<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.00-20081231.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="ECRCJ2007ROA.0300221301.case.xml"><NO.CASE>C-29/05 P</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62005J0029</NO.CELEX><NO.SEQ>0012.0002</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>2243</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>2270</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>28</PAGE.TOTAL><AUTHOR>CJ</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><LEFT>HOTĂRÂREA DIN <DATE ISO="20070313">13.3.2007</DATE> — CAUZA C-29/05 P</LEFT><RIGHT>OAPI / KAUL</RIGHT></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Marea Cameră)</P><P><DATE ISO="20070313">13 martie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: germana.</P></NOTE></P></TI></TITLE><JUDGMENT.INIT><P>În cauza C-29/05 P,</P><P>având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curţii de Justiţie, introdus la <DATE ISO="20050125">25 ianuarie 2005</DATE>,</P></JUDGMENT.INIT><PARTIES><PLAINTIFS><P><HT TYPE="BOLD">Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) (OAPI),</HT> reprezentat de domnii A. von Mühlendahl şi G. Schneider, în calitate de agenţi,</P><PARTY.STATUS>recurent,</PARTY.STATUS></PLAINTIFS><AGAINST>celelalte părţi din procedură fiind:</AGAINST><DEFENDANTS><P><HT TYPE="BOLD">Kaul GmbH,</HT> stabilită în Elmshorn (Germania), reprezentată de G. Würtenberger şi R. Kunze, Rechtsanwälte,</P><PARTY.STATUS>reclamantă în faţa primei instanţe,</PARTY.STATUS></DEFENDANTS><?PAGE NO="I-2244"?><INTERVENERS><P><HT TYPE="BOLD">Bayer AG,</HT> stabilită în Leverkusen (Germania),</P><PARTY.STATUS>parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a O API,</PARTY.STATUS></INTERVENERS></PARTIES><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>CURTEA (Marea Cameră),</P><P>compusă din domnul V. Skouris, preşedinte, domnii P. Jann, C W. A. Timmermans, A. Rosas, K. Lenaerts şi J. Klučka, preşedinţi de cameră, domnul J. N. Cunha Rodrigues, doamna R. Silva de Lapuerta, domnii K. Schiemann (raportor), G. Arestis, A. Borg Barthet, M. Ilešič şi J. Malenovský, judecători,</P><P>avocat general: doamna E. Sharpston,</P><P>grefier: doamna K. Sztranc-Sławiczek, administrator,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din <DATE ISO="20060627">27 iunie 2006</DATE>,</VISA><VISA>după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din <DATE ISO="20061026">26 octombrie 2006</DATE>,</VISA></GR.VISA><?PAGE NO="I-2245"?><PREAMBLE.FINAL><P>pronunţă prezenta</P></PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P>Hotărâre</P></TI></TITLE><NP><NO.P>1</NO.P><TXT>Prin recursul formulat, Oficiul de Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) (OAPI) solicită anularea hotărârii Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene din <DATE ISO="20041110">10 noiembrie 2004</DATE>, Kaul/OAPI -Bayer (ARCOL) (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-164/02" YEAR="2004" PAGE.ECR="II-3807">T-164/02, Rec., p. II-3807</REF.DOC.ECR>, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0001" REF.END="QE0001" CODE="201E"/>hotărârea atacată<QUOT.END ID="QE0001" REF.START="QS0001" CODE="201D"/>), prin care s-a anulat decizia Camerei a treia de recurs a OAPI din <DATE ISO="20020304">4 martie 2002</DATE> (cauza R 782/2003-3, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0002" REF.END="QE0002" CODE="201E"/>decizia în litigiu<QUOT.END ID="QE0002" REF.START="QS0002" CODE="201D"/>) de respingere a opoziţiei formulate de Kaul GmbH (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0003" REF.END="QE0003" CODE="201E"/>Kaul<QUOT.END ID="QE0003" REF.START="QS0003" CODE="201D"/>) la înregistrarea ca marcă comunitară a semnului verbal <QUOT.START ID="QS0004" REF.END="QE0004" CODE="201E"/>ARCOL<QUOT.END ID="QE0004" REF.START="QS0004" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>La punctele 29 şi 30 din hotărârea atacată, Tribunalul a apreciat că, în decizia menţionată, camera de recurs a considerat în mod eronat că elementele de fapt neinvocate în faţa diviziei de opoziţie a OAPI care s-a pronunţat în primă instanţă nu puteau fi prezentate pentru prima oară de către un reclamant în sprijinul recursului său în faţa camerei de recurs. Potrivit hotărârii menţionate, dimpotrivă, camera de recurs ar fi ţinută să ia în considerare astfel de elemente în vederea soluţionării recursului cu care este sesizată.</TXT></NP><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>în recursul formulat, OAPI susţine că, procedând astfel, Tribunalul a interpretat incorect dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din <DATE ISO="19931220">20 decembrie 1993</DATE> privind marca comunitară (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="011" DATE.PUB="1994" PAGE.FIRST="1">JO 1994, L 11, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 17/vol. 1, p. 146) şi ale Regulamentului (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din <DATE ISO="19951213">13 decembrie 1995</DATE> de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="303" DATE.PUB="1995" PAGE.FIRST="1">JO L 303, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 17/vol. 1, p. 189, denumit în continuare <QUOT.START ID="QS0005" REF.END="QE0005" CODE="201E"/>regulamentul de aplicare<QUOT.END ID="QE0005" REF.START="QS0005" CODE="201D"/>).</TXT></NP><?PAGE NO="I-2246"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cadrul juridic</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Regulamentul nr. 40/94</P></TI></TITLE><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>Articolul 8 din Regulamentul nr. 40/94, intitulat <QUOT.START ID="QS0006" REF.END="QE0006" CODE="201E"/>Motive relative de refuz<QUOT.END ID="QE0006" REF.START="QS0006" CODE="201D"/>, prevede la alineatul (1) litera (b):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0007" REF.END="QE0007" CODE="201E"/>La opoziţia titularului unei mărci anterioare, se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când:</P><P>[...]</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>din cauza identităţii sau asemănării sale cu marca anterioară şi din cauza identităţii sau asemănării produselor sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există un risc de confuzie pe teritoriul în care este protejată marca anterioară; riscul de confuzie presupune riscul de asociere cu marca anterioară.