invocate de Crédit Lyonnais. La prima vedere, textul hotărârii atacate poate fi într‑adevăr interpretat în sensul că Tribunalul și‑a îndeplinit atribuția de a controla legalitatea deciziei atacate în conformitate cu jurisprudența consacrată menționată la punctul 55 din prezentele concluzii, care a fost amintită în mod corespunzător la punctele 98 și 99 din hotărârea atacată. Aparent, Tribunalul s‑a limitat să constate că: (i) în analiza sa, BCE nu a luat în considerare sau nu a apreciat în mod corespunzător anumite elemente care erau pertinente în situația dată (natura de „investiție sigură” a depozitelor de economii cu dobândă reglementată, transferul obligatoriu al fondurilor către CDC, existența unei duble garanții de stat) și (ii) principalele elemente menționate în decizia atacată (lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată și exemplul privind crizele bancare recente) nu au susținut concluzia la care a ajuns BCE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">79.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, o examinare mai atentă a hotărârii atacate relevă faptul că, așa cum susține BCE, Tribunalul a mers dincolo de un simplu control de legalitate a deciziei atacate, procedând de facto la o examinare autonomă a situației în cauză, înlocuind în cele din urmă punctul de vedere al BCE cu propriul său punct de vedere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">80.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În secțiunile următoare, vom explica mai întâi de ce, într‑o cauză precum cea în discuție, nu era adecvată, în opinia noastră, o formă deosebit de intruzivă de control judiciar asupra fondului deciziei BCE. Acestea fiind spuse, ne vom îndrepta atenția asupra fragmentelor specifice din hotărârea atacată care arată, în opinia noastră, nivelul de control jurisdicțional eronat aplicat de Tribunal în prezenta cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Marja largă de apreciere acordată BCE</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">81.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nutrim convingerea fermă că legiuitorul Uniunii a intenționat să confere BCE o largă putere de apreciere în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 (astfel cum era în vigoare la momentul faptelor).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">82.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, este de necontestat faptul că această dispoziție conferă BCE putere de apreciere atât în materie de politici, cât și de natură tehnică atunci când decide dacă și în ce măsură ar trebui acordată o derogare într‑o anumită situație.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">83.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, formularea dispozițiilor pertinente indică o marjă largă de manevră în ambele privințe. Pe de o parte, BCE dispune de puterea de apreciere de a autoriza derogarea („poate”), fără ca această competență să fi fost constrânsă de factori sau parametri specifici pe care instituția este obligată să îi ia în considerare în aprecierea sa. Prin urmare, este de competența BCE să stabilească nivelul adecvat de protecție a intereselor în cauză (în special, nivelul de risc care poate fi considerat acceptabil) și să elaboreze cadrul analitic pe care îl consideră cel mai adecvat în acest scop.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">84.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, în ceea ce privește puterea de apreciere de natură tehnică, BCE nu are obligația de a efectua doar o analiză prospectivă, ci și una bazată pe o serie de judecăți de valoare și previziuni care sunt în mare măsură speculative și incerte. În cazul unor retrageri masive, care este cuantumul depozitelor care puteau fi retrase și în ce termen? Ar putea banca respectivă să onoreze aceste retrageri fără a fi nevoită să recurgă la măsuri corective de urgență? Care este valoarea fondurilor proprii ale acestei bănci care ar putea fi în mod rezonabil necesară pentru a acoperi pierderile neașteptate în aceste situații (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-74" href="#t-74">74</a>
</span>)?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">85.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând, finalitatea urmărită de reglementarea în cauză (de a asigura, în primul rând, soliditatea instituțiilor de credit și de a proteja investitorii și deponenții și, prin extensie, stabilitatea sistemului financiar în ansamblul său) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-75" href="#t-75">75</a>
</span>) prezintă o importanță de ordin general. În schimb, ingerința în libertățile economice ale băncilor în cauză care decurge dintr‑un refuz în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 este relativ limitată, întrucât aceste bănci puteau adopta în mod liber o serie de măsuri comerciale pentru a reduce efectul de levier excesiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">86.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al patrulea rând, din cele de mai sus rezultă că erorile de tip I comise de BCE (adică rezultatele fals pozitive care conduc la o rigoare excesivă) ar avea consecințe mult mai mici decât erorile de tip II (rezultate fals negative care conduc la o clemență excesivă). Prin urmare, este logic că, în situații de incertitudine deosebită sau atunci când pare a fi vorba despre o „decizie la limită”, BCE dispune de o marjă de apreciere mai mare atunci când decide să prefere siguranța și, astfel, să aplice strict dispozițiile pertinente. Acest aspect este în concordanță cu faptul că legislația în cauză face parte din pachetul de măsuri adoptate ca răspuns la criza financiară din 2007-2009, tocmai în scopul de a preveni, pe cât posibil, apariția unor situații similare în viitor (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-76" href="#t-76">76</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">87.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerațiile de mai sus ne determină să opinăm că, la adoptarea unei decizii în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, BCE a dispus de o marjă de apreciere destul de largă, atât în ceea ce privește aprecierea împrejurărilor pertinente, cât și a unei derogări și a cuantumului acesteia (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-77" href="#t-77">77</a>
</span>). Dacă acest lucru este adevărat, controlul jurisdicțional nu poate fi prea intruziv în ceea ce privește elementele de fond ale deciziei atacate (nivelul adecvat de protecție împotriva riscurilor asociate efectului de levier excesiv, identitatea și ponderea elementelor luate în considerare pentru a stabili un astfel de risc, alegerile făcute în situații limită etc.), sub sancțiunea încălcării acestei marje de apreciere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">88.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Următoarele puncte din hotărârea atacată arată de ce, în opinia noastră, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în această privință.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Caracterul de „investiție sigură” al depozitelor de economii cu dobândă reglementată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">89.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Atât în cadrul prezentei proceduri de recurs, cât și în timpul procedurii în primă instanță, Crédit Lyonnais a pus un accent semnificativ pe natura de „investiție sigură” a depozitelor de economii cu dobândă reglementată, un element pe care BCE l‑ar fi ignorat. Tribunalul a fost de acord cu Crédit Lyonnais în această privință. La punctele 107-110 din hotărârea atacată, Tribunalul a reproșat BCE că nu a menționat această caracteristică a depozitelor de economii cu dobândă reglementată în decizia atacată. Tribunalul a apreciat că Crédit Lyonnais a demonstrat corespunzător cerințelor legale că, în timpul crizelor bancare, mai degrabă decât să scadă ca urmare a retragerilor efectuate de deponenți, volumele investite în depozitele de economii cu dobândă reglementată în Franța au avut o tendință ascendentă, întrucât deponenții consideră că acestea reprezintă o investiție sigură (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-78" href="#t-78">78</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">90.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, există o anumită neconcordanță între raționamentul urmat de Tribunal în hotărârea atacată și logica deciziei verificate de acesta.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">91.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În decizia atacată, BCE nu a efectuat o evaluare abstractă a riscurilor prudențiale pe care le prezintă depozitele de economii cu dobândă reglementată. BCE a examinat, în mod concret, situația specifică a Crédit Lyonnais. O apreciere specifică se impune, de altfel, în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-79" href="#t-79">79</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">92.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">După cum a precizat BCE în secțiunea 2.2 din decizia atacată, „BCE acordă o derogare în lumina riscurilor prudențiale globale legate de situația specifică a instituțiilor supuse supravegherii prudențiale și a particularităților depozitelor de economii cu dobândă reglementată” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-80" href="#t-80">80</a>
</span>). De fapt, BCE a luat în considerare, printre altele, amploarea și creșterea în timp a expunerii Crédit Lyonnais față de CDC, precum și faptul că această bancă nu era acoperită de mecanismul de solidaritate al grupului Crédit Agricole.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">93.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Natura de „investiție sigură” a depozitelor de economii cu dobândă reglementată – pe care BCE nu a negat‑o nici în fața Tribunalului (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-81" href="#t-81">81</a>
