COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.7.2025

COM(2025) 549 final

2025/0222(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888

{SWD(2025) 550-551}
{SEC(2025) 547}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Contextul de politică

Educația, formarea, tineretul și sportul reprezintă cele mai puternice investiții ale Uniunii în capitalul uman; ele clădesc competențe și construiesc legături în toată Europa, punând astfel bazele unei Uniuni Europene reziliente și bazate pe coeziune, unde cetățenii dobândesc aptitudini și competențe adecvate de la vârste mici și își asumă o identitate europeană comună în toată diversitatea sa. Aceste domenii sunt totodată vectori ai echității sociale, ai prosperității sustenabile și ai competitivității și contribuie în mod esențial la multe dintre prioritățile politice generale ale UE, cum ar fi pregătirea și dubla tranziție.

Importanța educației, a formării, a tineretului și a sportului pentru viitorul Europei se reflectă în agenda politică și în rapoartele strategice recente ale UE.

Agenda strategică pentru Europa 2024-2029 1 a liderilor UE consideră o prioritate investițiile în competențe, în formare și în educație, recunoscând că, într-o eră în care concurența globală se intensifică, în tandem cu divergențele de la nivel politic și social, educația reprezintă o forță unificatoare și este piatra de temelie pe care Europa trebuie să își construiască autonomia strategică, puterea economică, democrația și coeziunea.

În orientările politice pentru perioada 2024-2029, președinta von der Leyen subliniază necesitatea de a realiza o „schimbare radicală în ceea ce privește nivelul de ambiție și acțiunile care se impun, pentru toate nivelurile de calificare și pentru toate tipurile de formare și educație. Acest lucru este deopotrivă important pentru carierele și perspectivele oamenilor, precum și pentru competitivitatea noastră.” În plus, președinta s-a angajat să instituie „o Uniune a competențelor 2 , axată pe investiții, educația pentru adulți și învățarea pe tot parcursul vieții, pe menținerea competențelor și recunoașterea diferitelor tipuri de formare pentru a le permite cetățenilor să lucreze în întreaga Uniune”, precum și să consolideze „programul Erasmus+, inclusiv pentru formarea profesională, astfel încât un număr mai mare de persoane să poată beneficia de avantajele acestuia. Acest program este esențial pentru ca oamenii să își dezvolte competențele și să aibă experiențe comune și o mai bună înțelegere reciprocă. Consolidarea programului Erasmus+ se va înscrie în contextul unui angajament mai larg de a le conferi tinerilor o mai mare libertate și responsabilitate în cadrul societăților și al democrațiilor noastre”. Președinta a exprimat angajamentul de a „continua să depunem eforturi în vederea instituirii unei diplome europene”. Totodată, a subliniat că dorește să se asigure că „tinerii își fac auzită vocea, propria voce, pentru a contribui la modelarea viitorului nostru”.

În Rezoluția din 16 ianuarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+ 3 , Parlamentul European a subliniat că „programul a fost o forță motrice pentru Spațiul european al educației și ar trebui să continue să răspundă tendințelor viitoare în domeniul educației pentru a ține pasul cu schimbările societale și tehnologice”, precum și că programul „este esențial în stimularea unui sentiment european de apartenență”.

Cele două rapoarte de bază care oferă analize și perspective aprofundate cu privire la viitorul Uniunii Europene, raportul Letta 4 și raportul Draghi 5 , subliniază importanța investițiilor în educație și în competențe, inclusiv rolul esențial al programului Erasmus+. În plus, concluzia raportului lui Sauli Niinistö 6   este că reziliența economiei și a societăților Uniunii, în special în sectoarele esențiale pentru menținerea stabilității societale și economice, cum ar fi educația, este esențială în fața unor potențiale crize de amploare, cum ar fi conflictele militare și dezastrele.

Programul Erasmus+ merge mână în mână cu obiectivul ambițios, enunțat în Comunicarea privind Uniunea competențelor 7 din 5 martie 2025, de a dezvolta sisteme de educație, de formare și de dobândire a competențelor de calitate, favorabile incluziunii și adaptabile, în vederea creșterii competitivității UE, precum și un spațiu european al educației (European Education Area – EEA), un catalizator esențial al uniunii competențelor. Se vor pune astfel bazele formării de competențe pe tot parcursul vieții și se va crea, la nivel transfrontalier, un veritabil spațiu comun în care educația și învățarea pe tot parcursul vieții să fie de calitate și incluzive.

De-a lungul anilor, UE a acordat sprijin financiar pentru provocările care afectează competențele, educația, formarea, tineretul, voluntariatul și sportul prin diferite programe. În cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, sprijinul a fost acordat în principal prin Erasmus+, Corpul european de solidaritate, Fondul social european+, cadrul pentru cercetare și inovare, Orizont Europa. Propunerea pentru următorul CFM vizează abordarea complexităților, a deficiențelor și a rigidităților existente în prezent în instrumentele globale de finanțare ale Uniunii cu ajutorul unui buget pe termen lung mai bine orientat, mai simplu, cu mai puține programe și cu un impact mai mare.

Factori determinanți ai provocărilor/problemelor

UE se confruntă cu provocări serioase în domeniul educației și formării, precum și în cel al tineretului și sportului. Europa are nevoie de cetățeni cu aptitudinile și competențele necesare pentru viață și activitatea profesională, pentru creștere personală, precum și pentru o economie și o societate mai sustenabile, mai reziliente și mai digitalizate. Investițiile în dezvoltarea acestor competențe sunt esențiale pentru asigurarea prosperității, a coeziunii și a competitivității în Europa. În prezent, sistemele de educație și formare reușesc cu greu să le ofere cetățenilor un nivel minim de competență în ceea ce privește aptitudinile de bază și să cultive competențele avansate și pe cele non-tehnice necesare în toate etapele vieții. La fel de importantă va fi dobândirea de aptitudini și competențe transversale precum flexibilitatea, reziliența, empatia, încrederea, deschiderea, gândirea critică, alfabetizarea digitală și mediatică și munca în echipă, care le vor da cetățenilor capacitatea de a impulsiona schimbarea, de a prospera într-o lume care traversează schimbări rapide și de a contribui la îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării. Aceste competențe sporesc totodată capacitatea de inserție profesională și contribuie la consolidarea rezilienței societății și la construirea unei Europe mai puternice, mai bine echipate pentru a face față crizelor. Europa a rămas în urmă în ceea ce privește competențele de bază 8 , iar rata rezultatelor slabe la învățătură a crescut considerabil în ceea ce privește matematica (-18 puncte), competențele de citire (-12) și științele (-3,4) în comparație cu programul anterior al OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2018. UE nu produce suficienți absolvenți calificați ai învățământului superior și profesional, aproape patru din cinci angajatori semnalând dificultăți în găsirea unor lucrători cu competențele adecvate 9 . Per ansamblu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre, ceea ce afectează capacitatea UE de a adopta tranziția verde și tranziția digitală și, în consecință, competitivitatea sa. În întreaga Uniune persistă disparități în ceea ce privește nivelul și accesul la o educație formală și nonformală de calitate și incluzivă, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, ceea ce accentuează disparitățile economice, sociale și teritoriale. În plus, există încă disparități de gen, numărul bărbaților care urmează studii în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) fiind de aproape două ori mai mare decât cel al femeilor.

Există o nevoie clară de a aborda aceste probleme legate de competențe și de a crea un mediu prielnic, care să promoveze rezultate mai bune ale învățării pentru toți oamenii de la o vârstă fragedă și care să îi ajute pe cursanți să obțină succes pe termen lung.

Autonomia strategică și competitivitatea UE se bazează, de asemenea, pe capacitatea sa de a cultiva, de a atrage și de a păstra talentele, în special în fața concurenței mondiale. De asemenea, Uniunea trebuie să acorde prioritate dezvoltării educației în vederea cultivării de competențe avansate, inclusiv de competențe digitale, tehnice și transversale.

Provocarea referitoare la competențe nu se oprește la simplele considerente economice, ci reflectă nevoia de a avea o societate sănătoasă, rezilientă, implicată, unită și pregătită. Va fi esențial ca cetățenii să dobândească de la o vârstă fragedă aptitudini și competențe pentru viață, care să îi ajute să navigheze în lumea complexă și foarte schimbătoare în care trăim, să se implice și să își asume un rol activ în societate și în procesele democratice. Încrederea tinerilor în egalitatea de șanse s-a diminuat puternic, cu o scădere de 16 puncte procentuale în ultimul deceniu 10 . Mulți se simt marginalizați din cauza statutului lor socioeconomic, a originii etnice, a genului, a orientării sexuale, a unei dizabilități sau a opiniilor politice, în special printre persoanele cu mai puține oportunități sau care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate, 24 % dintre tineri (aproape 18 milioane) fiind expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în Uniune; 11 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu sunt încă încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare . Lipsa de locuințe la prețuri accesibile exacerbează și mai mult această vulnerabilitate, limitând accesul tinerilor la educație și la oportunitățile de mobilitate în scopul învățării.

Tinerii tind să participe mai puțin la politica instituțională și la alte procese democratice decât alte grupe de vârstă și mult mai puțin decât tinerii din trecut 11 . Ei se pot confrunta cu obstacole atunci când doresc să participe la democrație, de exemplu ca urmare a cunoașterii insuficiente a drepturilor lor democratice, a accesului dificil la informații și a implicării limitate în procesele decizionale. Instituțiile și procesele democratice pot fi ele însele inaccesibile și neprimitoare pentru tineri. Aceste provocări, inclusiv cerințele multiple în materie de competențe, nu pot fi abordate doar prin educație și pregătire formală. Învățarea nonformală și informală, implicarea în activități precum voluntariatul sau sportul aduc o valoare complementară. Ele pot oferi cetățenilor oportunități valoroase de a-și dezvolte cunoștințele, competențele, atitudinile și comportamentele necesare pentru a se dezvolta și a deveni cetățeni activi și implicați. Ocaziile de a realiza astfel de acțiuni sunt însă limitate, având în consecință un impact negativ asupra dezvoltării capitalului social, în special în rândul tinerilor.

Contribuția și obiectivele programului

Viitorul program poate contribui la abordarea acestor provocări prin oportunități de învățare pentru toți și prin consolidarea capacităților, realizate prin cooperare și sprijin în materie de politici.

Mobilitatea în scopul învățării de la o vârstă fragedă se află în centrul programului Erasmus+. Cursanții sunt expuși astfel la medii de învățare diferite și diverse, la noi metode de predare și formare, la diverse contexte instituționale și la contexte sociale diferite. Aceste experiențe ajută cetățenii nu doar să își extindă cunoștințele la nivelul disciplinelor de învățământ, ci și să își dezvolte gândirea critică, competențele de soluționare a problemelor și aptitudinile de comunicare, precum și să devină mai rezilienți, mai adaptabili, mai autonomi și mai încrezători în ei înșiși. Aceste competențe pot fi transferate foarte ușor către lumea profesională, sporind capacitatea de inserție profesională și contribuind la o forță de muncă calificată și competitivă. Pentru resursele umane, mobilitatea în scopul învățării stimulează dezvoltarea profesională, crearea de rețele și oportunitățile de colaborare și duce la creșterea calității practicilor didactice. Acest lucru este deosebit de important în peisajul educațional actual, în care carierele didactice la toate nivelurile trebuie să devină mai atractive și trebuie încurajată dezvoltarea profesională continuă.

Obiectivul este ca mobilitatea în scopul învățării să devină o realitate pentru toți de la o vârstă cât mai mică, asigurând oportunități accesibile în toate sectoarele educației și formării, precum și în domeniul tineretului și al sportului, în conformitate cu Recomandarea Consiliului „Europa în mișcare – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți” 12 . Acțiunea UE va contribui la îndepărtarea obstacolelor din calea mobilității, oferind finanțare și măsuri de sprijin suficiente pentru a promova diversitatea și a asigura accesul egal al cetățenilor, indiferent de mediul cultural, social, economic sau geografic din care provin sau de eventualele lor nevoi speciale.

Prin stimularea mobilității și a măsurilor de sprijin aferente, viitorul Erasmus+ ar trebui să își consolideze contribuția la cea de a cincea competență de bază a cetățeniei democratice și la cultivarea unui sentiment de identitate europeană și de angajament față de valorile UE. Este un program fundamental pentru promovarea participării democratice și societale, deoarece integrează cetățenia și implicarea în toate domeniile programului, în special în educația școlară, se aliniază mai bine la noile priorități, cum ar fi pregătirea, și valorifică întregul potențial al domeniului sportiv, în special prin extinderea activităților de mobilitate în domeniul sportului pentru a implica sportivi alături de antrenori.

Oferind oportunități și activități de voluntariat în vederea implicării și a exprimării solidarității, programul va promova în continuare dezvoltarea unei culturi a solidarității, a îngrijirii și a înțelegerii în rândul cetățenilor, în special al generațiilor celor mai tinere, și va contribui la promovarea incluziunii și coeziunii sociale. Pentru a dezvolta solidaritatea cu persoanele aflate în dificultate din țări din afara UE, prezenta propunere include și Corpul voluntar european de ajutor umanitar, sprijinit de Corpul european de solidaritate în perioada de programare 2021-2027. Corpul voluntar european de ajutor umanitar sprijină activitățile de voluntariat în cadrul operațiunilor post-criză de ajutor umanitar și de cooperare pentru dezvoltare pe termen lung, menite să prevină și să atenueze suferința umană, să apere demnitatea umană în mod durabil, să consolideze pregătirea pentru dezastre și reducerea riscului de dezastre, să creeze legături între măsurile de ajutorare, reabilitare și dezvoltare și să contribuie la consolidarea rezilienței și a capacității comunităților vulnerabile sau afectate de dezastre de a face față crizelor și de a se redresa în urma lor.

De asemenea, programul ar trebui să sprijine implicarea studenților în sectoare critice și să impulsioneze în continuare inovarea și excelența în sistemele de educație și formare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor în domenii strategice, abordarea deficitului de competențe și de talente din Europa și transformarea Uniunii într-o destinație mai atractivă pentru talentele din UE și de la nivel mondial.

Sprijinirea și facilitarea cooperării transnaționale și internaționale dintre organizațiile din domeniile educației, formării, tineretului și sportului sunt esențiale pentru abordarea provocărilor descrise mai sus, permițând organizațiilor să își folosească în comun calificările și să își combine punctele forte complementare care nu sunt disponibile la nivelul unei singure instituții. Cooperarea transfrontalieră dintre organizațiile de educație și formare, cele de tineret și cele sportive încurajează învățarea reciprocă și schimburile de bune practici necesare în acest sens. Ea facilitează totodată colaborarea în rețea, dând posibilitatea organizațiilor și personalului acestora să experimenteze noi abordări și metodologii și să își sporească propria capacitate de a oferi activități didactice, formare și învățare de înaltă calitate. Pentru a spori eficacitatea acțiunilor sale în acest domeniu, programul ar trebui să pună un accent sporit pe activitățile de cooperare din cadrul său, de exemplu prin revizuirea modelelor de finanțare, prin creșterea relevanței grupurilor-țintă implicate și printr-o concentrare mai bună pe consolidarea capacităților și pe dezvoltarea calității. Programul ar trebui să își consolideze sprijinul pentru cooperarea în sectorul școlar prin sprijinirea alianțelor școlare, prin îndepărtarea obstacolelor din calea cooperării și a mobilității și prin oferirea în continuare de oportunități care să ducă la introducerea etichetei de diplomă europeană și a unei posibile diplome europene comune pentru a sprijini creșterea numărului de programe transnaționale comune de studii.

În plus, programul va facilita cooperarea transnațională strategică pe termen lung la nivel instituțional în cadrul principalelor inițiative emblematice, servind drept platformă de testare a instrumentelor inovatoare care consolidează legăturile cu sectorul privat și generează un impact și o transformare sustenabile. Prin furnizarea unui sprijin sustenabil și a unei orientări strategice clare, parteneriatele pentru excelență și inovare vor aborda în mod direct noile priorități de politică desprinse din uniunea competențelor, din Busola pentru competitivitate 13 , din Pactul pentru o industrie curată 14 și din Strategia privind pregătirea 15 .

Programul va sprijini elaborarea politicilor la nivel european, contribuind la definirea unor politici care pot genera modernizare și reforme la nivel european, național, regional și sistemic în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. Poate avea o contribuție la dezvoltarea și circulația competențelor, inclusiv prin instituirea unui sistem de sprijinire a competențelor de bază și prin stimularea asigurării calității, a transparenței, a recunoașterii aptitudinilor, competențelor și calificărilor, a digitalizării acestora și a validării învățării nonformale și informale, prin gestionarea competențelor și prin formularea de orientări. De asemenea, programul ar trebui să sporească impactul, amploarea, accesibilitatea și sustenabilitatea, în special prin consolidarea sinergiilor cu alte programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, cum ar fi următorul program-cadru al UE pentru cercetare și inovare, Orizont Europa, Fondul european pentru competitivitate, Europa globală și planurile de parteneriat național și regional din următorul CFM.

Programul ar trebui să fie simplificat și să devină mai accesibil unui public mai larg, inclusiv organizațiilor mai mici și mai puțin experimentate, în special prin eliminarea anumitor dificultăți prin schimbarea modului de gestionare a unora dintre acțiuni pentru a le aduce mai aproape de situația de pe teren. Programul va deveni mai relevant, mai atractiv și mai incluziv, punând accentul pe atragerea cursanților cu mai puține oportunități prin oferirea de măsuri suplimentare care să faciliteze participarea lor și prin activități care să corespundă mai bine nevoilor acestora.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea este pe deplin aliniată la uniunea competențelor, o strategie atotcuprinzătoare care pune accentul pe investiții, pe învățarea în rândul adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, pe educația și formarea profesională, pe păstrarea și recunoașterea competențelor și pe îmbunătățirea informațiilor privind competențele. Propunerea instituie un cadru pentru cooperarea UE în domeniul politicilor în materie de educație și de competențe, sprijinind dezvoltarea capitalului uman al UE în vederea consolidării competitivității sale. Propunerea sprijină uniunea competențelor prin îndeplinirea obiectivelor acesteia, cum ar fi Planul de acțiune privind competențele de bază și Planul strategic pentru educația în domeniul STEM. Aceste planuri vizează îmbunătățirea competențelor de bază, oferirea de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și atragerea și păstrarea competențelor și a talentelor necesare în economia europeană. În plus, programul va sprijini punerea în aplicare a cooperării strategice europene globale în domeniul educației și formării profesionale, inclusiv a agendelor sectoriale subiacente din domeniul educației școlare, al educației adulților, al educației și formării profesionale și al învățământului superior.

