29.10.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 445/168


P9_TA(2020)0383

Deliberările Comisiei pentru petiții în 2019

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2019 (2020/2044(INI))

(2021/C 445/20)

Parlamentul European,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților din UE de a aduce preocupările lor în atenția Parlamentului European,

—

având în vedere articolul 228 din TFUE privind rolul și funcțiile Ombudsmanului European,

—

având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

—

având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

—

având în vedere articolul 54 și articolul 227 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0230/2020),

A.

întrucât, în urma alegerilor europene, care au avut loc între 23 și 26 mai 2019 și în urma constituirii noului Parlament la 2 iulie 2019, Comisia pentru petiții a organizat reuniunea sa constitutivă la 10 iulie 2019;

B.

întrucât, în 2019, Parlamentul a primit 1 357 de petiții, ceea ce reprezintă o creștere de 11,23 % față de cele 1 220 de petiții depuse în 2018 și arată că, în ciuda perioadei de vacanță pentru alegerile europene, cetățenii și rezidenții UE au continuat să-și exercite dreptul de a adresa petiții;

C.

întrucât în 2019 numărul de utilizatori care susțin una sau mai multe petiții pe portalul web pentru petiții al Parlamentului a crescut în comparație cu 2018 și a ajuns la un total de 28 075; întrucât numărul de clicuri în sprijinul petițiilor a fost de 31 679;

D.

întrucât, dintre petițiile depuse în 2019, 41 au fost cosemnate de unul sau mai mulți cetățeni, 8 de peste 100 de cetățeni și 3 de mai mult de 10 000 de cetățeni;

E.

întrucât numărul petițiilor primite a rămas modest în comparație cu populația totală a UE; întrucât numărul total al petițiilor primite indică faptul că sunt necesare eforturi mai mari și măsuri adecvate pentru a spori gradul de sensibilizare a cetățenilor cu privire la dreptul de a adresa petiții; întrucât cetățenii care își exercită dreptul de a adresa petiții se așteaptă ca instituțiile UE să aducă o valoare adăugată în găsirea unor soluții pentru problemele lor;

F.

întrucât dintre cele 1 357 de petiții depuse în 2019, 938 au fost declarate admisibile, 406 au fost declarate inadmisibile, iar 13 au fost retrase; întrucât procentul relativ ridicat (30 %) de petiții inadmisibile în 2019 arată că persistă o lipsă generalizată de claritate în ceea ce privește domeniile de activitate ale UE; întrucât, în acest sens, este necesar ca această problemă să fie abordată prin campanii de informare destinate clarificării competențelor Uniunii, precum și a procedurii de depunere a petițiilor la Parlamentul European;

G.

întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor sunt prevăzute la articolul 227 din TFUE și la articolul 226 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, care impun ca petițiile să fie depuse de cetățeni ai UE sau de rezidenți afectați în mod direct de chestiuni care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii Europene;

H.

întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European reprezintă unul dintre drepturile fundamentale de care se bucură cetățenii europeni; întrucât dreptul de a adresa petiții le oferă cetățenilor și rezidenților UE un mecanism deschis, democratic și transparent pentru a intra în contact direct cu reprezentanții lor aleși și este, prin urmare, un element important al participării active a cetățenilor în domeniile de activitate ale UE;

I.

întrucât este necesară o guvernanță democratică bazată pe transparență, pe protecția eficace a drepturilor fundamentale și pe includerea cererilor cetățenilor UE în agenda politică a UE în vederea creșterii participării directe a cetățenilor, precum și în vederea îmbunătățirii calității procesului decizional al UE; întrucât o guvernanță democratică și transparentă ar trebui considerată, de asemenea, o piatră de temelie pentru consolidarea activității favorabile cetățenilor desfășurate de Comisia pentru petiții și a eficacității acesteia;

J.

întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să îmbunătățească capacitatea de reacție a Parlamentului la plângerile și preocupările legate de respectarea drepturilor fundamentale ale UE și de respectarea legislației UE în statele membre; întrucât petițiile sunt, printre altele, o sursă foarte utilă de informații privind cazurile de încălcare a dreptului UE; întrucât petițiile permit Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și punerea în aplicare a dreptului UE și impactul acestuia asupra cetățenilor și rezidenților UE și să detecteze deficiențele și neconcordanțele legislației UE care subminează obiectivul asigurării unei protecții depline a drepturilor fundamentale ale cetățenilor;

K.

întrucât cetățenii apelează, de obicei, la Comisia pentru petiții ca soluție de ultimă instanță, atunci când consideră că alte organisme și instituții nu pot să le rezolve problemele;

L.

întrucât Parlamentul se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și deține cel mai deschis și mai transparent proces de petiționare din Europa, care le permite petiționarilor să participe la activitățile sale;

M.

întrucât fiecare petiție este examinată cu atenție de Comisia pentru petiții; întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi un răspuns și informații despre decizia privind admisibilitatea luată de Comisia pentru petiții și acțiunile pentru a-i da curs, într-un interval de timp rezonabil și în propria limbă sau în limba utilizată în petiție;

N.

întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează pe informațiile și contribuțiile primite de la petiționari; întrucât informații oferite de petiționari, alături de cunoștințele de specialitate furnizate de Comisie, de statele membre și de alte organisme sunt esențiale pentru activitatea comisiei; întrucât petițiile admisibile au adesea o contribuție valoroasă la lucrările altor comisii și intergrupuri parlamentare;

O.

întrucât un număr considerabil de petiții sunt discutate în mod public în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; întrucât petiționarii sunt invitați în mod frecvent să își prezinte petițiile și iau parte pe deplin la dezbatere, contribuind astfel în mod activ la activitatea comisiei; întrucât, în 2019, Comisia pentru petiții a organizat 9 reuniuni ordinare ale comisiei, în cadrul cărora au fost discutate 250 de petiții cu 239 de petiționari, în timp ce 126 de petiționari au participat în mod activ, luând cuvântul; întrucât rolul comisiei de capacitare a cetățenilor europeni reprezintă o contribuție importantă la consolidarea imaginii și a autorității Parlamentului;

P.

întrucât principalele subiecte de interes exprimate în petițiile adresate în 2019 se refereau la aspecte legate de mediu (în special, aspecte legate de poluare, protecția și conservarea mediului și gestionarea deșeurilor), drepturi fundamentale (în special drepturile copilului, dreptul de vot și drepturile cetățenilor UE, în special în contextul Brexitului), afaceri constituționale (în special chestiuni legate de alegerile europene și de retragerea Regatului Unit din UE), sănătate (în special chestiuni legate de asistența medicală și impactul substanțelor periculoase și toxice), transport (în special drepturile pasagerilor în transportul aerian și feroviar, conexiunile transnaționale și schimbarea sezonieră a orei), piața internă (în special chestiunile legate de drepturile consumatorilor și libertatea de circulație a persoanelor), ocuparea forței de muncă (în special în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă și contractele precare) și la cultură și educație (inclusiv accesul la educație pentru copiii cu dizabilități sau hărțuirea la școală) pe lângă multe alte domenii de activitate;

Q.

întrucât 73,9 % dintre petițiile primite (1 003 petiții) în 2019 au fost prezentate prin intermediul portalului web pentru petiții al Parlamentului European, față de 70,7 % (863 de petiții) în 2018;

R.

întrucât, în 2019, portalul web pentru petiții a fost dezvoltat în continuare într-o versiune de concept web adaptabil, conformă noului aspect și noii experiențe oferite de site-ul Parlamentului European (Europarl); întrucât acesta a devenit astfel mai ușor de utilizat și mai accesibil pentru cetățeni, care îl pot folosi acum pe orice dispozitiv, fiind optimizat pentru a aplica standardul european EN 301 549; întrucât acesta respectă parțial și standardul AA nivelul 2.1 al Orientărilor privind accesibilitatea conținutului web (WCAG); întrucât noua declarație de confidențialitate a fost încărcată în toate versiunile lingvistice în modelele de e-mail și pe pagina de înregistrare, iar Captcha audio pentru înregistrarea conturilor de utilizator a fost activată; întrucât portalul web pentru petiții și ePetition au fost integrate și mai mult prin îmbunătățirea mecanismului lor de sincronizare; întrucât au fost tratate cu succes multe cereri individuale de asistență;

S.

