(a)

protejarea viitorului prin asigurarea unor abordări anticipative, dinamice și reactive pentru a trata tehnologiile noi și emergente în materie de arme;

(b)

abordarea impactului tehnologiilor emergente în materie de arme asupra protecției civililor prin îmbunătățirea cunoștințelor tehnice, practice și normative ale părților interesate;

(c)

contribuția la punerea în aplicare a Pactului pentru viitor și la promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a dreptului internațional al drepturilor omului în domeniile în care acestea converg cu eforturile legate de dezarmarea în scop umanitar și

(d)

valorificarea activității desfășurate în cadrul proiectului de sprijinire a universalizării, a punerii în aplicare și a consolidării Convenției privind anumite categorii de arme clasice (CCW) [Decizia (PESC) 2021/1694 a Consiliului din 21 septembrie 2021].

—

Elaborarea a cel puțin două studii care să includă evaluări ale riscurilor pentru a ține pasul cu dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor emergente în materie de arme și pentru a evalua implicațiile potențiale ale acestora asupra păcii și securității mondiale, a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului.

—

Organizarea a până la șase dialoguri pentru a facilita implicarea interdisciplinară a oamenilor de știință, a liderilor din industrie, a experților în etică, a inginerilor și a diplomaților pentru a promova soluții cuprinzătoare și pentru a se asigura că implicațiile etice, juridice, umanitare și privind drepturile omului sunt luate în considerare în mod suficient în proiectarea și utilizarea tehnologiilor emergente în materie de arme. Cel puțin unul dintre dialoguri va avea loc în colaborare cu instituțiile academice și de cercetare pentru a îmbunătăți cunoștințele și a promova sensibilizarea cu privire la rolul femeilor și al tinerilor în dezarmare, cu participarea semnificativă a expertelor și a tinerilor activi în domeniul dezarmării.

—

Cele două studii vor explora și vor genera informații și recomandări de politică cu privire la implicațiile potențiale ale tehnologiilor noi și emergente în materie de arme, precum și la identificarea unor căi de răspuns și de implicare din partea statelor. Ca atare, se preconizează că activitatea va duce la o mai mare implicare a statelor și a altor părți interesate cu privire la aceste aspecte. Dialogurile vor reprezenta o ocazie de a face să avanseze deliberările privind sistemele de arme letale autonome și de a sprijini progresele proceselor interguvernamentale relevante, în special ale Grupului de experți guvernamentali privind LAWS, în perioada 2025-2026 și ulterior.

—

În plus, activitatea va încuraja colectarea și sintetizarea unor perspective ample cu privire la această chestiune și, după caz, va aduce chestiunile identificate și vocile insuficient explorate până în prezent, în special cele din sudul global, pe scena internațională și în discuțiile multilaterale, inclusiv în cadrul GEG privind LAWS.

—

Activitatea va urmări, de asemenea, să asigure că rolul femeilor și al tinerilor în dezarmare este abordat în mod cuprinzător și cu o viziune pentru integrarea pe termen lung. Ca atare, se preconizează că femeile și reprezentanții tinerilor vor fi abilitați și vor putea să se implice în subiecte relevante și că vor fi identificate și urmărite oportunități de implicare cu scopul final de a face sistematică participarea semnificativă în cadrul unei game largi de foruri privind dezarmarea.

—

Furnizarea de asistență tehnică unui număr de până la patru înalte părți contractante la CCW pentru a revizui și/sau a sprijini elaborarea/actualizarea legislației și/sau a politicilor și manualelor de punere în aplicare a convenției și a protocoalelor la aceasta, utilizând Ghidul de punere în aplicare a CCW elaborat în temeiul Deciziei (PESC) 2021/1694 a Consiliului.

—

Dezvoltarea unei platforme online de tip „ghișeu unic” ușor de utilizat, care să ofere informații cuprinzătoare cu privire la instrumentele legate de dezarmarea în scop umanitar și care să includă:

—

Prin furnizarea de asistență tehnică specifică, se preconizează că activitatea va conduce la o mai bună punere în aplicare la nivel național a CCW de către un anumit număr de înalte părți contractante selectate. Acest lucru va conduce, de asemenea, la o mai mare vizibilitate a orientărilor privind punerea în aplicare elaborate în temeiul Deciziei (PESC) 2021/1694 a Consiliului și va constitui o bază practică pentru furnizarea viitoare de asistență specifică pentru punerea în aplicare.