Propunerea este în concordanță cu obiectivele spațiului european al educației (EEA), care pune bazele formării de competențe pe tot parcursul vieții și sprijină cooperarea și învățarea reciprocă între țări. EEA promovează educația și formarea de înaltă calitate și incluzive pentru toți, facilitează recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării la nivel transfrontalier și sprijină mobilitatea cursanților de toate vârstele. Planul de acțiune pentru educația digitală, care face parte din EEA, sprijină de asemenea dezvoltarea educației digitale în toate statele membre ale UE, înzestrând cetățenii cu aptitudinile și competențele digitale necesare pentru transformarea digitală. Propunerea se aliniază și la Recomandarea Consiliului „Europa în mișcare”, una dintre componentele EEA, pentru a face posibilă mobilitatea în scopul învățării pentru toți.

Propunerea este, de asemenea, conformă cu Strategia UE pentru tineret 16 , cadrul de politică în domeniul tineretului pentru perioada 2019-2027, structurat în jurul pilonilor de implicare, conectare și responsabilizare. Scopul său este de a încuraja participarea tinerilor la viața democratică, precum și implicarea lor civică și socială, asigurându-se că toți tinerii dispun de resursele necesare pentru a participa la societate.

În domeniul sportului, propunerea se aliniază la obiectivele Planului de lucru al UE pentru sport 17 (2024-2027), subliniind o abordare strategică în care este recunoscut rolul sportului în coeziunea socială, în promovarea bunăstării, în construirea unor comunități incluzive, în consolidarea legăturilor culturale și în creșterea solidarității umane. Planul de lucru acordă prioritate integrității, sustenabilității și incluziunii sociale în contexte sportive, încurajând cooperarea transfrontalieră și schimbul de bune practici.

Programul va contribui și la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei ONU pentru 2030, în special a obiectivului numărul 4, care vizează asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Inițiativa este aliniată la prioritățile generale de politică ale Comisiei pentru perioada 2024-2029 18 , și anume 1) sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social; 2) protejarea democrației și apărarea valorilor noastre; 3) prosperitatea și competitivitatea sustenabilă a Europei; 4) o nouă eră pentru apărarea și securitatea europeană; 5) Europa în lume și 6) menținerea calității vieții noastre: securitatea alimentară, apa și natura. De asemenea, va contribui la consolidarea coeziunii sociale și teritoriale în cadrul UE și la echitatea între generații.

Programul va contribui la punerea în practică a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale 19 și la realizarea inițiativelor emblematice ale Agendei europene pentru competențe 20 , cu scopul de a ajuta persoanele fizice și întreprinderile să dezvolte și să valorifice competențe mai numeroase și de mai bună calitate; una dintre aceste inițiative este Pactul pentru competențe, care urmărește să mobilizeze și să stimuleze părțile interesate relevante din sectorul public și din cel privat să încheie parteneriate și să ia măsuri pentru dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții. Programul va fi aliniat și la viitoarea strategie europeană pentru educație și formare profesională, care își propune să sporească atractivitatea, excelența și gradul de incluziune al EFP. În cadrul programului se va acorda o atenție deosebită promovării egalității de gen, de exemplu participării fetelor și femeilor la STEM, inclusiv prin folosirea abordării STEAM (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică), ceea ce corespunde totodată Foii de parcurs pentru drepturile femeii și Strategiei privind egalitatea de gen. De asemenea, programul va aborda diferențele în ceea ce privește accesarea și utilizarea de către grupurile subreprezentate, ca parte a unei Uniuni a egalității, în conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap, cu Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, cu Planul de acțiune de combatere a rasismului și cu Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 21 . Propunerea este conformă și cu Garanția europeană pentru copii, precum și cu Strategia UE privind drepturile copilului, un cadru cuprinzător pentru protecția și promovarea drepturilor tuturor copiilor.

Sinergii cu politicile privind Europa în lume

Viitorul program va completa acțiunile finanțate prin instrumentul „Europa globală”. În plus, va contribui la atragerea de talente din întreaga lume și la sporirea influenței și a atractivității UE pe scena mondială, în calitate de partener de încredere. Viitorul program Erasmus+ va include participarea țărilor terțe și sprijinul pentru parteneriate internaționale, făcând posibile sinergii și contribuții la politicile UE privind acțiunea externă. 

Sinergii cu politicile privind menținerea calității vieții noastre: securitatea alimentară, apa și natura

Propunerea este aliniată și la prioritatea privind „menținerea calității vieții noastre: securitatea alimentară, apa și natura”, precum și la viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar 29 , contribuind la dobândirea competențelor necesare în sectoare-cheie care facilitează crearea unui sistem agricol și alimentar competitiv și rezilient sau protejarea biodiversității noastre.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Deși statele membre rămân responsabile pentru conținutul și organizarea propriilor politici în domeniile vizate, provocările identificate sunt comune tuturor statelor membre și/sau prezintă o dimensiune transnațională semnificativă, necesitând soluții, coordonare și sprijin la nivelul întregii UE pentru a fi abordate în mod eficace. Acțiunile UE pot facilita cooperarea, consolidarea capacităților și învățarea reciprocă, precum și activitățile transfrontaliere, cu scopul final de a optimiza potențialul sectoarelor în cauză.

Programul urmărește să sporească mobilitatea transnațională și consolidarea capacităților cu ajutorul cooperării, precum și să sprijine evoluțiile politicilor cu o dimensiune europeană. Aceste obiective nu pot fi însă realizate suficient de bine prin acțiunea individuală a statelor membre, din cauza naturii transnaționale, a volumului mare și a sferei geografice largi a activităților sprijinite, precum și a dimensiunii lor puternic internaționale. De exemplu, organizarea la nivel bilateral a mobilității transfrontaliere în scopul învățării sau a voluntariatului transfrontalier este mai complexă, iar statelor membre le este dificil să o facă accesibilă tuturor. Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ a demonstrat că inițiativele individuale ale organizațiilor de educație și formare, ale organizațiilor de tineret și sportive sau ale statelor membre, deși eficace la nivel național, nu au amploarea și volumul necesare pentru a obține un impact la nivel european. În plus, acoperirea cumulată a inițiativelor întreprinse de fiecare țară și a celor transsectoriale rămâne limitată în comparație cu actualul program Erasmus+. În mod similar, evaluarea Corpului european de solidaritate confirmă că acesta joacă un rol esențial și, în unele țări, reprezintă singura opțiune a tinerilor interesați de activități de voluntariat și de solidaritate.

În plus, prin extinderea domeniului de aplicare al programului astfel încât să includă activități de voluntariat, inclusiv prin integrarea Corpului voluntar european de ajutor umanitar, Erasmus+ va oferi un ghișeu unic pentru accesul la oportunitățile oferite de UE tinerilor din întreaga Uniune și din străinătate. În prezent, acestea sunt accesibile numai prin intermediul unor sisteme distincte. Prin urmare, Erasmus+ va asigura egalitate de șanse și acces mai ușor pentru toți tinerii din întreaga UE în ceea ce privește posibilitatea de a desfășura o gamă mai largă de activități. Totodată, încorporarea în Erasmus+ a oportunităților oferite de Corpul european de solidaritate va contribui la o mai bună conștientizare a oportunităților disponibile pentru tineri și organizațiile care lucrează cu aceștia și le va oferi o mai mare vizibilitate.

Valoarea adăugată a finanțării UE în domeniile de politică vizate de program a fost recunoscută pe scară largă de respondenții la consultarea publică deschisă desfășurată de Comisie pentru noul CFM, mare lor majoritatea subliniind importanța ei.

•    Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Programul Erasmus+

Evaluarea finală a programului din perioada 2014-2020 și evaluarea interimară a programului pentru perioada 2021-2027 30 au constatat că Erasmus+ generează rezultate solide la nivelul tuturor criteriilor de evaluare principale și își îndeplinește obiectivele în mod eficace. Ambele generații de programe au dovedit succes în ceea ce privește oferirea unei puternice valori adăugate europene, având un rol esențial în domeniul educației și formării, precum și în cel al tineretului și sportului.

În pofida impactului negativ al pandemiei de COVID-19, Erasmus+ a sprijinit mobilitatea în scopul învățării în străinătate pentru mai mult de 6,2 milioane de participanți în perioada 2014-2020 și aproximativ 1,6 milioane în perioada 2021-2023, contribuind la îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor acestora. De asemenea, a finanțat peste 136 000 de organizații distincte în cadrul programului 2014-2020 și peste 77 000 în perioada 2021-2023, sprijinind cooperarea dintre ele și îmbunătățind practicile acestora.

Erasmus+ realizează semnificativ mai mult decât ceea ce ar putea să realizeze fiecare țară la nivel național sau internațional. Beneficiile sale decurg din oportunitățile pe care le oferă din perspectiva dezvoltării personale, educaționale și profesionale a cursanților și a personalului, a cooperării transfrontaliere a organizațiilor și a elaborării de politici în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Participanții la program obțin beneficii semnificative față de neparticipanți. Fără Erasmus+, beneficiile programului pentru cetățeni și organizații s-ar reduce drastic. Activitățile transfrontaliere din sectoarele educației, formării, tineretului și sportului ar deveni aproape inexistente într-o serie de țări, în special în sectoarele tineretului și sportului. Erasmus+ finanțează peste jumătate din mobilitatea creditelor în statele membre și peste 90 % din mobilitatea pe termen scurt în jumătate dintre statele Uniunii.

În plus, programul răspunde nevoilor emergente asociate noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice, aliniindu-se la sectoarele de politică și la prioritățile Fondului european pentru competitivitate, în special la apariția inteligenței artificiale generative și la asigurarea competențelor necesare pentru a sprijini competitivitatea UE. Erasmus+ investește în dezvoltarea competențelor necesare pentru a înzestra piața unică și sectoarele industriale ale Uniunii cu competențele adaptate exigențelor viitorului prin care pot fi abordate provocările în materie de competitivitate, astfel cum s-a subliniat în rapoartele Draghi și Letta. Finanțarea mobilității în scopul învățării – un obiectiv central al programului – se dovedește esențială pentru a ne asigura că generațiile mai tinere dispun de competențele adecvate pentru a face față provocărilor apărute într-un context cu evoluție rapidă. În același timp, programul a devenit mai incluziv și a crescut ponderea participanților proveniți din rândul celor cu mai puține oportunități, de la aproximativ 10 % în perioada 2014-2020 la 15 % în 2023.

În pofida progreselor clare, evaluarea a identificat existența unor bariere care încă frânează participarea persoanelor care dispun de mai puține oportunități. Prin urmare, Erasmus+ ar trebui să abordeze în continuare cele mai presante provocări în materie de accesibilitate, continuând să își extindă raza de acțiune către participanții cu mai puține oportunități. O clarificare a definițiilor persoanelor cu mai puține oportunități și furnizarea de orientări mai precise cu privire la măsurile disponibile pentru a sprijini participarea acestora ar mări de asemenea gradul de incluziune.

Ar trebui evaluată oportunitatea revizuirii normelor de finanțare, a simplificării procedurilor de raportare și a raționalizării diverselor acțiuni și domenii cu scopul de a simplifica accesul organizațiilor mici și nou intrate în program. Evaluarea a mai identificat necesitatea de a simplifica finanțarea alternativă, de a facilita transferul de fonduri între instrumente și de a elimina barierele dintre diferitele moduri de operare și norme de finanțare, pentru a crea mai multe sinergii între Erasmus+ și alte instrumente și pentru a spori extinderea proiectelor. Acest lucru ar trebui realizat inclusiv printr-o mai bună diseminare a rezultatelor proiectelor.

Evaluarea demonstrează valoarea adăugată internațională a programului, esențială pentru promovarea valorilor UE, pentru învățarea interculturală și pentru sensibilizarea cu privire la participarea activă și civică, dar și pentru facilitarea învățării reciproce și aducerea în alte regiuni a expertizei europene în domeniile educației, formării, tineretului și sportului.

Evaluarea Erasmus+ a identificat oportunități de îmbunătățire a coerenței cu Corpul european de solidaritate și de identificare a unor modalități de abordare a potențialelor suprapuneri, îmbunătățind eficiența generală și sporind claritatea pentru părțile interesate.

Corpul european de solidaritate

Evaluarea finală a programului din perioada 2018-2020 și evaluarea interimară a programului pentru perioada 2021-2027 31 au constatat rezultate bune ale Corpului european de solidaritate la nivelul celor cinci criterii de evaluare (relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, valoare adăugată europeană). Corpul european de solidaritate răspunde nevoilor esențiale ale societății europene, încurajând participarea civică și promovând incluziunea și diversitatea. Programul cultivă un sentiment de apartenență la comunitate, revitalizând inițiativele locale și promovând o perspectivă globală mai largă. Participarea contribuie la îmbunătățirea competențelor personale, profesionale și de studiu, precum și la sensibilizarea socială și civică. De asemenea, programul și-a îndeplinit în mod constant obiectivele privind participanții cu mai puține oportunități (30 % în 2022 și 2023). Rezultatele evaluării confirmă rolul esențial îndeplinit de Corpul european de solidaritate, în unele țări acesta reprezentând de altfel singura opțiune pentru tinerii care doresc să întreprindă activități de voluntariat și de solidaritate. Au fost identificate o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri. Principalele recomandări vizează (i) îmbunătățirea identificării persoanelor cu mai puține oportunități pentru a facilita o mai bună includere a lor în program, (ii) alinierea obiectivelor și a finanțării programului, (iii) abordarea diferențelor în ceea ce privește distribuția geografică a rezultatelor și a impacturilor, (iv) îmbunătățirea regimului de vize pentru resortisanții țărilor terțe, (v) îmbunătățirea instrumentelor informatice și de monitorizare și (vi) clarificarea scopului componentei de ajutor umanitar. Finanțarea s-a dovedit a fi, în general, foarte limitată în raport cu ambițiile și obiectivele programului. Programul completează alte programe ale UE, cum ar fi Erasmus+, dar sinergiile reale sunt oarecum reduse, ceea ce sugerează necesitatea unor eforturi mai structurate.

Un posibil domeniu de duplicare evidențiat de evaluare vizează activitățile de participare a tinerilor Erasmus+ și proiectele de solidaritate finanțate prin Corpul european de solidaritate. Ambele sprijină inițiative conduse de tineri și desfășurate de grupuri informale de tineri, care promovează cetățenia activă și spiritul de inițiativă. Proiectele de solidaritate au o componentă de solidaritate mai puternică, sprijinind în principal activități de solidaritate locale orientate de jos în sus cu scopul de a rezolva principalele probleme din cadrul comunităților în care trăiesc tinerii care desfășoară proiectul. Cu toate acestea, numeroasele domenii comune de acțiune sugerează necesitatea de a reflecta asupra potențialelor suprapuneri. Alte exemple de posibile suprapuneri se regăsesc în activitățile de sprijin care vizează îmbunătățirea calității punerii în aplicare a celor două programe. Ambele activități sunt desfășurate de aceleași agenții naționale, active în domeniul tineretului, și finanțează activități foarte similare, adresându-se unor grupuri-țintă care sunt adesea identice. Aceste activități prezintă oportunități de creare a unor sinergii între programe și ar putea fi examinate inclusiv din perspectiva economiilor de scară și a îmbunătățirii eficienței.

În concluzie, Corpul european de solidaritate completează programul Erasmus+ oferind tinerilor experiențe de voluntariat și de solidaritate în afara cadrelor formale de educație și formare. Atât evaluările programului Erasmus+, cât și ale Corpului european de solidaritate confirmă succesul programelor și evidențiază eficacitatea acestora. Deși nu au fost identificate probleme structurale sau de implementare majore, se recomandă continuarea demersului de simplificare și de incluziune, consolidarea dimensiunii internaționale și abordarea suprapunerilor și a sinergiilor dintre cele două programe.

Prin urmare, viitorul instrument va porni de la aceste succese și puncte forte. El va aborda mai bine provocările cu care se confruntă UE în ceea ce privește sustenabilitatea prosperității și a competitivității, deficitul de competențe, incluziunea socială și democrația, dar și cerința privind o mai mare incluziune, un impact mai puternic și o simplificare sporită.

•Consultarea cu părțile interesate

Activitățile de consultare au avut loc în perioada martie 2024-mai 2025 și au fost concepute pentru a obține contribuția unei game largi de părți interesate. Aceste activități au cuprins o consultare publică deschisă, două ateliere cu autoritățile naționale și agențiile naționale, o conferință de amploare cu părțile interesate (la care au participat autorități naționale, agenții naționale, organizații-umbrelă, beneficiari ai programului Erasmus+ și ai Corpului european de solidaritate și participanți la aceste programe, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE) și consultări ocazionale.

La consultarea publică deschisă, care s-a desfășurat în perioada 12 februarie-7 mai 2025, s-au primit 5 845 de răspunsuri. Pe baza ei a fost fundamentată evaluarea impactului programelor UE în domeniile educației transfrontaliere, tineretului, culturii, mass-mediei, valorilor și societății civile în cadrul CFM post-2027.

Răspunsurile au relevat o afirmare clară a rolului continuu al UE în promovarea cooperării transfrontaliere și în sprijinirea obiectivelor sociale și democratice. Dintre răspunsuri, „sprijinul pentru studii/formare în străinătate” a fost considerat „foarte important” de 81 % dintre cetățeni și de 70 % dintre organizații. Această prioritate a fost adesea asociată cu tema mai generală a investițiilor pe termen lung în competențe, în capacitatea de inserție profesională și în identitatea europeană. Respondenții au asociat mobilitatea în scopul învățării atât cu beneficiile educaționale, cât și cu integrarea socială, implicarea civică și pregătirea pentru piața forței de muncă. Mulți au menționat rolul finanțării UE în sprijinirea schimburilor de studenți, a formării profesionale, a învățării limbilor străine și a parteneriatelor transfrontaliere, considerate pârghii pentru dezvoltarea unei societăți mai incluzive și mai competitive. În mod similar, „protejarea democrației, promovarea standardelor democratice” a fost susținută de 80 % dintre cetățeni și de 72 % dintre organizații, ceea ce indică o convergență ridicată între părțile interesate individuale și instituționale.

Implicarea tinerilor s-a evidențiat drept o caracteristică majoră a consultării. Aproape 50 % dintre cetățenii respondenți aveau sub 30 de ani, iar această grupă de vârstă și-a exprimat în mod consecvent sprijinul ferm pentru finanțarea inițiativelor care promovează angajamentul democratic, egalitatea, mobilitatea și cooperarea civică. Feedbackul lor s-a încadrat pe aceeași direcție cu domeniile prioritare strategice pentru tineret ale Comisiei, inclusiv cu cele evidențiate în cadrul inițiativei de verificare din perspectiva impactului asupra tinerilor. De asemenea, implicarea lor a demonstrat un nivel ridicat de cunoaștere a elementelor transfrontaliere și bazate pe valori ale programelor UE și de implicare în acestea.

