(1)

La 13 august 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 2 ) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de anumiți alcooli grași și amestecurile lor (denumite în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) originare din India, Indonezia și Malaysia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 30 iunie 2010 de către doi producători din Uniune, Cognis GmbH și Sasol Olefins & Surfactants GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”). Ambele societăți sus-menționate sunt constituite conform legislației germane și dețin unități de producție în Germania, Franța și Italia. Aceste două societăți reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală a Uniunii de produs care face obiectul anchetei. Plângerea cuprindea elemente de probă prima facie referitoare la existența dumpingului în ceea ce privește produsul sus-menționat originar din țările în cauză, precum și a unui prejudiciu material care rezultă din acesta, elemente considerate ca fiind suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Reclamanții, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, importatorii/comercianții și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, producătorii-exportatori cunoscuți și reprezentanții țărilor exportatoare în cauză, au fost anunțați în mod oficial de către Comisie cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați în reclamație, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Patru importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Având în vedere numărul scăzut de importatori care s-au făcut cunoscuți, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare.

(6)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune, importatorilor și tuturor utilizatorilor și furnizorilor cunoscuți ca fiind interesați, precum și tuturor celorlalte părți interesate care au solicitat acest lucru în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(7)

Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune, doi importatori, 21 de utilizatori din Uniune, doi producători-exportatori din India, doi producători-exportatori din Indonezia și comercianții lor afiliați, precum și de la trei producători-exportatori din Malaysia și comercianții lor afiliați.

(8)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea preliminară a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(9)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada 1 iulie 2009-30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(10)

Produsul în cauză este reprezentat de alcooli grași saturați având lungimi ale lanțului de atomi de carbon de C8, C10, C12, C14, C16 sau C18 (fără a include izomerii cu catenă ramificată), incluzând alcooli grași saturați individuali (denumiți și „monocatenari”) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C6-C8, C6-C10, C8-C10, C10-C12 (categorizate adesea ca C8-C10), amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C12-C14, C12-C16, C12-C18, C14-C16 (categorizate adesea ca C12-C14) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C16-C18, provenind din India, Indonezia și Malaysia (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) și încadrându-se în prezent la codurile NC ex290516 85, 2905 17 00, ex290519 00 și ex382370 00.

(11)

Produsul care face obiectul anchetei constituie un produs intermediar produs din surse naturale (oleo-chimice) sau sintetice (petrochimice), precum grăsimile și uleiurile naturale, țițeiul, gazul natural, lichidele din gaze naturale și cărbunele. Acesta este utilizat mai ales ca materie primă pentru producerea de sulfați, etoxilați și eter sulfați de alcooli grași (așa-numiții agenți tensioactivi). Agenții tensioactivi sunt utilizați la fabricarea de detergenți, produse de menaj, produse de curățare și produse de îngrijire personală.

(12)

S-a constatat că produsul exportat în Uniune din India, Indonezia și Malaysia, produsul fabricat și vândut pe piața internă a acestor țări, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(13)

În timpul desfășurării anchetei, anumite părți au afirmat că unul dintre reclamanți a produs, în una dintre unitățile sale de producție, un produs conținând izomeri cu catenă ramificată care nu intră în domeniul acoperit prin definiția produsului și că, prin urmare, un astfel de produs nu ar trebui să fie luat în considerare în calitate de produs similar. Se concluzionează în mod provizoriu că această afirmație este justificată și, prin urmare, datele referitoare la acest producător nu au fost utilizate în cadrul examinării prejudiciului. Ar trebui precizat faptul că, din același motiv, două alte societăți, dintre care o societate cooperantă la anchetă, au fost excluse din definiția industriei din Uniune.

(14)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor interne reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. S-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de fiecare producător-exportator pe piața internă sunt reprezentative.

(15)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(16)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(17)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(18)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(19)

Ambii producători-exportatori din India au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către acești clienți independenți pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(20)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(21)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de impozitele indirecte, costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioane.

(22)

Ambii producători-exportatori au afirmat că vânzările lor către unul dintre reclamanții din Uniune în cursul PA ar trebui excluse din calculul marjei de dumping, întrucât vânzările respective au fost efectuate în cantități semnificative și la prețuri deosebit de negociate. Cu toate acestea, nu există niciun temei juridic în baza căruia astfel de exporturi ale produsului în cauză să nu fie luate în considerare pentru calcularea dumpingului. Prin urmare, argumentele celor doi producători-exportatori sunt respinse.

