<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-526/17</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62017CC0526</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:244">EU:C:2019:244</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>15</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>15</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Concluziile doamnei Sharpston – Cauza C‑526/17</HT></P><P><HT TYPE="SC">Comisia/Italia</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Doamna Eleanor Sharpston</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20190321">21 martie 2019</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: engleza.</P></NOTE></P></TI><STI><P><HT TYPE="BOLD">Cauza C‑526/17</HT></P><P>Comisia Europeană</P><P>împotriva</P><P>Republicii Italiene</P></STI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii</KEYWORD><KEYWORD>Concesionarea lucrărilor publice</KEYWORD><KEYWORD>Extinderea unei concesionări existente pentru construcția și gestionarea a unei autostrăzi fără publicarea unui anunț de participare</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><CONTENTS.CONCLUSION><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>În anul 1969 a fost atribuit un contract de concesionare a lucrărilor publice fără a se urma o procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice pentru construirea unei autostrăzi între Livorno și Civitavecchia, pe coasta de vest a Italiei. Acest contract a fost ulterior modificat prin contracte subsecvente în anii 1987, 1999 și 2009. În niciunul dintre cazuri, contractul ulterior nu a fost precedat de proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Comisia Europeană a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Republicii Italiene în temeiul articolului 258 TFUE. Aceasta consideră că contractul încheiat în anul 2009 a constituit o modificare substanțială a contractului inițial și că, în consecință, ar fi trebuit întreprinsă o procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice în conformitate cu Directiva 2004/18/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="134" PAGE.FIRST="114" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 134, p. 114</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116), în prezent abrogată prin Directiva 2014/24/EU: a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20140226">26 februarie 2014</DATE> privind achizițiile publice (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="094" PAGE.FIRST="65" DATE.PUB="2014">JO 2014, L 94, p. 65</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>. Republica Italiană contestă această afirmație.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cadru legislativ</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dreptul Uniunii</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2004/18 definește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0001" REF.END="QE0001"/>contractele de achiziții publice de lucrări<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/> drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0002" REF.END="QE0002"/>contracte de achiziții publice, având ca obiect fie execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unor lucrări referitoare la una dintre activitățile menționate la anexa I[<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P>Anexa I include <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0003" REF.END="QE0003"/>construcția autostrăzilor<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/>.</P></NOTE>] sau a unei lucrări, fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care să răspundă unor necesități precizate de autoritatea contractantă<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/>. Articolul 1 alineatul (2) prevede în continuare că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0004" REF.END="QE0004"/>[o] <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0005" REF.END="QE0005"/>lucrare<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="00BB" ID="QE0005"/> este rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcție sau de lucrări publice destinată să îndeplinească ea însăși o funcție<?PAGE NO="2"?> economică sau tehnică<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/>. Articolul 1 alineatul (3) definește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0006" REF.END="QE0006"/>concesionarea lucrărilor publice<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="201D" ID="QE0006"/> drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0007" REF.END="QE0007"/>un contract care prezintă aceleași caracteristici ca un contract de achiziții publice de lucrări, cu excepția compensației pentru lucrările efectuate, care poate consta fie exclusiv în dreptul de exploatare a lucrării, fie în dreptul de exploatare și o plată<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Articolul 2 din Directiva 2004/18 prevede că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0008" REF.END="QE0008"/>[a]utoritățile contractante tratează operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează potrivit principiului transparenței<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 56 prevede că normele care reglementează concesionarea lucrărilor publice <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0009" REF.END="QE0009"/>se aplică tuturor contractelor de concesionare a lucrărilor publice încheiate de autoritățile contractante, în cazul în care valoarea respectivelor contracte este egală cu sau mai mare de <FT TYPE="NUMBER">5150000</FT> EUR<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>Astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1422/2007 al Comisiei din <DATE ISO="20071204">4 decembrie 2007</DATE> de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în materie de proceduri de atribuire a contractelor de achiziții (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="317" PAGE.FIRST="34" DATE.PUB="2007">JO 2007, L 317, p. 34</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 58 prevede următoarele:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="058.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0010" REF.END="QE0010"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Autoritățile contractante care doresc să atribuie un contract de concesionare a unor lucrări publice își fac cunoscută intenția prin intermediul unui anunț.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="058.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Anunțurile privind concesionarea lucrărilor publice cuprind informațiile prevăzute de anexa VII C și, după caz, orice alte informații pe care autoritatea contractantă le consideră utile, conform formularelor standard adoptate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 77 alineatul (2).</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="058.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Anunțurile se publică în conformitate cu articolul 36 alineatele (2)-(8).</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="058.004"><NO.PARAG>(4)</NO.PARAG><ALINEA>Articolul 37 privind publicarea anunțurilor se aplică, de asemenea, concesionărilor de lucrări publice.<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>Articolul 61 prevede următoarele:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0011" REF.END="QE0011"/>Prezenta directivă nu se aplică lucrărilor suplimentare care nu sunt menționate în proiectul de concesionare estimat inițial sau în contractul inițial și care au devenit necesare, ca urmare a unei situații neprevăzute, pentru execuția lucrării descrisă în acestea și pe care autoritatea contractantă a atribuit‑o concesionarului, cu condiția atribuirii contractului operatorului economic care execută respectiva lucrare: – în cazul în care respectivele lucrări suplimentare nu pot fi separate din punct de vedere tehnic sau economic de contractul inițial fără a constitui un inconvenient major pentru autoritățile contractante sau – în cazul în care respectivele lucrări, chiar dacă pot fi separate de executarea contractului inițial, sunt strict necesare pentru finalizarea acestuia.<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Articolul 80 alineatul (1) prevede că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0012" REF.END="QE0012"/>statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la <DATE ISO="20060131">31 ianuarie 2006</DATE> cel târziu<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="3"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cadrul de fapt și procedural</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Contractul din anul 1969</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19691023">23 octombrie 1969</DATE> a fost încheiat un contract de concesionare a lucrărilor publice între Azienda Nazionale Autonoma delle Strade (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0013" REF.END="QE0013"/>ANAS<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/>) și operatorul economic Società Autostrada Tirrenica (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0014" REF.END="QE0014"/>SAT<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/>)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P>În sens strict, Marea Tireniană (il mar Tirreno) de unde și‑a preluat numele operatorul economic este acea parte a Mediteranei de pe coasta de vest a Italiei, care este mărginită la sud de Sicilia, la vest de Sardinia și Corsica și la nord de insula Elba, inclusiv Golful Follonica. Apele de la insula Elba până la Livorno propriu‑zis fac parte din Marea Ligurică. A se vedea site‑ul web al Istituto idrografico della Marina (http://www.marina.difesa.it).