<QUOT.END ID="QE0007" REF.START="QS0007" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>Articolul 42 alineatul (3) din regulamentul sus-menţionat prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0008" REF.END="QE0008" CODE="201E"/>Opoziţia trebuie formulată în scris şi motivată. Aceasta nu se consideră ca formulată decât după achitarea taxei pentru opoziţie. într-un termen acordat de<?PAGE NO="I-2247"?> Oficiu, persoana care a formulat opoziţia poate prezenta în susţinerea acesteia fapte, dovezi şi observaţii.<QUOT.END ID="QE0008" REF.START="QS0008" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Articolul 52 din Regulamentul nr. 40/94, intitulat <QUOT.START ID="QS0009" REF.END="QE0009" CODE="201E"/>Cauze de nulitate relativă<QUOT.END ID="QE0009" REF.START="QS0009" CODE="201D"/>, prevede la alineatul (1) litera (a):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0010" REF.END="QE0010" CODE="201E"/>Marca comunitară este declarată nulă ca urmare a unei cereri depuse la Oficiu sau a unei cereri reconvenţionale în cadrul unei acţiuni în contrafacere:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>atunci când există o marcă anterioară menţionată la articolul 8 alineatul (2) şi când se îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) sau (5) din prezentul articol<QUOT.END ID="QE0010" REF.START="QS0010" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Articolul 57 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 din cadrul titlului VII al regulamentului, consacrat procedurii de recurs, prevede, între altele, că <QUOT.START ID="QS0011" REF.END="QE0011" CODE="201E"/>[d]eciziile examinatorilor, ale diviziilor de opoziţie, ale diviziei administraţiei mărcilor şi aspectelor juridice, precum şi cele ale diviziilor de anulare pot fi supuse unei căi de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0012" REF.END="QE0012" CODE="00AB"/>unui recurs<QUOT.END ID="QE0012" REF.START="QS0012" CODE="00BB"/>].<QUOT.END ID="QE0011" REF.START="QS0011" CODE="201D"/></TXT></NP><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>Potrivit dispoziţiilor articolului 59 din regulamentul menţionat:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0013" REF.END="QE0013" CODE="201E"/>Calea de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0014" REF.END="QE0014" CODE="00AB"/>recursul<QUOT.END ID="QE0014" REF.START="QS0014" CODE="00BB"/>] trebuie formulată în scris şi depusă la Oficiu în termen de două luni de la data notificării hotărârii [a se citi <QUOT.START ID="QS0015" REF.END="QE0015" CODE="00AB"/>deciziei<QUOT.END ID="QE0015" REF.START="QS0015" CODE="00BB"/>]. [...] În<?PAGE NO="I-2248"?> termen de patru luni de la data notificării hotărârii [a se citi <QUOT.START ID="QS0016" REF.END="QE0016" CODE="00AB"/>deciziei<QUOT.END ID="QE0016" REF.START="QS0016" CODE="00BB"/>], trebuie depus, în scris, un memoriu în care să se expună motivele de atac.<QUOT.END ID="QE0013" REF.START="QS0013" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>Articolul 61 din acelaşi regulament, intitulat <QUOT.START ID="QS0017" REF.END="QE0017" CODE="201E"/>Examinarea căii de atac<QUOT.END ID="QE0017" REF.START="QS0017" CODE="201D"/> [a se citi <QUOT.START ID="QS0018" REF.END="QE0018" CODE="201E"/>recursului<QUOT.END ID="QE0018" REF.START="QS0018" CODE="201D"/>] prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0019" REF.END="QE0019" CODE="201E"/>(1)</NO.P><TXT>În cazul în care calea de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0020" REF.END="QE0020" CODE="00AB"/>recursul<QUOT.END ID="QE0020" REF.START="QS0020" CODE="00BB"/>] este admisibilă, camera de recurs cercetează dacă se poate pronunţa asupra acesteia.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(2)</NO.P><TXT>În cursul examinării căii de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0021" REF.END="QE0021" CODE="00AB"/>recursului<QUOT.END ID="QE0021" REF.START="QS0021" CODE="00BB"/>], camera de recurs invită părţile, ori de câte ori este necesar, să-şi prezinte, în termenul alocat, observaţiile referitoare la notificările pe care aceasta le-a adresat sau la comunicările prezentate de celelalte părţi.<QUOT.END ID="QE0019" REF.START="QS0019" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>Articolul 62 din Regulamentul nr. 40/94, intitulat <QUOT.START ID="QS0022" REF.END="QE0022" CODE="201E"/>Hotărârea privind calea de atac<QUOT.END ID="QE0022" REF.START="QS0022" CODE="201D"/> [a se citi <QUOT.START ID="QS0023" REF.END="QE0023" CODE="201E"/>decizia privind recursul<QUOT.END ID="QE0023" REF.START="QS0023" CODE="201D"/>], prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0024" REF.END="QE0024" CODE="201E"/>(1)</NO.P><TXT>În urma examenului de fond asupra căii de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0025" REF.END="QE0025" CODE="00AB"/>asupra recursului<QUOT.END ID="QE0025" REF.START="QS0025" CODE="00BB"/>], camera de recurs se pronunţă asupra acesteia. Aceasta poate fie să exercite competenţele organului care a pronunţat hotărârea [a se citi <QUOT.START ID="QS0026" REF.END="QE0026" CODE="00AB"/>decizia<QUOT.END ID="QE0026" REF.START="QS0026" CODE="00BB"/>] atacată, fie să retrimită cauza spre soluţionare organului în cauză.</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="I-2249"?><ITEM><NP><NO.P>(2)</NO.P><TXT>În cazul în care camera de recurs retrimite cauza spre soluţionare organului care a pronunţat hotărârea [a se citi <QUOT.START ID="QS0027" REF.END="QE0027" CODE="00AB"/>decizia<QUOT.END ID="QE0027" REF.START="QS0027" CODE="00BB"/>] atacată, acest organ este obligat să ţină seama de considerentele şi de dispozitivul hotărârii [a se citi <QUOT.START ID="QS0028" REF.END="QE0028" CODE="00AB"/>deciziei<QUOT.END ID="QE0028" REF.START="QS0028" CODE="00BB"/>] pronunţate de camera de recurs, cu condiţia ca împrejurările cauzei să fi rămas aceleaşi.</TXT><P>[...]<QUOT.END ID="QE0024" REF.START="QS0024" CODE="201D"/></P></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>Articolul 63 din regulamentul menţionat, intitulat <QUOT.START ID="QS0029" REF.END="QE0029" CODE="201E"/>Acţiune în faţa Curţii de Justiţie<QUOT.END ID="QE0029" REF.START="QS0029" CODE="201D"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0030" REF.END="QE0030" CODE="201E"/>(1)</NO.P><TXT>Hotărârile [a se citi <QUOT.START ID="QS0031" REF.END="QE0031" CODE="00AB"/>deciziile<QUOT.END ID="QE0031" REF.START="QS0031" CODE="00BB"/>] camerelor de recurs prin care se pronunţă asupra unei căi de atac [a se citi <QUOT.START ID="QS0032" REF.END="QE0032" CODE="00AB"/>unui recurs<QUOT.END ID="QE0032" REF.START="QS0032" CODE="00BB"/>] pot forma obiectul unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(2)</NO.P><TXT>Acţiunea se înaintează pe motive de necompetenţă, încălcarea unor norme fundamentale de procedură, nerespectarea tratatului, nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia sau abuzul de putere.