</span>), nici în fața acestei Curți – poate foarte bine să conducă la o creștere generală a depozitelor în perioadele de criză economică și/sau financiară, astfel cum a constatat Tribunalul. Cu toate acestea, în sine, acest lucru nu exclude posibilitatea unor retrageri masive de la o anumită bancă, de exemplu, de la o bancă a cărei situație se deteriorează în așa măsură încât deponenții încep să se teamă că aceasta ar putea deveni în curând insolvabilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">94.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">BCE a subliniat acest aspect atunci când a observat că nimic nu împiedică deponenții îngrijorați de buna funcționare a unei anumite bănci să își retragă sumele de bani investite în depozite de economii cu dobândă reglementată de la acea bancă și să constituie un nou depozit, tot de tipul depozitelor de economii cu dobândă reglementată, într‑o altă bancă percepută ca fiind „mai sănătoasă”. Cu toate acestea, Tribunalul nu a adoptat un astfel de argument.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">95.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În mod mai general, Tribunalul nu a efectuat o examinare aprofundată a modului în care percepția deponenților cu privire la caracterul sigur al depozitelor de economii cu dobândă reglementată ar putea influența în mod real comportamentul acestora într‑o perioadă de presiune deosebită la adresa Crédit Lyonnais. Nu este de la sine înțeles faptul că aprecierile Tribunalului cu privire la caracterul de investiție sigură al depozitelor de economii cu dobândă reglementată ar atrage după sine concluzia că evaluările BCE cu privire la riscurile pentru Crédit Lyonnais, având în vedere situația sa specifică, sunt neverosimile sau nerezonabile. De asemenea, elementele de probă la care se face referire în hotărârea atacată în această privință (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-82" href="#t-82">82</a>
</span>) nu par să furnizeze niciun element suplimentar în această privință.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Probabilitatea ca depozitele de economii cu dobândă reglementată să contribuie la acumularea unui efect de levier excesiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">96.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În continuare, la punctele 111-113 din hotărârea atacată, Tribunalul a constatat că este puțin probabil ca depozitele de economii cu dobândă reglementată să contribuie la acumularea unui efect de levier excesiv. Motivul, pentru Tribunal, este că aceste depozite nu sunt lăsate la latitudinea băncii, care le‑ar putea investi cum dorește, inclusiv în active nelichide sau riscante, ci trebuie să fie transferate în mod obligatoriu către CDC.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">97.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, încă o dată, nu reușim să înțelegem în ce măsură o asemenea constatare invalidează raționamentul BCE. Faptul că expunerile în cauză ale Crédit Lyonnais provin din depozite care trebuie transferate unei entități din sectorul public reprezintă una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 să devină aplicabil. Cu toate acestea, astfel cum s‑a arătat deja, această dispoziție nu se aplică în mod automat: BCE nu este obligată să acorde derogarea de fiecare dată când sunt îndeplinite aceste condiții, dispunând de o putere de apreciere în această privință.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">98.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În orice caz, faptul că sumele transferate către CDC nu pot fi investite în mod liber în active nelichide sau riscante – aspect subliniat de Tribunal – are o importanță relativă în acest context. Într‑adevăr, pentru calcularea indicatorului efectului de levier, expunerile nu sunt ponderate individual în funcție de risc, ci sunt, toate, incluse în indicatorul de măsurare a expunerii (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-83" href="#t-83">83</a>
</span>). Poziția implicită este că toate expunerile trebuie luate în considerare, indiferent de profilul de risc al acestora. Doar în mod excepțional, anumite expuneri pot fi exceptate de la calcularea indicatorului efectului de levier (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-84" href="#t-84">84</a>
</span>), în cazul în care se consideră că aceste expuneri prezintă un risc deosebit de scăzut (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-85" href="#t-85">85</a>
</span>), în împrejurările specifice ale cazului (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-86" href="#t-86">86</a>
</span>). O interpretare diferită a acestei dispoziții ar fi contrară logicii și finalității inerente a indicatorului efectului de levier și nu ar ține seama de faptul că, fiind o excepție de la o regulă generală, articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 trebuia interpretat în mod strict.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">99.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, astfel cum s‑a menționat mai sus, din hotărârea atacată nu reiese că Tribunalul a apreciat dacă, în situația specifică a Crédit Lyonnais, se poate considera că depozitele de economii cu dobândă reglementată prezintă un risc deosebit de scăzut.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">100.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, în ceea ce privește semnificația acestui element (faptul că depozitul este transferat în mod obligatoriu către CDC), Tribunalul pare să fi efectuat propria apreciere, fără a explica modul în care constatările sale în această privință se înscriu în economia deciziei atacate. Acest aspect este deconcertant, cu atât mai mult cu cât Tribunalul pare să fi avizat corectitudinea metodologiei globale adoptate de BCE pentru a examina cererea de derogare a Crédit Agricole (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-87" href="#t-87">87</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Existența unei duble garanții de stat</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">101.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 114 din hotărârea atacată, Tribunalul a arătat că, spre deosebire de depozitele obișnuite, depozitele de economii cu dobândă reglementată beneficiază de o dublă garanție de stat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">102.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acest aspect nu este contestat și, de fapt, a fost menționat în mod expres în decizia atacată (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-88" href="#t-88">88</a>
</span>). Cu toate acestea, din nou, Tribunalul nu a explicat în ce fel contrazice acest element analiza BCE. Dacă înțelegem corect punctul 114 din hotărârea atacată, Tribunalul nu a vrut decât să scoată în evidență un alt element care, în opinia sa, făcea improbabilă posibilitatea unei retrageri masive în ceea ce privește depozitele de economii cu dobândă reglementată: datorită dublei garanții de stat, nu ar exista niciun motiv de retragere a fondurilor, chiar și într‑o situație de criză pentru Crédit Lyonnais (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-89" href="#t-89">89</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">103.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dacă aceasta este situația, Tribunalul ar fi trebuit, probabil, să explice motivele pentru care se poate considera că majoritatea deponenților care au investit în depozite de economii cu dobândă reglementată ar trebui să acționeze în mod rațional într‑o situație care, cel puțin pentru deponenții obișnuiți, ar fi putut da naștere la o retragere masivă. Intuiția noastră ne spune că experiența recentă, atât în Europa, cât și în alte părți ale lumii, demonstrează că un astfel de comportament rațional este departe de a fi cert (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-90" href="#t-90">90</a>
</span>). În situații de panică tot mai accentuată în rândul deponenților, în care mass‑media prezintă imagini cu cozi lungi de persoane care așteaptă să își retragă depozitele, pare să existe riscul unui efect necontrolat de bulgăre de zăpadă. Cu toate acestea, indiferent de intuiția noastră personală – influențată probabil de experiența noastră directă în ceea ce privește criza financiară din Cipru din anii 2012-2013 –, în măsura în care acest element nu a fost luat în considerare de BCE, era de datoria Tribunalului să îl abordeze în mod expres și să își susțină constatările cu elementele de probă cerute.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">104.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, considerăm că ar fi trebuit să se explice cum poate fi conciliată afirmația seacă a Tribunalului de la punctul 114 din hotărârea atacată cu constatările sale anterioare referitoare la faptul că, în decizia atacată, BCE analizase în mod corespunzător riscul de neîndeplinire a obligațiilor de plată al administrației centrale, arătând că ratingul de credit al Franței nu era cel mai ridicat posibil și că, în contextul instrumentelor de tip credit default swap, riscul de nerambursare din partea acesteia era considerat scăzut, dar nu inexistent (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-91" href="#t-91">91</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">105.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Desigur, Tribunalul ar fi putut considera că BCE a evaluat în mod eronat acest risc de nerambursare. Cu toate acestea, deși Crédit Lyonnais a prezentat argumente cu privire la acest aspect, Tribunalul nu a luat poziție în această privință (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-92" href="#t-92">92</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">106.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel și cu privire la acest element, Tribunalul pare să fi efectuat o apreciere autonomă a caracteristicilor depozitelor de economii cu dobândă reglementată și a semnificației acestora în sensul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, adică o apreciere oarecum detașată de textul și de logica deciziei atacate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">„Lichiditatea” depozitelor de economii cu dobândă reglementată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">107.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctele 115 și 116 din hotărârea atacată, Tribunalul concluzionează că, având în vedere constatările sale cu privire la caracteristicile depozitelor de economii cu dobândă reglementată, lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată nu ar putea, în sine, să justifice în mod adecvat concluzia BCE cu privire la riscul de vânzare a activelor la prețuri de lichidare. Tribunalul a precizat că, deși oferă deponenților posibilitatea de a‑și retrage depozitele, lichiditatea contribuie, de asemenea, la conturarea percepției acestora că depozitele de economii cu dobândă reglementată sunt considerate o investiție sigură.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">108.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, suntem de acord cu Tribunalul că faptul că deponenții pot să își retragă liber și imediat fondurile de la bancă nu constituie, în sine, un element concludent pentru a stabili existența unui risc de vânzare a activelor la prețuri de lichidare. Cu toate acestea, astfel cum am explicat anterior, nu suntem convinși de criticile aduse de Tribunal în privința celorlalte elemente de care BCE a ținut sau nu a ținut seama.