întrucât ar trebui remarcat faptul că, din cauza perioadei de vacanță pentru alegerile europene, nu au avut loc vizite de informare pentru petițiile care au făcut obiectul unei anchete în cursul anului 2019; întrucât comisia a realizat monitorizări pentru mai multe vizite de informare anterioare și a adoptat rapoarte privind două vizite care au avut loc în 2018; întrucât o serie de vizite de informare au fost programate pentru 2020;

T.

întrucât Comisia pentru petiții consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important al democrației participative, care le permite cetățenilor să se implice în mod activ în elaborarea politicilor și legislației Uniunii; întrucât nu a existat o comunicare eficientă cu privire la ICE;

U.

întrucât mass-media joacă un rol esențial în orice sistem democratic și oferă mai multă transparență procesului Comisiei pentru petiții; întrucât o presă de calitate reprezintă un element esențial pentru întreaga Uniune Europeană; întrucât unele mijloace europene de informare în masă nu au o imagine foarte clară în ceea ce privește rolul și competențele Comisiei pentru petiții;

V.

întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Ombudsmanul European, care anchetează plângerile legate de cazurile de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor Uniunii Europene; întrucât, în 2019, Comisia pentru petiții a jucat un rol-cheie în organizarea alegerii Ombudsmanului European prin desfășurarea unei audieri publice a candidaților, în temeiul articolului 231 din Regulamentul de procedură; întrucât, la 18 decembrie 2019, Emily O’Reilly a fost realeasă în funcția de Ombudsman European pentru legislatura 2019-2024;

W.

întrucât, prin rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE (1), Parlamentul și-a exprimat sprijinul față de Ombudsman în ancheta sa și i-a solicitat Consiliului să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare cât mai curând posibil recomandările Ombudsmanului; întrucât Consiliul nu i-a răspuns nici Ombudsmanului, nici nu s-a pronunțat cu privire la rezoluția Parlamentului și nici nu a luat măsuri în vederea punerii în aplicare a acesteia;

X.

întrucât, în 2019, relațiile dintre Comisia pentru petiții și Ombudsmanul European au fost consolidate în continuare, fapt demonstrat de participarea activă a Ombudsmanului la reuniunile comisiei; întrucât, în urma rezoluției sale din 12 februarie 2019 referitoare la Statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (2), Emily O’Reilly a participat la reuniunea comisiei din 2 aprilie 2019 pentru un schimb de opinii cu privire la noile sale prerogative propuse și și-a prezentat raportul anual pentru 2018 Comisiei pentru petiții în cadrul reuniunii sale din 4 septembrie 2019;

Y.

întrucât Comisia pentru petiții este membră a rețelei europene a ombudsmanilor, care include și Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali, precum și organisme similare din statele membre, din țările candidate și din alte țări din Spațiul Economic European și care urmărește să promoveze schimbul de informații cu privire la legislația și politicile UE, precum și să facă schimb de bune practici;

Z.

întrucât activitățile rețelei pentru petiții ar trebui îmbunătățite prin asigurarea unei cooperări mai eficace între comisiile care se ocupă de petiții; întrucât rețeaua pentru petiții ar trebui să consolideze dialogul și colaborarea cu Comisia și cu alte instituții ale UE pentru a garanta că problemele semnalate de cetățeni în petiții sunt abordate și rezolvate în mod adecvat;

AA.