(23)

Ambii producători-exportatori au solicitat o ajustare în temeiul conversiei monetare argumentând că, începând din noiembrie 2009, rupia indiană (INR) a suferit o apreciere semnificativă față de euro (EUR), ceea ce ar avea un efect de denaturare a calculelor privind dumpingul. În baza acestui argument privind vânzările efectuate în EUR începând din ianuarie 2010, s-a solicitat ca, în vederea conversiei valorii vânzărilor respective în INR, cursul de schimb aplicabil lunii în cursul căreia vânzările fuseseră efectuate să fie înlocuit cu cursul de schimb în vigoare cu două luni în urmă. Articolul 2 alineatul (10) litera (j) prevede ajustarea în baza conversiei monetare în anumite circumstanțe. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că aprecierea INR nu s-a produs decât în a doua jumătate a PA. În plus, cele două societăți indiene au mărit în mod frecvent prețurile aplicabile principalilor lor clienți din Uniune în cursul acestei perioade, într-un ritm destul de regulat, iar prețurile practicate în Uniune de către reclamanți au înregistrat, de asemenea, o creștere constantă în cea de-a doua jumătate a PA. Prin urmare, nu există dovezi clare potrivit cărora aprecierea INR nu s-a reflectat în același timp și în prețurile aplicate de către producătorii-exportatori indieni clienților lor din UE sau a avut un efect penalizator excesiv asupra calculelor privind dumpingul. Argumentele prezentate de către cele două societăți au fost, așadar, respinse.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori indieni cooperanți au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(25)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori indieni cooperanți și luând în considerare informațiile statistice disponibile, în India nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru India a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(26)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(27)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul vânzărilor interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. S-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de fiecare producător-exportator pe piața internă sunt reprezentative.

(28)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(29)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(30)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(31)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(32)

Atunci când un producător-exportator nu a realizat vânzări interne ale unui anumit tip de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(33)

În momentul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe datele efective privind producția și vânzările de produs similar, în cursul unor operațiuni comerciale normale, ale producătorului-exportator.

(34)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate în Singapore și în Uniune.

(35)

În cazul în care vânzările la export către Uniune s-au efectuat fie direct către clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul societăților comerciale afiliate situate în Singapore, prețurile la export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(36)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților comerciale afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către acești comercianți afiliați clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(37)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(38)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de impozitele indirecte, costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioane.

(39)

O societate a solicitat o ajustare în temeiul diferențelor legate de caracteristicile fizice, pe motivul că exportă către UE produsul care face obiectul anchetei atât sub formă solidă, cât și sub formă lichidă, însă pe piața internă nu îl vinde decât sub formă solidă, iar prețurile pentru acest produs sub formă lichidă sunt mai mici decât cele ale produsului sub formă solidă. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat o cuantificare a ajustării respective. O simplă comparație a prețurilor de export ale produsului care face obiectul anchetei sub formă solidă și sub formă lichidă nu poate constitui o bază de acordare a unei ajustări pentru diferențe legate de caracteristicile fizice. În plus, sistemul de contabilitate al societății nu permite o separare adecvată a diferențelor în materie de costuri între produsul respectiv sub formă solidă și sub formă lichidă. Prin urmare, întrucât nu a existat nicio metodă fiabilă de calculare a unei potențiale ajustări, argumentul a trebuit să fie respins.

(40)

Reclamanții au afirmat că în Indonezia costul energiei este denaturat din cauza prețurilor foarte scăzute și subvenționate ale energiei. Cu toate acestea, reclamanții nu au furnizat nicio informație fundamentată privind modul în care o asemenea denaturare a costului energiei utilizate pentru producția națională și exportată ar afecta calcularea dumpingului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori indonezieni cooperanți au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(42)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori indonezieni cooperanți și luând în considerare informațiile statistice disponibile, în Indonezia nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru Indonezia a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(43)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(44)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor interne reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. Pentru doi dintre producătorii-exportatori cooperanți s-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de producătorii-exportatori pe piața internă sunt reprezentative. Pentru celălalt producător-exportator cooperant nu s-au constatat vânzări interne către clienți independenți în cursul PA.