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">109.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Mai important, modul în care a caracterizat și a sintetizat Tribunalul raționamentul urmat de BCE în decizia atacată este destul de derutant. Hotărârea atacată poate lăsa impresia că lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată a fost un element hotărâtor al justificării concluziei BCE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">110.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, aceasta ar fi o interpretare mai degrabă inexactă a deciziei atacate. Raționamentul urmat de BCE în această decizie este în esență că, în cazul unor retrageri masive efectuate de deponenți, cum ar fi în cazul unei crize bancare, Crédit Lyonnais ar putea întâmpina dificultăți în onorarea acestor solicitări de retragere a fondurilor, fără a adopta măsuri de urgență, întrucât o parte importantă a depozitelor sale este transferată către CDC, care dispune de o perioadă de ajustare de 10 zile în care banca rămâne răspunzătoare pentru retrageri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">111.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest context, faptul că depozitele de economii cu dobândă reglementată sunt deosebit de lichide și, prin urmare, pot fi retrase cu ușurință și imediat de către deponenți constituie în mod cert un element pertinent pentru analiză. În mod evident, riscul vânzării în regim de urgență ar fi mult mai mic dacă ar exista obstacole juridice sau practice în calea retragerii imediate a fondurilor de către deponenți. Însă acesta nu este un element central al analizei. Simplificând, am spune că lichiditatea nu este una dintre sursele de risc, ci un factor favorizant al riscului. Referirea (relativ incidentală) la lichidități care figurează la punctul 2.2.2 din decizia atacată este destul de elocventă în această privință.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">112.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, este posibil ca Tribunalul să aibă dreptate, în sensul că lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată constituie unul dintre motivele pentru care deponenții le consideră de interes în perioadele de incertitudine financiară (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-93" href="#t-93">93</a>
</span>). Cu toate acestea, și în această privință, pare să lipsească un element din raționamentul Tribunalului: acest sentiment general de „siguranță” al deponenților în ceea ce privește depozitele de economii cu dobândă reglementată ar fi suficient pentru a‑i împiedica să se grăbească să își retragă fondurile atunci când, de exemplu, ar apărea unele probleme specifice privind stabilitatea financiară a Crédit Lyonnais?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">113.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La o privire mai atentă, analiza Tribunalului referitoare la acest aspect pare a fi clasica „sabie cu două tăișuri”. În cazul în care lichiditatea depozitelor de economii cu dobândă reglementată contribuie la sentimentul de siguranță al deponenților, întrucât le permite să își retragă în mod liber fondurile în orice moment, acest lucru nu implică faptul că acești deponenți ar dori, de fapt, să își retragă fondurile atunci când situația băncii lor se deteriorează?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">114.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Tribunalului cu privire la acest aspect pare, așadar, incompletă. Acest lucru demonstrează încă o dată că, în loc să verifice motivarea cuprinsă în decizia atacată, Tribunalul a efectuat propria apreciere a situației.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Exemplul privind experiența crizelor bancare recente</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">115.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctele 117-122 din hotărârea atacată, Tribunalul a contestat declarația BCE potrivit căreia experiența crizelor bancare recente arată că pot avea loc retrageri masive în doar cinci zile. Tribunalul a constatat că BCE s‑a bazat pe un singur exemplu în această privință (denumit în continuare „exemplul”), care se referea la depozitele obișnuite, care sunt diferite de depozitele de economii cu dobândă reglementată în mai multe privințe. Pe această bază, Tribunalul a ajuns la concluzia că pretinsul risc de retrageri masive care ar putea declanșa o vânzare a activelor la prețuri de lichidare de către Crédit Lyonnais nu este suficient susținut de elemente de probă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">116.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Putem fi de acord cu Tribunalul că decizia atacată nu este nici pe departe un model de claritate și de precizie în această privință. Cu toate acestea, criticile Tribunalului cu privire la acest aspect par să provină dintr‑o interpretare eronată a deciziei menționate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">117.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">BCE nu a intenționat să efectueze o comparație între exemplul menționat și situația Crédit Lyonnais. Trimiterea la experiența recentă a avut doar scopul de a ilustra rapiditatea cu care pot avea loc retrageri masive atunci când apar îndoieli serioase cu privire la stabilitatea unei bănci și, în consecință, motivul pentru care întârzierea potențială de 10 zile între retragerile efectuate de deponenți și rambursarea sumelor de către CDC ar putea, în anumite împrejurări, să devină problematică.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">118.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, BCE a recunoscut în decizia atacată că nu survenise recent nicio retragere masivă în ceea ce privește forme similare de economisire. Acestea fiind spuse, BCE a subliniat faptul că nu era obligată să își limiteze cerințele prudențiale la tipuri de riscuri care s‑au materializat deja în trecut (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-94" href="#t-94">94</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">119.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Tribunalul ar putea avea dreptate în ceea ce privește comparabilitatea limitată a celor două situații. Însă acest lucru nu este suficient pentru a infirma considerațiile BCE cu privire la acest aspect. Într‑adevăr, Tribunalul (i) nu a contestat corectitudinea datelor furnizate de BCE, (ii) nu a explicat de ce, în opinia sa, termenul de cinci zile nu se putea aplica în cazul Crédit Lyonnais și (iii) nu a pus în discuție matricea utilizată de BCE în acest context, care diferențiază procentul de derogare în funcție de perioada de rambursare de către entitatea publică în cauză (mai puțin de 5 zile, între 5 și 10 zile, între 10 zile și o lună și mai mult de o lună) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-95" href="#t-95">95</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">120.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, hotărârea atacată nu cuprinde nicio explicație cu privire la motivul pentru care nu s‑ar justifica o abordare prudentă și o vigilență sporită din partea BCE. De fapt, considerăm că, în lumina obiectivului general al legislației Uniunii în discuție (prevenirea apariției unor noi crize financiare), precum și finalitatea dispozițiilor specifice în discuție (asigurarea solidității și a stabilității instituțiilor financiare prin limitarea efectului de levier al acestora), faptul de a nu limita evaluarea prudențială doar la riscurile care s‑au materializat în trecut reprezintă o aplicare judicioasă a legii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Lipsa de temei pentru refuzarea unei derogări totale</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">121.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, considerăm întemeiată critica BCE cu privire la punctul 126 din hotărârea atacată, în care Tribunalul a declarat mai întâi că, „ținând seama de metodologia aplicată de BCE”, motivele „care privesc calitatea creditului administrației centrale și, respectiv, nivelul de concentrare a expunerilor față de CDC –, presupunând că sunt lipsite de nelegalitate, nu permiteau să se justifice refuzul opus reclamantei”. Tribunalul a adăugat în continuare că, „pe baza metodologiei menționate, luarea în considerare numai a acestor motive nu ar fi condus la refuzul de a acorda reclamantei întregul beneficiu al derogării avute în vedere la articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013” (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-96" href="#t-96">96</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">122.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aceste declarații ferme și lipsite de nuanțe sunt deconcertante. În primul rând, Tribunalul nu reține nicăieri consecința globală a evaluării sale individuale a diferitelor elemente pe care, în opinia sa, BCE le‑a neglijat sau nu le‑a evaluat în mod corespunzător, în ceea ce privește nivelul (scăzut, deosebit de scăzut, neglijabil, inexistent de facto?) al riscului de vânzare a activelor la prețuri de lichidare de către Crédit Lyonnais. În al doilea rând, chiar presupunând că Tribunalul ar fi făcut acest lucru, hotărârea atacată nu conține nicio explicație concretă cu privire la modul în care constatările sale referitoare la riscul de vânzare a activelor la prețuri de lichidare ar fi trebuit să se reflecte în metodologia BCE. Tăcerea hotărârii atacate în această privință este remarcabilă, întrucât afirmațiile de la punctul 126 din aceasta constituie temeiul anulării deciziei atacate (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-97" href="#t-97">97</a>