Răspunsurile la consultarea publică deschisă au confirmat și faptul că finanțarea din partea UE oferă valoare adăugată în comparație cu finanțarea la nivel național, local sau regional în domeniile vizate. De exemplu, 79 % dintre respondenți au considerat că „protejarea democrației și promovarea standardelor democratice” este un domeniu în care finanțarea din partea UE oferă valoare adăugată într-o mare măsură.

Invitați să evalueze obstacolele care împiedică bugetul UE să își îndeplinească pe deplin obiectivele în domeniile de politică, în general respondenții au salutat concentrarea Comisiei pe o mai mare eficiență a finanțării, dar nu în detrimentul „identității” și al „încrederii”, al menținerii clarității tematice și al responsabilizării părților interesate. Rezultatele cantitative arată că obstacolele menționate cel mai frecvent de către toate grupurile au fost sarcina administrativă (identificată de 52 % dintre cetățeni și 58 % dintre organizații) și normele de conformitate complexe, care diferă în funcție de fond (50 % dintre cetățeni și 53 % dintre organizații). Aceste aspecte reflectă preocupări legate nu doar de complexitatea reglementării, ci și de fragmentarea între instrumente și de ineficiențele punerii în aplicare. Alte bariere menționate au fost lipsa de flexibilitate în ceea ce privește realocarea resurselor ca răspuns la nevoile emergente (32 % dintre cetățeni și 32 % dintre organizații), întârzierile în punerea în aplicare a programelor și în plata finanțării, precum și comunicarea insuficientă sau claritatea insuficientă cu privire la oportunitățile de finanțare. Autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) au subliniat în special întârzierile, care determină scăderea impactului și a credibilității locale.

Celelalte consultări au evidențiat, de asemenea, un sprijin unanim pentru continuarea și îmbunătățirea programului Erasmus+ și a oportunităților oferite în cadrul Corpului european de solidaritate, subliniind rolul lor vital în promovarea valorilor UE, în sprijinirea dezvoltării competențelor și în competitivitate. Părțile interesate au subliniat nevoia de stabilitate în ceea ce privește arhitectura generală a programului și mecanismele de aplicare a acestuia, precum și de menținere a mobilității ca element central al programului. Feedbackul insistă și pe valoarea acțiunilor emblematice, cum ar fi alianțele universităților europene, centrele de excelență profesională și academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice, precum și pe importanța investițiilor în acestea.

În ceea ce privește principalele provocări cu care se va confrunta viitorul program, datele colectate arată că, deși părțile interesate salută măsurile de simplificare introduse în actuala perioadă de programare, se pot aduce mai multe îmbunătățiri în acest domeniu, de exemplu prin raționalizarea normelor programului și scăderea mai puternică a sarcinii administrative. Consultările au evidențiat angajamentul sporit al părților interesate de a răspunde nevoilor persoanelor cu mai puține oportunități, precum și necesitatea de a consolida suplimentar puternica dimensiune legată de incluziune a programului, făcând ca acesta să ajungă cu adevărat la cele mai defavorizate grupuri-țintă și să faciliteze participarea organizațiilor locale și nou intrate în program. De asemenea, unele părți interesate au solicitat simplificarea accesului și reducerea sarcinii administrative printr-o schimbare a modului de gestiune – de la gestiunea directă la gestiunea indirectă – pentru anumite acțiuni, cum ar fi acțiunile Jean Monnet în alte domenii decât învățământul superior și parteneriatele pentru cooperare în domeniul sportului.

În plus, părțile interesate au evidențiat importanța sinergiilor care ar putea fi facilitate între diferitele instrumente ale UE. Aceasta include o mai bună coordonare din partea Comisiei Europene la nivel european. Solicitările au vizat o dimensiune internațională puternică, sporirea și îmbunătățirea comunicării și a informării, o evaluare a impactului, precum și colectarea și utilizarea datelor.

În ansamblu, părțile interesate au adus contribuții valoroase cu privire la modul de valorificare a progreselor înregistrate și de abordare a provocărilor rămase pentru a asigura succesul pe termen lung al oportunităților Erasmus+ și ale Corpului european de solidaritate.

•Expertiza externă

•Evaluarea impactului

Propunerea a făcut obiectul unei evaluări a impactului, efectuată în cadrul pregătirilor pentru următorul CFM. Aceasta a analizat fondurile UE care sprijină educația, formarea și solidaritatea la nivel transfrontalier, tinerii, mass-media, cultura și sectoarele creative, valorile și societatea civilă.

În evaluarea impactului, Comisia a explorat mai multe opțiuni de politică alternative pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectoarele incluse în cluster și a stabilit care dintre opțiuni servește mai bine domeniilor de politică și priorităților Comisiei. Diferitele opțiuni se excludeau reciproc. Una dintre ele viza continuarea programelor existente Erasmus+ și Corpul european de solidaritate ca programe de sine stătătoare, introducând în același timp câteva îmbunătățiri progresive. O a doua opțiune consta în comasarea Erasmus+ cu Corpul european de solidaritate, cele două programe împărtășind obiectivul principal de a contribui la o învățare de înaltă calitate pe tot parcursul vieții și de a îmbunătăți aptitudinile și competențele-cheie ale tuturor, pentru viață și pentru activitatea profesională, promovând în același timp implicarea societății și educația civică, solidaritatea și incluziunea socială. O a treia opțiune viza integrarea deplină a politicilor abordate în prezent de Erasmus+ și de Corpul european de solidaritate cu cele abordate de programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) și de programul „Europa creativă” în cadrul unui singur instrument. 

Au fost analizate și alte posibilități, însă au fost eliminate într-un stadiu incipient. Una dintre ele viza întreruperea finanțării din partea Uniunii în domeniile acoperite în prezent de Erasmus+ și de Corpul european de solidaritate, însă a fost respinsă având în vedere importanța problemelor care afectează sectoarele în cauză, atenția acordată acestor politici în orientările politice și valoarea adăugată a intervenției Uniunii, susținută de evaluările intermediare respective.

Principalul impact potențial al celor trei opțiuni preselectate (continuitate, integrare deplină și fuziune bazată pe obiective) a fost analizat în raport cu dimensiunea lor socială, economică și de mediu. În funcție de relevanță, analiza a mai inclus costurile și beneficiile, impactul asupra competitivității și întreprinderilor mici și asupra digitalizării, precum și contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. În plus, opțiunile au fost evaluate pe baza eficacității, eficienței, coerenței și proporționalității lor, aplicând analiza multicriterială la nivel societal.

Evaluarea opțiunilor și a impactului acestora a evidențiat faptul că integrarea bazată pe obiective de politică (fuziunea bazată pe obiective) ar oferi un potențial mai bun decât cele două alternative. Aceasta ar permite o mai bună coordonare, o flexibilitate specifică și o utilizare mai eficace a bugetului Uniunii, fără a sacrifica orientarea politicilor sau accesibilitatea.

Acest instrument de finanțare va oferi o abordare mai cuprinzătoare și un peisaj coerent de oportunități formale, nonformale și informale pentru tineri cu scopul de a stimula dezvoltarea competențelor, implicarea, pregătirea și coeziunea socială. Europa trebuie să se asigure că tinerii dispun de un nivel minim de competență în ceea ce privește aptitudinile de bază și digitale și să cultive competențele avansate și pe cele non-tehnice necesare în toate etapele vieții. Acest lucru este valabil nu doar pentru dezvoltarea lor profesională, ci și pentru dezvoltarea personală. Este un aspect esențial, având în vedere că aproape 18 milioane de tineri din UE sunt expuși riscului de excluziune socială 32 , iar în 2024 aproape jumătate dintre ei au declarat că s-au confruntat recent cu probleme emoționale sau psihosociale 33 . De asemenea, Europa trebuie să abordeze problema cunoștințelor insuficiente ale tinerilor, în special cu privire la drepturile lor democratice, problema accesului dificil la informații și cea a implicării limitate în procesele decizionale și în dezbaterea politică în sens mai larg. Abordarea tuturor acestor provocări este esențială pentru a asigura o Europă prosperă, pregătită și caracterizată de coeziune, dar nu poate fi realizată exclusiv prin educația formală. Voluntariatul și alte forme de învățare nonformală și informală aduc o valoare complementară educației formale. În ceea ce privește punerea în aplicare, prin unificarea logicii de intervenție pentru aceste domenii (acoperite în principal de Erasmus+ și de Corpul european de solidaritate), finanțarea din partea Uniunii ar fi raționalizată și simplificată în mod semnificativ, generând o eficiență sporită, economii de scară și o sarcină administrativă redusă.

Noul instrument se va baza pe succesul programelor actuale și pe cele mai bune practici din actualul CFM, astfel cum reies din evaluări. El va aborda mai bine provocările transnaționale și comune, acoperind deficitele de finanțare de la nivelul statelor membre, și va spori coerența dintre politicile interne și externe, stimulând în același timp sinergiile, eficiența și eficacitatea și reducând suprapunerile.

Pe baza orientărilor privind o mai bună legiferare, acest raport de evaluare a impactului a fost prezentat Comitetului de control normativ (CCN) în vederea unui control al calității. CCN a emis un aviz cu privire la evaluarea impactului la 13 iunie 2025. CCN a formulat o serie de observații și recomandări privind domeniul de aplicare, definirea problemelor și utilizarea evaluărilor, logica de intervenție și obiectivele, compararea opțiunilor și analiza cost-beneficiu, guvernanța, coerența și monitorizarea și evaluarea viitoare. Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere legislativă a fost revizuită în conformitate cu observațiile comitetului.

•Simplificarea

Propunerea introduce o serie de simplificări.

Pentru persoanele fizice, în special pentru tineri

Prin extinderea domeniului de aplicare și prin includerea voluntariatului și a proiectelor de solidaritate, inițiativa va reuni într-un singur program toate oportunitățile oferite de UE tinerilor. Astfel, propunerea va oferi un punct unic de acces la oportunitățile de finanțare din partea UE pentru tineri și pentru cei care lucrează cu aceștia în întreaga Uniune și în străinătate, făcându-le mai abordabile.

Pentru solicitanți și beneficiari

Propunerea urmărește sporirea coerenței și raționalizarea arhitecturii programului prin combinarea acțiunilor de cooperare și de sprijinire a politicilor, prin reorganizarea acțiunilor (de exemplu reunind toate oportunitățile de cooperare pentru organizații sau mutând sprijinul la nivelul platformelor, împreună cu alte instrumente și măsuri, pentru a sprijini elaborarea politicilor și implementarea programelor) și prin eliminarea capitolelor nenecesare din fiecare domeniu. Acțiunile care au obiective similare și se suprapun vor fi fuzionate (de exemplu, mobilitatea în scopul învățării a studenților și a personalului didactic universitar). Toate acestea vor aduce claritate privind oportunitățile de finanțare oferite de Uniune, înlesnind parcursul potențialilor solicitanți și identificarea de către aceștia a oportunităților relevante pentru ei.

În plus, inițiativa va aborda obstacolele cu care se confruntă organizațiile solicitante de la firul ierbii, de mici dimensiuni sau nou intrate în program și își va crește raza de acțiune prin schimbarea modului de gestionare a anumitor acțiuni (de exemplu acțiunile Jean Monnet actuale în alte domenii decât învățământul superior sau parteneriatele pentru cooperare în domeniul sportului). De asemenea, va introduce parteneriate pentru granturi de valoare foarte scăzută, cu o sarcină administrativă diminuată puternic pentru solicitanți.

Utilizarea sistemelor de acreditare va continua să ofere organizațiilor un cadru structurat pentru îmbunătățire continuă și pentru simplificarea accesului la finanțare, cu scopul final de a facilita planificarea pe termen lung, de a spori calitatea activităților și de a consolida colaborarea transnațională. Utilizarea granturilor simplificate sub formă de sume forfetare, costuri unitare și rate forfetare va fi utilizată în cea mai mare măsură posibilă. 

În plus, se vor depune eforturi pentru a simplifica procedurile generale de depunere a cererilor și de raportare, precum și pentru a armoniza normele, asigurând în același timp proporționalitatea între nivelul grantului și cerințe. 

Pentru părțile interesate care pun în aplicare programul (autoritățile naționale, agențiile naționale, Comisia Europeană)

Prin includerea într-un singur cadru a două programe care funcționează cu procese similare care se suprapun în mai multe domenii (de exemplu programul de lucru, monitorizarea sau comunicarea), propunerea va oferi o simplificare semnificativă, determinând o mai mare eficiență și reducerea sarcinii administrative și a costurilor de punere în aplicare. Va deveni astfel posibilă o utilizare mai eficientă a resurselor, atât de către Comisia Europeană, cât și de către statele membre și țările terțe care solicită asocierea la program (adică organismele de punere în aplicare).

•Drepturile fundamentale

Propunerea este conformă cu valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și respectă aceste valori. Obiectivele inițiativei propuse sunt strâns legate de promovarea drepturilor fundamentale și de aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel cum se descrie în detaliu în Raportul anual pe 2024 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale 34 , programul Erasmus+ 2021-2027 contribuie la drepturile fundamentale în toate domeniile sale. În mod similar, prezenta propunere va contribui la promovarea și protejarea drepturilor consacrate la articolul 8 (protecția datelor cu caracter personal), articolul 11 (libertatea de exprimare și de informare), articolul 13 (libertatea artelor și științelor, inclusiv libertatea academică), articolul 14 (dreptul la educație), articolul 15 (libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă), articolele 20 și 21 (egalitatea și nediscriminarea), articolul 22 (diversitatea culturală, religioasă și lingvistică), articolul 23 (egalitatea între femei și bărbați), articolul 24 (drepturile copilului), articolul 26 (drepturile persoanelor cu handicap), articolul 31 (condiții de muncă echitabile și corecte), articolul 33 (viața de familie și viața profesională) și articolele 39-46 (drepturile cetățenilor) din cartă. Acest obiectiv se realizează în principal prin finanțarea de proiecte și inițiative care contribuie la aplicarea practică a acestor drepturi fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Prezenta inițiativă va fi monitorizată în raport cu cadrul comun de performanță pentru bugetul post-2027. Cadrul de performanță prevede un raport privind punerea în aplicare pe parcursul etapei de implementare a programului, precum și o evaluare retrospectivă care urmează să fie efectuată în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare și se va baza pe indicatori relevanți pentru obiectivele programului.

Comisia va raporta periodic Parlamentului European, Consiliului și tuturor celorlalte instituții relevante ale UE.

O parte semnificativă a programului va fi pusă în aplicare prin gestiune indirectă, în principal prin intermediul agențiilor naționale. Celelalte părți ale programului vor fi puse în aplicare prin gestiune directă, în principal de către o agenție executivă, sub supravegherea serviciilor Comisiei responsabile de program. 

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Regulamentul stabilește dispozițiile unui program Erasmus+ care vizează educația și formarea, tineretul și sportul și integrează oportunitățile oferite de Corpul european de solidaritate, inclusiv de Corpul voluntar european de ajutor umanitar în cadrul CFM 2021-2027, oferind un instrument al UE cuprinzător, menit să contribuie la o învățare de înaltă calitate pe tot parcursul vieții, la îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor-cheie ale tuturor, pentru viață și pentru activitatea profesională, promovând în același timp implicarea în societate și educația civică, solidaritatea și incluziunea socială. Programul este un instrument esențial pentru sprijinirea punerii în aplicare a politicilor Uniunii în domeniul educației, al formării, al tineretului și al sportului. Obiectivele specifice se bazează pe intervenții.

Capitolul I – „Dispoziții generale al propunerii de regulament” stabilește obiectul acestuia, definițiile anumitor termeni în sensul prezentului regulament, precum și obiectivele generale și specifice ale programului.

Programul este structurat în jurul unui pilon privind oportunitățile de învățare pentru toți și al unui pilon privind consolidarea capacităților, care combină cooperarea dintre organizații și instituții și sprijinul pentru elaborarea politicilor, acoperind toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului.

Capitolul II – „Domeniul de aplicare al intervenției” identifică activitățile avute în vedere pentru atingerea obiectivelor regulamentului propus. În cadrul oportunităților de învățare pentru toți, programul va sprijini pe de o parte mobilitatea în scopul învățării în toate domeniile și oportunitățile de voluntariat în domeniul tineretului, iar pe de altă parte oportunitățile de dezvoltare a talentelor și a excelenței. Programul acoperă, de asemenea, Corpul voluntar european de ajutor umanitar. Această componentă include și o nouă viziune privind extinderea mobilității pentru a se asigura că toți tinerii europeni au posibilitatea de a trăi o experiență Erasmus+ la o vârstă mai fragedă, când se formează valorile și atitudinile, precum și introducerea de noi oportunități (burse Erasmus+) pentru ca studenții să poată urma studii în domenii educaționale strategice și mutarea în cadrul acestei componente a unora dintre oportunitățile existente, cum ar fi bursele Erasmus Mundus și acțiunile Jean Monnet în domeniul învățământului superior, în scopuri de coerență și de claritate.

Capitolul III – „Incluziune și diversitate” identifică accentul care ar trebui pus de program pe incluziune și diversitate, precum și măsurile și instrumentele prin care acesta se poate adresa unui număr mai mare de participanți cu mai puține oportunități.

Capitolul IV – „Dispoziții financiare” stabilește pachetul bugetar al programului pentru perioada de programare, precum și formele preconizate de finanțare din partea Uniunii. Tot aici se prevede că ar trebui alocată o contribuție financiară suplimentară în cadrul altor instrumente. Capitolul identifică totodată formele și funcționarea sinergiilor cu alte fonduri și resurse. În plus, acest capitol precizează și câteva norme specifice aplicabile gestiunii directe și indirecte, cum ar fi cele privind alocarea fondurilor în cadrul gestiunii indirecte.

Capitolul V – „Participarea la program” precizează criteriile aplicabile țărilor participante. Aici se specifică țările terțe care pot fi asociate la program, fie integral, fie parțial, precum și condițiile în care pot participa. În plus, capitolul identifică entitățile eligibile pentru a primi finanțare.

Capitolul VI – „Programare” precizează că programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru.

Capitolul VII – „Informare, comunicare și diseminare” stabilește cerințele aplicabile tuturor actorilor implicați în ceea ce privește diseminarea informațiilor, publicitatea și monitorizarea tuturor acțiunilor sprijinite de program.

Capitolul VIII – „Sistemul de gestiune și de audit” prevede dispoziții privind crearea și funcționarea organismelor responsabile cu punerea în aplicare a programului. Din punctul de vedere al gestiunii, mecanismul de punere în aplicare propus este o combinație între gestiunea indirectă și gestiunea directă. Combinația modurilor de gestiune se bazează pe structurile existente ale programului actual. Gestiunea majorității fondurilor programului va fi responsabilitatea agențiilor naționale. Tot în acest capitol se prevede sistemul de supraveghere necesar pentru a asigura luarea în considerare în mod corespunzător a protecției intereselor financiare ale Uniunii atunci când se realizează acțiuni finanțate în temeiul regulamentului.