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(3)</NO.P><TXT>Curtea de Justiţie are competenţa atât de a anula, cât şi de a modifica hotărârea [a se citi <QUOT.START ID="QS0033" REF.END="QE0033" CODE="00AB"/>decizia<QUOT.END ID="QE0033" REF.START="QS0033" CODE="00BB"/>] atacată.</TXT><P>[...]<QUOT.END ID="QE0030" REF.START="QS0030" CODE="201D"/></P></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><?PAGE NO="I-2250"?><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94, din cadrul secţiunii 1, intitulată <QUOT.START ID="QS0034" REF.END="QE0034" CODE="201E"/>Dispoziţii generale<QUOT.END ID="QE0034" REF.START="QS0034" CODE="201D"/>, a titlului IX, consacrat dispoziţiilor de procedură, prevede, sub titlul <QUOT.START ID="QS0035" REF.END="QE0035" CODE="201E"/>Examinarea din oficiu a faptelor<QUOT.END ID="QE0035" REF.START="QS0035" CODE="201D"/>:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0036" REF.END="QE0036" CODE="201E"/>(1)</NO.P><TXT>În cursul procedurii, Oficiul procedează la examinarea din oficiu a faptelor; cu toate acestea, în cazul unei proceduri privind motivele relative de respingere a înregistrării, examinarea este limitată la motivele invocate şi la cererile introduse de părţi.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(2)</NO.P><TXT>Oficiul poate să nu ia în considerare faptele pe care părţile nu le-au invocat sau dovezile pe care nu le-au furnizat în timp util<QUOT.END ID="QE0036" REF.START="QS0036" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>Potrivit dispoziţiilor articolului 76 alineatul (1) din regulamentul menţionat:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0037" REF.END="QE0037" CODE="201E"/>în cadrul oricărei proceduri în faţa Oficiului, se pot administra în special următoarele mijloace de probă:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>ascultarea părţilor;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>solicitarea de informaţii;</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="I-2251"?><ITEM><NP><NO.P>(c)</NO.P><TXT>prezentarea de documente şi de mijloace de probă;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(d)</NO.P><TXT>ascultarea martorilor;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(e)</NO.P><TXT>expertiza;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(f)</NO.P><TXT>declaraţiile scrise date sub jurământ sau în mod solemn sau cu efect echivalent în conformitate cu legislaţia statului în care sunt făcute.<QUOT.END ID="QE0037" REF.START="QS0037" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Regulamentul de aplicare</P></TI></TITLE><NP><NO.P>14</NO.P><TXT>Norma 16 alineatul (3) din regulamentul de aplicare prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0038" REF.END="QE0038" CODE="201E"/>Informaţiile detaliate privind faptele, dovezile şi observaţiile, precum şi documentele justificative prevăzute la alineatul (1) şi dovezile prevăzute la alineatul (2) pot fi furnizate, în cazul în care nu au fost prezentate în acelaşi timp cu actul de opoziţie sau ca urmare a acestuia, într-un termen ulterior deschiderii procedurii de opoziţie pe care Oficiul îl stabileşte conform alineatului (2) din norma 20.<QUOT.END ID="QE0038" REF.START="QS0038" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><?PAGE NO="I-2252"?><NP><NO.P>15</NO.P><TXT>Norma 20 alineatul (2) din regulamentul menţionat prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0039" REF.END="QE0039" CODE="201E"/>Atunci când actul de opoziţie nu cuprinde informaţii detaliate privind faptele, dovezile şi observaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) din norma 16, Oficiul invită persoana care a formulat opoziţia să i le furnizeze într-un termen acordat. Orice element furnizat de către persoana care a formulat opoziţia este comunicat solicitantului, care dispune de posibilitatea de a răspunde într-un termen acordat de Oficiu.<QUOT.END ID="QE0039" REF.START="QS0039" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Istoricul cauzei</P></TI></TITLE><NP><NO.P>16</NO.P><TXT>Istoricul cauzei deduse judecăţii Tribunalului, după cum rezultă din hotărârea atacată, poate fi rezumat după cum urmează.</TXT></NP><NP><NO.P>17</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19960403">3 aprilie 1996</DATE>, Atlantic Richfield Co. a solicitat OAPI înregistrarea ca marcă comunitară a semnului verbal ARCOL, în special pentru <QUOT.START ID="QS0040" REF.END="QE0040" CODE="201E"/>produse chimice destinate conservării alimentelor<QUOT.END ID="QE0040" REF.START="QS0040" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>18</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19981020">20 octombrie 1998</DATE>, Kaul a formulat opoziţie împotriva acestei cereri, invocând existenţa unui risc de confuzie în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din<?PAGE NO="I-2253"?> Regulamentul nr. 40/94. Kaul a invocat în acest sens marca comunitară anterioară al cărei titular este, mai precis semnul verbal <QUOT.START ID="QS0041" REF.END="QE0041" CODE="201E"/>CAPOL<QUOT.END ID="QE0041" REF.START="QS0041" CODE="201D"/>, înregistrată pentru <QUOT.START ID="QS0042" REF.END="QE0042" CODE="201E"/>produse chimice pentru conservarea alimentelor, respectiv a materiilor prime pentru glazurarea şi conservarea produselor alimentare finite, mai precis a dulciurilor<QUOT.END ID="QE0042" REF.START="QS0042" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>19</NO.P><TXT>întrucât a apreciat că nu există un risc de confuzie, divizia de opoziţie a OAPI a respins opoziţia la <DATE ISO="20000630">30 iunie 2000</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>20</NO.P><TXT>În sprijinul recursului formulat împotriva acestei decizii, Kaul a arătat în special, după cum susţinuse şi în faţa diviziei de opoziţie, că marca al cărei titular este se bucură de un caracter distinctiv ridicat, astfel încât ar trebui, potrivit jurisprudenţei Curţii, să beneficieze de o protecţie sporită. în această privinţă, Kaul a afirmat că un astfel de caracter distinctiv ridicat nu ar rezulta totuşi numai din lipsa caracterului distinctiv al vocabulei <QUOT.START ID="QS0043" REF.END="QE0043" CODE="201E"/>CAPOL<QUOT.END ID="QE0043" REF.START="QS0043" CODE="201D"/> pentru produsele vizate, după cum arătase deja în faţa diviziei de opoziţie, ci şi din împrejurarea că marca menţionată dobândise un caracter notoriu prin utilizare. în susţinerea acestui caracter notoriu, Kaul a prezentat, în anexă la memoriul său depus în faţa camerei de recurs, o declaraţie pe proprie răspundere a directorului general al societăţii, precum şi o listă a clienţilor acesteia.