(45)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(46)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(47)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și ale căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(48)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(49)

Atunci când un producător-exportator nu a realizat vânzări interne ale unui anumit tip de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(50)

În momentul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe datele efective privind producția și vânzările de produs similar, în cursul unor operațiuni comerciale normale, ale producătorului-exportator.

(51)

Pentru producătorul-exportator care nu a realizat vânzări interne în cursul PA, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază, pe media ponderată a sumelor reale stabilite pentru ceilalți doi producători-exportatori care fac obiectul anchetei în ceea ce privește producția și vânzările de produs similar pe piața din Malaysia.

(52)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate stabilite în Uniune.

(53)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(54)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către aceste societăți afiliate clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(55)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(56)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare și costurile de credit.

(57)

Un producător-exportator din Malaysia a afirmat că societatea sa afiliată din Uniune este, de fapt, serviciul de export al fabricantului. Pe această bază, societatea a declarat că în cazul în care, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ar fi efectuate ajustări complete în temeiul cheltuielilor legate de vânzare, al costurilor administrative și al altor cheltuieli generale, precum și al profiturilor, acest lucru ar genera deduceri excesive în momentul determinării prețului franco fabrică. În această privință, s-a constatat că pentru clienții din Uniune au fost emise facturi de către societatea afiliată, iar aceasta din urmă a perceput plăți din partea clienților din Uniune. În plus, se specifică faptul că vânzările realizate de către societatea afiliată au inclus o marjă de profit. De asemenea, conturile financiare ale comerciantului au arătat că a suportat costuri legate de vânzare, costuri administrative și alte cheltuieli generale normale între import și revânzare. Prin urmare, se pare că societatea afiliată îndeplinește, într-adevăr, funcțiile tipice ale unui importator. În consecință, afirmația societății a fost respinsă.

(58)

În ceea ce privește Malaysia, reclamanții au prezentat același argument privind costurile legate de energie ca cel prezentat în considerentul (40) pentru Indonezia. Acest argument a trebuit, de asemenea, să fie respins din aceleași motive.

(59)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți din Malaysia au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(60)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori cooperanți din Malaysia și, luând în considerare informațiile statistice disponibile, în Malaysia nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru Malaysia a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(61)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(62)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către doi producători cunoscuți și de câțiva alți producători foarte mici din Uniune. Pentru a stabili producția totală a Uniunii s-au utilizat toate informațiile disponibile referitoare la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei. Pe această bază, s-a estimat că producția totală a Uniunii era cuprinsă între 400 000 și 500 000 de tone în cursul PA. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală a Uniunii constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(63)

Anumite părți interesate au declarat că unul dintre reclamanți nu ar trebui considerat ca făcând parte din industria Uniunii, deoarece societatea respectivă a importat produsul în cauză în timpul PA. Cu toate acestea, s-a stabilit că procentajul de produs importat de această societate din țările în cauză în cursul PA este relativ mic și, prin urmare, neglijabil față de producția de produs similar a acesteia. În plus, aceste importuri erau, în principal, de natură temporară. Prin urmare, se poate confirma faptul că activitatea principală a societății respective este producerea și vânzarea în UE a produsului care face obiectul anchetei, iar interesul său principal este acela al unui producător din Uniune. În consecință, se stabilește în mod provizoriu că argumentul de mai sus nu este justificat.

(64)

Consumul s-a stabilit pe baza vânzărilor totale realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, pe baza utilizării captive și a importurilor totale (conform datelor Eurostat). Întrucât datele Eurostat includ, de asemenea, alte produse decât produsul în cauză, au fost efectuate ajustările corespunzătoare. Informațiile sunt exprimate în indici (2007 = 100) din motive de confidențialitate.

(65)

În perioada luată în considerare, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 2 %. Mai întâi, între 2007 și 2008, consumul a crescut cu 2,2 %, creștere care a fost urmată de o scădere cu 4,8 % în perioada 2008-2009. Din 2009 până la sfârșitul PA, consumul a crescut din nou cu 4,6 %.