întrucât, în orientările sale politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2019-2024, președinta Ursula von der Leyen s-a angajat să răspundă printr-un act legislativ rezoluțiilor Parlamentului în temeiul articolului 225 din TFUE, pentru a-i conferi Parlamentului un rol mai puternic privind inițierea legislației UE; întrucât Comisia pentru petiții ar trebui să joace un rol strategic în crearea unei legături directe între dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului și problemele semnalate de cetățeni prin intermediul petițiilor;

1.

reamintește că Comisia pentru petiții, fiind singura comisie care este în contact direct cu cetățenii, trebuie să își consolideze rolul esențial în apărarea și promovarea drepturilor cetățenilor și rezidenților UE în limitele competențelor sale, asigurându-se că preocupările și plângerile petiționarilor sunt examinate în timp util și soluționate printr-un proces deschis, democratic, agil și transparent de petiționare și prin îmbunătățirea cooperării și a dialogului cu alte instituții ale UE și cu autoritățile naționale, regionale și locale și evitând să le ofere petiționarilor un răspuns părtinitor sau politizat;

2.

regretă că petiționarii nu sunt încă suficient de informați cu privire la motivele pentru care o petiție este declarată inadmisibilă; subliniază importanța unei campanii de informare și a unei dezbateri publice continue cu privire la domeniile de activitate ale Uniunii, cu scopul de a sensibiliza publicul referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, oferind informații mai clare și mai detaliate cu privire la competențele UE; subliniază necesitatea de a adopta de urgență toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare o guvernanță democratică a UE bazată pe transparență, pe o protecție sporită a drepturilor fundamentale și pe participarea directă a cetățenilor la procesele decizionale ale UE; consideră că este esențial să se găsească o modalitate de a promova în continuare dreptul de a introduce petiții, sensibilizând totodată cetățenii în acest sens; propune intensificarea campaniilor de informare în Uniunea Europeană pentru a se asigura faptul că cetățenii UE înțeleg mai bine competențele UE și pentru a clarifica felul în care este perceput rolul Comisiei pentru petiții în fața publicului;

3.

solicită un serviciu de presă și comunicare mai activ și o prezență mai dinamică în mass-media socială pentru a mări vizibilitatea activității comisiei, precum și pentru a crește capacitatea de a răspunde la preocupările publicului și la dezbaterile UE, inclusiv prin evidențierea cazurilor și a poveștilor de succes în care o problemă semnalată de un petiționar a fost soluționată cu sprijinul Comisiei pentru petiții;

4.

propune desfășurarea de campanii de sensibilizare și de evenimente de comunicare adresate jurnaliștilor și mass-mediei pentru a preveni informațiile imprecise și pentru a îmbunătăți astfel relația dintre Comisia pentru petiții și mass-media; subliniază că mass-media joacă un rol esențial în stabilirea unui contact cu cetățenii Uniunii referitor la activitatea cotidiană a Comisiei pentru petiții și poate contribui, prin activitățile sale, la îmbunătățirea cunoștințelor cetățenilor Uniunii despre activitatea Comisiei pentru petiții; subliniază că UE are sarcina de a încuraja facilitarea unor informații exacte pentru cetățenii Uniunii;

5.

evidențiază că petițiile oferă Parlamentului European și altor instituții ale UE oportunitatea de a menține un dialog direct cu cetățenii UE și rezidenții legali care sunt afectați de aplicarea incorectă sau de încălcarea legislației UE și de inconsecvențele din legislația UE, precum și de a remedia problemele care au fost identificate; salută, prin urmare, faptul că petițiile reprezintă o modalitate prin care cetățenii pot accesa instituțiile europene; subliniază necesitatea unei cooperări consolidate dintre Comisia pentru petiții și comisiile competente, instituțiile UE și autoritățile naționale, regionale și locale cu privire la anchetele legate de punerea în aplicare și respectarea dreptului UE;

6.

consideră că, pentru a se asigura transmiterea petițiilor către autoritățile competente și relevante, este necesară îmbunătățirea cooperării cu parlamentele naționale, cu guvernele statelor membre, cu instituțiile naționale relevante și cu ombudsmanii;

7.

reamintește că petițiile aduc o contribuție valoroasă la rolul Comisiei de gardian al tratatelor; reiterează faptul că este esențială o bună cooperare între Comisia pentru petiții și Comisie și că este important ca, în procesul de tratare a petițiilor, Comisia să ofere răspunsuri mai rapide; Salută, în această privință, angajamentul asumat de vicepreședintele Comisiei pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, în timpul audierii sale în calitate de comisar desemnat, de a îmbunătăți și mai mult modul de tratare a petițiilor de către Comisie și de a asigura prezentarea unor răspunsuri corecte în termenul de trei luni; invită din nou Comisia să asigure transparența și accesul la documente în cadrul procedurilor EU Pilot legate de petițiile primite, precum și al procedurilor EU Pilot și de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au fost închise deja;