</TXT></NP><NP><NO.P>21</NO.P><TXT>În decizia în litigiu, camera de recurs a OAPI a apreciat în special că nu putea lua în considerare un eventual caracter distinctiv ridicat al mărcii anterioare care ar avea legătură cu notorietatea acesteia, respectivul element şi probele menţionate care sunt menite să îl susţină fiind invocate pentru prima dată în sprijinul recursului formulat în faţa camerei de recurs.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2254"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Hotărârea atacată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>22</NO.P><TXT>Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la <DATE ISO="20020524">24 mai 2002</DATE>, Kaul a introdus o acţiune prin care a solicitat anularea deciziei în litigiu. Au fost invocate patru motive în sprijinul acţiunii menţionate, întemeiate, în primul rând, pe încălcarea obligaţiei de a examina elementele invocate de Kaul în faţa camerei de recurs, în al doilea rând, pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, în al treilea rând, pe încălcarea normelor fundamentale de drept procedural recunoscute în statele membre şi a normelor de procedură aplicabile în faţa OAPI şi, în al patrulea rând, pe încălcarea obligaţiei de motivare.</TXT></NP><NP><NO.P>23</NO.P><TXT>Tribunalul a admis primul motiv şi a anulat decizia în litigiu din acest motiv, fără a se pronunţa asupra celorlalte motive ale acţiunii. în această privinţă, a decis, printre altele, cele ce urmează la punctele 25-30 din hotărârea atacată:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0044" REF.END="QE0044" CODE="201E"/>25</NO.P><TXT>Trebuie, mai întâi, să se sublinieze că elementele prezentate de reclamantă în faţa camerei de recurs constau într-o declaraţie pe proprie răspundere a directorului general al reclamantei şi într-o listă a clienţilor reclamantei.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>Aceste înscrisuri, referitoare la intensitatea exploatării mărcii reclamantei, au fost prezentate de către aceasta din urmă în susţinerea argumentării deja invocate în faţa diviziei de opoziţie şi întemeiate în acel stadiu numai pe considerente referitoare la lipsa caracterului descriptiv al mărcii reclamantei, potrivit căreia această marcă s-ar bucura de un nivel ridicat de distinctivitate şi, din această cauză, ar trebui să beneficieze de o protecţie sporită.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2255"?><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>Camera de recurs, la punctele 10-12 din decizia [în litigiu], apoi OAPI, la punctul 30 din memoriul în replică, au considerat că această nouă expunere a faptelor nu putea fi luată în considerare, deoarece ar fi avut loc după expirarea termenelor stabilite de către divizia de opoziţie.</TXT></NP><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>Cu toate acestea, se impune constatarea că această poziţie nu este compatibilă cu continuitatea funcţională între organele OAPI, afirmată de Tribunal atât în ce priveşte procedura <HT TYPE="ITALIC">ex parte</HT> [hotărârea Tribunalului din <DATE ISO="19990708">8 iulie 1999</DATE>, Procter &amp; Gamble/OAPI (BABY-DRY), <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-163/98" YEAR="1999" PAGE.ECR="II-2838">T-163/98, Rec., p. II-2838, punctele 38-44</REF.DOC.ECR>, menţinută în ce priveşte acest punct prin hotărârea Curţii din <DATE ISO="20010920">20 septembrie 2001</DATE>, Procter &amp; Gamble/OAPI [...], <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-383/99 P" YEAR="2001" PAGE.ECR="I-6251">C-383/99 P, Rec., p. I-6251</REF.DOC.ECR>, şi hotărârea Tribunalului din <DATE ISO="20021212">12 decembrie 2002</DATE>, Procter &amp; Gamble/OAPI (Forma unui săpun), <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-63/01" YEAR="2003" PAGE.ECR="II-5255">T-63/01, Rec., p. II-5255, punctul 21</REF.DOC.ECR>], cât şi în ce priveşte procedura <HT TYPE="ITALIC">inter partes</HT> [hotărârea Tribunalului din <DATE ISO="20030923">23 septembrie 2003</DATE>, Henkel/OAPI — LHS (UK) (KLEENCARE), <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-308/01" YEAR="2003" PAGE.ECR="II-3253">T-308/01, Rec., p. II-3253, punctele 24-32</REF.DOC.ECR>].</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>Într-adevăr, s-a hotărât că din continuitatea funcţională între organele OAPI rezultă că, în aplicarea articolului 74 alineatul (1) <HT TYPE="ITALIC">in fine</HT> din Regulamentul nr. 40/94, camera de recurs este ţinută să îşi întemeieze decizia pe toate elementele de fapt şi de drept pe care partea interesată le-a invocat fie în procedura din faţa organului care s-a pronunţat în primă instanţă, fie, numai sub rezerva alineatului (2) din acelaşi articol, în procedura recursului (hotărârea KLEENCARE, citată anterior, punctul 32). Astfel, şi contrar celor susţinute de OAPI în ce priveşte procedura <HT TYPE="ITALIC">inter partes,</HT> continuitatea funcţională între diferitele organe ale OAPI nu înseamnă că ar fi inadmisibil, în temeiul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, ca o parte care, în faţa organului care s-a pronunţat în primă instanţă, nu a prezentat anumite elemente de fapt sau de drept în termenele acordate de acest organ să facă uz în faţa camerei de recurs de elementele menţionate. Continuitatea funcţională are drept consecinţă, dimpotrivă, că este admisibil ca o astfel de parte să se prevaleze de elementele menţionate, în faţa camerei de recurs, cu condiţia respectării, în faţa acestui organ, a articolului 74 alineatul (2) din regulamentul menţionat.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2256"?><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>în consecinţă, în speţă, din moment ce prezentarea elementelor de fapt în litigiu nu este tardivă, în sensul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, ci s-a făcut în anexa la memoriul depus de către reclamantă în faţa camerei de recurs la <DATE ISO="20001030">30 octombrie 2000</DATE>, adică în termenul de patru luni prevăzut la articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94, aceasta din urmă nu putea refuza să ia în considerare respectivele elemente.