(66)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului începând din 2008, an în care utilizatorii produsului în cauză au înregistrat o diminuare a cererii produselor lor. La începutul PA, situația de pe piață a început să se amelioreze ușor, ceea ce a dus la o creștere a cererii de produs în cauză în comparație cu prima jumătate a anului 2009.

(67)

Comisia a examinat oportunitatea efectuării unei evaluări cumulative a efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest articol prevede că efectele importurilor unui produs provenit din două sau mai multe țări supuse simultan unor anchete antidumping nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât (a) în cazul în care marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare țară este superioară nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și în cazul în care volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil și (b) în cazul în care o evaluare cumulativă a efectelor importurilor este adecvată, având în vedere în vedere condițiile de concurență între produsele importate și concurența între produsele importate și produsul comunitar similar.

(68)

Marjele de dumping stabilite pentru importurile din fiecare dintre țările în cauză sunt superioare nivelului de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, respectiv 2 % din prețurile de export, iar volumul acestor importuri depășește pragul de 1 % din cota de piață prevăzută la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(69)

Ancheta a arătat, în continuare, că există condiții de concurență similare între produsele importate cu prețuri de dumping, pe de o parte, și între produsele importate cu prețuri de dumping și produsul similar, pe de altă parte. S-a constatat că prețurile medii de import din toate țările în cauză au scăzut în cursul perioadei luate în considerare și au înregistrat aceeași evoluție. În afară de aceasta, produsele care fac obiectul anchetei, importate din țările în cauză erau similare din toate punctele de vedere, interschimbabile și comercializate în Uniune prin rețele comparabile și în condiții comerciale similare, astfel încât concurau între ele, dar și cu produsul care face obiectul anchetei fabricat în Uniune.

(70)

Pe această bază, s-a concluzionat în mod provizoriu că sunt întrunite toate condițiile pentru o evaluare cumulativă și că efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză trebuie, așadar, evaluate împreună în scopul analizării prejudiciului.

(71)

Volumul importurilor originare din țările în cauză a crescut în mod semnificativ cu 57 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai mare creștere s-a înregistrat între 2007 și 2008, perioadă în care importurile au crescut cu 58 %. Apoi, importurile au înregistrat o ușoară scădere în 2009 și, ulterior, o nouă creștere, atingând nivelul din 2008 în cursul PA.

(72)

Prețurile medii ale importurilor originare din țările în cauză au fluctuat în mod semnificativ în timpul perioadei luate în considerare, indicând o scădere generală de 6 %. Pe parcursul perioadei luate în considerare, prețurile medii ale importurilor originare din țările în cauză au fost întotdeauna inferioare celor fixate de restul lumii și de către industria din Uniune, ceea ce a generat o creștere a cotei de piață a țărilor în cauză.

(73)

Cota de piață a țărilor în cauză a crescut în mod semnificativ cu 54 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată între 2007 și 2008. Importurile au înregistrat o ușoară scădere în timpul crizei economice, ceea ce a generat o reducere cu 2 % a cotei de piață a țărilor în cauză între 2008 și 2009, procent recuperat însă ulterior, înainte de sfârșitul perioadei luate în considerare.

(74)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria din Uniune în ceea ce privește clienții independenți de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din țările în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de taxele vamale existente și de costurile ulterioare importului. Compararea prețurilor s-a realizat având în vedere tranzacții la același nivel comercial, care au fost ajustate în mod adecvat, când a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatele comparării, exprimate ca procentaj din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, au indicat existența unor importante marje de subcotare a prețurilor (până la 16 %). Aceste marje demonstrează presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din țările în cauză pe piața Uniunii.

(75)

Marjele de subcotare se stabilesc, pentru fiecare țară în cauză, după cum urmează:

(76)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a cuprins o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației industriei din Uniune din anul 2007 până la sfârșitul PA.

(77)

Din 2007 până în 2009, producția Uniunii a scăzut în mod semnificativ cu 23 %, apoi a înregistrat o ușoară creștere între anul 2009 și sfârșitul PA, ceea ce reprezintă o scădere globală de 17 % în perioada luată în considerare. Ar trebui precizat faptul că, deși consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 5 % între 2008 și 2009, producția industriei din Uniune a scăzut și mai mult, respectiv cu 15 %, și nu a beneficiat de pe urma redresării înregistrate de consumul din Uniune în cursul PA.