Capitolul IX – „Dispoziții tranzitorii și finale” stabilește dispozițiile necesare pentru asigurarea tranziției între programe. Dispozițiile finale stabilesc data intrării în vigoare a regulamentului propus, care va fi obligatoriu în toate elementele sale și se va aplica direct în toate statele membre.

2025/0222 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4), articolul 166 alineatul (4) și articolul 214 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 35 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 36 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea trebuie să își sprijine și să își pregătească cetățenii, începând de la o vârstă fragedă, în ceea ce privește dobândirea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor necesare pentru a le asigura succesul în învățare, în viața profesională și în cea privată. În acest scop, Uniunea are nevoie de sisteme de educație și formare performante, flexibile, inovatoare și incluzive, capabile să cultive, să atragă și să păstreze talentele, să țină pasul cu ritmul și amploarea transformărilor societale, digitale, economice și de mediu ale prezentului, să răspundă provocărilor demografice și nevoilor de competențe ale societății și ale economiei, să elimine lacunele în materie de competențe și să îndeplinească nevoile industriilor din sectoare critice.

(2)Uniunea este o comunitate de valori care își au sursa în istoria și identitatea Europei și care sunt ancorate în Tratatul privind UE. Înțelegerea acestor valori, printre care se regăsesc drepturile fundamentale și democrația, este o competență esențială pentru viață și indispensabilă pentru participarea la dezbaterea politică și la procesul decizional. Activitățile legate de educație și formare, de tineret și sport contribuie la înzestrarea cetățenilor cu aptitudinile și competențele necesare pentru a prospera și a participa în mod activ și consistent la viața democratică și la societate în general și ajută cetățenii să se conecteze unii cu ceilalți și să apere valorile comune.

(3)Uniunea este construită pe solidaritate, atât între cetățenii săi, cât și între statele membre. Această valoare universală ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale, la a căror abordare cetățenii doresc să participe în mod practic, în special prin voluntariat.

(4)Este esențial ca toți cetățenii, indiferent de mediul personal, social, economic sau cultural din care provin, să aibă șansa de a participa la o experiență de mobilitate în străinătate de la o vârstă fragedă, când se formează valorile și atitudinile și când receptivitatea față de experiențe și influențe noi este la cote maxime. Expunerea de timpuriu la medii, culturi, limbi și moduri de viață diferite poate contribui la disiparea stereotipurilor, la promovarea înțelegerii interculturale și la insuflarea valorilor respectului, toleranței și solidarității, contribuind astfel la o Europă mai unită și mai armonioasă.

(5)Atât construirea unor societăți reziliente, incluzive și bazate pe coeziune, cât și susținerea competitivității Uniunii necesită investiții în oportunități de învățare pentru toți cetățenii, indiferent de mediul de proveniență și de mijloacele aflate la dispoziția lor, prin cooperare între statele membre și organizațiile active în domeniu și prin conceperea de politici inovatoare în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. O astfel de investiție contribuie totodată la consolidarea identității europene, a drepturilor și valorilor fundamentale și a unei Uniuni mai democratice.

(6)În conformitate cu Strategia UE privind o Uniune a pregătirii 37 , pregătirea, reziliența, participarea la viața democratică și angajamentul civic ar trebui impulsionate printr-o abordare ascendentă, încurajând organizațiile și instituțiile să joace un rol esențial în promovarea alfabetizării digitale și mediatice, a gândirii critice, a implicării civice și a învățării despre democrație și cetățenie. Cetățenii și comunitățile din întreaga UE trebuie să se implice activ în prevenirea crizelor și să fie suficient de pregătiți pentru a răspunde la acestea.

(7)Domeniile comune de acțiune și obiectivele comune ale programelor „Corpul european de solidaritate” și Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 evidențiază potențialul unei mai mari sinergii și coerențe în materie de reglementare. Reunirea tuturor oportunităților de mobilitate în scopul învățării, de voluntariat, de cooperare și de cetățenie activă oferă un punct de acces unic pentru toate oportunitățile oferite de Uniune tinerilor și organizațiilor active în domeniul tineretului, facilitând o abordare mai coordonată și mai eficace și înlesnind accesul potențialilor participanți și beneficiari.

(8)În acest context, este necesar să se instituie Erasmus+ 2028-2034, Programul Uniunii pentru educație și formare și în domeniul tineretului și al sportului (denumit în continuare „programul”), ca succesor al programelor Erasmus+ 38 și „Corpul european de solidaritate” 39 pentru perioada 2021-2027, care cuprinde acțiuni în domeniul educației și formării, tineretului și sportului și instituie Corpul voluntar european de ajutor umanitar.

(9)Într-un mediu economic, social și geopolitic caracterizat de schimbări rapide, experiența a demonstrat necesitatea unei mai mari flexibilități a cadrului financiar multianual și a programelor de cheltuieli ale Uniunii. În acest scop și în conformitate cu obiectivele programului Erasmus+, finanțarea ar trebui să țină seama în mod corespunzător de evoluția nevoilor în materie de politici și a priorităților Uniunii, astfel cum au fost identificate în documentele relevante publicate de Comisie, în concluziile Consiliului și în rezoluțiile Parlamentului European, asigurând în același timp o previzibilitate suficientă pentru execuția bugetară.

(10)Programul ar trebui să sprijine implementarea uniunii competențelor 40 și a cadrelor strategice generale pentru cooperarea în materie de politici la nivelul Uniunii în domeniile educației și formării, care cuprind agendele de politici privind educația școlară, învățământul superior, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, inclusiv privind perfecționarea și recalificarea, pentru ca cetățenii să își poată dezvolta competențele și aptitudinile în toate etapele vieții, cu scopul de a prospera în societate.

(11)În conformitate cu Strategia UE pentru tineret 41 , cu programul european pentru activitățile pentru tineret 42 și cu Comunicarea din 2024 privind moștenirea Anului european al tineretului 2022 43 , programul ar trebui să sprijine participarea consistentă a tinerilor și a organizațiilor de tineret la procesul decizional și de elaborare a politicilor, integrarea tineretului în toate domeniile de politică, validarea învățării nonformale și informale, activități de înaltă calitate pentru tineret și dezvoltarea competențelor lucrătorilor de tineret. Programul va continua să sprijine participarea tuturor tinerilor la mobilitatea în scopul învățării și la mobilitatea în scopul învățării nonformale, inclusiv schimburile de tineri și activitățile de participare a tinerilor, cu obiectivul de a-i implica pe tineri și de a le consolida capacitatea de a dobândi și dezvolta competențe pentru viață și pentru viitorul lor profesional, de a deveni cetățeni activi și de a participa la viața economică, socială, culturală, democratică și politică, precum și de a fi conectați la proiectul european și de a contribui la construirea unei Uniuni reziliente, competitive și incluzive.

(12)Programul ar trebui să sprijine participarea tuturor la activități fizice și sportive, în conformitate cu Planul de lucru al UE pentru sport 2024-2027 44 . Prin urmare, este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă, ținând seama de rolul important pe care îl are sportul în promovarea unor stiluri de viață sănătoase, a relațiilor interpersonale, a incluziunii sociale și a egalității, precum și în construirea unor comunități bazate pe coeziune.

(13)Transformarea digitală a schimbat societatea și economia, având un impact din ce în ce mai mare asupra vieții de zi cu zi, și a demonstrat necesitatea unor niveluri mai înalte de pregătire digitală și a unei capacități mai mari de educație și formare, precum și nevoia urgentă de dezvoltare a competențelor digitale în rândul tuturor cetățenilor din întreaga Uniune.

(14)Învățarea formală, informală și nonformală joacă un rol esențial în abordarea schimbărilor climatice, în sensibilizare și în insuflarea aptitudinilor și competențelor-cheie necesare pentru schimbarea comportamentelor personale. Programul va contribui la consolidarea capacității de acțiune a cetățenilor pentru ca fiecare să acționeze în comunitatea sa și să acumuleze competențele necesare pentru o tranziție curată de succes, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată.

(15)Dimensiunea internațională a programului ar trebui să vizeze oferirea de oportunități pentru mobilitate în scopul învățării, pentru cooperare și dialog politic cu țările terțe care nu sunt asociate la program, pe baza experienței cu programele anterioare, inclusiv pentru a contribui la competitivitatea Uniunii, asigurând în același timp protecția intereselor de securitate economică ale Uniunii. Pentru a spori impactul acestor activități, este important să se consolideze sinergiile dintre program și Europa globală, ținând seama de extinderea Uniunii, de strategia „Global Gateway” și de cadrele de politică în materie de educație și formare, tineret și sport.  

(16)Programul ar trebui să aducă țările candidate și potențial candidate mai aproape de obiectivul lor de aderare la Uniune. Programul ar trebui să promoveze stabilitatea, parteneriatele și dezvoltarea competențelor împreună cu țările din vecinătatea extinsă, inclusiv prin consolidarea legăturilor cu regiunea mediteraneeană. De asemenea, prin cooperarea cu alte țări de pe glob, programul ar trebui să atragă talente din întreaga lume și să modeleze parteneriate, în special pentru a promova competitivitatea Uniunii. Programul ar trebui să sprijine demersurile țărilor de a-și moderniza instituțiile și organizațiile și, în general, de a îmbunătăți calitatea și caracterul incluziv al educației, al formării, al tineretului și al sportului prin parteneriate internaționale.

(17)Punerea în aplicare a programului ar trebui să fie ghidată de principiile și valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și ale solidarității, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și menționate în preambulul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Este așadar esențial ca toate părțile implicate în program să respecte aceste principii și valori. Programul ar trebui, de asemenea, să respecte principiile stabilite în Orientările UE din 2017 pentru promovarea și protecția drepturilor copilului și la articolul 9 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și în strategiile privind o Uniune a egalității.

(18)Programul ar trebui să încurajeze participarea, în special a tinerilor, la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea de activități care contribuie la educația civică, cultivă competențele necesare pentru implicarea civică și creează premisele pentru implicare și învățarea modalităților de participare la societatea civilă, contribuind astfel la conștientizarea valorilor europene comune, inclusiv a drepturilor fundamentale, facilitând interacțiunea cu factorii de decizie de la nivel local, național și european și contribuind la procesul de integrare europeană. De asemenea, programul ar trebui să sprijine crearea de oportunități și de mecanisme pentru o participare consistentă a tinerilor.

(19)Programul ar trebui să ofere tinerilor și organizațiilor posibilități accesibile, incluzive și sigure de a da dovadă de solidaritate, ajutându-i să sprijine comunitățile și să abordeze provocările din societate și dobândind în același timp experiență și competențe valoroase pentru dezvoltarea personală și îmbunătățirea șanselor de angajare.

(20)Voluntariatul, atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele acesteia constituie o experiență bogată în contextul învățării nonformale și informale, prin care tinerii au ocazia să dea dovadă de solidaritate și să se implice în activități care contribuie la abordarea provocărilor societale și umanitare, amplificând în același timp dezvoltarea lor personală, socio-educațională și profesională, cetățenia activă, participarea civică și capacitatea de inserție profesională. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine și acțiunile de voluntariat ale „Corpului european de solidaritate”, inclusiv Corpul voluntar european de ajutor umanitar. În perioada de programare 2021-2027, aceste acțiuni au fost incluse în programul „Corpul european de solidaritate”.

(21)Pentru a promova într-o mai mare măsură solidaritatea și a spori vizibilitatea ajutorului umanitar și a cooperării pentru dezvoltare în rândul cetățenilor europeni, este necesară o solidaritate sporită între statele membre și țările terțe asociate la program cu țările terțe neasociate care sunt afectate de dezastre ca urmare a pericolelor naturale și a riscurilor provocate de om. Corpul voluntar european de ajutor umanitar ar trebui să contribuie la un răspuns bazat pe nevoi și coordonat la nivelul Uniunii și va fi implementat în conformitate cu normele și procedurile prevăzute în prezentul regulament.

(22)Tinerilor, în special celor cu mai puține oportunități, ar trebui să li se dea în continuare șansa de a avea o primă experiență de călătorit prin Europa printr-o activitate din cadrul educației informale și nonformale menite să le dezvolte sentimentul de apartenență la Uniune și să îi ajute să descopere diversitatea culturală și lingvistică a acesteia.

(23)În domeniul sportului, prin oportunități de mobilitate și consolidarea capacităților, inclusiv prin cooperare, programul ar trebui să promoveze valorile europene comune, voluntariatul, precum și inovarea și dezvoltarea competențelor în și prin sport. De asemenea, programul ar trebui să promoveze buna guvernanță, siguranța și integritatea în sport și diplomația sportivă, să sprijine organizațiile care desfășoară activități sportive pentru toți și să ofere tinerilor din toată Europa posibilitatea de a participa la inițiative sportive transfrontaliere, încurajând creșterea personală, schimburile culturale, solidaritatea și implicarea în comunitate.

(24)Programul aduce o contribuție esențială la uniunea competențelor și la Spațiul european al educației, punând bazele formării de aptitudini și competențe pe tot parcursul vieții și creând, la nivel transfrontalier, un veritabil spațiu comun în care educația și învățarea pe tot parcursul vieții să fie de calitate. Uniunea competențelor urmărește intensificarea eforturilor de realizare a unei educații, formări și învățări pe tot parcursul vieții de înaltă calitate, prin dobândirea de competențe de bază și avansate, oferind cetățenilor posibilități de a-și reîmprospăta periodic competențele și de a dobândi unele noi și orientate spre viitor, facilitând circulația competențelor și recrutarea de către întreprinderi din întreaga UE și atrăgând, dezvoltând și păstrând talentele de vârf în Europa. În conformitate cu uniunea competențelor, programul ar trebui să reflecte, de asemenea, importanța educației antreprenoriale și a alfabetizării financiare.

(25)Este important să se stimuleze și să se extindă accesul la învățarea, predarea și cercetarea pe teme legate de UE, de valori și de cetățenie. Este deosebit de important să se încurajeze un sentiment de apartenență europeană și de angajare, date fiind provocările cu care se confruntă în prezent Uniunea. Programul ar trebui să contribuie în continuare la învățarea aspectelor legate de integrarea europeană, inclusiv în ceea ce privește provocările și oportunitățile viitoare ale Uniunii, pentru a promova dezbaterea cu privire la aceste aspecte și dezvoltarea excelenței în studiile de integrare europeană.

(26)Învățarea limbilor străine contribuie la înțelegerea reciprocă între oameni și între culturi și promovează mobilitatea în interiorul și în afara Uniunii, competențele lingvistice fiind aptitudini esențiale pentru viață și pentru activitatea profesională. Prin urmare, programul ar trebui să îmbunătățească învățarea limbilor, inclusiv, după caz, a limbajelor prin semne utilizate la nivel național. Pentru a asigura accesul larg și incluziv la program, este important ca multilingvismul să fie un principiu-cheie în implementarea programului.

(27)Europa se confruntă cu dificultăți tot mai mari în ceea ce privește satisfacerea cererii de talente calificate în sectoare strategice și în continuă evoluție precum cel al tehnologiilor curate și circulare, al transporturilor, al energiei, al rezilienței în domeniul apei, al asistenței medicale, al tehnologiilor digitale, al industriei aerospațiale și al apărării. Pentru a răspunde acestei necesități de bază, este esențial să se cultive, să se atragă și să se păstreze persoane talentate în aceste domenii. În conformitate cu uniunea competențelor, programul ar trebui, printre altele, să ajute studenții din UE să urmeze studii în astfel de sectoare critice și, de asemenea, să atragă talente de vârf în Europa prin creșterea atractivității educației și formării și prin oferirea de burse studenților, inclusiv prin burse Erasmus Mundus. Acest lucru are potențialul de a contribui la abordarea nevoilor în materie de competențe pentru piața forței de muncă, inclusiv pentru sectoarele care se confruntă cu deficite grave de personal.

(28)Cooperarea facilitează schimbul de practici și consolidarea capacităților, determinând astfel rezultate și performanțe mai bune, precum și câștiguri de eficiență prin punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsurile de consolidare a capacităților care sporesc cooperarea la diferite niveluri între instituțiile și organizațiile active în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. Se recunoaște astfel rolul fundamental al instituțiilor și organizațiilor în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare și în susținerea instituțiilor și a organizațiilor active în domeniu în eforturile lor de a valorifica în mod corespunzător potențialul de inovare, creativitate și antreprenoriat, în special în cadrul economiei digitale.

(29)Programul ar trebui să sprijine cooperarea strategică pe termen lung la nivel instituțional pentru a consolida excelența, competitivitatea și atractivitatea și pentru a genera o transformare sustenabilă și sistemică a organizațiilor și instituțiilor din domeniul educației și formării, al tineretului și al sportului, în conformitate cu prioritățile UE, inclusiv servind drept platformă de testare a instrumentelor inovatoare pentru educație, formare și dezvoltare a competențelor, sprijinind cooperarea cu întreprinderile și cu industria. Programul ar trebui să sprijine în continuare eforturile instituțiilor de educație și formare și ale statelor membre de a elimina barierele încă existente în calea cooperării transnaționale și de a multiplica oferta de programe transnaționale comune de studii, contribuind la introducerea unei diplome europene comune 45 .

(30)Programul ar trebui să sprijine misiunea educațională de bază a alianțelor universităților europene, și anume aceea de a crea condiții propice unui impact sistemic obținut mai eficient prin acțiuni pe termen lung la nivelul Uniunii, în special pentru a consolida excelența, a reduce fragmentarea și a spori atractivitatea și caracterul incluziv al sistemelor de învățământ superior din UE, a dezvolta instrumente inovatoare pentru a spori calitatea învățării și predării, a dezvolta aptitudini și competențe orientate spre viitor (de exemplu în domeniul IA, al securității cibernetice, al sustenabilității, al STEM), incluzând sectoarele deja identificate în uniunea competențelor, prin programe de învățământ relevante și adaptate exigențelor viitorului, prin inovare pedagogică, diplome comune, învățare pe tot parcursul vieții și microcertificare, pentru a stimula și a atrage talente și pentru a facilita cooperarea transnațională în domeniul educației, inclusiv cu mediul de afaceri și cu industria.

(31)În conformitate cu cadrele și instrumentele relevante ale Uniunii, programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea și circulația competențelor, inclusiv prin instituirea unui sistem de sprijinire a competențelor de bază și prin promovarea asigurării calității, a transparenței, a recunoașterii aptitudinilor, competențelor și calificărilor, a digitalizării acestora și a validării învățării nonformale și informale, a gestionării competențelor și a furnizării de orientări. În acest sens, programul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin punctelor de contact și rețelelor de la nivel național și european care facilitează schimburile transeuropene și nu numai, precum și dezvoltarea unor parcursuri de învățare flexibile între diferite domenii ale educației, formării și tineretului și între contexte formale și nonformale, inclusiv prin sprijinirea ecosistemelor de microcertificare.