8.

invită Comisia să se angajeze la o participare mai activă alături de Comisiei pentru petiții, pentru a se asigura faptul că petiționarii primesc un răspuns exact la solicitările și plângerile lor cu privire la punerea în aplicare a legislației UE;

9.

consideră că Comisia nu ar trebui să plaseze responsabilitatea de a acționa numai pe umerii unui petiționar atunci când se identifică o problemă privind aplicarea sau încălcarea legislației UE; consideră că Comisia trebuie să examineze dacă autoritățile naționale iau măsuri pentru a soluționa problema menționată în petiție și trebuie să fie pregătită să intervină în cazul în care acțiunile autorităților naționale sunt ineficiente;

10.

subliniază faptul că transparența documentelor tuturor instituțiilor UE, inclusiv ale Consiliului, și accesul cetățenilor la acestea ar trebui să constituie regula pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a drepturilor democratice ale cetățenilor; subliniază că Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (3) în vigoare nu mai reflectă situația reală; invită Comisia să prezinte o propunere de reformare a Regulamentului din 2001 în vederea sporirii transparenței și a responsabilității prin promovarea bunelor practici administrative;

11.

ia act de faptul că Comisia pentru petiții primește frecvent plângeri cu privire la încălcarea statului de drept de către anumite autorități; reamintește că asigurarea aplicării eficace, egale și uniforme a legislației UE este esențială pentru respectarea statului de drept, care constituie una dintre valorile fundamentale ale Uniunii și ale statelor sale membre, în conformitate cu articolul 2 din TUE; respectând principiul subsidiarității, invită Comisia să-și respecte angajamentele asumate în comunicarea sa din 17 iulie 2019, intitulată „Consolidarea statului de drept în Uniune: Plan de acțiune” (COM(2019)0343), pentru a promova o cultură a respectării statului de drept, a consolida cooperarea cu autoritățile naționale și a asigura un răspuns comun eficace la amenințările reale din cadrul Uniunii;

12.

îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a asigura că interpretarea domeniului de aplicare al articolului 51 este cât mai coerentă și mai amplă posibil; reamintește că așteptările majorității petiționarilor în ceea ce privește drepturile care le sunt conferite de cartă sunt mari și depășesc domeniul lor de aplicare actual;

13.

consideră că, pentru ca petițiile să fie tratate în mod complet, este esențială cooperarea cu alte comisii ale Parlamentului; ia act de faptul că, în 2019, 65 de petiții au fost trimise altor comisii pentru aviz și 351 pentru informare, iar 38 de avize și 9 confirmări de luare în considerare a petițiilor în cadrul activității lor au fost primite de la alte comisii; de asemenea, ia act de faptul că, în 2018, 47 de petiții au fost trimise altor comisii pentru aviz și 660 pentru informare, iar 30 de avize și 38 de confirmări de luare în considerare a petițiilor în cadrul activității lor au fost primite de la alte comisii; reamintește că petiționarii sunt informați cu privire la deciziile de a solicita avize din partea altor comisii pentru tratarea petițiilor lor; subliniază, prin urmare, importanța contribuției altor comisii pentru a permite Parlamentului să răspundă mai rapid și mai eficient preocupărilor cetățenilor;

14.

este convins că rețeaua pentru petiții este un instrument util pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele ridicate în petiții și pentru a facilita tratarea lor în alte comisii cărora le sunt transmise spre avizare sau în scopuri de informare; ia act de faptul că este necesar să se asigure că se dă curs în mod adecvat petițiilor în activitatea parlamentară și legislativă; subliniază că rețeaua pentru petiții ar putea fi considerată un instrument strategic pentru a încuraja dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului European consacrat în articolul 225 din TFUE, abordând astfel deficiențele și neconcordanțele legislației UE evidențiate în petiții pentru a asigura protecția deplină a drepturilor cetățenilor; consideră că reuniunile periodice ale rețelei pentru petiții sunt esențiale pentru consolidarea cooperării dintre comisiile parlamentare prin schimbul de informații și de bune practici dintre membrii rețelei; subliniază că o legătură mai strânsă între comisii poate îmbunătăți și eficiența planificării audierilor și a studiilor parlamentare pe aceleași teme; se pronunță în favoarea elaborării unui mecanism care să permită Comisiei pentru petiții să se implice direct în procesul legislativ;