</span>). În al treilea rând, Tribunalul pare să ia poziție cu privire la ceea ce ar fi făcut BCE – și nu cu privire la ceea ce ar fi trebuit sau nu să facă BCE – dacă aceste elemente ar fi fost apreciate în mod corect. Diferența nu este o chestiune de terminologie. Tribunalul nu identifică limitele acțiunii administrative a BCE, ci pare să „se pună în locul” BCE, ignorând marja largă de apreciere a acestei instituții în ceea ce privește evaluările de fond în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluzie cu privire la primul motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">123.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În mod normal, este de așteptat ca, în sistemul de „control al legalității” instituit de tratatele Uniunii, punctul de plecare al analizei efectuate de instanța sesizată într‑o cauză precum în speță să fie chiar textul actului atacat. Această analiză ar ține seama, în general, de logica și de structura actului respectiv și, apoi, s‑ar concentra asupra argumentelor prezentate de instituția în cauză pentru a susține concluzia reținută în final. Întrebarea esențială ar trebui să fie dacă instituția care a adoptat decizia atacată a procedat, în lumina marjei de apreciere de care dispune, la o aplicare rezonabilă a dispoziției relevante.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">124.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din motivele explicate în secțiunile de mai sus, considerăm că este dificil să se identifice elemente ale unei asemenea abordări în speță.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">125.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Criticile la adresa analizei BCE sunt exprimate în principal în câteva fragmente scurte, care, uneori, ignoră complexitatea aspectelor implicate. În continuare, Tribunalul înlocuiește această analiză cu una proprie, bazată pe o evaluare alternativă a anumitor elemente de fapt, întemeindu‑se adesea pe afirmații sau pe mijloace de probă nefondate, a căror forță probatorie este departe de a fi evidentă. Este important de menționat că Tribunalul pare să fi evaluat aceste elemente în mod izolat, fără a face cu adevărat corelația între ele: fără a evalua interacțiunea dintre aceste elemente și, ceea ce este și mai important, fără a explica influența evaluării acestor elemente asupra rezultatului final, atunci când ar fi integrată în metodologia utilizată de BCE, care – merită din nou subliniat – nu a fost criticată de Tribunal.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">126.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, astfel cum subliniază în mod corect BCE, Tribunalul s‑a concentrat exclusiv asupra aprecierii probabilității unor retrageri masive care să se producă într‑o perioadă scurtă de timp, fără a lua în considerare consecințele pe care materializarea acestui risc le‑ar putea avea asupra situației financiare a Crédit Lyonnais, având în vedere nivelul expunerii sale la CDC. În această privință, se poate spune că, în cel mai bun caz, Tribunalul a făcut o „treabă pe jumătate”, examinând caracteristicile depozitelor de economii cu dobândă reglementată în general, dar – spre deosebire de BCE în decizia atacată (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-98" href="#t-98">98</a>
</span>) – a omis cealaltă „jumătate”, care consta în analizarea situației specifice a Crédit Lyonnais.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">127.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În concluzie, considerăm că Tribunalul a aplicat o formă de control deosebit de intruzivă asupra anumitor elemente ale analizei efectuate de BCE (nivelul riscului acceptabil, identitatea și natura elementelor luate în considerare pentru evaluarea acestui risc etc.), fără ca constatările sale în această privință să fie susținute de o motivare adecvată și de elemente de probă corespunzătoare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">128.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În loc să demonstreze că, în decizia atacată, BCE a aplicat în mod nerezonabil articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, Tribunalul a efectuat o evaluare ex novo a cererii de derogare a Crédit Agricole, înlocuind punctul de vedere al BCE cu punctul său de vedere și încălcând astfel marja de apreciere care a fost încredințată BCE în această materie de legiuitorul Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">129.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât Tribunalul a aplicat un nivel de control jurisdicțional eronat în ceea ce privește decizia atacată, primul motiv de recurs trebuie considerat întemeiat, iar hotărârea atacată trebuie anulată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Caracterul adecvat al motivării (al doilea motiv)</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentele părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">130.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al doilea motiv, BCE susține că Tribunalul și‑a încălcat obligația de motivare. În opinia BCE, hotărârea atacată nu explică adecvat în ce mod s‑ar fi săvârșit o eroare în aprecierea impactului dublei garanții de stat de care beneficiază depozitele de economii cu dobândă reglementată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">131.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Lyonnais răspunde că raționamentul urmat de Tribunal în această privință este prezentat în mod clar în hotărârea atacată. Crédit Lyonnais se referă în special la punctele 59 și 114-122 din hotărârea menționată. Pe scurt, opinia BCE potrivit căreia existența unei duble garanții de stat în cazul depozitelor de economii cu dobândă reglementată nu elimina riscul unor retrageri masive ale deponenților într‑o perioadă scurtă de timp a fost considerată de Tribunal ca fiind neîntemeiată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Analiză</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">132.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerăm că acest motiv este nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">133.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Motivarea cuprinsă în hotărârea atacată cu privire la importanța dublei garanții de stat în ceea ce privește riscul de vânzare a activelor la prețuri de lichidare de către Crédit Lyonnais este într‑adevăr succintă și, într‑o anumită măsură, neexplicită. Cu toate acestea, astfel cum s‑a menționat la punctul 102 de mai sus, argumentația Tribunalului cu privire la acest aspect devine mai clară atunci când fragmentele pertinente din hotărârea atacată sunt citite în contextul lor mai larg. În esență, Tribunalul a considerat că existența unei duble garanții de stat în ceea ce privește depozitele de economii cu dobândă reglementată a făcut improbabile retragerile masive în privința acestor depozite.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">134.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Raționamentul Tribunalului este, așadar, suficient de clar. Problema dacă acest punct de vedere este susținut de elementele de probă necesare privește fondul analizei Tribunalului, nu caracterul adecvat al acesteia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">C.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Denaturarea elementelor de probă (al treilea motiv)</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentele părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">135.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al treilea motiv, BCE susține că Tribunalul a denaturat elementele de probă care i‑au fost prezentate în cursul procedurii. În opinia sa, Tribunalul a interpretat în mod vădit eronat anumite fragmente din decizia atacată, precum și metodologia aplicată pentru a aprecia cererea de derogare a Crédit Agricole.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">136.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, BCE susține că a luat în considerare caracterul de „investiție sigură” al depozitelor de economii cu dobândă reglementată și existența unei duble garanții de stat. În ceea ce privește denaturarea metodologiei utilizate în decizia atacată, BCE susține că Tribunalul nu a luat în considerare consecințele pe care le‑ar putea avea materializarea acestui risc asupra situației financiare a Crédit Lyonnais, având în vedere nivelul ridicat de concentrare. Mai simplu spus, riscul poate fi destul de mic, dar, în cazul în care acest risc se materializează, consecințele ar putea fi foarte grave pentru bancă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">137.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, potrivit BCE, Tribunalul a denaturat exemplul utilizat în decizia atacată, făcând din acesta o condiție pentru evaluarea riscului de retrageri masive pe termen scurt, în condițiile în care singurul scop al acestui exemplu era acela de a ilustra consecințele potențiale ale materializării unui astfel de risc. În sfârșit, BCE susține că Tribunalul a efectuat în mod eronat o examinare individuală a criteriilor pe care aceasta le‑a luat în considerare în metodologia sa, deși aceste criterii ar fi trebuit să fie interpretate ca fiind interdependente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">138.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Lyonnais consideră că argumentele prezentate de BCE în susținerea celui de al treilea motiv de recurs trebuie respinse ca nefondate. Crédit Lyonnais subliniază că, în decizia atacată, nu se face nicio mențiune cu privire la caracterul de „investiție sigură” al depozitelor de economii cu dobândă reglementată. În ceea ce privește criticile formulate față de constatările Tribunalului cu privire la metodologia utilizată de BCE, Crédit Lyonnais susține că Tribunalul a aplicat în mod corect condiția enunțată în hotărârea din 2018, care impunea BCE să ia în considerare posibilitatea unor retrageri masive având în vedere caracteristicile depozitelor de economii cu dobândă reglementată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">139.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Lyonnais arată de asemenea că pretinsul caracter ilustrativ al exemplului în cauză nu scutește BCE de obligația de a se întemeia pe factori care fac obiectul controlului jurisdicțional. În plus, punctul 126 din hotărârea atacată arată – potrivit Crédit Lyonnais – că Tribunalul nu a omis să ia în considerare interdependența criteriilor utilizate de BCE în cadrul metodologiei sale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Analiză</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">140.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nu suntem convinși de acest motiv de recurs.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">141.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Înțelegem unele dintre criticile BCE cu privire la interpretarea pe care a dat‑o Tribunalul deciziei atacate și la modul în care Tribunalul a examinat probele prezentate de părți în cadrul procedurii în primă instanță. Cu toate acestea, nu identificăm nicio denaturare a elementelor de probă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">142.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit unei jurisprudențe constante, o astfel de denaturare constă într‑o interpretare a unui act care este contrară conținutului acestuia. O astfel de denaturare trebuie să reiasă în mod evident din înscrisurile dosarului, fără a fi necesară o nouă apreciere a faptelor și a probelor. În această privință, nu este suficient să se arate că un înscris ar putea face obiectul unei interpretări diferite de cea reținută de Tribunal: acesta din urmă trebuie să fi depășit în mod vădit limitele unei aprecieri rezonabile a acestor elemente de probă (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-99" href="#t-99">99</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">143.