</P></NOTE> (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0015" REF.END="QE0015"/>contractul din anul 1969<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>Articolul 1 alineatul 1 din contractul respectiv a prevăzut obiectivul acestuia ca fiind construcția și gestionarea autostrăzii A12 de la Livorno (Cecina) la Civitavecchia (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0016" REF.END="QE0016"/>autostrada<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/>)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>Termenul <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0017" REF.END="QE0017"/>autostradă<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/>, astfel cum este utilizat în prezentele concluzii, este definit la articolul 1 alineatul 2 din contractul din anul 1969 drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0018" REF.END="QE0018"/>un drum cu două benzi, fiecare măsurând 7,5 metri separate printr‑o zonă de restricție centrală și flancată de o bandă de refugiu<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/>.</P></NOTE>. Articolul 1 alineatul 2 a precizat lungimea totală a autostrăzii ca fiind de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0019" REF.END="QE0019"/>aproximativ 237 km<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>Articolul 7 a stabilit că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0020" REF.END="QE0020"/>concesionarea se va încheia la sfârșitul celui de al treizecilea an de la data la care începe exploatarea întregii autostrăzi; în orice caz, fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6), perioada nu trebuie să depășească cel de al treizecilea an de la data la care sunt finalizate lucrările descrise în planul general de punere în aplicare a lucrărilor menționat la articolul 5 alineatele (1) și (2)<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Contractul din anul 1987</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19871014">14 octombrie 1987</DATE>, a fost încheiat un nou contract între aceleași părți (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0021" REF.END="QE0021"/>contractul din anul 1987<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/>). Potrivit guvernului italian, acest contract a înlocuit articolul 7 din contractul din anul 1969 cu următoarea dispoziție: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0022" REF.END="QE0022"/>durata concesiunii actuale este stabilită la treizeci de ani de la data la care întreaga autostradă este deschisă traficului<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="201D" ID="QE0022"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC"><HT TYPE="BOLD">Contractul din anul 1999</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19991007">7 octombrie 1999</DATE> a fost încheiat un nou contract între aceleași părți (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0023" REF.END="QE0023"/>contractul din anul 1999<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/>). Articolul 2 alineatul (1) prevede că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0024" REF.END="QE0024"/>prezentul acord reglementează între autoritatea concedentă și concesionar exploatarea secțiunii de 36,6 km între Livorno și Cecina, deschisă traficului la <DATE ISO="19930703">3 iulie 1993</DATE> și care face parte integrantă din autostrada A12 Livorno‑Civitavecchia, a cărei concesionare pentru construire și exploatare a fost acordată SAT<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="201D" ID="QE0024"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>Articolul 2 alineatul (3) a prevăzut în continuare că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0025" REF.END="QE0025"/>atunci când sunt îndeplinite condițiile legale și factuale pentru continuarea programului de construcție pentru care a fost acordată concesionarea, se va încheia un <HT TYPE="ITALIC">addendum</HT> pentru stabilirea unui cadru contractual pentru construirea și exploatarea a două secțiuni suplimentare: Cecina‑Grosseto și Grosseto‑Civitavecchia<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Articolul 23 a fost intitulat <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0026" REF.END="QE0026"/>Durata concesionării<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/>. Aceasta a prevăzut că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0027" REF.END="QE0027"/>concesionarea va expira la data de <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE><QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="201D" ID="QE0027"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="4"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC"><HT TYPE="BOLD">Contractul din anul 2009</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20090311">11 martie 2009</DATE>, încă un contract a fost încheiat între aceleași părți (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0028" REF.END="QE0028"/>contractul din anul 2009<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="201D" ID="QE0028"/>). Considerentele acestui contract prevăd, printre altele, că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0029" REF.END="QE0029"/>la <DATE ISO="19991007">7 octombrie 1999</DATE> a fost încheiat noul acord între ANAS și SAT, aprobat prin Decretul din <DATE ISO="19991221">21 decembrie 1999</DATE>, înregistrat la Curtea de Conturi la <DATE ISO="20000411">11 aprilie 2000</DATE>, care a înlocuit acordul anterior din <DATE ISO="19691023">23 octombrie 1969</DATE> și addendumul aferent din <DATE ISO="19871014">14 octombrie 1987</DATE> și care, printre altele, a prevăzut că această concesionare se va încheia la <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE><QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>Articolul 1.4 a prevăzut că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0030" REF.END="QE0030"/>părțile convin că nu au niciun drept, interes sau pretenție, actual sau prospectiv, în ceea ce privește acordul din <DATE ISO="19991007">7 octombrie 1999</DATE> sau orice act ori măsură adoptată înainte de încheierea prezentului acord<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>Articolul 2.1 a prevăzut că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0031" REF.END="QE0031"/>prezentul acord unic reglementează în întregime și în mod exclusiv relația dintre autoritatea concedentă și concesionar în ceea ce privește proiectarea, construcția și exploatarea tuturor lucrărilor atribuite anterior în temeiul acordului de concesiune încheiat cu ANAS la <DATE ISO="19991007">7 octombrie 1999</DATE>: (a) A12 Livorno – Cecina (Rosignano) 36,6 km (deschisă pentru trafic la <DATE ISO="19930703">3 iulie 1993</DATE>); (b) Cecina (Rosignano) – Grosseto, 110,5 km; (c) Grosseto – Civitavecchia, 95,5 km, în total 242,6 km<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>Prima parte a articolului 4.1 a prevăzut că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0032" REF.END="QE0032"/>luând în considerare perioadele în care a fost suspendată executarea lucrărilor, astfel cum se menționează în preambul și la articolul 143 din Decretul legislativ nr. 163/2006, concesionarea pentru finalizarea autostrăzii Cecina (Rosignano) – Civitavecchia se încheie la <DATE ISO="20461231">31 decembrie 2046</DATE><QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="201D" ID="QE0032"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>A doua parte a articolului 4.1 a prevăzut că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0033" REF.END="QE0033"/>în cazul în care autoritatea concedentă nu a aprobat până la data de <DATE ISO="20121231">31 decembrie 2012</DATE> proiectul final și planul economic și financiar (EFP) aferent pentru executarea secțiunii Cecina – Civitavecchia, părțile stabilesc consecințele economice și financiare ale acestuia, inclusiv costurile de investiție suportate, în raport cu încetarea concesionării la data prevăzută inițial, și anume la <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE><QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Progresul lucrărilor de construcţie</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>Considerentele din contractul din anul 2009 indică faptul că lucrările de construcție la autostradă au fost suspendate ca urmare a articolului 11 din Legea nr. 287 din <DATE ISO="19710428">28 aprilie 1971</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>Legge n. 287, Modifiche ed integrazioni all’attuale legislazione autostradale (Legea nr. 287 privind modificarea și completarea legislației privind autostrăzile), GURI nr. 137 din <DATE ISO="19710601">1 iunie 1971</DATE>.</P></NOTE> și a articolului 18a din Decretul‑lege nr. 376 din <DATE ISO="19750813">13 august 1975</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>Decreto‑legge n. 376, Provvedimenti per il rilancio dell’economia riguardanti le esportazioni, l’edilizia e le opere pubbliche (Decretul‑lege nr. 376 privind introducerea unor măsuri de redresare economică pentru exporturi, construcții și lucrări publice), GURI nr. 218 din <DATE ISO="19750818">18 august 1975</DATE>.