(78)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut cu aproximativ 2 % în cursul perioadei luate în considerare. După ce a înregistrat o creștere de circa 9 % în 2008, capacitatea a scăzut în anii următori, ceea ce a generat o reducere globală de 2 % în cursul perioadei luate în considerare.

(79)

Cu toate acestea, odată cu scăderea volumelor de producție, utilizarea capacității disponibile a scăzut cu 15 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în 2009, în timpul crizei economice generale și a fost urmată de o ușoară creștere în timpul PA.

(80)

Cifrele referitoare la vânzări din tabelul de mai jos corespund volumului și valorii vânzărilor realizate către primul client independent pe piața Uniunii.

(81)

Volumele de vânzări și cota de piață au scăzut între 2007 și PA cu 18 % și, respectiv, 12 %. La începutul perioadei luate în considerare, între 2007 și 2008, în pofida unei creșteri a consumului la nivelul Uniunii, volumul de vânzări al industriei din Uniune a scăzut cu 15 %, iar cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 12 %. În 2009, consumul la nivelul Uniunii a scăzut, ceea ce a determinat o nouă scădere de 6,5 % a volumelor de vânzări ale industriei din Uniune. În cursul PA, odată cu creșterea consumului la nivelul Uniunii, vânzările din Uniune au înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere. Cu toate acestea, cota de piață a rămas stabilă din 2008 până la sfârșitul PA.

(82)

Între 2007 și 2008 prețurile au crescut în mod semnificativ, și anume cu 20 %. Trebuie precizat faptul că, în această perioadă, producătorii-exportatori au mărit, de asemenea, prețurile, însă într-o măsură mult mai mică decât industria din Uniune.

(83)

În 2009, industria din Uniune a trebuit să reducă prețurile pentru a face față presiunii exercitate de creșterea importurilor din țările în cauză. În 2008, importurile originare din aceste țări au crescut cu 57 %, prețurile lor fiind în mod semnificativ mai mici decât cele practicate de industria din Uniune. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut să reducă prețurile la același nivel ca producătorii-exportatori.

(84)

În cursul PA, industria din Uniune și-a menținut prețurile la nivelul din 2009, ceea ce a generat o creștere generală a prețurilor cu 7 % în cursul perioadei luate în considerare.

(85)

Stocurile industriei din Uniune au scăzut cu 33 % în cursul perioadei luate în considerare. În special între 2008 și PA, nivelurile stocurilor au scăzut în mod semnificativ cu 51 %.

(86)

Din cauza reducerii activității industriei din Uniune, numărul de angajați s-a redus în consecință cu 13 % în cursul perioadei luate în considerare. Costurile forței de muncă per angajat au înregistrat o ușoară creștere de 6 % în timpul perioadei luate în considerare. Aceasta este considerată o creștere naturală și este inferioară ratei inflației înregistrate de-a lungul perioadei luate în considerare.

(87)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare (în cazul de față, a pierderii nete) realizat din vânzările de produs similar ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. S-a stabilit că rentabilitatea industriei din Uniune era negativă de la începutul perioadei în cauză, în 2007, iar pe parcursul perioadei luate în considerare pierderile au crescut în mod semnificativ. Pierderile s-au diminuat în 2008, crescând din nou, în mod semnificativ, în 2009, pe perioada crizei economice generale. Redresarea economică resimțită în cursul PA a permis, totuși, industriei din Uniune să reducă pierderile legate de cifra de afaceri, însă nu a putut genera o revenire la niveluri pozitive ale profitului.

(88)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. Fluxul de lichidități a fost negativ în 2007 și a cunoscut o scădere semnificativă în timpul perioadei luate în considerare. Aceleași observații pot fi făcute referitor la randamentul investițiilor, care a indicat o evoluție negativă similară, în conformitate cu rezultatele negative obținute de industria din Uniune în cursul perioadei luate în considerare.

(89)

Ca urmare a datelor prezentate mai sus, capacitatea industriei din Uniune de a investi a devenit limitată, deoarece fluxul de lichidități s-a deteriorat în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. În consecință, investițiile au scăzut cu aproximativ 35 % în cursul perioadei luate în considerare.