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, nu aceasta este situația în cauza de față. Problema hotărârii atacate nu rezidă, în opinia noastră, în rezultatul final al controlului efectuat de Tribunal. Într‑adevăr, nu există nicio constatare de fond care să pară vădit eronată pe baza informațiilor și a documentelor incluse în dosarul cauzei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">144.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Erorile săvârșite de Tribunal rezultă din modul în care Tribunalul a efectuat un astfel de control. După cum s‑a arătat anterior, Tribunalul a efectuat o apreciere ex novo a diferitelor elemente ale analizei, precum și a consecințelor acesteia, în ceea ce privește cazul aflat pe rolul BCE. Tribunalul a procedat astfel acordând prea puțină atenție evaluărilor efectuate și metodologiei utilizate de BCE și, în general, logicii care stă la baza deciziei atacate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">D.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 alineatul (1) punctul 94 și articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 (al patrulea motiv)</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentele părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">145.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, prin intermediul celui de al patrulea motiv de recurs, BCE susține că Tribunalul a interpretat în mod eronat articolul 4 alineatul (1) punctul 94 și articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">146.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește prima dispoziție, BCE susține că Tribunalul a săvârșit o eroare adăugând la definiția riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier anumite criterii care nu sunt prevăzute în dispozițiile pertinente (și anume, libertatea de a utiliza orice depozite sau posibilitatea de a investi în active nelichide sau riscante). În ceea ce privește această din urmă dispoziție, BCE susține că interpretarea Tribunalului are ca efect privarea BCE de marja de manevră care i‑a fost acordată de legiuitor în ceea ce privește evaluarea măsurii în care anumite expuneri pot fi exceptate de la calcularea indicatorului efectului de levier.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">147.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Crédit Lyonnais contestă argumentele invocate de BCE. În ceea ce privește articolul 4 alineatul (1) punctul 94 din Regulamentul nr. 575/2013, Crédit Lyonnais respinge argumentul potrivit căruia Tribunalul ar fi adăugat criterii care nu sunt prevăzute în această dispoziție: în opinia sa, această instanță s‑a limitat să constate că BCE a ignorat anumite caracteristici ale depozitelor de economii cu dobândă reglementată, arătând că aceste economii prezintă un nivel de risc deosebit de scăzut.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">148.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește argumentul BCE referitor la articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013, Crédit Lyonnais susține că interpretarea acestei dispoziții reținută de Tribunal nu privează în niciun caz BCE de marja sa de apreciere. Potrivit Crédit Lyonnais, BCE ar fi avut dreptul de a refuza aplicarea derogării (în totalitate sau parțial) în cazul în care, de exemplu, depozitele de economii cu dobândă reglementată nu ar fi avut garanții de stat sau dacă ar fi dovedit probabilitatea ca statul să intre efectiv în incapacitate de plată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Analiză</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">149.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește acest motiv de recurs, suntem din nou de acord cu Crédit Lyonnais.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">150.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 alineatul (1) punctul 94 din Regulamentul nr. 575/2013 definește „riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier” ca fiind „riscul rezultat din vulnerabilitatea unei instituții față de un efect de levier sau un efect de levier contingent care poate necesita măsuri neplanificate de corectare a planului său de afaceri, inclusiv vânzarea de active în regim de urgență, ceea ce ar putea duce la pierderi sau la reevaluări ale activelor rămase”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">151.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nu înțelegem cum ar fi putut Tribunalul să aplice în mod eronat noțiunea de „risc asociat folosirii excesive a efectului de levier” în prezenta cauză. În hotărârea atacată, Tribunalul s‑a limitat să constate că, în opinia sa, BCE a examinat în mod eronat împrejurările relevante pentru acordarea derogării, prin faptul că a omis sau nu a apreciat în mod corespunzător anumite caracteristici ale depozitelor de economii cu dobândă reglementată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">152.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, interpretarea dată de Tribunal articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013 nu privează BCE de marja sa de manevră. Într‑adevăr, constatările Tribunalului se refereau la un anumit tip de depozite care, în opinia sa, nu era susceptibil să conducă la retrageri masive din cauza mai multor caracteristici ale acestora, care îi determină pe deponenți să considere aceste depozite deosebit de sigure. Nimic din hotărârea atacată nu ar putea sugera că BCE nu dispune de marjă de manevră atunci când ia decizii cu privire la alte tipuri de depozite.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">VI.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Consecințele aprecierii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">153.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În opinia noastră, primul motiv de recurs este întemeiat. În consecință, hotărârea atacată trebuie anulată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">154.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 61 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul în care anulează decizia Tribunalului, Curtea poate fie să trimită cauza Tribunalului pentru a se pronunța asupra acesteia, fie să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul atunci când acesta este în stare de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">155.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În prezenta cauză, considerăm că starea de judecată a litigiului permite Curții să adopte o poziție finală în speță.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">156.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Hotărârea atacată a respins ca nefondate prima și a doua parte a primului motiv, precum și al doilea motiv. Crédit Lyonnais nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, ceea ce are drept consecință faptul că concluziile Tribunalului cu privire la aceste aspecte au autoritate de lucru judecat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">157.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Revine Curții să examineze, pe de o parte, a treia parte a primului motiv și prima parte a celui de al treilea motiv, aplicând nivelul corect de control jurisdicțional (A). Pe de altă parte, este tot de competența Curții să examineze și a doua și a treia parte a celui de al treilea motiv, asupra cărora Tribunalul nu s‑a pronunțat (B).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">A treia parte a primului motiv și prima parte a celui de al treilea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">158.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerăm că argumentele invocate de Crédit Lyonnais în cadrul celei de a treia părți a primului motiv și al primei părți a celui de al treilea motiv nu sunt convingătoare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">159.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, ne este destul de clar că, în evaluarea cererii de derogare prezentate de Crédit Agricole, BCE a luat în considerare caracteristicile specifice ale depozitelor de economii cu dobândă reglementată. Metodologia generală adoptată în acest scop și evaluarea efectuată cu privire la elementele specifice luate în considerare în acest context arată că evaluarea BCE a examinat modul în care particularitățile depozitelor de economii cu dobândă reglementată ar putea afecta considerentele prudențiale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">160.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, BCE a analizat, în decizia atacată, existența unei duble garanții de stat, riscul de nerambursare de către Republica Franceză și aspectul dacă anumite retrageri masive ar putea „să prezinte un astfel de volum și un astfel de caracter neașteptat” încât să justifice riscurile invocate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">161.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, considerăm că Crédit Lyonnais nu a prezentat niciun argument convingător în sensul că BCE nu ar fi dedus consecințele necesare din Hotărârea din 2018 și în special din cuprinsul punctului 81 din aceasta. În plus, din motivele expuse mai sus, nu identificăm nicio eroare vădită în evaluarea efectuată de BCE în ceea ce privește împrejurările relevante pentru decizia sa de a nu acorda decât o derogare parțială în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013. Crédit Lyonnais nu a demonstrat că concluzia la care s‑a ajuns în această privință nu se încadrează în marja de apreciere de care ar trebui să beneficieze BCE. În lumina împrejurărilor speței și având în vedere obiectivul urmărit de dispozițiile în cauză, decizia BCE nu pare nerezonabilă sau implauzibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">162.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, concluzionăm că a treia parte a primului motiv și prima parte a celui de al treilea motiv trebuie respinse.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">A doua și a treia parte a celui de al treilea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">163.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În cererea introductivă formulată la Tribunal, Crédit Lyonnais susține că BCE a săvârșit o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește calitatea creditului administrației centrale (punctul 2.2.1 din decizia atacată) și nivelul de concentrare a expunerilor sale față de CDC (punctul 2.2.3 din decizia atacată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">164.