</P></NOTE>, transformate ulterior în Legea nr. 492 din <DATE ISO="19751016">16 octombrie 1975</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>Legge n. 492, Conversione in legge, con modificazioni, del decreto‑legge <DATE ISO="19750813">13 agosto 1975</DATE>, n. 376, concernente provvedimenti per il rilancio dell’economia riguardanti le esportazioni, l’edilizia e le opere pubbliche (Legea nr. 492, transformarea în lege, cu modificări, a Decretului‑lege nr. 376 din <DATE ISO="19750813">13 august 1975</DATE> privind măsuri de relansare a economiei privind exporturile, construcțiile și lucrările publice), GURI nr. 276 din <DATE ISO="19751017">17 octombrie 1975</DATE>.</P></NOTE>. Această suspendare a fost ridicată ulterior de articolele 9 și 14 din Legea nr. 531/1982, adoptată la <DATE ISO="19820812">12 august 1982</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>Legge n. 531, Piano decennale per la viabilità di grande comunicazione e misure di riassetto del settore autostradale (Legea nr. 531 privind introducerea unui plan pe zece ani pentru viabilitatea drumurilor principale și a unor măsuri de restructurare în sectorul autostrăzilor), GURI nr. 223 din <DATE ISO="19820814">14 august 1982</DATE>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="5"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>Este cert că primul segment de autostradă, care acoperă 36,6 kilometri de la Livorno la Cecina (Rosignano), a fost deschis pentru trafic la <DATE ISO="19930703">3 iulie 1993</DATE>. Cel de al doilea și cel de al treilea segment de autostradă, de la Cecina (Rosignano) la Grosseto și respectiv de la Grosseto la Civitavecchia, nu au fost construite la acel moment. Numai secțiuni minore au fost finalizate ulterior<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>A se vedea punctul 36 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>Considerentele contractului din anul 2009 indică în continuare că lucrările de construcție la autostradă au fost suspendate din nou prin articolul 55 alineatul 12 din Legea nr. 449 din <DATE ISO="19971227">27 decembrie 1997</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>Legge n. 449, Misure per la stabilizzazione della finanza pubblica (Legea nr. 449 privind introducerea unor măsuri de stabilizare a finanțelor publice), GURI nr. 302 din <DATE ISO="19971230">30 decembrie 1997</DATE>.</P></NOTE>, și că această suspendare a fost ridicată prin Legea nr. 443 din <DATE ISO="20011221">21 decembrie 2001</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>Legge n. 443, Delega al Governo in materia di infrastrutture ed insediamenti produttivi strategici ed altri interventi per il rilancio delle attività produttive (Legea nr. 443 privind acordarea unei delegări guvernului pentru infrastructura strategică și facilități de producție, precum și alte intervenții pentru relansarea activităților de producție), GURI nr. 299 din <DATE ISO="20011227">27 decembrie 2001</DATE>.</P></NOTE>. Potrivit guvernului italian, Legea nr. 286 din <DATE ISO="20061124">24 noiembrie 2006</DATE> și Legea nr. 101 din <DATE ISO="20080606">6 iunie 2008</DATE> au prevăzut în continuare consolidarea contractelor de concesionare existente. Din acest motiv, a fost convenit contractul din anul 2009.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>Nici Comisia, nici guvernul italian nu au furnizat informații cu privire la eventualele modificări ulterioare ale legislației italiene care ar putea afecta valabilitatea contractului de concesionare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Se pare că traseul propus pentru construirea acestei autostrăzi a dus la controverse și că au fost invocate aspecte legate în special de impactul acesteia asupra mediului (a se vedea wikivisually.com). Nu participăm la această dezbatere în prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Procedura precontencioasă</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>În anul 2009, Comisia a primit o plângere privind prelungirea (de la <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE> la <DATE ISO="20461231">31 decembrie 2046</DATE>) a termenului pentru contractul de concesionare a lucrărilor atribuit SAT. Comisia a dat curs acestei plângeri, care este înregistrată sub numărul 2009/4154. Schimbul de comunicări între Comisie și Italia indică faptul că Italia s‑a angajat să reducă termenul cu trei ani până în anul 2043 și să supună atribuirea tuturor lucrărilor de construcție la autostradă unei proceduri de achiziții publice. Pe baza acestui angajament, Comisia a decis să nu continue plângerea nr. 2009/4154.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Se pare că SAT a alocat aproximativ 30 % din valoarea lucrărilor unor societăți aflate sub controlul său, în două tranșe în valoare totală de <FT TYPE="NUMBER">34724661</FT> EUR, și respectiv de <FT TYPE="NUMBER">117323225</FT> EUR, la <DATE ISO="20091215">15 decembrie 2009</DATE>, și respectiv la <DATE ISO="20120330">30 martie 2012</DATE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20140422">22 aprilie 2014</DATE>, Comisia a adresat Italiei o scrisoare prin care și‑a exprimat poziția oficială, în sensul că prin extinderea termenului contractului de concesionare prin contractul din anul 2009 fără a se angaja într‑o procedură de achiziții publice, Italia a încălcat Directiva 2004/18, în special articolele 2 și 58 din aceasta, și că articolul 61 din directiva respectivă nu era aplicabil în împrejurările cauzei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>În iunie 2014, Italia s‑a oferit să organizeze o licitație pentru 70 % din lucrări și a reiterat oferta sa de reducere a termenului concesionării cu trei ani.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20141017">17 octombrie 2014</DATE>, Comisia a trimis Italiei un aviz motivat. Aceasta a refuzat să accepte faptul că 30 % din lucrări <HT TYPE="ITALIC">nu</HT> ar face obiectul unei proceduri de achiziții publice. Comisia a considerat că extinderea contractului până în anul 2046 a echivalat cu acordarea unui nou contract și că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0034" REF.END="QE0034"/>întrucât ANAS a încheiat un acord cu SAT, care a prelungit data de încheiere a concesionării pentru autostrada A12 Civitavecchia – Livorno de la <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE> la <DATE ISO="20461231">31 decembrie 2046</DATE>, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, Republica Italiană nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 2 și 58 din Directiva 2004/18/CE<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="201D" ID="QE0034"/>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="6"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>În urma avizului motivat, Italia a propus diferite angajamente în vederea soluționării litigiului dintre aceasta și Comisie. Astfel:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>La <DATE ISO="20141027">27 octombrie 2014</DATE>, Italia a transmis Comisiei un proiect de contract cu o reducere de trei ani a termenului și un angajament de a scoate la licitație către terți 100 % din lucrări;</P></ITEM><ITEM><P>la <DATE ISO="20150626">26 iunie 2015</DATE>, Italia a transmis Comisiei un proiect de contract cu o reducere de șase ani a termenului și un angajament de a scoate la licitație 100 % din lucrări;</P></ITEM><ITEM><P>la <DATE ISO="20150722">22 iulie 2015</DATE>, Italia a transmis Comisiei un proiect de contract care propune o reducere a termenului din anul 2046 în anul 2040 și acordarea a 100 % din lucrări prin intermediul unei proceduri de achiziții publice. În plus, SAT ar fi lipsită de contractul său dacă nu ar acorda aceste lucrări unor terți, iar data de încheiere a termenului ar fi prelungită până în anul 2028 în cazul în care proiectul de contract nu ar fi fost aprobat până la <DATE ISO="20170228">28 februarie 2017</DATE>;</P></ITEM><ITEM><P>la <DATE ISO="20150724">24 iulie 2015</DATE>, Italia a furnizat explicații suplimentare cu privire la motivul pentru care a fost necesară prelungirea termenului, indicând faptul că întârzierile la lucrări au fost cauzate, printre altele, de lipsa fondurilor publice și de preocupările legate de siguranța publică.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20160308">8 martie 2016</DATE>, Comisia a solicitat Italiei să ia toate măsurile necesare pentru a pune capăt contractului de concesionare de lucrări publice până la data de <DATE ISO="20281031">31 octombrie 2028</DATE>, astfel cum s‑a prevăzut anterior în contractul din anul 1999.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>În replică, la <DATE ISO="20161118">18 noiembrie 2016</DATE>, Italia a transmis Comisiei dovezi sub forma unui act notarial în sensul că SAT s‑a angajat să scoată la licitație toate lucrările. De asemenea, Italia a adus în discuție posibilitatea de a devansa data de încheiere a termenului de concesionare din anul 2046 în anul 2038.