<QUOT.END ID="QE0044" REF.START="QS0044" CODE="201D"/></TXT></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>24</NO.P><TXT>La punctul 34 din hotărârea menţionată, Tribunalul a statuat: <QUOT.START ID="QS0045" REF.END="QE0045" CODE="201E"/>camera de recurs nu putea, fără să încalce articolul 74 din Regulamentul nr. 40/94, să refuze examinarea elementelor de fapt prezentate de reclamantă în memoriul din <DATE ISO="20001030">30 octombrie 2000</DATE> în vederea dovedirii nivelului de distinctivitate ridicat al mărcii anterioare, care rezultă din utilizarea, revendicată de către reclamantă, a acestei mărci pe piaţă<QUOT.END ID="QE0045" REF.START="QS0045" CODE="201D"/>.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la recurs</P></TI></TITLE><NP><NO.P>25</NO.P><TXT>În recursul formulat, OAPI solicită Curţii să anuleze hotărârea atacată şi să retrimită cauza la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe asupra celorlalte motive ale acţiunii. De asemenea, solicită obligarea celorlalte părţi în proces la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>Kaul solicită respingerea recursului şi obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2257"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Argumentele părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>Prin unicul său motiv de recurs, care cuprinde două aspecte, OAPI susţine că, prin aprecierea făcută la punctele 29 şi 30 din hotărârea atacată potrivit căreia camera de recurs a OAPI era ţinută, în cadrul unei proceduri de opoziţie, să ia în considerare elementele de fapt şi de probă invocate pentru prima dată în susţinerea memoriului menţionat la articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94, Tribunalul a încălcat diferite prevederi ale regulamentului menţionat şi ale regulamentului de aplicare.</TXT></NP><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>Prin primul aspect al acestui motiv, OAPI arată că, declarând la punctele menţionate că principiul continuităţii funcţionale constrânge camera de recurs la o astfel de apreciere, Tribunalul a interpretat şi a aplicat incorect dispoziţiile coroborate ale articolului 42 alineatul (3) din Regulamentul nr. 40/94, ale normei 16 alineatul (3) şi ale normei 20 alineatul (2) din regulamentul de aplicare, precum şi ale articolului 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94.</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>Termenul acordat de OAPI părţii care a formulat opoziţia, în temeiul primelor trei dispoziţii legale menţionate mai sus, pentru a prezenta faptele şi probele în susţinerea opoziţiei sale constituie un termen imperativ, la expirarea căruia o atare prezentare în faţa diviziei de opoziţie ar fi exclusă, cu excepţia prelungirii termenului amintit de către OAPI.</TXT></NP><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>Faptele şi probele care nu au fost prezentate în termenul menţionat nu ar mai putea fi prezentate în faţa camerei de recurs şi nici să conducă la anularea deciziei<?PAGE NO="I-2258"?> pronunţate de către divizia de opoziţie. Contrar hotărârii Tribunalului, continuitatea funcţională între diviziile de opoziţie şi camerele de recurs, consacrată la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94, s-ar referi la competenţa decizională a organelor menţionate, dar nu ar putea lipsi de efect termenele stricte prevăzute de legislaţia comunitară în vederea organizării modului de derulare a procedurii de opoziţie.</TXT></NP><NP><NO.P>31</NO.P><TXT>Totodată, o astfel de interpretare ar fi impusă de <HT TYPE="ITALIC">ratio legis</HT> a procedurii de opoziţie, care urmăreşte să permită identificarea din timp a conflictelor între mărci şi luarea unei decizii administrative rapide în această privinţă. O decizie de respingere a opoziţiei nu ar avea, de altfel, un caracter definitiv, din moment ce, în temeiul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94, aceasta nu împiedică introducerea ulterioară a unei acţiuni în anulare sau a unei cereri reconvenţionale, în cadrul unei acţiuni în contrafacere, întemeiate pe motive identice celor invocate în susţinerea opoziţiei.</TXT></NP><NP><NO.P>32</NO.P><TXT>Prin al doilea aspect al motivului, OAPI susţine că Tribunalul a încălcat articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94 atunci când a apreciat, la punctele 29 şi 30 din hotărârea atacată, că, în măsura în care intervine în termenul de patru luni menţionat la articolul indicat mai sus, prezentarea elementelor de fapt sau de probă în cadrul recursului are loc <QUOT.START ID="QS0046" REF.END="QE0046" CODE="201E"/>în timp util<QUOT.END ID="QE0046" REF.START="QS0046" CODE="201D"/> în sensul articolului 74 alineatul (2) din regulamentul menţionat, astfel încât camera de recurs trebuia să ia în considerare aceste elemente.</TXT></NP><NP><NO.P>33</NO.P><TXT>În principal, OAPI susţine, în această privinţă, că articolul 74 alineatul (2) nu este menit a se aplica atunci când prezentarea elementelor de fapt sau de probă este supusă, ca în situaţia de faţă, unui termen imperativ în faţa organului care se pronunţă în primă instanţă. Recurgând la termenii <QUOT.START ID="QS0047" REF.END="QE0047" CODE="201E"/>en temps utile<QUOT.END ID="QE0047" REF.START="QS0047" CODE="201D"/>, <QUOT.START ID="QS0048" REF.END="QE0048" CODE="201E"/>not in due time<QUOT.END ID="QE0048" REF.START="QS0048" CODE="201D"/> sau <QUOT.START ID="QS0049" REF.END="QE0049" CODE="201E"/>verspätet<QUOT.END ID="QE0049" REF.START="QS0049" CODE="201D"/>, dispoziţia menţionată ar traduce exact preocuparea de a evita unele întârzieri nejustificate atunci când nu sunt stabilite astfel de termene imperative.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2259"?><NP><NO.P>34</NO.P><TXT>În subsidiar, OAPI arată că Tribunalul ar fi restrâns fără temei domeniul de aplicare al articolului 74 alineatul (2), apreciind că această dispoziţie nu are vocaţie de aplicare în cadrul procedurii recursului decât atunci când prezentarea elementelor de fapt şi de probă intervine după expirarea termenului de patru luni menţionat la articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94. Într-adevăr, articolul 74 alineatul (2) din acest regulament trebuie să poată fi aplicat şi în alte împrejurări, de exemplu pentru că prezentarea acestora ar fi putut şi ar fi trebuit să aibă loc deja în faţa diviziei de opoziţie.</TXT></NP><NP><NO.P>35</NO.P><TXT>Potrivit Kaul, care abordează motivul invocat în ansamblu, Tribunalul a hotărât în mod întemeiat că elementele noi trebuie avute în vedere de camerele de recurs, în măsura în care prezentarea acestora, inclusiv în faţa camerelor de recurs, nu este tardivă în sensul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94. Acesta este cazul în situaţia de faţă, susţinerea în litigiu intervenind în termenul menţionat la articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94.