15.

atrage atenția asupra principalelor rapoarte anuale adoptate de Comisia pentru petiții în 2019, în special Raportul anual privind activitățile Comisiei pentru petiții în 2018 (4) și Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2018 (5);

16.

ia act de faptul că Comisia pentru petiții și-a exprimat opinia cu privire la chestiunile importante semnalate în petiții prin contribuția la rapoartele parlamentare și legislative, în special privind punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în cadrul instituțional al UE (6) și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de renunțare la schimbarea sezonieră a orei și de abrogare a Directivei 2000/84/CE (7);

17.

subliniază că numeroase petiții au condus la luarea unor măsuri legislative sau politice, fie prin intermediul rapoartelor, fie prin intermediul propunerilor de rezoluție, dar și prin decizii preliminare sau proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

18.

constată că mediul a reprezentat principalul domeniu care i-a preocupat pe petiționari în 2019; reliefează, în acest sens, propunerea de rezoluție depusă în conformitate cu articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul de procedură referitoare la gestionarea deșeurilor, adoptată la 21 martie 2019 de Comisia pentru petiții și la 4 aprilie 2019 de plenul Parlamentului (8); subliniază că gestionarea deșeurilor este una dintre principalele provocări socioeconomice și de mediu globale și își reiterează apelul de a maximiza prevenirea, reutilizarea, colectarea separată și reciclarea în vederea stimulării tranziției către o economie circulară; invită din nou Comisia să utilizeze întregul potențial al sistemului de avertizare rapidă, astfel cum este prevăzut în directivele revizuite privind deșeurile; atrage atenția asupra raportului final referitor la vizita de informare care a avut loc la Valledora (Italia), adoptat la 11 aprilie 2019, și solicită autorităților naționale, regionale și locale competente să asigure punerea în aplicare deplină și consecventă a tuturor recomandărilor cuprinse în acest raport;

19.

atrage atenția asupra audierii privind „Negarea existenței schimbărilor climatice” organizate de Comisia pentru petiții la 21 martie 2019, împreună cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; consideră că Comisia pentru petiții trebuie să combată în continuare negarea existenței schimbărilor climatice, inclusiv prin promovarea adoptării unor sancțiuni eficace și disuasive împotriva grupurilor de interese care fac lobby pe lângă instituțiile UE și ale căror activități sunt direct sau indirect legate de negarea existenței schimbărilor climatice; subliniază că este extrem de important să se asigure faptul că viitoarele lucrări ale Comisiei pentru petiții garantează un accent specific pe schimbările climatice în vederea consolidării activităților generale ale instituțiilor UE care vizează punerea în aplicare consecventă a Pactului verde european și a Acordului de la Paris;

20.

atrage atenția asupra studiilor privind „Securitatea nucleară transfrontalieră, răspunderea și cooperarea în Uniunea Europeană” și „Perturbatorii endocrini: de la dovezi științifice la protecția sănătății umane”, pe care Comisia pentru petiții le-a comandat pentru a da curs unui număr semnificativ de petiții în legătură cu aceste chestiuni și care au fost prezentate în cadrul reuniunilor sale din 20 februarie 2019 și 2 aprilie 2019; regretă faptul că normele în materie de mediu nu sunt întotdeauna puse în aplicare într-un mod corect în statele membre, astfel cum reiese din numeroase petiții; subliniază importanța îndeplinirii așteptărilor cetățenilor UE cu privire la protecția mediului și, prin urmare, îndeamnă Comisia să asigure, împreună cu statele membre, punerea corectă în aplicare a legislației UE în acest domeniu; este convins că Comisia trebuie să își intensifice activitățile pentru a se asigura că evaluările de mediu efectuate de statele membre pentru autorizarea proiectelor de infrastructură, cu privire la care petiționarii au evidențiat riscuri grave pentru sănătatea umană și mediu, se bazează pe analize corecte și cuprinzătoare, în deplină conformitate cu legislația UE;