(32)Platformele și instrumentele online ușor de utilizat pentru cooperarea virtuală pot juca un rol important în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor din domeniul educației și formării și din domeniul tineretului în Europa și în toată lumea. Pentru a încuraja recurgerea la activități de cooperare virtuală, programul ar trebui să sprijine utilizarea mai sistematică și mai coerentă a platformelor online. De asemenea, ar trebui să faciliteze și să sprijine procesele de mobilitate prin intermediul digitalizării.

(33)Programul ar trebui să fie conceput astfel încât să promoveze incluziunea, diversitatea și egalitatea de șanse prin lărgirea accesului la mobilitate, la voluntariat și la învățare în întreaga Uniune și nu numai, ajutând astfel toți cetățenii să beneficieze pe deplin de o experiență transformatoare.

(34)Programul ar trebui să prevadă un set de măsuri care să faciliteze și să sporească accesul persoanelor cu mai puține oportunități, să elimine obstacolele care ar putea împiedica accesul acestora, inclusiv pe cele financiare, și să servească drept bază pentru orientări suplimentare privind punerea în aplicare. Măsurile respective presupun, printre altele, sprijin financiar specific, formate de învățare accesibile, sprijin pentru locuințe, activități pregătitoare și sprijin pentru participanții cu mai puține oportunități înaintea, în timpul și ulterior participării lor la program, documente accesibile și ușor de utilizat disponibile în diferite limbi, activități de sprijin pentru personalul care se ocupă în mod specific de incluziune și diversitate în cadrul organizațiilor și activități de informare cu privire la program în rândul potențialilor participanți cu mai puține oportunități, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate. În plus, programul ar trebui să permită ca, în procesul de acordare a granturilor, să se acorde prioritate proiectelor de calitate care abordează în mod activ incluziunea și implicarea participanților cu mai puține oportunități.

(35)Pentru a face programul mai accesibil pentru organizațiile nou-intrate și pentru organizațiile cu o capacitate administrativă redusă, precum și pentru a-l face mai ușor de gestionat de către beneficiari, programul ar trebui să consolideze măsurile de simplificare a procedurilor în toate etapele.

Prezentul regulament prevede un pachet financiar cu titlu indicativ pentru program. În sensul prezentului regulament, prețurile curente se calculează prin aplicarea unui deflator fix de 2 %.

(37)Având în vedere diversitatea domeniilor acoperite de program, ar trebui menținut obiectivul ambițios ca tineretul și sportul să contribuie în mod consistent la obiectivele programului și să ajungă la grupurile-țintă.

(38)Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 46 . Acesta prevede normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, donațiile nefinanciare, achizițiile, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare, garanțiile bugetare și protecția intereselor financiare ale Uniunii.

(39)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 47 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 48 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 49 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 50 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 883/2013 și (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazurile de fraudă și de alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 51 . În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene și să se asigure că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(40)Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în cea mai mare măsură cu putință opțiuni simplificate în materie de costuri, sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare. Opțiunile simplificate în materie de costuri care vizează sprijinirea mobilității în scopul învățării în cadrul programului ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara gazdă. În conformitate cu dreptul intern, statele membre ar trebui încurajate să scutească aceste granturi de orice taxă sau contribuție socială; granturile acordate persoanelor fizice de către entități juridice publice sau private ar trebui să beneficieze de același tratament.

(41)Este oportun să se asigure închiderea corectă a programelor din perioada 2021-2027, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2028, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, atunci când este necesar, gestionarea acțiunilor care nu au fost finalizate în cadrul programelor din perioada 2021-2027 până la 31 decembrie 2027.

(42)În conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), programul ar trebui să țină seama de situația specifică a regiunilor ultraperiferice menționate la articolul respectiv, incluzând măsuri care să faciliteze participarea lor la program.

(43)În temeiul articolului 85 alineatul (1) din Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului 52 , persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile să primească finanțare în cadrul programului, sub rezerva normelor și obiectivelor acestuia și a eventualelor mecanisme specifice aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(44)Programul urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Performanța], care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele pentru asigurarea aplicării uniforme a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului egalității de gen menționate la articolul 33 alineatul (2) literele (d) și (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, normele de monitorizare și raportare cu privire la performanța programelor și a activităților Uniunii, normele de instituire a unui portal de finanțare al Uniunii, normele de evaluare a programelor, precum și alte dispoziții orizontale aplicabile tuturor programelor Uniunii, cum ar fi cele privind informarea, comunicarea și vizibilitatea. 

(45)În vederea optimizării valorii adăugate, precum și a creșterii amplorii și a impactului investițiilor, ar trebui urmărite sinergii în special între program și alte instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv prin mecanisme de facilitare. De asemenea, programul ar trebui să urmărească sinergii care să consolideze colaborarea dintre educație și sectorul privat.

(46)Programul ar trebui să permită asocierea deplină și parțială a țărilor terțe. De asemenea, programul ar trebui să sprijine participarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program în cazul în care țările respective sunt identificate în programul de lucru, iar participarea lor contribuie la atingerea obiectivelor programului și este esențială pentru realizarea acțiunii.

(47)Ar trebui să se asigure, la nivel local, național și al Uniunii, promovarea și publicitatea adecvată și incluzivă a oportunităților sprijinite de program și ar trebui să se aibă în vedere principalele grupuri-țintă ale programului, precum și, după caz, o gamă largă de alte grupuri-țintă. În plus, Comisia și organismele de punere în aplicare ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici și de rezultate ale proiectelor și să colecteze feedback cu privire la program.

(48)Programul ar trebui să mobilizeze potențialul foștilor participanți la programul Erasmus+ și să sprijine activitățile conexe, încurajându-i să promoveze programul.

(49)Ar trebui luate măsuri pentru a raționaliza gestionarea programului și pentru a realiza economii de scară, inclusiv prin limitarea și reducerea numărului de agenții naționale.

(50)Regulamentele delegate (UE) 2021/817 53 și (UE) 2021/888 54 ar trebui abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2028.

(51)Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul CFM 2028-2034, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028 și să se aplice de la aceeași dată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Erasmus+, Programul de acțiune al Uniunii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului (denumit în continuare „programul”) și stabilește obiectivele programului, bugetul acestuia pentru perioada 2028-2034, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării respective. Prezentul regulament instituie, de asemenea, Corpul voluntar european de ajutor umanitar.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„cursant adult” înseamnă o persoană care a părăsit sau a absolvit educația și formarea inițială și care se implică în învățare formală, nonformală sau informală, inclusiv NEET;

2.„învățare în rândul adulților” înseamnă orice formă de învățare formală, nonformală sau informală destinată adulților, care include oportunități de dezvoltare a competențelor, de perfecționare și de recalificare în scopul competitivității, al consolidării coeziunii sociale și al sprijinirii participării active în cadrul societății;

3.„sport de masă” înseamnă activități de recreere fizică, practicate în mod regulat la nivel non-profesional de persoane de toate vârstele, în scop educativ, social sau de sănătate;

4.„instituție de învățământ superior” înseamnă o instituție care, în conformitate cu dreptul sau practica de la nivel regional, național sau internațional, oferă diplome de calitate recunoscută sau alte calificări de nivel terțiar recunoscute, indiferent de denumirea instituției, sau o instituție comparabilă la nivel terțiar pe care autoritățile naționale/regionale sau Comisia Europeană o consideră eligibilă pentru a participa la program pe teritoriile respective;

5.„student” înseamnă o persoană înscrisă într-o instituție de învățământ superior, inclusiv pentru un ciclu scurt, licență, masterat sau doctorat ori un ciclu echivalent, sau o persoană care a obținut recent o diplomă de la o astfel de instituție;

6.„Corpul voluntar european de ajutor umanitar” se referă la activitățile de voluntariat care sprijină operațiuni post-criză de ajutor umanitar și de cooperare pentru dezvoltare pe termen lung în țări terțe care nu sunt asociate la program, fiind menite să ofere asistență bazată pe nevoi cu scopul de a preveni și atenua suferința umană și de a apăra demnitatea umană în mod durabil în fața crizelor, și care includ acțiuni destinate să consolideze pregătirea pentru dezastre și reducerea riscurilor de dezastre, să creeze legături între măsurile de ajutorare, reabilitare și dezvoltare și să contribuie la consolidarea rezilienței și a capacității comunităților vulnerabile sau afectate de dezastre de a face față crizelor și de a se redresa în urma lor;

7.„învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile și experiențele zilnice și care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al duratei sau al susținerii pentru procesul de învățare; aceasta poate fi neintenționată din perspectiva cursantului;

8.„program comun de studii” înseamnă un program coordonat și oferit în comun de diferite instituții de învățământ superior din două sau mai multe țări, încheiat cu acordarea unei diplome comune;

9.„învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățarea sub toate formele sale, formală, nonformală sau informală, care se desfășoară în toate etapele vieții și care are ca rezultat îmbunătățirea sau actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor, a competențelor și a atitudinilor, inclusiv prin microcertificare sau prin participarea în cadrul societății dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială sau legată de ocuparea forței de muncă, cum ar fi furnizarea de servicii de consiliere și orientare; aceasta include educația și îngrijirea timpurie, învățământul general, educația și formarea profesională, învățământul superior, învățarea în rândul adulților, activitățile pentru tineret și alte tipuri de învățare din afara contextelor formale de educație și formare și promovează, de regulă, cooperarea transsectorială și parcursurile de învățare flexibile;

10.„mobilitate în scopul învățării” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, pentru studii, pentru formare, pentru a preda sau pentru învățare nonformală sau informală;

11.„învățare nonformală” înseamnă învățarea care se desfășoară în afara educației și a formării formale prin intermediul unor activități planificate din punctul de vedere al obiectivelor învățării și al timpului dedicat învățării și în cazul cărora există o formă de susținere pentru procesul de învățare;

12.„persoane cu mai puține oportunități” înseamnă persoane care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau legate de sănătate ori din cauza provenienței dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea constitui discriminare în temeiul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se confruntă cu obstacole din cauza cărora nu pot avea acces efectiv la oportunități în cadrul programului;

13.„elev” înseamnă o persoană care este înscrisă în scopuri de învățare într-o instituție care oferă învățământ general, la orice nivel, de la educația și îngrijirea timpurie la învățământul secundar superior, sau o persoană școlarizată în afara unui context instituțional pe care autoritățile competente o consideră eligibilă pentru a participa la program, în calitate de elev, pe teritoriile lor;

14.„personal” înseamnă o persoană care, cu titlu profesional sau voluntar, este implicată în educație, formare sau învățare nonformală și informală la toate nivelurile, inclusiv în sport; personalul include personalul academic, profesorii, formatorii, directorii unităților de învățământ, lucrătorii de tineret, personalul sportiv, personalul din domeniul educației și îngrijirii copiilor preșcolari, personalul nedidactic și alți practicieni implicați în mod regulat în promovarea învățării;

15.„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al UE;

16.„cursant care urmează o formă de educație și formare profesională” înseamnă o persoană înscrisă într-un program de educație sau de formare profesională inițială sau continuă, la orice nivel, de la învățământul secundar până la învățământul postliceal, sau o persoană care a absolvit recent astfel de programe sau a obținut recent o calificare după ce a urmat un astfel de program;

17.„voluntariat” înseamnă o activitate neremunerată care abordează provocări societale sau umanitare și are o componentă de învățare puternică;

18.„tineri” în domeniul tineretului înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

19.„lucrător de tineret” înseamnă o persoană care, cu titlu profesional sau pe bază de voluntariat, este implicată în învățarea nonformală și îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor personală la nivel socioeducativ și profesional, precum și în dezvoltarea competențelor lor; sunt incluse aici persoanele care planifică, conduc, coordonează și pun în aplicare activități în domeniul tineretului.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)Obiectivul general al programului este de a contribui la o Europă rezilientă, competitivă și caracterizată de coeziune prin promovarea învățării de înaltă calitate pe tot parcursul vieții și prin îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor tuturor pentru viață și pentru activitatea profesională, promovând în același timp valorile Uniunii, participarea la democrație și la societate, solidaritatea, incluziunea socială și egalitatea de șanse atât în UE, cât și în afara acesteia. Programul reprezintă un instrument esențial pentru crearea unei uniuni a competențelor, dezvoltarea Spațiului european al educației și sprijinirea implementării cooperării strategice europene în domeniul educației și formării, incluzând agendele sale sectoriale aferente.

Programul va promova cooperarea în domeniul politicii pentru tineret și va dezvolta în continuare dimensiunea europeană în domeniul sportului. Obiectivul este de a promova o Europă mai incluzivă, mai unită și mai robustă prin consolidarea capacității de acțiune a tinerilor, întărirea legăturilor în comunități și promovarea solidarității printr-un nivel consistent de implicare și cooperare. Sportul joacă un rol vital ca motor al incluziunii sociale, al sănătății, al educației și al dezvoltării comunității. Investind în tineret, în voluntariat și în sport, programul urmărește să construiască societăți mai puternice și mai conectate, să încurajeze implicarea civică și democratică și să contribuie la coeziunea socială la toate nivelurile.

(2)Programul are următoarele obiective specifice:

(a)să sprijine îmbunătățirea educației, a aptitudinilor și a competențelor, în special în ceea ce privește relevanța acestora pentru piața forței de muncă, precum și dezvoltarea profesională și dezvoltarea personală a individului și contribuția sa la o societate competitivă, sustenabilă și caracterizată de coeziune;

(b)să promoveze un sentiment de identitate europeană și de cetățenie activă, să consolideze solidaritatea și participarea activă la societate și la democrație, generând un impact benefic pentru societate, o mai mare reziliență și o mai bună pregătire pentru a anticipa, a preveni și a răspunde la riscuri de naturi diferite;

(c)să promoveze calitatea, incluziunea, echitatea, sustenabilitatea, creativitatea, inovarea, excelența și colaborarea transfrontalieră, consolidând atractivitatea Europei și competitivitatea sa la nivel mondial, în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului;

(d)să-i implice pe tineri și să le consolideze capacitatea de acțiune în sensul dobândirii și al dezvoltării de competențe personale și profesionale, al participării active la societate și la democrație și al conectării lor la proiectul european;

(e)să sprijine elaborarea de politici, inclusiv pentru circulația competențelor, prin accelerarea reformelor și prin modernizare la nivel de sistem în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului, asigurând faptul că aceste politici sunt mai eficace, mai reziliente și mai incluzive;

(f)să le ofere tinerilor oportunități ușor accesibile de a se implica în activități umanitare și de solidaritate care să producă schimbări societale benefice în Uniune și în afara ei (acestea din urmă prin înființarea Corpului voluntar european de ajutor umanitar), îmbunătățind și validând totodată în mod corespunzător competențele lor, precum și facilitând implicarea lor constantă în calitate de cetățeni activi;

(g)să promoveze modelul de sport european investind în sportul de masă, în special prin activități de voluntariat, asigurând accesibilitatea, promovând participarea, protejând integritatea, sprijinind buna guvernanță și consolidând rolul social, educațional și comunitar al sportului prin acțiuni axate pe construirea unui sistem sportiv echitabil, incluziv și durabil în toată Europa.

(3)Obiectivele programului sunt urmărite prin intermediul următorilor piloni, care au, în principal, fie un caracter transnațional, fie unul internațional:

(a)oportunități de învățare pentru toți;

(b)sprijin pentru consolidarea capacităților.

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Secțiunea 1

Oportunități de învățare pentru toți

Articolul 4

Mobilitatea în scopul învățării și oportunitățile de voluntariat

(1)În domeniul educației și formării, programul sprijină:

(a)mobilitatea în scopul învățării pentru studenții și personalul din învățământul superior;

(b)mobilitatea în scopul învățării pentru cursanții și personalul din educația și formarea profesionale;

(c)mobilitatea în scopul învățării pentru elevi și personal, inclusiv pentru personalul din educația și îngrijirea timpurie a copiilor;

(d)mobilitatea în scopul învățării pentru cursanții adulți și personalul din domeniul învățării în rândul adulților.

(1)În domeniul tineretului, programul sprijină:

(a)mobilitatea tinerilor în scopul învățării, inclusiv DiscoverEU, activitățile de sprijinire a participării tinerilor și mobilitatea în scopul învățării a lucrătorilor de tineret;

(b)voluntariatul în cadrul „Corpului european de solidaritate”, inclusiv Corpul voluntar european de ajutor umanitar.

(2)În domeniul sportului, programul sprijină mobilitatea în scopul învățării a sportivilor și a persoanelor active în sportul de masă, precum și mobilitatea în scopul învățării a personalului sportiv.

(3)Mobilitatea în scopul învățării în temeiul prezentului articol poate fi însoțită de:

(a)sprijin pentru predarea și învățarea despre UE, inclusiv despre integrarea europeană, valorile europene și cetățenia europeană;

(b)măsuri precum asistența lingvistică, vizitele pregătitoare, formarea și cooperarea virtuală.

Articolul 5

Oportunități de dezvoltare a talentelor și a excelenței

În domeniul educației și formării, programul sprijină:

(a)bursele Erasmus+ în domenii educaționale strategice, inclusiv în programele comune de studii;

(b)bursele Erasmus Mundus;

(c)acțiunile Jean Monnet în domeniul învățământului superior;

(d)sprijinirea următoarelor instituții Jean Monnet care urmăresc un obiectiv de interes european: Institutul Universitar European din Florența, inclusiv Școala de guvernanță transnațională a acestuia; Colegiul Europei (campusurile din Bruges, inclusiv filiala sa din Tirana, și din Natolin); Institutul European de Administrație Publică din Maastricht; Academia de Drept European din Trier; Agenția Europeană pentru Cerințe Educaționale Speciale și Educație Incluzivă din Odense și Centrul Internațional de Formare Europeană din Nisa.

Secțiunea 2

Sprijin pentru consolidarea capacităților

Articolul 6

Cooperare între organizații și instituții

Programul sprijină:

(a)parteneriate pentru cooperare, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)parteneriate pentru excelență și inovare, pe baza alianțelor universităților europene, a centrelor de excelență profesională, a academiilor europene pentru cadrele didactice, a alianțelor europene ale școlilor, a programelor comune de studii, a alianței „Tineretul european împreună” și a alianțelor de colaborare în domeniul sportului.

Articolul 7

Sprijin pentru elaborarea de politici

Programul sprijină:

(a)experimentarea, elaborarea și punerea în aplicare a unor agende și instrumente de politică ale Uniunii care să acopere competențele, educația și formarea, tineretul și sportul 55 ; 

(b)implementarea programului, inclusiv sinergiile cu alte politici și programe ale Uniunii și sprijinul acordat acestora, platformele online, instrumentele de cooperare virtuală și instrumentele de facilitare a mobilității în scopul învățării;

(c)diseminarea și comunicarea.