(90)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas destul de stabil în cursul perioadei luate în considerare. În schimb, volumul de vânzări și cota de piață a industriei din Uniune au scăzut în timpul acestei perioade cu 18 % și, respectiv, cu 12 %.

(91)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză, impactul marjelor de dumping reale asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(92)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu, precum producția (– 17 %), gradul de utilizare a capacității de producție (– 13 %), volumul de vânzări (– 18 %), cota de piață (– 12 %) și ocuparea forței de muncă (– 14 %), s-au degradat în decursul perioadei luate în considerare. În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea, au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că posibilitatea industriei din Uniune de a mobiliza capital a fost subminată, în mod special în decursul PA.

(93)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(94)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originar din țările în cauză au cauzat prejudicii industriei din Uniune într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca prejudicii materiale. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(95)

Ancheta a arătat că, în timpul perioadei luate în considerare, consumul la nivelul Uniunii a rămas relativ stabil, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză au crescut în mod semnificativ în volum, și anume cu 57 %.

(96)

Importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză au exercitat presiune asupra industriei din Uniune, mai ales în 2008, an în care aceste importuri au crescut cu 58 %. Tot în acest an, conform datelor Eurostat, prețurile practicate de țările în cauză erau cu mult inferioare prețurilor industriei din Uniune. În consecință, industria din Uniune a suferit o pierdere de aproximativ 12 % la nivelul cotei de piață, în timp ce țările în cauză au înregistrat o creștere de 54 % a cotei lor de piață.

(97)

Pentru a face față acestei presiuni, industria din Uniune și-a redus prețurile în 2009. Deși volumul importurilor originare din țările în cauză a scăzut (– 6,7 %), în contextul recesiunii economice și a contractării pieței UE, prețul de import a scăzut mai mult decât prețul industriei din Uniune, ceea ce a împiedicat industria din Uniune să recupereze cota de piață pe care o pierduse.

(98)

În timpul PA, industria din Uniune a trebuit să scadă în continuare prețurile, în timp ce subcotarea practicată de țările în cauză era în continuare de 3 %, conform datelor verificate privind exporturile. Volumul și valoarea vânzărilor industriei din Uniune au înregistrat o ușoară creștere (de 4,3 % și, respectiv, de 3,9 %), însă, chiar dacă s-a micșorat diferența de preț în raport cu prețul de import al țărilor în cauză, industria din Uniune nu a putut beneficia de o redresare la nivelul consumului, iar cota sa de piață a rămas neschimbată. În același timp, importurile originare din țările în cauză au înregistrat o creștere suplimentară în materie de volum (6,6 %) și cotă de piață (2 %) în timpul PA.

(99)

Ceilalți factori examinați în contextul legăturii de cauzalitate sunt importurile originare din alte țări, performanța la export a industriei din Uniune și efectul crizei economice.

(100)

Pe baza datelor Eurostat, volumul importurilor în Uniune de produs care face obiectul anchetei originar din țări terțe neimplicate în prezenta anchetă a scăzut cu 7 % în perioada luată în considerare. Cota de piață corespunzătoare a acestor țări terțe a scăzut, de asemenea, cu 9 %.

(101)

Prețurile medii ale acestor importuri au fost superioare față de cele ale producătorilor-exportatori din țările în cauză și de cele ale industriei din Uniune.

(102)

Pe baza constatărilor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile originare din aceste țări terțe nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(103)

În timpul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor la export înregistrat de industria din Uniune a scăzut cu 55 %. Impactul acestei scăderi a fost totuși parțial compensat de faptul că prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 71 % în cursul aceleiași perioade, limitând scăderea valorii vânzărilor la export la 24 %. Acest fenomen împreună cu faptul că vânzările la export reprezentau numai 5 % din totalul vânzărilor pe durata PA a condus la concluzia provizorie potrivit căreia performanța la export nu este un factor care rupe legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile originare din țările în cauză.

(104)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului la nivelul Uniunii și la generarea unei presiuni asupra prețurilor. Nivelul scăzut al cererii de produs care face obiectul anchetei a dus la scăderea producției industriei din Uniune și a contribuit parțial la scăderea prețurilor de vânzare.