</TXT></NP><NP><NO.P>36</NO.P><TXT>Camera de recurs ar constitui o a doua instanţă chemată să judece din nou fondul, fără nicio restricţie, înainte de orice control jurisdicţional, care, fiind încredinţat Tribunalului şi Curţii, ar fi limitat la aspecte de drept.</TXT></NP><NP><NO.P>37</NO.P><TXT>Articolul 61 alineatul (2) şi articolul 76 din Regulamentul nr. 40/94 ar confirma faptul că respectiva cameră de recurs dispune de competenţe identice cu cele ale entităţii care s-a pronunţat în primă instanţă, în special în ceea ce priveşte invitarea părţilor să prezinte observaţii şi dispunerea unor măsuri de administrare a probelor. Coroborat cu aceste dispoziţii, articolul 62 alineatul (1) din regulamentul menţionat sugerează că respectiva cameră de recurs este ţinută să decidă, având în vedere toate faptele de care dispune, dacă apreciază că este în măsură să adopte o decizie cu dispozitiv identic celui al deciziei care îi este deferită.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2260"?><NP><NO.P>38</NO.P><TXT>Din articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 ar rezulta că, în procedurile <HT TYPE="ITALIC">inter partes,</HT> prezentarea faptelor şi a probelor revine numai părţilor. Astfel, părţile ar trebui să îşi păstreze dreptul de a aprofunda dezbaterea în stadiul recursului în special în lumina deciziei pronunţate în primă instanţă.</TXT></NP><NP><NO.P>39</NO.P><TXT>Pe de altă parte, ar fi conform atât cu principiile securităţii juridice şi economiei procedurii, cât şi cu finalitatea procedurii de opoziţie, care urmăreşte să permită soluţionarea conflictelor între mărci înainte de înregistrarea mărcii, în interesul unei bune funcţionări a pieţei interne, ca decizia OAPI să fie adoptată pe o bază factuală cât mai largă cu putinţă.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Aprecierea Curţii</P></TI></TITLE><NP><NO.P>40</NO.P><TXT>Întrucât cele două aspecte ale motivului sunt în strânsă legătură, este necesar să fie examinate împreună.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94</P></TI></TITLE><NP><NO.P>41</NO.P><TXT>În vederea pronunţării asupra motivului apreciat în ansamblu, trebuie, în primul rând, să se constate că, după cum rezultă din modul de redactare a articolului 74<?PAGE NO="I-2261"?> alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, OAPI poate să nu ţină cont de faptele care nu au fost invocate sau de probele care nu au fost prezentate în timp util de către părţi.</TXT></NP><NP><NO.P>42</NO.P><TXT>Contrar susţinerilor OAPI, dintr-un astfel de mod de redactare rezultă că, de regulă şi cu excepţia dispoziţiilor contrare, prezentarea faptelor şi a probelor de către părţi rămâne posibilă după expirarea termenelor prevăzute pentru o astfel de prezentare, în aplicarea dispoziţiilor Regulamentului nr. 40/94, şi că în niciun caz nu există vreo interdicţie în privinţa OAPI de a ţine seama de faptele şi de probele invocate sau prezentate tardiv.</TXT></NP><NP><NO.P>43</NO.P><TXT>în schimb, rezultă la fel de clar din modul de redactare menţionat că invocarea sau prezentarea tardivă a faptelor şi a probelor nu este de natură a conferi părţii respective un drept necondiţionat ca respectivele fapte sau probe să fie luate în considerare de către OAPI. Precizând că acesta din urmă <QUOT.START ID="QS0050" REF.END="QE0050" CODE="201E"/>poate<QUOT.END ID="QE0050" REF.START="QS0050" CODE="201D"/> să hotărască, într-o asemenea situaţie, să nu ţină seama de respectivele fapte şi probe, articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 învesteşte OAPI cu o largă putere de apreciere în a hotărî, motivându-şi decizia sub acest aspect, dacă este necesar sau nu să ia în considerare aceste elemente.</TXT></NP><NP><NO.P>44</NO.P><TXT>Atunci când este în situaţia de a se pronunţa în cadrul unei proceduri de opoziţie, o astfel de luare în considerare de către OAPI se poate justifica, în special în cazul în care acesta consideră că, pe de o parte, elementele invocate tardiv sunt, la prima vedere, de natură a avea o reală pertinenţă în ceea ce priveşte soluţionarea opoziţiei cu care este sesizat şi, pe de altă parte, stadiul procedurii în care are loc această prezentare tardivă şi circumstanţele care o încadrează nu se opun acestei luări în considerare.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2262"?><NP><NO.P>45</NO.P><TXT>După cum a arătat în mod întemeiat OAPI, faptul de a-l obliga pe acesta din urmă să ia în considerare, în toate ipotezele, faptele şi probele prezentate de părţile într-o procedură de opoziţie în afara termenului acordat în acest scop în temeiul dispoziţiilor Regulamentului nr. 40/94 ar însemna să lipsească dispoziţiile menţionate de orice efect util</TXT></NP><NP><NO.P>46</NO.P><TXT>în schimb, interpretarea reţinută la punctele 42-44 din prezenta hotărâre în legătură cu articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 este de natură a menţine un astfel de efect util, permiţând în acelaşi timp concilierea diverselor cerinţe imperative.</TXT></NP><NP><NO.P>47</NO.P><TXT>Pe de o parte, într-adevăr, este conform principiului bunei administrări şi necesităţii de a asigura buna desfăşurare şi eficienţa procedurilor ca părţile să fie stimulate să respecte termenele pe care le acordă OAPI pentru instrumentarea cauzei, împrejurarea că acesta din urmă poate, eventual, să hotărască să nu ia în considerare faptele şi probele invocate de părţi în afara termenelor acordate ar trebui, de la sine, să aibă un astfel de efect stimulator.</TXT></NP><NP><NO.P>48</NO.P><TXT>Pe de altă parte, menţinând totuşi posibilitatea ca organul chemat să judece litigiul să ia în considerare faptele şi probele prezentate tardiv de către părţi, interpretarea menţionată este, cel puţin în ce priveşte procedura de opoziţie, de natură a contribui să se evite ca mărcile a căror utilizare ar putea fi contestată ulterior cu succes pe calea procedurii în anulare sau cu ocazia unei proceduri în contrafacere să facă obiectul unei înregistrări. Or, astfel cum a statuat deja Curtea, motive de securitate juridică şi de bună administrare militează în acest sens (a se vedea în special hotărârea din <DATE ISO="20030506">6 mai 2003</DATE>, Libertel, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-104/01" YEAR="2003" PAGE.ECR="I-3793">C-104/01, Rec., p. I-3793, punctul 59</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2263"?