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aceste motive nu justifică, în opinia noastră, o examinare laborioasă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">165.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește a doua parte a motivului, într‑un scurt fragment din cererea introductivă formulată la Tribunal, Crédit Lyonnais a reproșat BCE că nu a prezentat niciun element care să justifice existența unui eventual risc de nerambursare din partea Republicii Franceze. Ulterior, în răspunsul său, Crédit Lyonnais își reformulează argumentul, precizând că nu neagă existența unui risc minim de nerambursare de către Republica Franceză, ci că susține că un astfel de risc nu poate justifica un refuz în temeiul articolului 429 alineatul (14) din Regulamentul nr. 575/2013.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">166.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În orice caz, indiferent de formularea exactă a argumentului, acesta pare vădit nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">167.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, astfel cum s‑a menționat, în decizia atacată, BCE a constatat că organismele externe de rating de credit nu au acordat Republicii Franceze cel mai înalt rating posibil și că cotarea instrumentelor de tip credit default swap la cinci ani negociate de Republica Franceză era însoțită de o probabilitate de nerambursare care nu era neglijabilă. În al doilea rând, în mod evident, probabilitatea de nerambursare de către Republica Franceză nu reprezintă motivul (sau unul dintre motivele) care justifică un refuz parțial al derogării în privința Crédit Lyonnais. Într‑adevăr, celelalte instituții de credit aparținând grupului Crédit Agricole au obținut o derogare totală în ceea ce privește depozitele de economii cu dobândă reglementată. În al treilea rând, în măsura în care unul dintre principalele argumente asupra cărora a insistat Crédit Lyonnais a fost caracterul de investiție sigură al depozitelor de economii cu dobândă reglementată datorită dublei garanții de stat, faptul că riscul de nerambursare de către Republica Franceză a fost considerat ca nefiind neglijabil este un element ce are importanța sa.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">168.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește a treia parte a acestui motiv, nu identificăm în susținerile Crédit Lyonnais, nici în primă instanță, nici în recurs, niciun argument suplimentar și distinct față de cele pe care Tribunalul le‑a examinat și le‑a respins la punctele 73-88 din hotărârea atacată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">169.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere cele de mai sus, considerăm că acțiunea în anulare formulată de Crédit Lyonnais trebuie respinsă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">VII.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">170.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție, atunci când recursul este fondat, iar Curtea soluționează ea însăși în mod definitiv litigiul, aceasta se pronunță asupra cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">171.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 138 alineatul (1) din acest regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din regulamentul menționat, prevede că partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">172.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, BCE a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât se impune admiterea recursului și respingerea acțiunii, se impune obligarea Crédit Lyonnais la plata cheltuielilor de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și recursului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">VIII.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluzie</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">173.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem Curții de Justiție:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">anularea Hotărârii Tribunalului din 14 aprilie 2021, Crédit Lyonnais/BCE (T‑504/19, EU:T:2021:185);</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">respingerea acțiunii în anulare formulate de Crédit Lyonnais;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea Crédit Lyonnais la plata cheltuielilor de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și procedurii de recurs.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">1</a>
</span>) Limba originală: engleza.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-2" href="#c-2">2</a>
</span>) T‑504/19, EU:T:2021:185 (denumită în continuare „hotărârea atacată”).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-3" href="#c-3">3</a>
</span>) Kalintiri, A., „What’s in a name? The marginal standard of review of «complex economic assessments» in EU competition enforcement”, în Common Market Law Review, 2016, p. 1283 și 1284.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-4" href="#c-4">4</a>
</span>) Subliniind, de asemenea, caracterul extrem de controversat al acestui subiect, Gippini‑Fournier, E., Castillo de la Torre, F., Evidence, Proof and Judicial Review in EU Competition Law, Edward Elgar Publishing, 2017, p. 275.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-5" href="#c-5">5</a>
</span>) Produsele în cauză sunt „Livret A”, reglementat de articolele L.221-1-L.221-9 din code monétaire et financier (Codul monetar și financiar francez, denumit în continuare „CMF”), „Livret d’Epargne Populaire (LEP)”, reglementat de articolele L.221-13-L.221-17-2 din CMF, și „Livret de Développement Durable et Solidaire (LDD)”, reglementat de articolul L.221-27 din CMF. Cele trei produse vor fi denumite în continuare, în mod colectiv, „depozite de economii cu dobândă reglementată”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-6" href="#c-6">6</a>
</span>) JO 2013, L 176, p. 1, rectificări în JO 2013, L 208, p. 68, și JO 2013, L 321, p. 6.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-7" href="#c-7">7</a>
</span>) Această dispoziție a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO 2019, L 150, p. 1).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-8" href="#c-8">8</a>
</span>) JO 2013, L 287, p. 63.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-9" href="#c-9">9</a>
</span>) Crédit Agricole/BCE (T‑758/16, EU:T:2018:472, denumită în continuare „hotărârea din 2018”).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-10" href="#c-10">10</a>
</span>) Conform articolului 266 TFUE, instituția emitentă a actului anulat este obligată „să ia măsurile impuse de executarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-11" href="#c-11">11</a>
</span>) Punctele 34-69 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-12" href="#c-12">12</a>
</span>) Punctele 70-96 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-13" href="#c-13">13</a>
</span>) Punctele 97-106 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-14" href="#c-14">14</a>
</span>) Punctele 107-114 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-15" href="#c-15">15</a>
</span>) Punctele 115-123 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-16" href="#c-16">16</a>
</span>) Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-17" href="#c-17">17</a>
</span>) A se vedea de exemplu Hotărârea din 28 iulie 2016, Consiliul/Comisia (C‑660/13, EU:C:2016:616, punctul 32). Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-18" href="#c-18">18</a>
</span>) Articolul 127 alineatul (1) TFUE și articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene („Statutul SEBC și al BCE”). Protocolul anexat la versiunile consolidate ale Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO 2010, C 83, p. 230).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-19" href="#c-19">19</a>
</span>) A se vedea printre altele Hotărârea din 10 septembrie 2019, HTTS/Consiliul (C‑123/18 P, EU:C:2019:694, punctul 100 și jurisprudența citată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-20" href="#c-20">20</a>
</span>) A se vedea articolul 3.3 și articolul 25 din Statutul SEBC și al BCE.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-21" href="#c-21">21</a>
</span>) A se vedea articolul 4 alineatul (1) litera (d) și alineatul (3) din Regulamentul nr. 1024/2013.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-22" href="#c-22">22</a>
</span>) A se vedea în special considerentele (7) și (32), precum și articolul 1 din Regulamentul nr. 575/2013.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-23" href="#c-23">23</a>
</span>) A se vedea considerentul (90) și articolul 4 alineatul (1) punctul 93 din regulamentul menționat.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-24" href="#c-24">24</a>
</span>) A se vedea articolul 4 alineatul (1) punctul 94 din acest regulament.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-25" href="#c-25">25</a>
</span>) A se vedea mai sus punctul 7 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-26" href="#c-26">26</a>
</span>) Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-27" href="#c-27">27</a>
</span>) În afara unor împrejurări excepționale în care instanțele Uniunii pot exercita o competență de fond: a se vedea articolul 261 TFUE și, mai ales, articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-28" href="#c-28">28</a>
</span>) A se vedea în acest sens Concluziile avocatului general Tizzano prezentate în cauza Comisia/Tetra Laval (C‑12/03 P, EU:C:2004:318, punctele 85 și 86).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-29" href="#c-29">29</a>
</span>) În general, în această privință, Hotărârea din 8 decembrie 2011, KME Germany și alții/Comisia (C‑272/09 P, EU:C:2011:810, punctul 102).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-30" href="#c-30">30</a>
</span>) Pentru o comparație amplă între sistemul Uniunii Europene și cel al unor state membre, a se vedea Schwarze, J., European Administrative Law, prima ediție revizuită, 2006, Sweet &amp; Maxwell, p. 261-503. A se vedea de asemenea Mendes, J., „Bounded Discretion in EU Law: A Limited Judicial Paradigm in a Changing EU”, în Modern Law Review, 2017, p. 451-462. Pentru o comparație cu sistemul din Statele Unite, a se vedea Shapiro, M., „Codification of Administrative Law: The US and the Union”, în European Law Journal, 1996, p. 26-47. Pentru abordările adoptate în materie, printre altele, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Internațională de Justiție, a se vedea Gruszczynski, L., Werner, W. (editori), Deference in International Courts and Tribunals: Standard of Review and Margin of Appreciation, Oxford University Press, 2014, capitolele 13 și 17.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-31" href="#c-31">31</a>