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Procedura contencioasă</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>Comisia a considerat că răspunsurile Italiei sunt inadecvate. În consecință, aceasta a introdus la <DATE ISO="20170904">4 septembrie 2017</DATE> o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE, solicitând să se constate că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0035" REF.END="QE0035"/>prin prelungirea termenului de concesionare a lucrărilor publice pentru autostrada A 12 Civitavecchia – Livorno până la <DATE ISO="20461231">31 decembrie 2046</DATE> fără publicarea vreunei cereri de ofertă, Republica Italiană nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 2 și 58 din Directiva 2004/18/CE […] astfel cum a fost modificată ulterior<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/>. De asemenea, Comisia a solicitat obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Comisia și guvernul italian au depus memorii, iar guvernul italian a răspuns în scris la o întrebare scrisă adresată de Curte, în legătură cu care Comisia și‑a prezentat observațiile.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>Întrebarea respectivă s‑a referit la investițiile deja efectuate de SAT în construcția autostrăzii și investițiile așteptate până în anul 2028, împreună cu investiția totală asupra căreia s‑a susținut că SAT nu ar primi un profit corespunzător în cazul în care concesionarea ar înceta în anul 2028. În răspunsul său din data de <DATE ISO="20181003">3 octombrie 2018</DATE> adresat Curții, guvernul italian a explicat faptul că:</TXT><P><LIST TYPE="roman"><ITEM><NP><NO.P>(i)</NO.P><TXT>Între anii 2009 și 2017, SAT a investit <FT TYPE="NUMBER">253136</FT> milioane EUR în două segmente de autostradă de la Cecina (Rosignano) la San Pietro în Palazzi și de la Tarquina Sud la Civitavecchia, ambele fiind deschise pentru trafic.</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="7"?><ITEM><NP><NO.P>(ii)</NO.P><TXT>În planul economic și financiar din anul 2011, bazat pe contractul din anul 2009, s‑a prevăzut faptul că SAT ar urma să investească <FT TYPE="DECIMAL">3411,7</FT> milioane EUR pentru a finaliza autostrada până în anul 2028, din care suma de <FT TYPE="NUMBER">253136</FT> milioane EUR identificată mai sus a acoperit lucrările planificate pentru perioada 2009-2015. În cazul în care contractul ar înceta în anul 2028, SAT nu ar obține un venit estimat de <FT TYPE="DECIMAL">1135,7</FT> milioane EUR în perioada 2028-2046.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(iii)</NO.P><TXT>În planul economic și financiar din anul 2016, pe baza angajamentelor propuse Comisiei de Italia în cursul procedurii precontencioase, investiția totală pe care SAT ar urma să o realizeze până în anul 2023 ar fi de <FT TYPE="NUMBER">1400</FT> milioane EUR. Din moment ce au fost deja investite <FT TYPE="NUMBER">253136</FT> milioane EUR, au rămas <FT TYPE="DECIMAL">1146,86</FT> milioane EUR care urmează să fie investite. În cazul în care contractul ar înceta în anul 2028, SAT nu ar obține un venit estimat de <FT TYPE="NUMBER">505185</FT> milioane EUR între anii 2028 și 2038 (aceasta fiind una dintre datele pentru sfârșitul concesionării pe care Italia a propus‑o în cadrul procedurii precontencioase)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>A se vedea punctul 30 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>În observațiile sale din <DATE ISO="20181025">25 octombrie 2018</DATE> cu privire la acest răspuns scris, Comisia a subliniat că termenul pentru investiții utilizat de guvernul italian nu corespunde termenului specificat în întrebarea Curții. De asemenea, Comisia a observat că, în conformitate cu site‑ul internet al SAT, segmentul de autostradă de la Cecina (Rosignano) la San Pietro în Palazzi a fost deschis în anul 2012, iar cel de la Tarquina Sud la Civitavecchia, în anul 2016. Comisia a constatat că întregul segment de autostradă finalizat în prezent a fost indicat a fi de 54,6 km. Acesta reprezenta încă 18 km în plus față de cei 36,6 km finalizați în anul 1993. În sfârșit, Comisia a observat că, potrivit reportajelor din ziare, guvernul italian a renunțat la efectuarea de lucrări suplimentare la autostrada planificată în anul 2017, preferând în schimb să renoveze drumurile existente<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P>Comisia a făcut trimitere la un articol din <HT TYPE="ITALIC">Il Fato quotidiano</HT> din data de <DATE ISO="20170415">15 aprilie 2017</DATE>, pe care l‑a atașat ca anexă la observațiile sale.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20181212">12 decembrie 2018</DATE> a avut loc o ședință în care Italia și Comisia au prezentat observații suplimentare și au răspuns la întrebările Curții.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Observații introductive</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Aplicabilitatea Directivei 2004/18</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>Italia contestă aplicabilitatea Directivei 2004/18 în cazul unui contract încheiat inițial în anul 1969, înainte de elaborarea vreunei jurisprudențe sau legislații secundare relevante privind achizițiile publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>Nu împărtășim îndoiala Italiei. Deși un contract inițial poate fi în afara domeniului de aplicare al normelor privind achizițiile publice, nu rezultă că toate modificările aduse contractului trebuie să rămână de asemenea în afara domeniului de aplicare al normelor privind achizițiile publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>În Hotărârea Belgacom<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20131114">14 noiembrie 2013</DATE> (<NO.CASE>C‑221/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:736">EU:C:2013:736</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0040">40</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>, Curtea a statuat că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0036" REF.END="QE0036"/>principiul securității juridice, care este un principiu general al dreptului Uniunii, este de natură să justifice ca efectele juridice ale unei convenții să fie respectate, inclusiv, în măsura în care acest principiu impune, în cazul unei convenții încheiate înainte ca Curtea să se fi pronunțat asupra implicațiilor dreptului primar cu privire la convențiile de acest tip și care, ulterior, se dovedește a fi contrară unora dintre implicațiile respective<QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="201D" ID="QE0036"/>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="8"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>În consecință, deși Curtea a stabilit de asemenea că principiile fundamentale ale achizițiilor publice se aplică, în anumite împrejurări, contractelor excluse în mod formal din domeniul de aplicare al dreptului Uniunii privind achizițiile publice<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>A se vedea în legătură cu principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie, Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20001207">7 decembrie 2000</DATE>, <NAME.CASE>Telaustria și Telefonadress</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑324/98</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2000:669">EU:C:2000:669</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0060">60</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, astfel de principii fundamentale (în speță în special principiile egalității de tratament și transparenței) nu se pot aplica unui contract încheiat înainte de stabilirea de către Curte a principiilor în cauză.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>Primul instrument juridic al Uniunii care a reglementat atribuirea contractelor de achiziții publice de lucrări a fost Directiva 89/440/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19890718">18 iulie 1989</DATE> de modificare a Directivei 71/305/CEE de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții de lucrări publice<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P>Directiva din <DATE ISO="19890718">18 iulie 1989</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="210" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1989">JO 1989, L 210, p. 1</REF.DOC.OJ>). Directiva 71/305 a fost ulterior înlocuită de Directiva 93/37/CEE a Consiliului privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="199" PAGE.FIRST="54" DATE.PUB="1993">JO 1993, L 199, p. 54</REF.DOC.OJ>), care la rândul său a fost înlocuită de Directiva 2004/18.</P></NOTE>. Această directivă urma să fie transpusă până la data de <DATE ISO="19900719">19 iulie 1990</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P>A se vedea articolul 3 din Directiva 89/440.</P></NOTE>. În consecință, în mod evident aceasta nu se putea aplica contractului din anul 1969.