—

În plus, se preconizează că activitatea va avea ca rezultat crearea unei platforme online găzduite de UNODA și care să conțină o gamă largă de orientări, materiale și instrumente practice, inclusiv o bază de date cu legislația și politicile naționale. Platforma va facilita disponibilitatea generală a materialelor și va oferi asistență practică statelor în ceea ce privește obligațiile de raportare anuală în cadrul anumitor instrumente legate de dezarmarea în scop umanitar pentru a crește ratele de transmitere a rapoartelor. În plus, platforma va contribui, de asemenea, la o mai mare claritate cu privire la complementaritatea tratatelor legate de dezarmarea în scop umanitar, pentru a sprijini atât eforturile de punere în aplicare, cât și eforturile de universalizare.

—

Organizarea a cel puțin trei ateliere pentru funcționari guvernamentali, personal militar și reprezentanți ai societății civile pentru a face schimb de informații cu privire la conceperea și punerea în aplicare a bunelor practici legate de politicile și practicile privind protecția civililor.

—

Cel puțin o activitate de cercetare/analiză contextuală privind protejarea civililor de impactul armelor pentru a identifica principalele domenii de acțiune potențială pentru state și soluții conexe, care includ o posibilă convergență și complementaritate care rezultă din mecanismele relevante din domeniul drepturilor omului.

—

Un Ghid privind armele și munițiile pentru a facilita înregistrarea victimelor, în vederea consolidării capacității Organizației Națiunilor Unite de a colecta date referitoare la arme, inclusiv identificarea armelor și detalii privind decesele sau vătămările, cu scopul de a consolida responsabilitatea și procesul decizional în cunoștință de cauză.

—

Se preconizează că atelierele vor permite participanților să înțeleagă mai bine abordările centrate pe factorul uman pentru reducerea impactului armelor. În plus, acestea vor permite dialoguri între o gamă largă de actori, inclusiv practicieni din domeniul militar și al societății civile care lucrează pe teren, în vederea identificării unor măsuri practice pentru punerea în aplicare a unor strategii centrate pe factorul uman în diferite domenii de expertiză, încurajând în același timp fertilizarea încrucișată între sectoare și bazându-se pe ansamblul de recomandări ale mecanismelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Aceste dialoguri militare cu guvernul, civilii, funcționarii și părțile interesate din sectorul apărării, reprezentanții societății civile și alți experți în domeniu urmăresc să identifice și să colecteze exemple concrete de bune practici privind protecția civililor împotriva utilizării armelor convenționale. Se preconizează că informațiile colectate vor contribui la o implicare mai amplă a statului și a părților interesate cu privire la această chestiune, în vederea construirii unei comunități de practică care să acorde prioritate protecției civililor, și vor oferi orientări practice statelor în procesul de revizuire sau elaborare a politicilor și practicilor naționale.

—

Documentul de analiză va identifica și va sugera domenii de acțiune pentru state în vederea consolidării abordărilor privind protecția civililor în contextul instrumentelor existente legate de dezarmarea în scop umanitar. Ca atare, se preconizează că acțiunile propuse și oportunitățile de implicare vor fi adoptate de către state, cu sprijinul UNODA.

—

Se preconizează că orientările tehnice vor spori acuratețea și capacitatea Organizației Națiunilor Unite de a colecta date legate de arme prin intermediul diferitelor sale entități și agenții, inclusiv al practicienilor de pe teren, răspunzând astfel în mod direct solicitărilor statelor ca Organizația Națiunilor Unite să furnizeze date privind utilizarea armelor și protecția civililor într-un mod mai standardizat. În plus, acest lucru va contribui la asigurarea unei utilizări consecvente a terminologiilor și conceptelor în orientările și informațiile furnizate de Organizația Națiunilor Unite.