</span>) În doctrină, acestea sunt denumite uneori situații de putere de apreciere „clasică”, „pură” sau „propriu‑zisă”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-32" href="#c-32">32</a>
</span>) Unii autori preferă să nu folosească noțiunea „putere de apreciere” în acest context și folosesc conceptul de „marjă de apreciere”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-33" href="#c-33">33</a>
</span>) A se vedea în mod similar Concluziile avocatului general Jacobs prezentate în cauza Technische Universität München (C‑269/90, EU:C:1991:317, punctul 13).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-34" href="#c-34">34</a>
</span>) De exemplu, într‑o cauză mai veche, Curtea s‑a referit la „judecăți de valoare complexe care, prin însăși natura lor, nu pot fi dovedite în mod obiectiv”: a se vedea Hotărârea din 17 martie 1971, Marcato/Comisia (29/70, EU:C:1971:29, punctul 7). Cu privire la poziții similare celor susținute în prezentele concluzii, a se vedea Forwood, N., „The Commission’s More Economic Approach – Implications for the role of the EU Courts, the treatment of economic evidence and the scope of judicial review”, în Ehlermann, C. D., Marquis M. (editori), European Competition Law Annual 2009: Evaluation of evidence and its judicial review in competition cases, Hart Publishing, 2011, p. 13, și Bellamy, C., în Judicial Enforcement of Competition Law, OCDE, Policy Roundtables, 1996, p. 106.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-35" href="#c-35">35</a>
</span>) A se vedea, cu considerații similare, Vesterdorf, B., „Standard of Proof in Merger Cases: Reflections in the Light of Recent Case Law of the Community Courts”, în European Competition Journal, 2005, p. 17.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-36" href="#c-36">36</a>
</span>) De exemplu, atunci când trebuie să aibă în vedere diverse lanțuri cauză‑efect într‑o analiză prospectivă: a se vedea Hotărârea din 16 ianuarie 2019, Comisia/United Parcel Service (C‑265/17 P, EU:C:2019:23, punctul 32).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-37" href="#c-37">37</a>
</span>) Acesta este cazul, de exemplu, atunci când trebuie să stabilească dacă o anumită situație atinge pragul de gravitate, importanță sau amploare stabilit într‑o dispoziție specifică. De exemplu, potrivit articolului 66 TFUE, Consiliul, în împrejurări excepționale, poate adopta măsurile de salvgardare care sunt necesare atunci când circulația capitalurilor provoacă sau amenință să provoace dificultăți grave în funcționarea uniunii economice și monetare.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-38" href="#c-38">38</a>
</span>) A se vedea de exemplu Hotărârea din 13 iulie 1966, Consten și Grundig/Comisia (56/64 și 58/64, EU:C:1966:41, p. 347), și Hotărârea din 14 martie 1973, Westzucker (57/72, EU:C:1973:30, punctele 4-17). Cel mai probabil, această jurisprudență izvorăște din dispozițiile articolului 33 primul paragraf din Tratatul CECO (în vigoare la acea vreme), care, în cadrul acțiunilor în anulare introduse împotriva deciziilor Înaltei Autorități, interzicea Curții, mai puțin în cazul unor excepții, „să se refere la evaluarea situației datorate faptelor sau împrejurărilor economice în funcție de care Înalta Autoritate a adoptat deciziile sau recomandările respective”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-39" href="#c-39">39</a>
</span>) Hotărârea din 13 iunie 1958, Meroni/Înalta Autoritate (9/56, EU:C:1958:7, p. 152 și 154). Mai recent, Hotărârea din 22 ianuarie 2014, Regatul Unit/Parlamentul și Consiliul (C‑270/12, EU:C:2014:18, punctele 41-54).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-40" href="#c-40">40</a>
</span>) Cf. Giannini, M. S., Il Potere Discrezionale della Pubblica Amministrazione, Concetto e Problemi, Giuffrè, 1939, p. 42 și 43.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-41" href="#c-41">41</a>
</span>) A se vedea printre altele Hotărârea din 1 martie 2016, National Iranian Oil Company/Consiliul (C‑440/14 P, EU:C:2016:128, punctul 77 și jurisprudența citată), și Hotărârea din 15 iulie 2021, Comisia/Landesbank Baden‑Württemberg și SRB (C‑584/20 P și C‑621/20 P, EU:C:2021:601, punctul 117 și jurisprudența citată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-42" href="#c-42">42</a>
</span>) A se vedea recent Hotărârea din 7 mai 2020, BTB Holding Investments și Duferco Participations Holding/Comisia (C‑148/19 P, EU:C:2020:354, punctul 56 și jurisprudența citată). Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-43" href="#c-43">43</a>
</span>) A se vedea de exemplu Hotărârea din 10 iulie 2014, Telefónica și Telefónica de España/Comisia (C‑295/12 P, EU:C:2014:2062, punctul 54 și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Concluziile avocatului general Tizzano prezentate în cauza Comisia/Tetra Laval (C‑12/03 P, EU:C:2004:318, punctele 87 și 88).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-44" href="#c-44">44</a>
</span>) A se vedea infra, punctele 64-66 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-45" href="#c-45">45</a>
</span>) Acesta pare a fi punctul de vedere adoptat de avocatul general Poiares Maduro în concluziile prezentate în cauza Arcelor Atlantique et Lorraine și alții (C‑127/07, EU:C:2008:292, punctul 39). Cu tot respectul, nu suntem de acord.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-46" href="#c-46">46</a>
</span>) După cum s‑a menționat la punctul 35 de mai sus, actele Uniunii beneficiază de o prezumție de legalitate atât timp cât nu au fost anulate sau declarate nevalide sau inaplicabile de către Curte. Partea care invocă nelegalitatea actului atacat trebuie să dovedească faptele pe care se întemeiază pretențiile sale. A se vedea recent Concluziile avocatului general Szpunar prezentate în cauza PlasticsEurope/ECHA (C‑119/21 P, EU:C:2022:655, punctele 55-60).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-47" href="#c-47">47</a>
</span>) Ibidem, punctul 69.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-48" href="#c-48">48</a>
</span>) Cu excepția, evident, a eventualelor vicii ale actului care, fiind vorba despre motive de ordine publică, pot fi invocate din oficiu de instanțele Uniunii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-49" href="#c-49">49</a>
</span>) Întrucât motivele pentru care s‑a ajuns la această situație au fost explicate în detaliu de alți emeriți colegi și membri ai mediului academic, nu este necesar să le repetăm aici. Am dori doar să facem trimitere printre altele la Concluziile avocatului general Jacobs prezentate în cauza Technische Universität München (C‑269/90, EU:C:1991:317, punctele 15 și 16), precum și la Craig, P., EU Administrative Law, ediția a III‑a, Oxford University Press, 2018, p. 472-474.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-50" href="#c-50">50</a>
</span>) Concluziile avocatului general Poiares Maduro prezentate în cauza Comisia/max.mobil (C‑141/02 P, EU:C:2004:646, punctul 78).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-51" href="#c-51">51</a>
</span>) A se vedea mai sus punctul 33 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-52" href="#c-52">52</a>
</span>) A se vedea în acest sens Concluziile prezentate în cauza Comisia/Alrosa (C‑441/07 P, EU:C:2009:555, punctul 84).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-53" href="#c-53">53</a>
</span>) Astfel, primul curent jurisprudențial privea, în cea mai mare parte, acțiuni îndreptate împotriva unor acte legislative ale Uniunii Europene, în timp ce al doilea curent jurisprudențial viza, în general, decizii administrative ale instituțiilor Uniunii. Cu privire la acest aspect, a se vedea de asemenea Schwarze, J., European Administrative Law, op. cit., p. 298.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-54" href="#c-54">54</a>
</span>) Concluziile avocatului general Léger prezentate în cauza Rica Foods/Comisia (C‑40/03 P, EU:C:2005:93, punctul 45). Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-55" href="#c-55">55</a>
</span>) Sublinierea noastră. A se vedea de asemenea articolul 2 TUE.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-56" href="#c-56">56</a>
</span>) Criteriul „vădit inadecvat în raport cu obiectivul [urmărit]” enunțat în primul curent jurisprudențial pare să ridice ștacheta destul de sus pentru reclamanți. În schimb, în cadrul celui de al doilea curent jurisprudențial, instanțele Uniunii au arătat că acest criteriu al „erorii vădite” nu le scutește, printre altele, de obligația de a verifica caracterul complet și corect al mijloacelor de probă și consecvența dintre mijloacele de probă și concluziile deduse din acestea. S‑ar putea argumenta că acest fragment din jurisprudență indică o formă de control mai strictă în ceea ce privește situațiile de simplă putere de apreciere de natură tehnică. Parafrazându‑l pe Jaeger, arătăm că jurisprudența sugerează o anumită „marginalizare” a controlului marginal în cazurile de putere de apreciere de natură tehnică. A se vedea Jaeger, M., „The Standard of Review in Competition Cases Involving Complex Economic Assessments: Towards the Marginalisation of the Marginal Review?”, în Journal of European Competition Law &amp; Practice, 2011, p. 295-314.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-57" href="#c-57">57</a>
</span>) Acestea fiind precizate, trebuie să se admită că anumite forme strict delimitate ale puterii de apreciere în materie de politici pot la fel de bine să confere instituției în cauză o marjă de manevră mai mică decât cea care decurge din evaluările tehnice impuse de dispozițiile legale care utilizează una sau mai multe noțiuni nedefinite.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-58" href="#c-58">58</a>
</span>) Este vorba despre evaluarea parametrilor, a criteriilor sau a elementelor pe baza cărora instituția își formează un punct de vedere cu privire la cea mai bună cale de acțiune, în funcție de situația specifică.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-59" href="#c-59">59</a>
</span>) Adesea, dispozițiile legale impun un anumit mod de acțiune (instituția „trebuie”) atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acestea.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-60" href="#c-60">60</a>
</span>) A se vedea în acest sens Concluziile avocatului general Poiares Maduro prezentate în cauza Comisia/max.mobil (C‑141/02 P, EU:C:2004:646, punctul 79). Aceasta decurge în mod logic din principiul atribuirii competențelor către instituții, consacrat la articolul 13 alineatul (2) TUE: a se vedea mai sus punctul 33 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-61" href="#c-61">61</a>