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, Curtea a stabilit de asemenea că, în cazul în care un contract a fost încheiat înainte de adoptarea unei reglementări a Uniunii privind achizițiile publice și, în consecință, contractul rămâne în afara domeniului de aplicare al acestei reglementări atât <HT TYPE="ITALIC">ratione materiae</HT>, cât și <HT TYPE="ITALIC">ratione temporis</HT>, orice modificare pe fond a contractului trebuie luată în considerare în lumina reglementării Uniunii în vigoare în momentul modificării. În special, atunci când intenția părților este de a renegocia condițiile esențiale ale contractului, aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice poate fi justificată. În procedurile privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor (precum acestea) sarcina probei revine Comisiei<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20001005">5 octombrie 2000</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Franța</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑337/98</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2000:543">EU:C:2000:543</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0041">41</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>Este cert că contractul în litigiu se încadrează în definiția unui contract de concesionare a lucrărilor publice prevăzut la articolul 1 alineatul (3) din Directiva 2004/18. De asemenea, acesta depășește în mod clar valoarea pragului prevăzut la articolul 56 din directivă, astfel cum a fost modificat. În consecință, contractul din anul 2009 se încadrează de asemenea <HT TYPE="ITALIC">ratione materiae</HT> în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18, precum și <HT TYPE="ITALIC">ratione temporis</HT>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>Rezultă că orice modificare impusă de contractul din anul 2009 trebuie evaluată în temeiul Directivei 2004/18. După cum a explicat Curtea în Hotărârea <HT TYPE="ITALIC">pressetext Nachrichtenagentur</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080619">19 iunie 2008</DATE> (<NO.CASE>C‑454/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:351">EU:C:2008:351</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>); a se vedea în continuare punctul 66 și următoarele din prezentele concluzii.</P></NOTE>, problema decisivă este dacă modificarea poate fi considerată <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0037" REF.END="QE0037"/>semnificativă<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>Remarcăm de asemenea că, deși s‑ar putea ridica semne de întrebare cu privire la faptul dacă contractele din anii 1987 și 1999 s‑au conformat reglementării Uniunii privind achizițiile publice, Curtea nu are niciun temei să abordeze astfel de întrebări în prezenta cauză. Comisia a contestat numai conformitatea contractului din anul 2009 cu dreptul Uniunii. În consecință, vom face referire și, în măsura în care este necesar, vom interpretarea contractele precedente în prezentele concluzii numai în măsura în care acestea pot contribui la înțelegerea faptului dacă contractul din anul 2009 a introdus modificări semnificative în raportul contractual dintre ANAS și SAT.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="9"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Evaluarea juridică</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Comisia</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>Revine Comisiei obligația de dovedi fiecare afirmație pe care o face<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P>A se vedea între altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19820525">25 mai 1982</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Țările de Jos</NAME.CASE> (<NO.CASE>96/81</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1982:192">EU:C:1982:192</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0006">6</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180711">11 iulie 2018</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Belgia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑356/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:555">EU:C:2018:555</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În consecință, este important să clarificăm argumentația Comisiei împotriva Italiei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>Comisia susține că Italia a încălcat articolele 2 și 58 din Directiva 2004/18 prin faptul că nu a desfășurat o procedură de achiziții publice pentru a efectua o modificare semnificativă în cadrul unui contract<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>A se vedea punctul 27 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Baza faptică a afirmației este relativ concisă, și anume faptul că contractul din anul 2009 a prelungit termenul de concesionare a lucrărilor publice din anul 2028, data limită stabilită în contractul din anul 1999, până în anul 2046. Guvernul italian critică simplitatea acestei afirmații. În opinia acestuia, data de 2028 stabilită de contractul din anul 1999 s‑a referit numai la un singur segment al autostrăzii, în timp ce segmentele rămase făceau obiectul unui termen care urma să fie specificat ulterior. Cu toate acestea, guvernul italian acceptă că contractul din anul 2009 prevede în prezent termenul pentru întreaga concesionare pentru autostradă drept anul 2046.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>Nu considerăm că acest argument al guvernului italian afectează admisibilitatea argumentației Comisiei. Poziția Comisiei a fost comunicată în mod clar, permițând astfel guvernului italian să își construiască apărarea în raport cu <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0038" REF.END="QE0038"/>reglementarea comunitară în vigoare la sfârșitul termenului stabilit de Comisie pentru ca statul membru în cauză să respecte avizul său motivat<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0025"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19991109">9 noiembrie 1999</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑365/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:544">EU:C:1999:544</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT>Curtea poate să procedeze la analiza juridică a afirmațiilor privind neîndeplinirea obligațiilor numai după ce are o viziune clară asupra aranjamentelor contractuale în vigoare. În consecință, este necesar să se analizeze domeniul de aplicare al contractului inițial din anul 1969 și în special data de încheiere pe care acesta a stabilit‑o și apoi să se ia în considerare modificările introduse prin contractele ulterioare.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Interpretarea contractelor</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>Articolul 7 din contractul din anul 1969 a prevăzut ceea ce s‑ar putea numi un termen variabil de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0039" REF.END="QE0039"/>până la 30 de ani<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="201D" ID="QE0039"/> pentru concesionare, începând cu <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0040" REF.END="QE0040"/>finalizarea întregii autostrăzi de la Livorno la Civitavecchia<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/>. Acest termen a fost modificat prin contractul din anul 1987, astfel încât să fie o perioadă de exact 30 de ani, în loc de până la 30 de ani.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>Termenul definitiv (anul 2028) stabilit în contractul din anul 1999 s‑a aplicat întregului contract (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0041" REF.END="QE0041"/>interpretarea extinsă<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/>) sau numai pentru primul segment al autostrăzii de la Livorno la Cecina (Rosignano), care, deși a fost deschis traficului în anul 1993, acoperea numai 36,6 kilometri din cei 240 km proiectați pentru întreaga autostradă (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0042" REF.END="QE0042"/>interpretarea restrânsă<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/>)? Chiar dacă în mod normal nu ar trebui să existe îndoieli cu privire la expirarea unui contract, în speță există îndoieli în ceea ce privește elementele contractului din anul 1969 care au fost acoperite de noul termen de expirare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53.</NO.P><TXT>Guvernul italian preferă interpretarea restrânsă; Comisia interpretarea extinsă.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="10"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54.</NO.P><TXT>În favoarea interpretării restrânse este faptul că articolul 2 alineatul (1) din contractul din anul 1999 prevede în mod expres că acest contract se aplică numai primului segment de autostradă de la Livorno la Cecina, în timp ce articolul 2 alineatul (3) prevede că urmează a fi convenite condițiile necesare pentru celelalte două segmente de autostradă odată ce a fost adoptată reglementarea care să permită continuarea lucrărilor la aceste segmente. În consecință, această interpretare conduce la concluzia potrivit căreia contractul din anul 1999 se aplică numai acestui prim segment de autostradă, și nu întregului traseu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55.</NO.P><TXT>În favoarea unei interpretări mai extinse este faptul că articolul 23 din contractul din anul 1999 prevede că concesionarea încetează în anul 2028 fără a face, în mod aparent, nicio distincție între diferitele segmente ale autostrăzii. Acest lucru pare să fie susținut de considerentele contractului din anul 2009, care explică faptul că contractele din anii 1969 și 1987, care s‑au aplicat fără deosebire pe întreaga autostradă, urmau să fie modificate prin contractul din anul 1999 pentru a pune capăt concesionării în anul 2028<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0026"><P>A se vedea punctul 16 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56.