CAPITOLUL III

INCLUZIUNE ȘI DIVERSITATE

Articolul 8

Măsuri de sprijin pentru incluziune și diversitate

(1)La punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia, statele membre și țările terțe asociate la program asigură o abordare favorabilă incluziunii în toate activitățile.

(4)Comisia, statele membre și țările terțe asociate la program iau măsuri eficace pentru a promova incluziunea, diversitatea și echitatea, solidaritatea și egalitatea de șanse, în special pentru a asigura participarea la program a persoanelor cu mai puține oportunități.

(5)Comisia sprijină accesul la program de la o vârstă fragedă și independent de mediul de proveniență socioeconomic. În acest scop, Comisia asigură adoptarea de măsuri care să faciliteze participarea persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv a unor mecanisme de sprijin financiar, după caz.

(6)Comisia poate ajusta mecanismele de sprijin financiar sau poate autoriza agențiile naționale menționate la articolul 19 să le ajusteze, pe baza unor criterii obiective, pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu mai puține oportunități.

(7)Costurile măsurilor de facilitare sau de sprijinire a participării persoanelor cu mai puține oportunități nu justifică respingerea unei candidaturi în cadrul programului.

(8)Agențiile naționale menționate la articolul 19 elaborează planuri naționale de acțiune pentru incluziune și diversitate sau, după caz, le actualizează pe cele existente, pe baza cadrului și acordând o atenție deosebită provocărilor specifice legate de accesul la program în contextele naționale. Planurile naționale de incluziune și diversitate fac parte integrantă din documentele de planificare ale agențiilor naționale menționate la articolul 19 alineatul (2).

(9)Comisia monitorizează periodic punerea în aplicare a măsurilor de incluziune și diversitate, inclusiv a planurilor naționale privind incluziunea și diversitatea.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 9

Buget

(1)Pachetul financiar indicativ pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2028-2034 este stabilit la 40 827 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)În plus față de cuantumurile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, se pune la dispoziție o contribuție financiară suplimentară din Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Europa globală] pentru sprijinirea acțiunilor puse în aplicare și gestionate în conformitate cu prezentul regulament. Această contribuție este în conformitate cu un document unic de programare elaborat în temeiul Regulamentului (UE) XXX [Europa globală].

(10)Creditele pot fi înscrise în bugetul Uniunii și după 2034 pentru a acoperi cheltuielile necesare și pentru a permite gestionarea acțiunilor care nu au fost finalizate până la încheierea programului.

(11)Pachetul financiar menționat la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și cuantumurile resurselor suplimentare menționate la articolul 10 pot fi utilizate, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sisteme și platforme specifice și instituționale de tehnologie a informației, activități de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă sau cu personalul suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

Articolul 10

Resurse suplimentare

(1)Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare financiare sau nefinanciare la program. Contribuțiile financiare suplimentare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(12)Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, puse la dispoziție pentru program. Comisia execută direct sau indirect resursele respective, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) sau (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Acestea se adaugă cuantumului menționat la articolul 9 alineatul (1). Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză. În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe sau indirecte pentru sumele suplimentare puse astfel la dispoziția programului, sumele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi, la cererea statului membru în cauză, către unul sau mai multe programe-sursă sau către programele care le succed acestora.

Articolul 11

Finanțare alternativă, combinată și cumulativă

(1)Programul se pune în aplicare în sinergie cu alte programe ale Uniunii. O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea Uniunii în contextul unui alt program poate primi o contribuție și în cadrul programului. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare sau se poate aplica un set unic de norme tuturor contribuțiilor și se poate asuma un singur angajament juridic. În cazul în care contribuția Uniunii este bazată pe costurile eligibile, sprijinul cumulativ de la bugetul Uniunii nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(13)Procedurile de atribuire din cadrul programului pot fi desfășurate în comun cu statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe („partenerii la procedura de atribuire comună”), prin gestiune directă sau indirectă, cu condiția să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii. Aceste proceduri fac obiectul unui set unic de norme și duc la încheierea unor angajamente juridice unice. În acest scop, partenerii la procedura de atribuire comună pot pune resurse la dispoziția programului în conformitate cu articolul 10 sau partenerilor li se poate încredința punerea în aplicare a procedurii de atribuire, în cazurile aplicabile în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În cadrul procedurilor de atribuire comune, reprezentanții partenerilor la procedura respectivă pot fi, de asemenea, membri ai comitetului de evaluare menționat la articolul 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

Articolul 12

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea Uniunii

(1)Programul este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.

(14)Fondurile executate în cadrul gestiunii indirecte într-un stat membru se alocă în funcție de:

(a)dimensiunea populației și costul vieții în statul membru în cauză;

(b)distanța dintre capitalele statelor membre;

(c)performanță, calculată pe baza celor mai recente date disponibile.

(15)Comisia detaliază respectivele criterii și formulele lor subiacente în programele de lucru menționate la articolul 15.

(16)Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată sub orice formă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în special sub formă de granturi, premii, achiziții și donații nefinanciare.

(17)În cazul în care finanțarea din partea Uniunii se acordă sub formă de granturi, finanțarea se furnizează ca finanțare nelegată de costuri sau, atunci când este necesar, prin utilizarea opțiunilor simplificate privind costurile, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Finanțarea poate fi furnizată sub forma rambursării costurilor eligibile efective numai în cazul în care obiectivele unei acțiuni nu pot fi atinse în alt mod.

(18)În sensul articolului 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, comitetul de evaluare poate fi compus parțial sau integral din experți externi independenți.

(19)Entitățile juridice publice și instituțiile și organizațiile din domeniile educației și formării, tineretului și sportului ale căror venituri anuale au provenit, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice sunt considerate ca având capacitatea financiară și operațională necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Acestea nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra această capacitate.

CAPITOLUL V

PARTICIPAREA LA PROGRAM

Articolul 13

Țările terțe asociate la program

(1)Programul poate fi deschis participării următoarelor țări terțe prin asociere integrală sau parțială, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3 și cu acordurile internaționale relevante sau cu orice decizii adoptate în cadrul respectivelor acorduri și care sunt aplicabile:

(a)membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, precum și microstatelor europene;

(b)țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și țărilor potențial candidate;

(c)țărilor care intră în sfera politicii europene de vecinătate;

(d)altor țări terțe.

(20)Acordurile de asociere pentru participarea la program trebuie:

(a)să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la program;

(b)să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare, constând într-o contribuție operațională și într-o taxă de participare, la un program și la costurile administrative generale ale acestuia;

(c)să nu confere țării terțe nicio competență decizională în ceea ce privește programul;

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

(e)după caz, să asigure protecția intereselor de securitate și de ordine publică ale Uniunii.

În sensul literei (d), țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare în temeiul Regulamentelor (UE, Euratom) 2024/2509 și (UE, Euratom) nr. 883/2013 și garantează faptul că deciziile de executare care impun o obligație pecuniară în baza articolului 299 din TFUE, precum și hotărârile și ordonanțele Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt executorii.

Articolul 14

Eligibilitate

(1)Se stabilesc criterii de eligibilitate pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(21)În cadrul procedurilor de atribuire desfășurate prin gestiune directă și indirectă, una sau mai multe dintre următoarele entități juridice pot fi eligibile pentru a primi finanțare din partea Uniunii:

(a)entități stabilite într-un stat membru;

(b)entități stabilite într-o țară terță asociată;

(c)organizații internaționale;

(d)alte entități stabilite în țări terțe neasociate, în cazul în care finanțarea unor astfel de entități este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii și contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3.

(22)Pe lângă cele prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, țările terțe asociate menționate la articolul 13 alineatul (1) pot, după caz, să participe la oricare dintre mecanismele de achiziții prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și să beneficieze de acestea. Normele aplicabile statelor membre se aplică, mutatis mutandis, țărilor terțe asociate participante.

(23)Procedurile de atribuire care afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, sunt restricționate în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(24)Programul de lucru menționat la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 sau documentele aferente procedurii de atribuire pot preciza mai în detaliu criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament sau pot stabili criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni specifice.

CAPITOLUL VI

PROGRAMARE

Articolul 15

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

CAPITOLUL VII

COMUNICARE ȘI DISEMINARE

Articolul 16

Informare, comunicare și diseminare

(1)În cooperare cu Comisia, agențiile naționale menționate la articolul 19 elaborează o strategie de comunicare coerentă în privința promovării eficace și a diseminării și exploatării rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului. Autoritățile naționale menționate la articolul 18 sprijină agențiile naționale în exploatarea rezultatelor proiectelor cu potențial mare de impact.

(25)Agențiile naționale menționate la articolul 19 oferă asistență Comisiei în contextul sarcinii sale generale de a disemina informații cu privire la program și la rezultatele sale, inclusiv informații cu privire la acțiunile și activitățile gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii. Agențiile naționale informează grupurile-țintă relevante în legătură cu acțiunile și activitățile întreprinse în țările lor.

(26)Acțiunile și activitățile menționate la alineatele (1) și (2) se pun în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Performanța], care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele aplicabile tuturor programelor Uniunii în ceea ce privește obligațiile de informare, comunicare și vizibilitate, în special privind obligațiile beneficiarilor și ale partenerilor de implementare.

CAPITOLUL VIII

SISTEMUL DE GESTIUNE ȘI DE AUDIT

Articolul 17

Modalități de gestiune indirectă la nivel național

(1)În conformitate cu articolul 157 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, implementarea programului prin gestiune indirectă presupune desemnarea unei autorități naționale și a unei agenții naționale, astfel cum sunt prevăzute la articolele 18 și 19.

(2)Autoritatea națională și agenția națională sunt considerate organisme de punere în aplicare în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar în măsura responsabilității lor pentru sarcinile de execuție bugetară, astfel cum au fost convenite cu Comisia, autorității naționale revenindu-i responsabilitatea principală față de Comisie pentru execuția generală a fondurilor UE de către agenția națională pe care o desemnează și o supraveghează, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (10).

Articolul 18

Autoritatea națională

(1)Statele membre și țările terțe asociate la program informează Comisia, prin intermediul reprezentanței lor permanente sau al misiunii lor pe lângă Uniunea Europeană, cu privire la organismul de drept public desemnat ca autoritate națională în sensul prezentului regulament, precum și cu privire la persoana sau persoanele autorizate legal să acționeze în numele acestuia.

(27)Autoritatea națională desemnează o agenție națională pentru durata programului și informează Comisia despre aceasta. Autoritatea națională nu desemnează un minister ca agenție națională, iar agenția națională este separată din punct de vedere organizațional de autoritatea națională.

(28)Autoritatea națională desemnează un organism independent de audit, astfel cum se menționează la articolul 21.

(29)Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluare ex ante corespunzătoare care arată că agenția națională îndeplinește cerințele minime prevăzute la articolul 157 alineatele (1)-(5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și cerințele Uniunii privind standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele de gestionare a fondurilor programului.

În sensul primului paragraf, se aplică următoarele dispoziții:

(a)în cazul procedurilor solicitate în mod specific de Comisie, inclusiv al procedurilor proprii și al celor specificate în prezentul regulament, nu se efectuează o evaluare ex ante în conformitate cu articolul 157 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509;

(b)în cazul procedurilor diferite de cele specificate la litera (a), autoritatea națională efectuează o evaluare ex ante care se bazează pe propriile controale și audituri sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul de audit independent;

(c)în cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată în conformitate cu Regulamentele (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888, domeniul de aplicare al evaluării ex ante se limitează la cerințele noi, cu excepția cazului în care se justifică o altă abordare.

(30)În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma unei examinări a evaluării ex ante sau în cazul în care agenția națională nu respectă cerințele minime stabilite de Comisie, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse măsurile de remediere necesare pentru a asigura conformitatea, sub rezerva aprobării de către Comisie, sau desemnează un alt organism ca agenție națională. În cazurile excepționale în care o agenție națională își încetează activitatea sau nu mai există, iar autoritatea națională îndeplinește ea însăși sarcini de execuție bugetară în conformitate cu prezentul regulament și cu acordurile relevante încheiate în temeiul acestuia, autoritatea națională este exceptată de la evaluarea ex ante.

(31)Autoritatea națională asigură o cofinanțare adecvată, cel puțin echivalentă cu contribuția menționată la articolul 20 alineatul (5) litera (b), destinată funcționării agenției sale naționale, pentru a se asigura că programul este gestionat în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii.

(32)Autoritatea națională se asigură că numirile persoanelor responsabile cu gestionarea agenției naționale sunt justificate de natura acțiunii, respectă norme și proceduri echitabile și transparente și nu cauzează conflicte de interese. În cazul în care există motive serioase de îngrijorare cu privire la respectarea acestor principii, Comisia poate respinge propunerea de numire și poate solicita autorității naționale să asigure repetarea procedurii de selecție.

(33)Autoritatea națională monitorizează și supraveghează sarcinile de execuție bugetară încredințate agenției sale naționale. Aceasta informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact semnificativ asupra gestionării programului și a fondurilor programului.

(34)În fiecare an, autoritatea națională prezintă Comisiei un raport privind activitățile sale de monitorizare și supraveghere și, după caz, o declarație privind acțiunile întreprinse în urma oricăror observații formulate de Comisie ca răspuns la raportul respectiv.

(35)Autoritatea națională își asumă și menține responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională în cadrul programului.

(36)În cazul oricărei nereguli, neglijențe sau fraude imputabile agenției naționale ori în cazul unor lacune sau deficiențe grave sau al unor rezultate insuficiente din partea agenției naționale, atunci când oricare dintre aceste situații duce la reclamații depuse de Comisie împotriva agenției naționale, autoritatea națională oferă rambursări și despăgubiri Comisiei pentru reclamațiile respective.

(37)În circumstanțele menționate la alineatul (11), autoritatea națională poate revoca mandatul agenției naționale, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care dorește să revoce mandatul respectiv din orice alt motiv justificat, autoritatea națională notifică acest lucru Comisiei într-un termen rezonabil înainte de data preconizată a încetării mandatului. În acest caz, autoritatea națională și Comisia trebuie să ajungă la un acord formal cu privire la măsuri de tranziție specifice și cu durată determinată.

(38)În caz de revocare, astfel cum este menționată la alineatul (12), autoritatea națională desfășoară controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale al cărei mandat a fost revocat și se asigură că fondurile respective, precum și toate documentele și instrumentele de gestionare necesare pentru gestionarea programului, sunt transferate fără probleme către noua agenție națională. Autoritatea națională furnizează agenției naționale al cărei mandat a fost revocat sprijinul financiar necesar pentru a continua îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și față de Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională. În cazul în care există o perioadă de tranziție între revocarea acestui mandat și desemnarea unei noi agenții naționale, astfel cum a fost acceptată de Comisie, în perioada respectivă autoritatea națională este responsabilă de toate obligațiile agenției naționale, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, precum și de toate obligațiile contractuale restante față de beneficiarii programului și față de Comisie.

(39)În cazul în care o agenție națională își încetează activitatea sau nu mai există și nu este desemnată nicio nouă agenție națională ca urmare a retragerii unei țări terțe din program, autoritatea națională devine principala responsabilă pentru toate obligațiile agenției naționale și pentru îndeplinirea și încheierea tuturor obligațiilor contractuale restante față de beneficiarii programului și față de Comisie.

(40)La cererea Comisiei, autoritatea națională desemnează instituțiile sau organizațiile ori tipurile de instituții și organizații care sunt eligibile să participe la o acțiune a programului pe teritoriul său.

(41)Autoritatea națională promovează și facilitează sinergii și complementarități efective cu alte fonduri sau programe regionale, naționale sau ale Uniunii.

(42)Autoritatea națională se asigură că sunt luate toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a se înlătura orice obstacol juridic și administrativ din calea bunei funcționări a programului, inclusiv măsuri care vizează alinierea statutului participanților la program cu cel al altor resortisanți aflați în aceeași situație sau rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor sau a permiselor de ședere.

Articolul 19

Agenția națională

(1)Agenția națională:

(a)este un organism în sensul articolului 62 alineatul (1) litera (c) punctul (v) sau (vi) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și este reglementată de legislația statului membru sau a țării terțe asociate la programul în cauză;

(b)dispune de capacitate adecvată de gestionare, de personal și infrastructură adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și o bună gestiune financiară a fondurilor Uniunii;

(c)dispune de mijloace operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)dispune de expertiza necesară pentru a pune în aplicare în mod eficace acțiunile în toate sectoarele programului pentru care primește o contribuție din partea Uniunii;

(e)dacă Comisia solicită acest lucru, oferă garanții financiare adecvate, care sunt emise de preferință de către o autoritate publică și care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care i se solicită să le gestioneze.

(43)Agenția națională își planifică în mod adecvat sarcinile pentru realizarea acțiunilor relevante, astfel cum se prevede în programul de lucru menționat la articolul 15 și în acordurile relevante cu Comisia, precum și pentru activitățile de informare, comunicare și diseminare menționate la articolul 16 alineatul (2).

(44)Agenția națională gestionează toate etapele ciclului de viață al proiectelor din cadrul acțiunilor programului aflate în responsabilitatea sa, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și cu acordurile relevante încheiate cu Comisia.

(45)Agenția națională acordă beneficiarilor, în sensul articolului 2 punctul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, sprijin sub formă de granturi prin intermediul acordurilor de grant specificate de Comisie pentru acțiunea în cauză a programului.

(46)Agenția națională nu deleagă terților nicio sarcină care îi este conferită privind implementarea programului sau execuția bugetului fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenției naționale îi revine răspunderea exclusivă pentru orice sarcină delegată către terți.

(47)În fiecare an, agenția națională prezintă autorității sale naționale și Comisiei o declarație de gestiune, un raport și orice alte documente necesare în conformitate cu articolul 158 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(48)Agenția națională pune în aplicare în timp util observațiile formulate de Comisie în urma analizei declarației anuale de gestiune și a raportului anual, precum și a avizului de audit independent cu privire la acestea.

Articolul 20

Comisia Europeană

(1)Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 18 alineatul (4), Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, utilizând în special evaluarea ex ante prezentată de autoritatea națională, declarația anuală de gestiune a agenției naționale și avizul organismului de audit independent cu privire la aceasta, precum și raportul anual al autorității naționale menționat la articolul 18 alineatul (9).

(49)Pe baza evaluării ex ante menționate la articolul 18 alineatul (4), Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională înainte de a accepta evaluarea ex ante ca fiind satisfăcătoare sau de a lua măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu articolul 157 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri preventive proporționale în raportul său contractual cu agenția națională. În cazul în care agenția națională nu mai respectă cerințele minime, Comisia își poate suspenda relația contractuală cu agenția națională până la luarea unor măsuri de remediere care să asigure conformitatea, în caz contrar putând solicita autorității naționale să revoce mandatul agenției naționale și să desemneze una nouă, sub rezerva unei evaluări ex ante pozitive.