(105)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor, precum și a nivelurilor ridicate ale importurilor cauzate de importuri care făceau obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii costurilor de producție unitare fixe ca urmare a gradului scăzut de utilizare a capacității de producție constatat între 2007 și PA. Totuși, importurile care au făcut obiectul unui dumping au amplificat efectul recesiunii economice și nu au permis stabilirea unui preț de vânzare mai mare decât prețul de cost.

(106)

Pe baza celor menționate mai sus, rezultă că scăderea cererii la nivelul Uniunii, coroborată cu impactul crizei economice a contribuit la apariția prejudiciului suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, se consideră că acest lucru nu rupe legătura de cauzalitate stabilită în raport cu importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză.

(107)

Analiza anterioară a demonstrat că, pe parcursul perioadei luate în considerare, a existat o creștere substanțială, atât a volumului, cât și a cotei de piață a importurilor la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză. În plus, s-a constatat că aceste importuri s-au realizat la prețuri de dumping inferioare prețurilor facturate de industria din Uniune pentru tipurile de produse similare pe piața Uniunii.

(108)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză a coincis cu o scădere generală și continuă a consumului la nivelul Uniunii în decursul perioadei luate în considerare, dar și cu evoluția negativă a cotei de piață a industriei din Uniune în decursul aceleiași perioade. În plus, începând din 2008, odată cu încetinirea economică globală și scăderea consumului la nivelul Uniunii, exportatorii din țările în cauză au reușit să își mențină cota de piață reducându-și prețurile, în continuare inferioare prețurilor Uniunii. În același timp, s-a observat o continuare a evoluției negative a cotei de piață a industriei din Uniune, precum și a principalilor indicatori ai situației economice a acesteia. Într-adevăr, pe parcursul perioadei luate în considerare, creșterea importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, originare din India, Indonezia și Malaysia, care au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune, a condus la o scădere a rentabilității industriei din Uniune, ceea ce a provocat pierderi importante în cursul PA.

(109)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu par să fie de așa natură încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile originare din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile care au făcut obiectul unui dumping, originare din India, Indonezia și Malaysia, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(112)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material din cauza importurilor din India, Indonezia și Malaysia care au făcut obiectul unui dumping. Se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o evoluție negativă pe parcursul perioadei luate în considerare. În special, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități, randamentul investițiilor și rentabilitatea au fost grav afectați. În absența măsurilor, este foarte probabil ca deteriorarea situației economice a industriei din Uniune să se agraveze.

(113)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei luate în considerare, cu impact ulterior pozitiv asupra situației financiare și a rentabilității sale.

(114)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din India, Indonezia și Malaysia ar fi în interesul industriei din Uniune.

(115)

S-au trimis chestionare la 21 de importatori din Uniune. Numai doi importatori au cooperat la anchetă, ambii situați în Regatul Unit și reprezentând împreună 0,3 % din totalul importurilor originare din țările în cauză în cursul PA. Doar cel mai important dintre cei doi importatori a făcut obiectul unei vizite. Cu toate acestea, la fața locului importatorul respectiv a refuzat să acorde accesul la conturile sale și, prin urmare, informațiile relevante nu au putut fi verificate. Totuși, a fost clar faptul că, deși instituirea măsurilor antidumping ar genera costuri mai mari pentru această societate, nu ar constitui însă o problemă foarte gravă în ceea ce privește activitățile sale, chiar și în raport cu aceiași clienți sau, dacă este necesar, în ceea ce privește schimbarea domeniului său de activitate.

(116)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a concluzionat că, deși impunerea de măsuri antidumping provizorii ar avea un impact negativ asupra importatorului mai sus menționat, acesta ar trebui să fie în situația de a transfera cel puțin o parte din creșterea costurilor către clienții săi și/sau de a se orienta către alte surse de aprovizionare. Prin urmare, impunerea de măsuri provizorii nu ar trebui să aibă un impact negativ semnificativ asupra importatorilor.

(117)

Utilizatorii de produs care face obiectul anchetei s-au arătat foarte interesați de acest caz. Din cei 97 de utilizatori contactați, 21 au cooperat la anchetă. Utilizatorii care au cooperat la anchetă reprezentau 25 % din importurile în Uniune de produs în cauză în timpul PA. Aceste societăți sunt implantate în întreaga Uniune și sunt prezente în sectoarele legate de produsele de îngrijire personală, produsele de menaj și detergenții industriali.