</NO.P><TXT>A doua parte a articolului 4.1 din contractul din anul 2009 prevede în mod explicit că termenul de expirare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0043" REF.END="QE0043"/>inițial<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/> din anul 2028 se aplică segmentelor rămase de la Cecina (Rosignano) până la Civitavecchia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0027"><P>A se vedea punctul 20 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Și prima parte a articolului 4.1 din contractul din anul 2009 prevede un nou termen de expirare în anul 2046, de asemenea fără a face nicio distincție între diferitele segmente ale autostrăzii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0028"><P>A se vedea punctul 19 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57.</NO.P><TXT>În sfârșit, răspunsul guvernului italian la întrebarea adresată de Curte și observațiile Comisiei pe marginea acestui subiect au scos în evidență faptul că au fost întreprinse lucrări cu privire la segmentele de autostradă rămase înainte de adoptarea contractului din anul 2009. Acest fapt militează împotriva interpretării restrânse.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58.</NO.P><TXT>În consecință, preferăm interpretarea extinsă a contractului din anul 1999 prezentată de Comisie și considerăm că articolul 23 din contractul din anul 2009 a modificat durata concesionării pentru întreaga autostradă prelungind‑o din anul 2028, astfel cum s‑a stabilit prin contractul din anul 1999, până în anul 2046.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, chiar dacă ar fi preferată interpretarea restrânsă, menționăm că contractul din anul 2009 modifică durata contractului și pentru cel de al doilea și pentru cel de al treilea segment al autostrăzii. S‑ar putea considera că această modificare se întemeiază pe articolul 2 alineatul 3 din contractul din anul 1999, care a prevăzut că condițiile pentru cel de al doilea și cel de al treilea segment al autostrăzii urmau să fie stabilite la o dată ulterioară.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60.</NO.P><TXT>Pe această bază, termenele de expirare prevăzute în contractele ulterioare din anii 1969 și 1987 nu s‑au mai aplicat cu privire la nicio parte a autostrăzii. În consecință, stabilirea unei date de încetare în contractul din anul 2009 a reprezentat o modificare și pentru cel de al doilea și cel de al treilea segment al autostrăzii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61.</NO.P><TXT>Amintim în acest context că afirmația potrivit căreia un contract preexistent nu poate fi contestat în temeiul unei reglementări ulterioare sau al unor principii de drept stabilite ulterior trebuie privită ca o excepție care, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, trebuie să fie interpretată restrictiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0029"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20050113">13 ianuarie 2005</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Spania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑84/03</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2005:14">EU:C:2005:14</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0058">58</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Astfel, odată ce contractul din anul 1969 a fost modificat prin contractul din anul 1999, acesta nu putea fi ulterior modificat pentru a reveni la condiții mai avantajoase, în conformitate cu contractul inițial.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62.</NO.P><TXT>În consecință, guvernul italian nu poate să susțină că respectivele condiții care, potrivit clauzelor contractului din anul 1999 de modificare a contractelor din anii 1969 și 1987, urmau să fie convenite într‑o etapă ulterioară și care au fost în final, definite în contractul din anul 2009, corespund mai mult sau mai puțin cu condițiile inițiale din contractele din anii 1969 și 1987 și, din acest motiv, ar trebui să fie excluse de la obligațiile aplicabile în materie de achiziții publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, chiar dacă s‑ar adopta o abordare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0044" REF.END="QE0044"/>foarte restrânsă<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="201D" ID="QE0044"/>, astfel încât dispozițiile din contractul din anul 2009 referitoare la cel de al doilea și cel de al treilea segment al autostrăzii să fie comparate numai cu condițiile stabilite în contractele din anii 1969 și 1987, durata a fost totuși modificată dintr‑o perioadă variabilă de 30 de ani într‑o perioadă fixă de 37 de ani. Astfel, chiar și prin reținerea acestei interpretări foarte restrânse, afirmația Comisiei rămâne în esență intactă. Condițiile contractului au fost modificate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64.</NO.P><TXT>Adăugăm numai că, în măsura în care există dificultăți și incertitudini în ceea ce privește formularea corectă și semnificația diferitor contracte, ANAS și, prin intermediul acesteia, guvernul italian trebuie să își asume responsabilitatea pentru textele contractuale convenite. În cazul în care există îndoieli, un text ambiguu nu ar trebui interpretat în mod automat în favoarea acestora.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65.</NO.P><TXT>Ne vom referi acum la întrebarea dacă modificările aduse contractului din anul 2009 pot fi caracterizate drept substanțiale.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Modificări substanțiale</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66.</NO.P><TXT>Curtea a stabilit o listă neexhaustivă a împrejurărilor și condițiilor în care o modificare trebuie privită drept substanțială. Astfel, Curtea a statuat în Hotărârea <HT TYPE="ITALIC">pressetext Nachrichtenagentur</HT> că o modificare poate fi considerată substanțială atunci când:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>prezintă caracteristici diferite în mod substanțial de cele ale contractului inițial și, în consecință, este de natură să demonstreze voința părților de a renegocia clauzele esențiale ale acestui contract, sau</P></ITEM><ITEM><P>dacă ar fi fost inclusă în procedura de atribuire inițială, ar fi permis acceptarea altor ofertanți decât cei admiși inițial, sau</P></ITEM><ITEM><P>extinde contractul, într‑o măsură importantă, la servicii care nu au fost prevăzute inițial, sau</P></ITEM><ITEM><P>schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea adjudecatarului contractului, într‑un mod care nu fusese prevăzut în clauzele contractului inițial<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0030"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080619">19 iunie 2008</DATE> (<NO.CASE>C‑454/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:351">EU:C:2008:351</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Această cauză s‑a referit la aplicarea Directivei 92/50/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19920618">18 iunie 1992</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="209" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1992">JO 1992, L 209, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 50), dar nu vedem niciun motiv întemeiat pentru a aplica un test diferit în ceea ce privește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0045" REF.END="QE0045"/>modificarea substanțială<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="201D" ID="QE0045"/> în cadrul Directivei 2004/18. A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20001005">5 octombrie 2000</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Franța</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑337/98</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2000:543">EU:C:2000:543</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0046">46</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20130711">11 iulie 2013</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Țările de Jos</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑576/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:510">EU:C:2013:510</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0046">46</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67.</NO.P><TXT>În opinia noastră, în speță sunt îndeplinite două dintre criteriile pentru definirea noțiunii de modificare substanțială pe care Curtea le‑a stabilit în Hotărârea <HT TYPE="ITALIC">pressetext Nachrichtenagentur</HT>. Părțile au intenționat în mod clar să renegocieze clauzele esențiale ale contractului. Ele au făcut acest lucru într‑un mod care a schimbat echilibrul economic în favoarea contractantului.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="12"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68.</NO.P><TXT>Pentru început, vom examina dacă data de încetare a unui contract poate fi considerată <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0046" REF.END="QE0046"/>o clauză esențială a acestui contract<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/> și drept o clauză care <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0047" REF.END="QE0047"/>modifică echilibrul economic<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/>. Contractele în cauză sunt pentru o concesionare de lucrări publice. Cu cât concesionarul poate exploata mai mult timp respectiva concesiune, cu atât mai mult acesta poate căuta să genereze profit după finalizarea lucrărilor și după ce a recuperat costurile de construcție prin intermediul taxelor percepute pentru utilizarea autostrăzii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69.