(50)Comisia furnizează autorităților naționale și agențiilor naționale informații și orientări adecvate pentru a asigura punerea în aplicare și gestionarea coerentă și de înaltă calitate a programului. Concret, Comisia precizează modalitățile de planificare, de gestionare a proiectelor și de raportare și se asigură că aceste modalități urmează proceduri simple.

(51)Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după ce a aprobat documentele de planificare ale acesteia în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).

(52)Comisia pune la dispoziția agenției naționale următoarele fonduri ale programului:

(a)o contribuție pentru sprijinul sub formă de granturi acordat pentru acțiunile programului a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)o contribuție în sprijinul sarcinilor de gestionare a programului exercitate de agenția națională;

(c)după caz, o contribuție suplimentară pentru acțiunile prevăzute la articolul 7 literele (a) și (b).

(53)Comisia comunică autorității naționale și agenției naționale rezultatul analizei sale și observațiile sale cu privire la raportul anual și la declarația de gestiune menționate la articolul 18 alineatul (9) și la articolul 19 alineatul (6), precum și cu privire la avizul de audit menționat la articolul 21 alineatul (2).

(54)În cazul în care Comisia nu acceptă declarația anuală de gestiune sau avizul de audit independent cu privire la aceasta ori în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsură preventivă și corectivă necesară pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(55)Comisia încurajează și menține un dialog activ și o cooperare activă cu și între agențiile naționale și autoritățile naționale, inclusiv prin schimb și transfer de bune practici, în vederea asigurării unei implementări și a unei gestionări coerente a programului și în vederea îmbunătățirii acestora. De asemenea, se asigură că există condiții adecvate pentru un schimb eficace de informații între instituțiile Uniunii, agențiile naționale sau alte organisme și entități care pun în aplicare programul.

(56)Comisia pune la dispoziție sistemele informatice necesare pentru a sprijini realizarea obiectivelor programului prevăzute la articolul 3, inclusiv pentru gestiunea indirectă.

Articolul 21

Organismul independent de audit

(1)Organismul independent de audit:

(a)are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională; concret, organismul independent de audit este independent, din punctul de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.

(2)Organismul independent de audit emite un aviz de audit cu privire la declarația anuală de gestiune menționată la articolul 158 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Acesta constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(3)Organismul independent de audit asigură accesul deplin al Comisiei și al reprezentanților acesteia, precum și al Curții de Conturi la toate documentele și rapoartele care fundamentează avizul de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală de gestiune a agenției naționale.

Articolul 22

Principiile sistemului de control

(1)Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile programului gestionate de agențiile naționale. Comisia stabilește cerințele minime pentru controalele efectuate de agenția națională și de organismul independent de audit.

(57)Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile pe care le gestionează potrivit programelor de lucru, astfel cum se menționează la articolul 15. Controalele respective oferă o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

(58)În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia asigură coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 23

Abrogare

Regulamentul (UE) 2021/817 și Regulamentul (UE) 2021/888 se abrogă de la 1 ianuarie 2028.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

(1)Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la încheierea lor.

(59)Pachetul financiar al programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888.

(60)Statele membre asigură la nivel național tranziția fără probleme de la acțiunile derulate în contextul Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888 la cele care urmează să fie realizate în cadrul acestui program.

Articolul 25

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2028.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

42Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028-2034

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

Educație și formare, tineret și sport

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al programului este de a contribui la o Europă rezilientă, competitivă și caracterizată de coeziune prin promovarea învățării de înaltă calitate pe tot parcursul vieții și prin îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor tuturor pentru viață și pentru activitatea profesională, promovând în același timp valorile Uniunii, participarea la democrație și la societate, solidaritatea, incluziunea socială și egalitatea de șanse atât în UE, cât și în afara acesteia. Programul este un instrument-cheie pentru construirea unei uniuni a competențelor, dezvoltarea Spațiului european al educației și sprijinirea punerii în aplicare a cooperării strategice europene în domeniul educației și formării, inclusiv a agendelor sectoriale subiacente.

Programul va promova cooperarea în domeniul politicii pentru tineret și va dezvolta în continuare dimensiunea europeană în domeniul sportului. Obiectivul este de a promova o Europă mai incluzivă, mai unită și mai robustă prin consolidarea capacității de acțiune a tinerilor, întărirea legăturilor în comunități și promovarea solidarității printr-un nivel consistent de implicare și cooperare. Sportul joacă un rol vital ca motor al incluziunii sociale, al sănătății, al educației și al dezvoltării comunității. Investind în tineret, în voluntariat și în sport, programul urmărește să construiască societăți mai puternice și mai conectate, să încurajeze implicarea civică și democratică și să contribuie la coeziunea socială la toate nivelurile.

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

Programul are următoarele obiective specifice:

(a)să sprijine îmbunătățirea educației, a aptitudinilor și a competențelor, în special în ceea ce privește relevanța acestora pentru piața forței de muncă, precum și dezvoltarea profesională și dezvoltarea personală a individului și contribuția sa la o societate competitivă, sustenabilă și caracterizată de coeziune;

(b)să promoveze un sentiment de identitate europeană și de cetățenie activă, să consolideze solidaritatea și participarea activă la societate și la democrație, generând un impact benefic pentru societate, o mai mare reziliență și o mai bună pregătire pentru a anticipa, a preveni și a răspunde la riscuri de naturi diferite;

(c)să promoveze calitatea, incluziunea, echitatea, sustenabilitatea, creativitatea, inovarea, excelența și colaborarea transfrontalieră, consolidând atractivitatea Europei și competitivitatea sa la nivel mondial, în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului;

(d)să-i implice pe tineri și să le consolideze capacitatea de acțiune în sensul dobândirii și al dezvoltării de competențe personale și profesionale, al participării active la societate și la democrație și al conectării lor la proiectul european;

(e)să sprijine elaborarea de politici, inclusiv pentru circulația competențelor, prin accelerarea reformelor și prin modernizare la nivel de sistem în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului, asigurând faptul că aceste politici sunt mai eficace, mai reziliente și mai incluzive;

(f)să le ofere tinerilor oportunități ușor accesibile de a se implica în activități umanitare și de solidaritate care să producă schimbări societale benefice în Uniune și în afara ei (acestea din urmă prin înființarea Corpului voluntar european de ajutor umanitar), îmbunătățind și validând totodată în mod corespunzător competențele lor, precum și facilitând implicarea lor constantă în calitate de cetățeni activi;

(g)să promoveze modelul de sport european investind în sportul de masă, în special prin activități de voluntariat, asigurând accesibilitatea, promovând participarea, protejând integritatea, sprijinind buna guvernanță și consolidând rolul social, educațional și comunitar al sportului prin acțiuni axate pe construirea unui sistem sportiv echitabil, incluziv și durabil în toată Europa.

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

·Îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor participanților pentru activitatea profesională și pentru viață

·Creșterea calității, a incluziunii, a sustenabilității, a inovării, a excelenței și a colaborării transfrontaliere a organizațiilor participante la educație și formare, tineret și sport

·Accelerarea reformelor și modernizarea la nivel de sistem

·Intensificarea participării active, creșterea solidarității și a sentimentului de apartenență europeană în rândul participanților

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatorii de realizare și de rezultat utilizați pentru a monitoriza progresele și realizările acestui program vor corespunde indicatorilor comuni prevăzuți în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Performanța].

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei 

o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 56  

☒ prelungirea unei acțiuni existente 

o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Programul urmărește să ofere oportunități de învățare pentru toți, în special sub forma mobilității în scopul învățării, a voluntariatului și a burselor, care vor contribui la îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor-cheie ale tuturor, pentru viață și pentru activitatea profesională, promovând implicarea societății și educația civică, solidaritatea și incluziunea socială. De asemenea, programul instituie Corpul voluntar european de ajutor umanitar. Totodată, programul va sprijini consolidarea capacităților, prin cooperare între părțile interesate la nivel organizațional și prin elaborarea de politici cu scopul de a contribui la o învățare de înaltă calitate pe tot parcursul vieții și de a promova incluziunea, excelența și inovarea în educație, formare, tineret și sport.

Sub rezerva intrării în vigoare a actului de bază, se intenționează ca programul să fie pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2028, pentru o durată de șapte ani.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Deși statele membre rămân responsabile pentru conținutul și organizarea politicilor fiecăruia în domeniile vizate, provocările identificate sunt comune tuturor statelor membre și/sau prezintă o dimensiune transnațională semnificativă, necesitând soluții, coordonare și sprijin la nivelul întregii UE pentru a fi abordate în mod eficace. Acțiunile UE pot facilita cooperarea, consolidarea capacităților și învățarea reciprocă, precum și activitățile transfrontaliere, cu scopul final de a optimiza potențialul sectoarelor în cauză, inclusiv în cadrul acțiunilor externe ale UE.

Programul urmărește să sporească mobilitatea transnațională și consolidarea capacităților cu ajutorul cooperării, precum și să sprijine evoluțiile politicilor cu o dimensiune europeană. Aceste obiective nu pot fi însă realizate suficient de bine prin acțiunea individuală a statelor membre, din cauza naturii transnaționale, a volumului mare și a sferei geografice largi a activităților sprijinite, precum și a dimensiunii lor puternic internaționale. De exemplu, organizarea la nivel bilateral a mobilității transfrontaliere în scopul învățării sau a voluntariatului transfrontalier este mai complexă, iar statelor membre le este dificil să o facă accesibilă tuturor. Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ a demonstrat că inițiativele individuale ale organizațiilor de educație și formare, ale organizațiilor de tineret și sportive sau ale statelor membre, deși eficace la nivel național, nu au amploarea și volumul necesare pentru a obține un impact la nivel european. În plus, acoperirea cumulată a inițiativelor întreprinse de fiecare țară și a celor transsectoriale rămâne limitată în comparație cu actualul program Erasmus+. În mod similar, evaluarea Corpului european de solidaritate confirmă că acesta joacă un rol esențial și, în unele țări, reprezintă singura alternativă a tinerilor interesați de activități de voluntariat și de solidaritate.

În plus, prin extinderea domeniului de aplicare al programului pentru a include activitățile de voluntariat, inclusiv voluntariatul în sprijinul operațiunilor de ajutor umanitar, Erasmus+ va oferi un punct unic de acces la oportunitățile oferite de UE tinerilor din întreaga Uniune, inclusiv din zonele rurale și îndepărtate, precum și din străinătate. În prezent, acestea sunt accesibile numai prin intermediul unor sisteme distincte. Prin urmare, Erasmus+ va asigura că toți tinerii interesați din întreaga UE beneficiază de egalitate de șanse și de un acces mai ușor în ceea ce privește posibilitatea de a desfășura o gamă mai largă de activități. De asemenea, programul instituie Corpul voluntar european de ajutor umanitar, o obligație prevăzută în tratat.

Valoarea adăugată a finanțării UE în domeniile de politică vizate de program a fost recunoscută pe scară largă de respondenții la consultarea publică deschisă desfășurată de Comisie pentru noul CFM, iar marea lor majoritatea au subliniat importanța ei.

Programul va contribui la dezvoltarea nivelului competențelor de bază și la creșterea numărului de profesioniști calificați, inclusiv în sectoare strategice esențiale pentru competitivitatea UE. Va contribui la cultivarea, atragerea și păstrarea talentelor, inclusiv din țările terțe. Prin punerea în comun a expertizei și a resurselor, consolidarea capacităților și cooperarea transnațională sprijinite de program vor stimula inovarea, vor spori calitatea predării și vor contribui la abordarea deficitului de competențe și de talente al Europei în sectoare și teritorii esențiale, inclusiv în domeniul STEM și al dublei tranziții, făcând din Europa o destinație educațională mai atractivă pentru talentele din întreaga lume.

Inițiativa va reuni persoane din medii și țări diferite și le va sprijini să se implice în activități de voluntariat, permițându-le să experimenteze viața în străinătate o perioadă de timp, facilitând înțelegerea interculturală, promovând o identitate colectivă și aprecierea unor valori precum democrația, libertatea și drepturile omului. De exemplu, evaluările la jumătatea perioadei ale programelor Erasmus+ și „Corpul european de solidaritate” evidențiază impactul lor semnificativ asupra promovării unui sentiment de identitate și apartenență europeană, asupra conștientizării valorilor comune ale UE și, în cazul Erasmus+, asupra dezvoltării cunoștințelor necesare pentru integrarea europeană. Făcând posibilă crearea și construirea unor rețele durabile de cetățeni și organizații, programul va ajuta identitatea europeană și valorile UE să prindă rădăcini.

Programul va încuraja dezvoltarea, transferul și concretizarea unor practici inovatoare și de înaltă calitate în educație, formare, tineret și sport și va spori capacitatea organizațiilor de a lucra la nivel transnațional. Programul va sprijini o colaborare consolidată cu sectorul privat și cu ecosistemele de inovare, mobilizând investiții în competențe esențiale pentru competitivitatea, reziliența, pregătirea și coeziunea socială a UE. De asemenea, va impulsiona progresul în materie de politici și impactul sistemic, în special acționând ca un banc de încercare a unor abordări care vor inspira apoi sistemele naționale/regionale. Prin încurajarea îmbogățirii și a stimulării reciproce dintre țări, programul va ajuta statele membre să progreseze și să își modernizeze sistemele și politicile.

În plus, programul va include acțiuni de lărgire a accesului în vederea includerii unor actori mai mici, sprijinind formate flexibile și punând la dispoziție un portal prin care organizațiile locale și cele nou intrate în program să aibă acces la fondurile Uniunii și să dobândească experiență în cooperarea transnațională. Programul va avea, totodată, o puternică dimensiune de incluziune și diversitate și va sprijini dezvoltarea competențelor pentru activitatea profesională și pentru viață, în special în cazul persoanelor cu mai puține oportunități.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Propunerea se bazează pe experiența îndelungată a programelor anterioare în domeniul educației și formării, tineretului, sportului și voluntariatului.

Evaluările la jumătatea perioadei ale programelor Erasmus+ și „Corpul european de solidaritate” arată că ambele programe generează o valoare adăugată europeană solidă pentru cetățeni, organizații și politică, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa internațională, un rezultat care nu poate fi obținut doar la nivel național.

Evaluarea finală a programului din perioada 2014-2020 și evaluarea interimară a programului pentru perioada 2021-2027 au constatat că Erasmus+ generează rezultate solide la nivelul tuturor criteriilor de evaluare principale și își îndeplinește obiectivele în mod eficace. Ambele generații de programe au dovedit succes în ceea ce privește oferirea unei puternice valori adăugate europene, având un rol esențial în domeniul educației, al formării, al tineretului și al sportului. Erasmus+ realizează semnificativ mai mult decât ceea ce ar putea să realizeze fiecare țară la nivel național sau internațional. Beneficiile sale decurg din oportunitățile pe care le oferă din perspectiva dezvoltării personale, educaționale și profesionale a cursanților și a personalului, a cooperării transfrontaliere a organizațiilor și a elaborării de politici în domeniile educației, formării, tineretului și sportului, participanții la program obținând beneficii semnificative față de neparticipanți.

Evaluarea finală a programului din perioada 2018-2020 și evaluarea interimară a programului „Corpul european de solidaritate” pentru perioada 2021-2027 57 au constatat rezultate bune ale Corpului european de solidaritate la nivelul celor cinci criterii de evaluare (relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, valoare adăugată europeană). Corpul european de solidaritate răspunde nevoilor esențiale ale societății europene, în special în ceea ce privește încurajarea participării civice și promovarea incluziunii și a diversității. Programul cultivă un sentiment de apartenență la comunitate, revitalizând inițiativele locale și promovând o perspectivă globală mai largă. Participarea contribuie la îmbunătățirea competențelor personale, profesionale și de studiu, precum și la sensibilizarea socială și civică.

În același timp, ambele evaluări indică unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri în materie de concepție. Acestea sunt, printre altele, extinderea razei de acțiune a programelor, facilitarea accesului, simplificarea gestionării, consolidarea monitorizării, întărirea sinergiilor și evitarea suprapunerilor cu alte programe, precum și creșterea flexibilității în vederea abordării noilor provocări. De exemplu, evaluarea programului Erasmus+ a constatat o anumită suprapunere între activitățile de participare a tinerilor Erasmus+ și proiectele de solidaritate finanțate în cadrul Corpului, ambele sprijinind inițiativele conduse de tineri și desfășurate de grupuri informale de tineri.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Programul este unul dintre instrumentele de finanțare prevăzute în cadrul financiar multianual 2028-2034 și are un grad ridicat de coerență și complementaritate cu alte priorități și scheme de finanțare esențiale ale UE.

Programul va completa și va consolida acțiunile finanțate prin acțiunile externe ale Uniunii, cu scopul de a atrage și a păstra talente din întreaga lume, de a spori influența și atractivitatea UE pe scena mondială și de a contribui la pregătirea țărilor candidate și potențial candidate, inclusiv prin promovarea contactelor interpersonale și a cooperării cu țările terțe.

Există o complementaritate semnificativă între program și cooperarea sa transnațională facilitată de gestiunea directă și indirectă și intervențiile adaptate la nivel național și regional sprijinite prin pachete financiare naționale. În acest sens, partea transnațională care face obiectul gestiunii directe și indirecte asigură învățarea partajată, colaborarea în rețea și punerea în comun a resurselor în domeniile educației și formării, tineretului și sportului, sprijinind dezvoltarea unor practici de predare de calitate, crearea de rețele și modernizarea, care nu pot fi realizate doar prin intervenții la scară națională, în timp ce bugetele naționale prealocate sprijină în special intervenții structurale ample menite să abordeze disparitățile socioeconomice și teritoriale, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, de exemplu prin furnizarea de infrastructură, echipamente și servicii în domeniul educației și formării, prin sprijinirea perfecționării grupurilor defavorizate sau prin promovarea ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului prin formare profesională și prin inițierea de reforme.

Există legături puternice între Erasmus+ și Fondul european pentru competitivitate și sunt necesare sinergii care să contribuie la eliminarea compartimentărilor dintre educație, cercetare și inovare și piața forței de muncă (și, într-o anumită măsură, dintre învățarea nonformală și informală), în beneficiul final al competitivității. De exemplu, educația contribuie la dezvoltarea cercetării și inovării și facilitează transferul de cunoștințe și de tehnologie de la mediul academic la industrie și întreprinderi, putând constitui așadar un sprijin și pentru strategiile în materie de specializare inteligentă. Extinderea și transferul practicilor de succes de la domeniul educațional la cel al cercetării sau al industriei ar putea fi facilitate prin dispoziții legale și mecanisme de implementare care să asigure circulația cunoștințelor între sectoarele clar interconectate.