><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la natura procedurii în faţa camerei de recurs a OAPI şi cu privire la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94</P></TI></TITLE><NP><NO.P>49</NO.P><TXT>În al doilea rând, trebuie subliniat că niciun motiv de principiu referitor la natura procedurii care se desfăşoară în faţa camerei de recurs sau la competenţa acestui organ nu exclude ca respectiva cameră să ia în considerare, în vederea soluţionării recursului cu care este sesizată, faptele sau probele invocate pentru prima dată în stadiul acestui recurs.</TXT></NP><NP><NO.P>50</NO.P><TXT>În această privinţă, trebuie amintit că litigiile apărute ca urmare a unei opoziţii formulate împotriva unei cereri de înregistrare a mărcii sunt supuse, teoretic, unui nivel cvadruplu de control</TXT></NP><NP><NO.P>51</NO.P><TXT>Într-adevăr, într-o primă fază, o procedură revine OAPI, diviziilor sale de opoziţie mai întâi şi, în recurs, camerelor sale de recurs, care, în pofida garanţiilor de independenţă de care beneficiază atât ele, cât şi membrii acestora, sunt totuşi organe ale OAPI. După această procedură urmează, într-o a doua fază, un eventual control jurisdictional care implică Tribunalul şi, după caz, Curtea, în recurs.</TXT></NP><NP><NO.P>52</NO.P><TXT>După cum prevede articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, Tribunalul poate anula sau modifica decizia camerei de recurs a OAPI numai <QUOT.START ID="QS0051" REF.END="QE0051" CODE="201E"/>pe motive de necompetenţă, încălcarea unor norme fundamentale de procedură, nerespectarea tratatului, nerespectarea dispoziţiilor [prezentului] regulament sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia sau abuzul de putere<QUOT.END ID="QE0051" REF.START="QS0051" CODE="201D"/>.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2264"?><NP><NO.P>53</NO.P><TXT>Rezultă în special din această dispoziţie că Tribunalul poate anula sau modifica decizia care face obiectul acţiunii numai dacă, la momentul când aceasta a fost pronunţată, era viciată prin unul dintre aceste motive de anulare sau de modificare, în schimb, Tribunalul nu va putea anula sau modifica decizia respectivă pentru motive care survin ulterior pronunţării acesteia (hotărârea din <DATE ISO="20060511">11 mai 2006</DATE>, Sunrider/OAPI, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-416/04 P" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-4237">C-416/04 P, Rec., p. I-4237, punctele 54 şi 55</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>54</NO.P><TXT>Totodată, rezultă din dispoziţia menţionată că, după cum a hotărât Tribunalul în mod întemeiat şi constant, faptele neinvocate de către părţi în faţa organelor OAPI nu mai pot fi invocate în faza acţiunii introduse în faţa acestei instanţe comunitare, într-adevăr, Tribunalul este chemat să aprecieze legalitatea deciziei camerei de recurs prin controlul aplicării dreptului comunitar de către aceasta, mai ales în lumina elementelor de fapt care au fost aduse la cunoştinţa amintitei camere (a se vedea în acest sens hotărârea din <DATE ISO="20060718">18 iulie 2006</DATE>, Rossi/OAPI, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-214/05 P" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-7057">C-214/05 P, Rec, p. I-7057, punctul 50</REF.DOC.ECR>). Tribunalul nu ar putea, în schimb, să efectueze un astfel de control luând în considerare noi elemente de fapt invocate în faţa sa.</TXT></NP><NP><NO.P>55</NO.P><TXT>în logica arhitecturii instituţionale amintite la punctele 50 şi 51 din prezenta hotărâre, controlul jurisdicţional exercitat astfel de către Tribunal nu ar putea consta într-o simplă repetare a unui control efectuat anterior de către camera de recurs a OAPI.</TXT></NP><NP><NO.P>56</NO.P><TXT>În această privinţă, rezultă din articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 că, în urma examinării în fond a recursului, camera de recurs se pronunţă asupra recursului şi poate, procedând astfel, <QUOT.START ID="QS0052" REF.END="QE0052" CODE="201E"/>să exercite competenţele organului care a pronunţat hotărârea atacată<QUOT.END ID="QE0052" REF.START="QS0052" CODE="201D"/>, adică, în situaţia de faţă, să se pronunţe asupra opoziţiei, prin respingerea acesteia sau prin declararea temeiniciei sale, prin confirmarea sau infirmarea, în acest mod, a deciziei atacate.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2265"?><NP><NO.P>57</NO.P><TXT>Astfel, rezultă din articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 că, prin intermediul recursului cu care este sesizată, camera de recurs este chemată să efectueze o nouă examinare completă a fondului opoziţiei, atât în drept, cât şi în fapt.</TXT></NP><NP><NO.P>58</NO.P><TXT>După cum a amintit Kaul, rezultă, de altfel, din articolul 61 alineatul (2) şi din articolul 76 din Regulamentul nr. 40/94 că, în vederea examinării fondului recursului cu care este sesizată, camera de recurs invită părţile, de câte ori este necesar, să îşi prezinte observaţiile asupra notificărilor pe care li le adresează şi că, de asemenea, poate să dispună măsuri de instrumentare, printre care figurează prezentarea elementelor de fapt sau de probă. Articolul 62 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 precizează în continuare că, în cazul în care camera de recurs retrimite cauza spre soluţionare organului care a pronunţat decizia atacată, acest ultim organ este legat de motivarea şi dispozitivul deciziei camerei de recurs, <QUOT.START ID="QS0053" REF.END="QE0053" CODE="201E"/>cu condiţia ca împrejurările cauzei să fi rămas aceleaşi<QUOT.END ID="QE0053" REF.START="QS0053" CODE="201D"/>. Astfel de dispoziţii demonstrează la rândul lor că există posibilitatea ca substratul faptic să se îmbogăţească în diversele stadii ale procedurii în faţa OAPI.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la articolul 42 alineatul (3) şi la articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94</P></TI></TITLE><NP><NO.P>59</NO.P><TXT>În al treilea rând, rezultă din articolul 42 alineatul (3) din Regulamentul nr. 40/94 că persoana care a formulat opoziţie la înregistrarea unei mărci pentru motivul că aceasta ar trebui refuzată în temeiul articolului 8 alineatul (1) al acestui regulament poate prezenta fapte, probe şi observaţii în susţinerea opoziţiei menţionate în termenul acordat de OAPI în acest scop.