</NO.P><TXT>Durata termenului negociat între părți este, în opinia noastră, în mod foarte evident un aspect esențial al oricărui contract care reglementează o asemenea concesionare. Perioada de exploatare de 29 de ani din contractul din anul 1999 (până în anul 2028) a fost extinsă cu încă 18 ani în contractul din anul 2009 (până în anul 2046). Acest fapt trebuie considerat că reprezintă o modificare a unor termeni esențiali și, în același timp, o modificare a echilibrului economic al contractului în favoarea concesionarului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70.</NO.P><TXT>Este adevărat că, în cazul în care se adoptă o abordare foarte restrânsă și perioada de exploatare fixă de 37 de ani din contractul din anul 2009 este astfel comparată cu perioada de exploatare variabilă de 30 de ani din contractul din anul 1969, devine mai puțin ușor să se evalueze care dintre cele două este mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru concesionar.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, am expus mai sus motivele pentru care considerăm că interpretarea foarte restrânsă nu este ușor susținută de texte<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0031"><P>A se vedea punctele 63 și 64 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Mai mult, în cazul în care, precum în prezenta cauză, există o modificare care, <HT TYPE="ITALIC">în orice caz</HT>, modifică în mod fundamental contractul, considerăm că îi revine guvernului italian să demonstreze că o astfel de modificare nu ar trebui totuși considerată o <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0048" REF.END="QE0048"/>modificare substanțială<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/> în sensul Hotărârii <HT TYPE="ITALIC">pressetext Nachrichtenagentur</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0032"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080619">19 iunie 2008</DATE> (<NO.CASE>C‑454/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:351">EU:C:2008:351</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Nu credem că guvernul italian a făcut acest lucru în prezenta cauză.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72.</NO.P><TXT>În plus, în cazul în care Curtea ar concluziona că numai primul segment al autostrăzii (aproximativ 36 de kilometri) a făcut obiectul unor modificări substanțiale, afirmația Comisiei ar rămâne totuși dovedită pentru acest sector.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73.</NO.P><TXT>Nu considerăm că este semnificativ faptul că primul segment al autostrăzii a constituit numai 15 % dintr‑un angajament contractual mai mare pentru construirea a 240 de kilometri de autostradă. Acest lucru nu poate afecta constatarea că obligațiile privind achizițiile publice nu au fost respectate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74.</NO.P><TXT>În consecință, concluzionăm că contractul din anul 2009 a reprezentat o modificare substanțială a dispozițiilor contractuale preexistente și că, prin urmare, acesta ar fi trebuit să facă obiectul unei proceduri de achiziții publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75.</NO.P><TXT>Ne îndreptăm atenția acum către întrebarea dacă guvernul italian poate invoca vreun motiv care să îl exonereze de această obligație.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Motive de excludere</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76.</NO.P><TXT>Guvernul italian a făcut trimitere la elemente de fapt și de drept care au intervenit începând cu anul 1969, și anume evoluții externe aflate în afara controlului SAT care au contribuit la întârzierea în construirea autostrăzii și, în consecință, în ceea ce privește faptul de a putea exploata concesiunea. Guvernul italian susține că a fost necesară o prelungire a perioadei de exploatare pentru a <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0049" REF.END="QE0049"/>garanta echilibrul contractului<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/>. Aceasta susține că, în cazul în care perioada de exploatare nu ar fi fost extinsă, acest echilibru ar fi fost subminat.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="13"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77.</NO.P><TXT>Refuzăm acest argument din două motive.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78.</NO.P><TXT>În primul rând, Curtea a precizat deja că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0050" REF.END="QE0050"/>nici faptul că o modificare substanțială a clauzelor unui contract de achiziții publice nu este motivată de voința deliberată a autorității contractante și a ofertantului câștigător de a renegocia clauzele acestui contract, ci de voința lor de a ajunge la o soluționare tranzacțională a dificultăților obiective întâmpinate în cadrul executării contractului menționat, nici caracterul în mod obiectiv aleatoriu al anumitor lucrări nu pot justifica deciderea acestei modificări fără respectarea principiului egalității de tratament, de care trebuie să beneficieze toți operatorii potențial interesați de un contract de achiziții publice<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0033"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160907">7 septembrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Finn Frogne</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑549/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:634">EU:C:2016:634</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79.</NO.P><TXT>În al doilea rând, rezultă în mod clar din situația de fapt pe care am rezumat‑o mai sus<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0034"><P>A se vedea punctele 21-23 din prezentele concluzii.</P></NOTE> că întârzierile în construirea autostrăzii s‑au datorat în primul rând anumitor inițiative legislative adoptate de însuși guvernul italian. Oricare ar fi fost motivele pentru introducerea reglementării în cauză, rămâne faptul că guvernul italian a făcut o alegere explicită prin adoptarea unei reglementări care a afectat în mod direct capacitatea SAT de a construi și exploata autostrada în conformitate cu programul inițial prevăzut.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80.</NO.P><TXT>Din jurisprudența constantă a Curții rezultă că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0051" REF.END="QE0051"/>un stat membru nu poate invoca dificultăți practice sau administrative pentru a justifica nerespectarea obligațiilor și a termenelor prevăzute de o directivă. Aceeași situație se aplică în privința dificultăților financiare pe care statele membre trebuie să le depășească prin adoptarea măsurilor adecvate<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0035"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20121018">18 octombrie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Regatul Unit</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑301/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:633">EU:C:2012:633</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0066">66</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. În consecință, chiar dacă guvernul italian ar fi avut motive pe deplin întemeiate pentru a lua măsuri care au afectat concesionarea de lucrări publice acordată anterior, și chiar dacă guvernul italian ar fi dorit să atenueze impactul acestei reglementări asupra SAT prin prelungirea perioadei de exploatare, acesta nu putea proceda astfel prin încălcarea dreptului Uniunii privind achizițiile publice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81.</NO.P><TXT>În plus, guvernul italian susține că absența unei proceduri de achiziții publice în anul 2009 (prin derogare de la principiul egalității de tratament) poate fi justificată prin referire la dreptul SAT de a se baza pe principiile securității juridice și încrederii legitime.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82.</NO.P><TXT>Prin faptul de a argumenta astfel, guvernul italian pare să se întemeieze pe un argument <HT TYPE="ITALIC">a contrario</HT> derivat din Hotărârea pronunțată de Curte în cauza <HT TYPE="ITALIC">Promoimpresa și alții</HT>, în care Curtea a statuat că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0052" REF.END="QE0052"/>concesiunile în discuție în litigiile principale au fost atribuite atunci când se stabilise deja că contractele care prezentau un interes transfrontalier cert trebuiau supuse unei obligații de transparență, astfel încât principiul securității juridice nu poate fi invocat pentru a justifica o diferență de tratament interzisă de articolul 49 TFUE<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0036"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160714">14 iulie 2016</DATE> (<NO.CASE>C‑458/14 și C‑67/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:558">EU:C:2016:558</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0073">73</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83.