</span>) Acesta este, de exemplu, cazul deciziei Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru în temeiul articolelor 258 și 260 TFUE. A se vedea în această privință Hotărârea din 8 martie 2022, Comisia/Regatul Unit (Acțiune de combatere a fraudei privind subevaluarea) (C‑213/19, EU:C:2022:167, punctul 203 și jurisprudența citată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-62" href="#c-62">62</a>
</span>) A se vedea de exemplu articolul 101 alineatul (3) TFUE și articolul 107 alineatul (3) TFUE.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-63" href="#c-63">63</a>
</span>) A se vedea printre altele Hotărârea din 15 februarie 2005, Comisia/Tetra Laval (C‑12/03 P, EU:C:2005:87, punctul 42).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-64" href="#c-64">64</a>
</span>) De exemplu, articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO 2004, L 24, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 201) impune Comisiei să interzică concentrările între întreprinderi care, dacă sunt puse în aplicare, „ar ridica obstacole semnificative în calea concurenței efective de pe piața internă sau de pe o parte semnificativă a acesteia”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-65" href="#c-65">65</a>
</span>) Pentru a da un exemplu: aplicarea normelor UE în materie de concurență unei întreprinderi căreia îi revine sarcina de a gestiona anumite servicii de interes economic general într‑un stat membru ar „împiedic[a], în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care [i]‑a fost încredințată” în sensul articolului 106 alineatul (2) TFUE?</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-66" href="#c-66">66</a>
</span>) De exemplu: o zonă care se confruntă cu un nivel de trai „anormal de scăzut” sau cu un „grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut” intră sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (a) TFUE?</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-67" href="#c-67">67</a>
</span>) Cu titlu de exemplu: un stat membru care se confruntă cu dificultăți sau este serios amenințat de dificultăți grave, din cauza unor catastrofe naturale sau a unor evenimente excepționale situate în afara controlului său, în sensul articolului 122 alineatul (2) TFUE?</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-68" href="#c-68">68</a>
</span>) Hotărârea din 8 aprilie 2014, Digital Rights Ireland și alții (C‑293/12 și C‑594/12, EU:C:2014:238, punctele 47 și 48).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-69" href="#c-69">69</a>
</span>) A se vedea de exemplu Hotărârea din 16 iunie 2022, SGL Carbon și alții/Comisia (C‑65/21 P și C‑73/21 P-C‑75/21 P, EU:C:2022:470, punctele 95 și 96, precum și jurisprudența citată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-70" href="#c-70">70</a>
</span>) A se vedea în special Hotărârea din 22 noiembrie 2012, E.ON Energie/Comisia (C‑89/11 P, EU:C:2012:738, punctele 71 și 72).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-71" href="#c-71">71</a>
</span>) În acest sens, a se vedea Lefèvre, S., Prek, M., „Administrative Discretion”, „Power of Appraisal” și „Margin of Appraisal” în Judicial Review Proceedings before the General Court, Common Market Law Review, 2016, p. 377, precum și Craig, P., op. cit., p. 445.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-72" href="#c-72">72</a>
</span>) Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care instanțele Uniunii nu și‑au dezvoltat prea mult argumentele cu privire la aceste aspecte, adoptând o abordare relativ „pragmatică” sau „flexibilă” în această privință. Cf. Schwarze, J., „Judicial Review of European Administrative Procedure”, în Law and Contemporary Problems, 2004, p. 100 și 101; și Mendes, J., op. cit., p. 5.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-73" href="#c-73">73</a>
</span>) În mod similar, Concluziile avocatului general Cosmas prezentate în cauza Franța/Ladbroke Racing și Comisia (C‑83/98 P, EU:C:1999:577, punctul 16). A se vedea de asemenea considerentele expuse de Gippini‑Fournier cu privire la lipsa unui „standard de probă” clar în fața instanțelor Uniunii, dintre care unele ar putea, mutatis mutandis, să se aplice și în ceea ce privește lipsa unui „nivel de control jurisdicțional” clar: Gippini‑Fournier, E., „The Elusive Standard of Proof in EU Competition Cases”, în World Competition, 2010, p. 187-207.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-74" href="#c-74">74</a>
</span>) A se vedea în acest sens considerentele (90) și (91), precum și articolul 4 alineatul (1) punctul 94 din Regulamentul nr. 575/2013.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-75" href="#c-75">75</a>
</span>) A se vedea mai sus punctele 36-38 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-76" href="#c-76">76</a>
</span>) De fapt, efectul de levier excesiv a fost identificat ca fiind unul dintre principalii factori determinanți ai acestei crize financiare (precum și al multor alte crize din trecut). A se vedea printre altele considerentul (90) al Regulamentului nr. 575/2013.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-77" href="#c-77">77</a>
</span>) La punctul 30 din hotărârea din 2018, Tribunalul a vorbit despre o „largă putere de apreciere” în această privință.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-78" href="#c-78">78</a>
</span>) Tribunalul a menționat din nou acest element la punctul 116 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-79" href="#c-79">79</a>
</span>) A se vedea printre altele considerentele (19), (39), (44), (46) și (60) ale acestui regulament, precum și punctul 51 din hotărârea din 2018.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-80" href="#c-80">80</a>
</span>) Paginile 5 și 6 din decizia atacată. Sublinierea noastră.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-81" href="#c-81">81</a>
</span>) A se vedea punctul 59 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-82" href="#c-82">82</a>
</span>) Constatăm, în treacăt fie spus, că aprecierile Tribunalului cu privire la percepția de către deponenți a caracterului sigur al depozitelor de economii cu dobândă reglementată se întemeiază doar pe două documente care, având în vedere caracterul lor lapidar, general și conținutul destul de elementar, par să constituie un cadru probatoriu mai degrabă „modic” (a se vedea punctul 109 din hotărârea atacată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-83" href="#c-83">83</a>
</span>) A se vedea în special considerentele (91)-(93), articolul 4 alineatul (1) punctul 93 și articolul 429 alineatele (1)-(11) din Regulamentul nr. 575/2013. A se vedea de asemenea punctul 42 din hotărârea din 2018.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-84" href="#c-84">84</a>
</span>) A se vedea prin analogie articolul 116 alineatul (4) din Regulamentul nr. 575/2013, menționat la punctul 49 din hotărârea din 2018.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-85" href="#c-85">85</a>
</span>) A se vedea în acest sens punctele 43 și 50 din hotărârea din 2018.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-86" href="#c-86">86</a>
</span>) A se vedea în acest sens punctul 51 din hotărârea din 2018.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-87" href="#c-87">87</a>
</span>) A se vedea în special punctele 43, 50, 66, 68, 84 și 89-96 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-88" href="#c-88">88</a>
</span>) A se vedea observațiile nr. 2 și nr. 4 (p. 2 și 3) din evaluarea de către BCE a observațiilor Crédit Agricole cu privire la proiectul de decizie. Acest document a fost anexat la decizia atacată și face parte integrantă din aceasta.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-89" href="#c-89">89</a>
</span>) A se vedea în această privință punctele 115 și 116 din hotărârea atacată, asupra cărora vom reveni ulterior.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-90" href="#c-90">90</a>
</span>) Pentru cei interesați, o căutare rapidă pe internet poate oferi trimiteri la literatura economică bine‑cunoscută, care, studiind comportamentul deponenților de‑a lungul istoriei, identifică elementele ce au declanșat retrageri masive.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-91" href="#c-91">91</a>
</span>) Punctele 43-45 din hotărârea atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-92" href="#c-92">92</a>
</span>) A se vedea punctul 46 din hotărârea atacată, în care Tribunalul precizează că acest aspect va fi examinat, dacă va fi cazul, în cadrul celui de al treilea motiv, cu punctul 97 și următoarele din hotărâre (și în special cu punctul 114 din aceasta), unde, în cadrul examinării celui de al treilea motiv, nu se face nicio referire la argumentația expusă de Crédit Lyonnais în această privință. Vom aborda aceste argumente în continuare, la punctele 165-168 din prezentele concluzii.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-93" href="#c-93">93</a>
</span>) Din nou, elementele de probă menționate de Tribunal în susținerea concluziei sale în această privință nu par a fi deosebit de consistente (a se vedea trimiterea de la punctul 116 din hotărârea atacată).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-94" href="#c-94">94</a>
</span>) A se vedea observația nr. 2 (p. 2) din evaluarea de către BCE a observațiilor Crédit Agricole cu privire la proiectul de decizie.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-95" href="#c-95">95</a>
</span>) A se vedea tabelul inclus la sfârșitul secțiunii 2.2 din decizia atacată.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-96" href="#c-96">96</a>
</span>) Sublinierea noastră. Termenii sunt similari în versiunea în limba franceză a hotărârii atacate (limba franceză fiind limba de procedură): „n’aurait pas conduit au refus”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-97" href="#c-97">97</a>
</span>) În această privință, nu este nevoie să subliniem că, dacă aprecierea diferită cu privire la elemente examinate de Tribunal nu ar fi avut niciun impact asupra deciziilor finale ale BCE, decizia atacată ar fi trebuit să fie menținută.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-98" href="#c-98">98</a>
</span>) A se vedea mai sus punctele 15, 91 și 92 din prezentele concluzii. Este interesant de remarcat faptul că, având în vedere situația lor specifică, BCE a acordat celorlalte bănci aparținând grupului Crédit Agricole o derogare totală în ceea ce privește expunerile lor față de CDC.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-99" href="#c-99">99</a>
</span>) A se vedea în acest sens Hotărârea din 28 ianuarie 2021, Qualcomm și Qualcomm Europe/Comisia (C‑466/19 P, EU:C:2021:76, punctele 43 și 44 și jurisprudența citată).</p>
</body>
</html>