</TXT></NP><NP><NO.P>60</NO.P><TXT>Spre deosebire de articolul 42 alineatul (3), articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94, care precizează condiţiile de introducere a recursului în faţa camerei de recurs, nu se referă la prezentarea faptelor şi a probelor, ci exclusiv la depunerea, într-un termen de patru luni, a unui memoriu în care să se expună motivele de recurs.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2266"?><NP><NO.P>61</NO.P><TXT>Rezultă că, în mod contrar celor reţinute de Tribunal la punctul 30 din hotărârea atacată, articolul 59 nu ar putea fi interpretat în sensul că oferă autorului unui astfel de recurs un nou termen în vederea prezentării faptelor şi a probelor în sprijinul opoziţiei sale.</TXT></NP><NP><NO.P>62</NO.P><TXT>Aşadar, numai săvârşind o eroare de drept Tribunalul a considerat la punctul menţionat că astfel de fapte şi probe sunt prezentate <QUOT.START ID="QS0054" REF.END="QE0054" CODE="201E"/>în timp util<QUOT.END ID="QE0054" REF.START="QS0054" CODE="201D"/> în sensul articolului 74 alineatul (2) şi a dedus din aceasta că respectiva cameră de recurs este ţinută să le ia în considerare în decizia pe care este chemată să o pronunţe asupra recursului cu care este sesizată.</TXT></NP><NP><NO.P>63</NO.P><TXT>Într-adevăr, rezultă din punctele 41-43 din prezenta hotărâre că, din moment ce astfel de fapte şi probe nu au fost invocate şi prezentate de către partea interesată în termenele care i-au fost acordate în acest scop în temeiul dispoziţiilor Regulamentului nr. 40/94 şi nici <QUOT.START ID="QS0055" REF.END="QE0055" CODE="201E"/>în timp util<QUOT.END ID="QE0055" REF.START="QS0055" CODE="201D"/> în sensul articolului 74 alineatul (2) din regulamentul menţionat, cum este cazul de faţă, partea respectivă nu beneficiază de un drept necondiţionat ca acestea să fie luate în considerare de camera de recurs, aceasta din urmă dispunând, dimpotrivă, de o marjă de apreciere în a hotărî dacă este necesar sau nu să procedeze la o astfel de luare în considerare în vederea adoptării deciziei pe care este chemată să o pronunţe.</TXT></NP><NP><NO.P>64</NO.P><TXT>Rezultă din toate cele arătate anterior că, apreciind, la punctele 29 şi 30 ale hotărârii atacate, că respectiva cameră de recurs este ţinută să ia în considerare faptele şi probele pe care partea care a formulat opoziţia la o cerere de înregistrare a unei mărci le prezintă, pentru prima dată, în memoriul pe care îl depune în sprijinul recursului său introdus în faţa camerei menţionate contra unei decizii pronunţate de o divizie de opoziţie şi anulând decizia în litigiu din unicul motiv că respectiva cameră de recurs a refuzat, în cazul respectiv, o astfel de luare în considerare, Tribunalul a încălcat dispoziţiile coroborate ale articolului 42 alineatul (3), ale articolului 59 şi ale articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2267"?><NP><NO.P>65</NO.P><TXT>Rezultă că hotărârea atacată trebuie anulată.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la acţiunea în primă instanţă</P></TI></TITLE><NP><NO.P>66</NO.P><TXT>Conform articolului 61 primul paragraf din Statutul Curţii de Justiţie, în caz de anulare a hotărârii Tribunalului, Curtea poate fie să se pronunţe ea însăşi definitiv asupra litigiului, atunci când acesta este în stare de judecată, fie să retrimită cauza la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe.</TXT></NP><NP><NO.P>67</NO.P><TXT>În cazul de faţă, Curtea constată, după cum o făcuse anterior şi Tribunalul la punctul 27 din hotărârea atacată, că, la punctele 10-12 din decizia în litigiu, camera de recurs a refuzat să ia în considerare faptele şi probele invocate de Kaul în sprijinul recursului său, considerând, în esenţă, că o astfel de luare în considerare era exclusă din oficiu, din moment ce faptele şi probele nu fuseseră prezentate anterior în faţa diviziei de opoziţie, în termenele acordate de către aceasta din urmă.</TXT></NP><NP><NO.P>68</NO.P><TXT>Or, această teză a camerei de recurs, susţinută de OAPI atât în faţa Tribunalului, cât şi în cadrul prezentului recurs, încalcă articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94. într-adevăr, după cum rezultă din punctele 41-43 din prezenta hotărâre, dispoziţia menţionată învesteşte camera de recurs, în faţa căreia au fost astfel prezentate tardiv faptele sau probele, cu o marjă de apreciere în a hotărî dacă este<?PAGE NO="I-2268"?> sau nu necesar să le ia în considerare pe acestea din urmă în vederea adoptării deciziei pe care este chemată să o pronunţe.</TXT></NP><NP><NO.P>69</NO.P><TXT>În loc să exercite puterea de apreciere cu care este astfel învestită, camera de recurs a apreciat în mod eronat, în speţă, că este lipsită de orice putere de apreciere în ce priveşte eventuala luare în considerare a faptelor şi probelor în cauză.</TXT></NP><NP><NO.P>70</NO.P><TXT>Rezultă că decizia în litigiu trebuie anulată.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>71</NO.P><TXT>Potrivit articolului 122 primul paragraf din Regulamentul de procedură, atunci când recursul nu este fondat, iar Curtea soluţionează ea însăşi în mod definitiv litigiul, aceasta se pronunţă asupra cheltuielilor de judecată. în temeiul articolului 69 alineatul (2) din acelaşi regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 118, partea care cade în pretenţii este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP><NP><NO.P>72</NO.P><TXT>În cauza de faţă, trebuie subliniat că, deşi hotărârea atacată este anulată, Curtea, prin prezenta hotărâre, admite acţiunea societăţii Kaul şi anulează decizia camerei de recurs a OAPI. Rezultă că este necesară obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată suportate de Kaul atât în primă instanţă, cât şi în cadrul recursului, potrivit concluziilor acesteia din urmă.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2269"?><JURISDICTION><INTRO><P>Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară şi hotărăşte:</P></INTRO><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1)</NO.P><TXT>Anulează hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene din <DATE ISO="20041110">10 noiembrie 2004</DATE>, Kaul/OAPI - Bayer (ARCOL) (T-164/02).</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Anulează decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) (OAPI) din <DATE ISO="20020304">4 martie 2002</DATE> (cauza R 782/2000-3).</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3)</NO.P><TXT>Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în procedura în primă instanţă, cât şi în recurs.</TXT></NP></ITEM></LIST></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><P>Semnături</P></SIGNATURE.CASE><?PAGE NO="I-2270"?></JUDGMENT> 