</NO.P><TXT>După cum înțelegem, guvernul italian se întemeiază în prezenta cauză pe faptul că contractul din anul 1969 a fost încheiat înainte de intrarea în vigoare a normelor și principiilor Uniunii în materie de achiziții publice, astfel încât să poată pretinde că aceasta ar trebui să rămână în continuare exceptat de la control în temeiul dreptului Uniunii. Cu toate acestea, întrebarea nu este dacă contractul din anul 1969 respectă normele relevante ale Uniunii. Aceasta este dacă contractul din anul 2009 le respectă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0037"><P>A se vedea punctul 46 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="14"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, astfel cum a subliniat în mod întemeiat Comisia, principiul securității juridice nu poate <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0053" REF.END="QE0053"/>fi invocat pentru a da unei convenții o extindere contrară principiilor egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligației de transparență care rezultă din acestea. Este indiferent, în această privință, că această extindere poate constitui o soluție rezonabilă aptă să pună capăt unui litigiu intervenit între părțile în cauză, din motive total independente de voința lor, cu privire la conținutul convenției existente între acestea<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0038"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20131114">14 noiembrie 2013</DATE>, <NAME.CASE>Belgacom</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑221/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:736">EU:C:2013:736</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0040">40</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În opinia noastră, nu există niciun motiv să nu se aplice acest <HT TYPE="ITALIC">dictum</HT> contractului din anul 1969.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0085"><NO.P>85.</NO.P><TXT>Însăși natura unei concesionări este că majoritatea riscului trebuie să fie suportată de concesionar<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0039"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110310">10 martie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Privater Rettungsdienst und Krankentransport Stadler</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑274/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:130">EU:C:2011:130</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0026">26</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Astfel, spre deosebire de alte tipuri de contract, concesionarul (aici SAT) trebuie să accepte elementul inerent al riscului viitor în momentul încheierii contractului inițial. Prudența comercială obișnuită va asigura faptul că necesitatea de a lua în calcul un astfel de risc va afecta oferta prezentată și/sau negocierile detaliate privind contractul propriu‑zis.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0086"><NO.P>86.</NO.P><TXT>Trebuie menționat că, într‑adevăr, Curtea s‑a pronunțat în sensul că dispozițiile cuprinse în documentele inițiale ale unei proceduri de achiziții publice pot prevedea în mod expres modificări semnificative ulterioare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0040"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160907">7 septembrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Finn Frogne</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑549/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:634">EU:C:2016:634</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0087"><NO.P>87.</NO.P><TXT>În acest context, guvernul italian ar fi putut încerca să susțină că articolul 2 alineatul (3) din contractul din anul 1999, conform căruia condițiile pentru acordarea celui de al doilea și celui de al treia segment al autostrăzii urmau a fi încheiate ulterior, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0054" REF.END="QE0054"/>atunci când sunt îndeplinite condițiile de fapt și de drept pentru continuarea programului de construcție pentru care a fost acordată concesiunea<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/>, ar trebui tratat ca o rezervă similară unei rezerve din documentele contractuale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0088"><NO.P>88.</NO.P><TXT>În opinia noastră, nu aceasta este situația, din două motive.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0089"><NO.P>89.</NO.P><TXT>În primul rând, nu au existat <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0055" REF.END="QE0055"/>documente contractuale<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/> inițiale care să rezulte dintr‑o procedură de achiziție publică, întrucât niciunul dintre contractele în cauză nu a fost supus unei astfel de proceduri.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0090"><NO.P>90.</NO.P><TXT>În al doilea rând, dreptul de a folosi o astfel de rezervă ca bază pentru o schimbare substanțială ulterioară trebuie privit ca o excepție de la principiul general potrivit căruia toate elementele necesare care rezultă dintr‑o procedură de achiziție publică trebuie să fie reflectate în documentele contractuale întocmite de autoritatea publică contractantă. În conformitate cu o jurisprudență bine stabilită, excepțiile trebuie să fie interpretate în mod restrictiv. Ar fi inacceptabil dacă un contract care inițial a fost scutit de obligațiile privind achizițiile publice ar putea fi ulterior <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0056" REF.END="QE0056"/>completat<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/> prin inserarea unei rezerve care să introducă o schimbare substanțială într‑un moment în care un astfel de contract ar fi altfel supus obligațiilor privind achizițiile publice în conformitate cu dreptul Uniunii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0091"><NO.P>91.</NO.P><TXT>Astfel, chiar dacă contractul din anul 1999 se interpretează în sensul că acesta conține o rezervă în ce privește modificările viitoare, această rezervă nu poate servi ca bază pentru exonerarea contractului din anul 2009 de obligația de a se conforma Directivei 2004/18.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0092"><NO.P>92.</NO.P><TXT>În sfârșit, nu considerăm că Italia se poate întemeia pe articolul 61 din Directiva 2004/18, care permite modificări în ceea ce privește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0057" REF.END="QE0057"/>lucrările suplimentare<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/>. Schimbarea substanțială între anii 1999 și 2009 nu a fost în raport cu sfera lucrărilor inițiale care urmau să fie întreprinse de concesionar, ci în raport cu timpul acordat pentru ca SAT să obțină profit de pe urma acestora după finalizarea lor. O astfel de modificare nu intră în domeniul de aplicare al articolului 61 <HT TYPE="ITALIC">ratione materiae</HT>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="15"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0093"><NO.P>93.</NO.P><TXT>În opinia noastră, modificarea duratei concesionării introdusă prin articolul 4.1 din contractul din anul 2009 a constituit o modificare substanțială, astfel cum este definită în Hotărârea <HT TYPE="ITALIC">pressetext Nachrichtenagentur</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0041"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080619">19 iunie 2008</DATE> (<NO.CASE>C‑454/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:351">EU:C:2008:351</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, indiferent dacă aceasta este considerată în raport cu contractul din anul 1999 (după cum susține Comisia) sau în legătură cu contractul din anul 1969 (abordarea propusă de guvernul italian). Încheierea contractului din anul 2009 fără a urma o procedură de achiziție publică a constituit astfel o încălcare a obligației de tratament egal de la articolul 2 din Directiva 2004/18 și a obligației de a publica un anunț de contract prevăzută de articolul 58 din respectiva directivă.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cheltuieli de judecată</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0094"><NO.P>94.</NO.P><TXT>În temeiul articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât considerăm că concluziile Comisiei Europene trebuie admise de către Curte, Republica Italiană trebuie să suporte cheltuielile de judecată.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0095"><NO.P>95.</NO.P><TXT>În lumina considerațiilor care precedă, în consecință propunem Curții:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0058" REF.END="QE0058"/>1)</NO.P><TXT>Să declare că extinderea, din anul 2028 în anul 2046, a termenului de concesionare a lucrărilor publice pentru construirea și gestionarea autostrăzii A12, introdusă în anul 2009, a reprezentat o modificare a unui aspect substanțial al contractului din anul 1999 încheiat între autoritatea contractantă (Azienda Nazionale Autonoma delle Strade) și concesionar (Società Autostrada Tirrenica); și că, prin faptul că nu a supus această modificare unei proceduri de achiziții publice, Republica Italiană a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 2 și 58 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, astfel cum a fost modificată.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Să oblige Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>