În conformitate cu Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii, Erasmus+ promovează totodată pregătirea, reziliența, participarea la viața democratică și implicarea civică printr-o abordare ascendentă, încurajând organizațiile și instituțiile să solicite finanțare și să promoveze alfabetizarea digitală și mediatică, gândirea critică, implicarea și educația pentru cetățenia democratică. Voluntariatul este, de asemenea, esențial pentru promovarea unei culturi a pregătirii incluzive și a rezilienței societății. În plus, programul prezintă o corelare strânsă și o complementaritate cu instrumentul UE care contribuie la protejarea drepturilor fundamentale și a democrației, a mass-mediei și a culturii.

Deși aceste programe sunt sprijinite prin instrumente distincte, având moduri de operare independente și logici de intervenție, moduri de gestionare și arhitecturi diferite, interacțiunea dintre ele poate genera efecte convergente. Prin urmare, se va încerca să se obțină sinergii acolo unde acestea sunt posibile și generează o valoare adăugată suplimentară.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

·durată limitată

·de la 1.1.2028 până la 31.12.2034

·impact financiar din 2028 până în 2034 pentru creditele de angajament și din 2028 până în 2034 pentru creditele de plată.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 58   

·Gestiune directă asigurată de Comisie

üprin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

üprin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

·Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

üțărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

üorganismelor de drept public

üorganismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

–organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

Programul va fi pus în aplicare printr-o combinație de moduri de gestiune directă și indirectă, o abordare care s-a dovedit a fi de succes în cadrele financiare multianuale (CFM) anterioare și care a fost confirmată de evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ ca factor esențial pentru eficiența programului.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

Normele de monitorizare, raportare și evaluare pentru acest program vor respecta cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Performanța].

Comisia publică un raport de punere în aplicare pentru viitorul program Erasmus+ în termen de cel mult patru ani de la începerea implementării acestuia, pentru a evalua progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor sale.

Comisia efectuează o evaluare retrospectivă în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 în termen de cel mult trei ani de la perioada de programare a viitorului program Erasmus+.

Obiectivul este de a se utiliza mecanismele existente în măsura posibilului și de a simplifica, raționaliza și reduce sarcina administrativă pentru participanți (persoane fizice și organizații), asigurându-se în același timp, că sunt colectate suficiente informații pentru a se evalua rezultatele programului și a se garanta asumarea răspunderii. În consecință, regulile de monitorizare și de raportare vor fi stabilite în mod sistematic avându-se în vedere eficiența și raportul cost-eficacitate al acestora, pe baza experienței dobândite în cadrul programului actual, fără a se compromite nevoile în materie de date în vederea evaluării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Propunerea de a se combina în continuare modurile de gestiune (directă și indirectă) a programului se bazează pe experiența pozitivă a punerii în aplicare a actualului program Erasmus+, care a demonstrat în mod constant rezultate pozitive pe parcursul perioadelor de programare succesive. Ea pornește de la structurile existente, în conformitate cu principiile subsidiarității, proporționalității și eficienței. Păstrarea modalităților care și-au dovedit eficiența va permite concentrarea asupra funcționării și performanțelor, păstrarea câștigurilor în materie de eficiență dovedite, precum și reducerea la minimum a sarcinii administrative. Principiul general ar urma să fie păstrat: ca regulă generală, nu se va acorda sprijin direct beneficiarilor individuali; se va acorda în continuare sprijin direcționat prin intermediul organizațiilor participante, care îl vor distribui cursanților sau practicienilor. Evaluările succesive au confirmat că gestiunea indirectă prin intermediul agențiilor naționale reprezintă cel mai eficace mod de gestionare a proiectelor de mobilitate și cooperare care vizează consolidarea capacităților în toate țările participante. În schimb, gestiunea directă este eficace în acțiunile transversale de la nivel european, datorită economiilor de scară și capacității agenției executive EACEA de a gestiona acțiunile prin intermediul instrumentelor și procedurilor corporative.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Riscurile identificate în punerea în aplicare a actualelor programe se încadrează, în principal, în următoarele categorii:

·erori derivate din lipsa de experiență a beneficiarilor în ceea ce privește normele. Acest risc este în mare măsură atenuat prin utilizarea costurilor simplificate (sume forfetare, rate forfetare și baremuri pentru costuri unitare), astfel cum este permis de Regulamentul financiar;

·fiabilitatea lanțului de control și menținerea pistei de audit. Programul propus ar continua să fie gestionat de agențiile naționale, cu controale de supraveghere asigurate de un organism de audit independent, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, și cu supraveghere operațională și în ceea ce privește guvernanța, asigurată de autoritățile naționale. Cadrul de control care atenuează aceste riscuri este foarte bine stabilit;

·este posibil ca anumiți participanți-țintă (de exemplu tinerii sau adulții) să nu aibă capacitatea de gestiune financiară necesară pentru a gestiona fonduri ale Uniunii, impunându-se ca ei să facă obiectul unor cerințe suplimentare de monitorizare și control bazate pe evaluarea riscurilor. Principala simplificare pentru atenuarea riscurilor și reducerea ratelor de eroare care rezultă din complexitatea normelor financiare va fi în continuare utilizarea pe scară largă a granturilor sub formă de sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare, precum și a formatelor simplificate ale acțiunilor, care fac normele ușor de respectat, fără a afecta asumarea răspunderii.

Toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția sunt responsabile întotdeauna cu nivelul primar al controalelor pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii, în timp ce Comisia este responsabilă cu supravegherea cadrului general. Acest sistem solid de control aplicat în prezent va fi menținut pentru a controla utilizarea fondurilor Uniunii pentru acțiunile gestionate în cadrul gestiunii indirecte de către agențiile naționale, precum și în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul financiar. În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia asigură coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. În timp ce agențiile naționale vor fi responsabile de controalele primare ale beneficiarilor, sistemul lor de control intern și de conformitate va continua să fie monitorizat și supravegheat de către statele membre/autoritățile naționale și auditat de un organism de audit independent. Pentru a asigura coerența și fiabilitatea controalelor la nivel de țară, Comisia va continua să emită orientări privind controalele, care vor fi actualizate frecvent. Sistemul de control va fi instituit astfel încât să se asigure eficiența și un raport cost-eficacitate optim al controalelor. Cadrele de supraveghere și de performanță ale Comisiei vor asigura un nivel ridicat de monitorizare și feedback care vor servi ca bază pentru a defini calea de urmat. Cadrul de control al programului propus va fi completat de programul Comisiei de vizite de supraveghere, audituri financiare și vizite de monitorizare și implementare, precum și de activități de orientare cum ar fi conferințe, reuniuni inițiale, reuniuni ale agențiilor naționale, cursuri de formare și seminare online.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

În ceea ce privește raportul cost-eficacitate, Comisia efectuează anual o estimare a costurilor resurselor și contribuțiilor necesare pentru efectuarea controalelor și a estimat, în măsura posibilităților, avantajele acestora în ceea ce privește numărul de erori și nereguli prevenite, detectate și corectate prin controalele respective, dar și în ceea ce privește erorile necuantificabile. Această abordare evidențiază principalele verificări financiare și operaționale ale lanțului de controale.

Strategia de control se bazează pe un cadru de control integrat unic, pentru a oferi o asigurare rezonabilă pe întregul ciclu de viață al proiectului. Abordarea adoptată pentru a evalua raportul cost-eficacitate al controalelor se bazează pe logica componentelor asigurării ca parte a unei strategii globale de supraveghere. Comisia face distincție între frecvența și intensitatea controalelor – ținând seama de diferitele profiluri de risc ale tranzacțiilor sale actuale și viitoare, precum și de rentabilitatea controalelor sale existente și alternative, în special în conformitate cu îndrumările de punere în aplicare a programului destinate agențiilor naționale. Agențiile executive și toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția sunt întotdeauna responsabile de nivelul primar al controalelor pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii, în timp ce Comisia este responsabilă de controalele de supraveghere.

Conform estimării Comisiei bazate pe utilizarea metodologiei din Raportul anual de activitate pe 2024, costul global al controlului este de 8,21 % din bugetul gestionat, în funcție de măsura utilizată (bugetul agenției executive nu este inclus). Costurile respective sunt proporționale și rentabile, având în vedere riscul probabil de eroare în cazul în care nu ar exista astfel de controale și cerința de a asigura o rată de eroare mai mică de 2 %. Pe baza experienței dobândite în cadrul actualului program Erasmus+ și al programelor sale precedente, care au o rată de eroare de aproximativ 1 % pe o bază multianuală, riscul de eroare estimat este mai mic de 2 %.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

Controalele care vizează prevenirea și detectarea fraudelor sunt strâns aliniate cu cele menite să asigure legalitatea și regularitatea operațiunilor (erorile neintenționate). În fiecare an, Comisia revizuiește toate rapoartele primite de la agențiile naționale cu privire la eventuale fraude sau nereguli. Cazurile respective sunt urmărite în principal la nivel național, nivelul la care agențiile naționale au acces direct la căi de atac și la sesizarea cazurilor de fraudă. Comisia facilitează din ce în ce mai mult contactele privind cazurile transfrontaliere cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu Parchetul European (EPPO).

Serviciile Comisiei contribuie la investigațiile în curs ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și ale Parchetului European (EPPO) și organizează acțiunile ulterioare care s-au dovedit a fi necesare în urma investigațiilor finalizate ale Oficiului European de Luptă Antifraudă. Prejudiciul financiar rezultat din fraudă asupra bugetului Uniunii, stabilit în rapoartele finale de caz ale Oficiului European de Luptă Antifraudă privind programele cu norme de finanțare și părți interesate similare, relativ scăzut. Cazurile sunt aduse în atenția Oficiului European de Luptă Antifraudă și a Oficiului de investigații și de disciplină, după caz, însă un număr semnificativ de cazuri sunt urmărite în cursul anului direct în cadrul agențiilor naționale și al autorităților naționale, care au acces direct la entitățile judiciare și antifraudă relevante.

Serviciile Comisiei care pun în aplicare acțiunea au elaborat și au pus în aplicare din 2014 propria strategie antifraudă (SAF), elaborată pe baza metodologiei furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă. Actualizată periodic, strategia antifraudă este completată (cel mai recent în 2024), după caz, cu documente procedurale de nivel inferior, care descriu modul în care sunt sesizate și urmărite cazurile, de exemplu în ceea ce privește excluderile și detectările în sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) al Comisiei.

Având în vedere faptul că amploarea fraudei în cadrul programului rămâne limitată și în general restrânsă la cazuri de depunere a unor candidaturi multiple per proiect sau de neonorare a obligațiilor de către conducătorii proiectelor, măsurile instituite sunt considerate a fi corespunzătoare și proporționale.

Având în vedere nivelul impactului fraudei cu care s-ar putea confrunta programul propus, în special prejudiciul financiar înregistrat de Oficiul European de Luptă Antifraudă, riscul rezidual de fraudă nu justifică măsuri suplimentare celor din strategia antifraudă și din inițiativele corporative, precum ARACHNE+, demarate în urma reformării din 2024 a Regulamentului financiar. Serviciile Comisiei mențin o cooperare strânsă cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și cu Parchetul European și urmăresc cu atenție cazurile în curs. Prin urmare, este posibil să se ajungă la o concluzie pozitivă în ceea ce privește asigurarea riscului de fraudă legat de programul propus.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

 Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

·Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

Indicatorii de realizare și de rezultat utilizați pentru a monitoriza progresele și realizările acestui program vor corespunde indicatorilor comuni prevăzuți în Regulamentul XXX [Regulamentul privind performanța].

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

·Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

* Creditele legate de alte cheltuieli cu caracter administrativ (fosta linie BA) vor fi stabilite la momentul publicării pachetului financiar

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

·Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 63

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de: 

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Inițiativa este în concordanță cu propunerea privind CFM 2028-2034.

Propunerea/inițiativa:

     poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în
   Regulamentul privind CFM

    necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

·nu prevede cofinanțare din partea terților

    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

 
3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor 

·Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(4)Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

4.2.Date

Descriere la nivel înalt a datelor cuprinse în domeniul de aplicare și a oricăror standarde/specificații aferente

Alinierea la Strategia europeană privind datele

Explicați modul în care cerința (cerințele) este (sunt) aliniată (aliniate) la Strategia europeană privind datele

Alinierea la principiul „doar o singură dată”

Explicați modul în care a fost luat în considerare principiul „doar o singură dată” și cum a fost explorată posibilitatea de a reutiliza datele existente

Explicați modul în care datele nou create sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile și respectă standarde de înaltă calitate

Fluxul datelor

4.3.Soluții digitale

Soluția digitală nr. 1 – Platformă pentru gestiunea indirectă a granturilor

Soluția digitală nr. 2 – Platformă (platforme) de sprijinire a programului

Soluția digitală nr. 3 – Analiza programului – Platformă pentru date și IA

Soluția digitală nr. 4 – Europass

4.4.Evaluarea interoperabilității

Serviciul public digital nr. 1 – Europass

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

Descriere la nivel înalt a măsurilor care sprijină implementarea digitală

(1)    Agenda strategică, 2024-2029, Consiliul European din 27 iunie 2024 (https://www.consilium.europa.eu/media/4aldqfl2/2024_557_new-strategic-agenda.pdf).

(2)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea competențelor [COM(2025) 90 final].

(3)    Punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027, (2023/2002(INI)), https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2024-0007_RO.html.

(4)    Much more than a market (Mult mai mult decât o piață), Enrico Letta, aprilie 2024.

(5)    The future of European competitiveness (Viitorul competitivității europene): raport de Mario Draghi, septembrie 2024.

(6)    Safer Together – Strengthening Europe’s Civilian and Military Preparedness and Readiness (Mai în siguranță împreună – Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare ale Europei), Sauli Niinistö, 2024.

(7)    Uniunea competențelor, COM(2025) 90 final.

(8)     Report of PISA 2022 study outlines worsening educational performance and deeper inequality (Raportul privind studiul PISA din 2022 indică o scădere a performanței educaționale și adâncirea inegalităților) | Spațiul european al educației .

(9)    Sondaj Eurobarometru, noiembrie 2023, data.europa.eu .

(10)    Sondajul Eurobarometru FL502 privind Tineretul și democrația în Anul european al tineretului, https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2282.

(11)    Studiul Parlamentului European, „Young people's participation in European democratic processes - How to improve and facilitate youth involvement” (Participarea tinerilor la procesele democratice europene – Modalități de îmbunătățire și facilitare a implicării tinerilor), 2023.

(12)    Recomandarea Consiliului din 13 mai 2024, „Europa în mișcare” – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți (JO C, C/2024/3364, 14.6.2024).

(13)    Comunicarea „O Busolă pentru competitivitatea UE”, COM(2025) 30.

(14)    Comunicarea „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare”, COM(2025) 85.

(15)    Comunicarea comună „referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii”, JOIN(2025) 130.

(16)    Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018).

(17)    Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 iulie 2024 – 31 decembrie 2027) (JO C, C/2024/3527, 3.6.2024).

(18)    https://commission.europa.eu/priorities-2024-2029_ro.

(19)    În special primul principiu (orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate) și cel de al patrulea principiu (orice persoană are dreptul la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare).

(20)    Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței, COM(2020) 274.

(21)    Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, COM(2021) 101; Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, COM(2020) 698; Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, COM(2020) 565; Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030, COM(2020) 620.

(22)    O Busolă pentru competitivitatea UE, COM(2025) 30.

(23)

   Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, COM(2023) 62.

(24)    Pactul pentru o industrie curată, COM(2025) 85.

(25)    Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, COM(2025) 79.

(26)    Pactul european privind oceanul planetar, COM(2025) 281.

(27)     Comunicarea privind Uniunea economiilor și a investițiilor , COM(2025) 124.

(28)    O viziune pentru economia spațială europeană, COM(2025) 0336.

(29)    Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar – Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare, COM(2025) 75.

(30)    COM(2025)395, SWD(2025)186, 15.7.2025.

(31)    COM(2025) 144 final, SWD(2025) 75, 1.4.2025.

(32)    În 2024, 24,2 % din totalul copiilor mai mici de 18 ani din UE (19,5 milioane de copii) erau expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sursa: baza de date online a Eurostat (cod: ilc_peps01n) [ilc_peps01n] Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în funcție de vârstă și sex.

(33)     Sondajul Eurobarometru FL545 , mai 2024, Tineretul și democrația.

(34)    Finanțare pentru promovarea, protejarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale, Raportul anual pe 2024 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE (COM/2024/456).

(35)    JO C , , p. .

(36)    JO C , , p. .

(37)    Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii (JOIN/2025/130 final).

(38)    Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport (JO L 189, 28.5.2021).

(39)    Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” (JO L 202, 8.6.2021). 

(40)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea competențelor (COM/2025/90 final).

(41)    Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, ST/14944/2018/INIT, 18.12.2018).

(42)    Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind cadrul pentru instituirea unui program european pentru activitățile pentru tineret 2020/C 415/01 (JO C 415, 1.12.2020).

(43)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Anul European al tineretului 2022 (COM/2024/1 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/txt/?uri=celex:52024dc0001 ).

(44)    Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 iulie 2024 – 31 decembrie 2027) (JO C, C/2024/3527, 3.6.2024).

(45)    Rezoluția Consiliului privind o etichetă de diplomă europeană comună și etapele următoare către o posibilă diplomă europeană comună: stimularea competitivității Europei și a atractivității învățământului superior european (JO C, C/2025/2939, 22.5.2025).

(46)    Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024).

(47)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(48)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(49)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(50)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(51)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(52)    Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda) (JO L 355, 7.10.2021, p. 6).    

(53)    Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 1).

(54)    Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 (JO L 202, 8.6.2021, p. 32).

(55)    Mai exact: Cadrul european al calificărilor (CEC); Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET); Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR); rețelele ENIC (Rețeaua europeană a centrelor de informare din regiunea europeană) și NARIC (centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică din Uniunea Europeană), rețeaua Euroguidance, cadrul comun și instrumentele de furnizare a unor servicii mai bune pentru competențe și calificări (Europass), rețeaua Eurydice, coordonatorii naționali pentru învățarea în rândul adulților, serviciile centrale și naționale de sprijin pentru platformele online, Spațiul european al învățământului superior (EHEA) și punctele de contact naționale pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, rețeaua wiki pentru tineret, rețeaua Eurodesk, Forumul European de Tineret, Youthpass, grupurile de lucru naționale care pun în aplicare dialogul UE cu tinerii și organismele de coordonare naționale care pun în aplicare Săptămâna Europeană a Sportului la nivel național.

(56)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(57)    COM(2025) 144 final, SWD(2025) 75, 1.4.2025.

(58)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(59)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.

(60)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.

(61)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(62)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(63)    Vă rugăm să precizați mai jos câte ENI din numărul indicat sunt deja alocate gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuite în cadrul direcției generale pe care o reprezentați și ce nevoi nete aveți.

(64)    Din care 24 de ENI pentru DG EMPL (la fel pentru anii următori).

(65)    Din care 24 de ENI pentru DG EMPL.

(66)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.