(118)

Din cele 21 de societăți, cele 5 care au făcut obiectul unei vizite reprezentau 18 % din totalitatea importurilor în UE de produs care face obiectul anchetei originar din țările în cauză în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor verificate, se pare că acea proporție reprezentată de produsul care face obiectul anchetei în costurile de producție ale acestor societăți este semnificativă, fiind cuprinsă între 10 % și 20 %, în funcție de produsul final.

(119)

În trei dintre cele cinci societăți vizitate, aproximativ 15 % din numărul total de angajați lucrează în sectoare care utilizează produsul în cauză. Într-una dintre aceste societăți, acest procentaj este de aproximativ 70 %. În ceea ce privește ultima societate, nu a fost posibilă obținerea acestei informații din cauza structurii complexe a societății respective și a varietății produselor acesteia.

(120)

În cursul perioadei de anchetă, proporția medie a activităților care utilizau produsul care face obiectul anchetei din totalul activităților se ridica la 22 % pentru societățile care au făcut obiectul unei vizite, în timp ce marja de profit medie a acestor activități era de aproximativ 6 %. Pe baza acestor date și având în vedere nivelul relativ scăzut al măsurilor propuse, s-a estimat că impactul taxelor antidumping provizorii asupra importurilor originare din țările în cauză era în general destul de limitat. Anumiți utilizatori au afirmat că instituirea de măsuri antidumping ar crea probleme de disponibilitate a produsului care face obiectul anchetei în Uniune, ținând cont de faptul că există doar doi mari producători în Uniune, iar cererea de produs care face obiectul anchetei se află într-o continuă creștere. Cu toate acestea, ar trebui precizat faptul că nivelul relativ scăzut al măsurilor propuse nu ar trebui să excludă posibilitatea de a importa produsul care face obiectul anchetei din țările în cauză. În plus, cei doi producători din Uniune nu și-au exploatat la maximum capacitatea de producție în cursul perioadei luate în considerare. În afară de aceasta, este în continuare posibil să se efectueze importuri din alte țări terțe care nu fac obiectul acestor măsuri. În consecință, acest argument a fost respins.

(121)

Ținând cont de cele de mai sus, chiar dacă este probabil ca majoritatea utilizatorilor să fie afectați negativ din cauza măsurilor asupra importurilor originare din țările în cauză, impactul general pare să fie limitat. Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile, măsurile antidumping instituite asupra importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din țările în cauză nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor produsului în cauză.

(122)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din țările în cauză.

(123)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(124)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(125)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, profit pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(126)

Prin urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat pe baza unei comparații între prețul mediu al importurilor care au făcut obiectul unui dumping și prețul indicativ al industriei din Uniune. Prețul indicativ a fost stabilit prin calcularea pragului de rentabilitate a vânzărilor industriei din Uniune (întrucât aceasta a semnalat existența unor pierderi pe durata PA) și prin adăugarea la acest preț de vânzare a unei marje de profit indicative. Industria din Uniune a afirmat că ar fi adecvată o marjă de profit indicativă de 15 %, însă nu a fost în măsură să justifice această afirmație. Prin urmare, marja de profit indicativă a fost stabilită provizoriu la 7,7 %, ceea ce corespunde ultimei marje de profit realizate de către unul dintre reclamanți în cursul ultimului an rentabil înainte de perioada luată în considerare.

(127)

Marja de subcotare medie a fost fixată la 24,2 % pentru India, 9,1 % pentru Indonezia și 25,7 % pentru Malaysia.

(128)

Prin prisma celor de mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui instituită o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de produs în cauză originar din India, Indonezia și Malaysia la cel mai scăzut nivel de eliminare a prejudiciului și dumpingului constatat, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În toate cazurile, cu excepția unuia, nivelurile taxei antidumping provizorii se bazează pe marja de dumping.

(129)

Pe baza celor prezentate mai sus, nivelurile taxelor antidumping propuse, exprimate în procente din prețul CIF franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilesc în mod provizoriu după cum urmează:

(130)

Pentru fiecare societate, nivelurile individuale ale taxei antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țările în cauză și fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(131)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei ( 4 ) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(132)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul PA.

(133)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,