21.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la efectul grav asupra sănătății pe care îl resimt cetățenii care locuiesc în zonele în care sunt produse cantități imense de substanțe cancerigene, cel mai mare impact negativ fiind înregistrat în rândul copiilor; este ferm convins că Comisia trebuie să utilizeze pe deplin și să pună în aplicare în mod consecvent dispozițiile din anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) privind substanțele care fac obiectul unei autorizări deoarece sunt cancerigene, persistente și bioacumulative, asigurând înlocuirea acestora cu substanțe alternative netoxice, inclusiv prin promovarea proceselor industriale ținând seama de acest lucru;

22.

atrage atenția asupra numărului mare de petiții privind Brexitul prezentate în 2019, solicitând în principal protejarea drepturilor cetățenilor UE înainte și după Brexit; salută activitatea excelentă a Comisiei pentru petiții, care, dând glas preocupărilor exprimate de acești petiționari, a contribuit la garantarea faptului că drepturile cetățenilor au rămas una dintre principalele priorități ale Parlamentului în cadrul negocierilor privind Brexitul; subliniază că există numeroși cetățeni – atât în UE, cât și în Regatul Unit – care, având în vedere incertitudinea unui Brexit fără acord, s-au adresat Comisiei pentru petiții din cauza temerii că drepturile lor vor fi periclitate de lipsa unui acord; subliniază că, pentru a proteja drepturile de care se bucură cetățenii UE rezidenți într-un alt stat membru decât cel de cetățenie, poate fi util să existe o legislație adecvată pentru eventualitatea în care statul membru și-ar schimba statutul raportat la UE;

23.

reamintește rolul specific în materie de protecție jucat în UE de Comisia pentru petiții în contextul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități: atrage atenția asupra activității importante a comisiei în curs de desfășurare în legătură cu petițiile referitoare la aspecte legate de dizabilități; ia act de faptul că numărul de petiții privind dizabilitățile a scăzut în 2019 față de anul precedent; constată, cu toate acestea, că accesibilitatea și discriminarea se numără în continuare printre principalele provocări cu care se confruntă persoanele cu handicap; reamintește că, în 2019, Comisia pentru petiții a acordat o atenție deosebită discutării petițiilor privind educația incluzivă pentru copiii cu handicap; solicită o nouă agendă pentru competențe chiar în inima Europei, precum și propuneri concrete cu privire la modul în care poate fi încurajată incluziunea și la modul în care se pot facilita recunoașterea și portabilitatea competențelor în Europa;

24.

salută faptul că, în 2019, Comisia pentru petiții s-a ocupat de preocupările cetățenilor în ceea ce privește transparența și responsabilitatea instituțiilor UE, formulate în mai multe petiții; reamintește, în această privință, că, în cadrul reuniunii sale din 2 aprilie 2019, comisia a organizat un atelier privind „Conflictele de interese — integritate, responsabilitate și transparență în instituțiile și agențiile UE”, care a examinat realizările în materie de soluționare a conflictelor de interese, integritate, responsabilitate, transparență, coduri de conduită și „uși turnante” în instituțiile și agențiile UE; atrage atenția asupra contribuției importante aduse dezbaterii de către Ombudsmanul European, care a ținut un discurs programatic cu privire la realizările și provocările instituțiilor UE;

25.

solicită adoptarea rapidă a reformelor juridice care vizează abordarea lipsei de transparență a procesului decizional al UE, precum și a conflictelor de interese și a tuturor problemelor etice de la nivelul UE care afectează procesul legislativ cu privire la problemele semnalate de cetățeni prin petiții;

26.

atrage atenția asupra sprijinului majoritar acordat de plenul Parlamentului rezoluției din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului European OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative din cadrul organismelor de pregătire ale Consiliului Uniunii Europene (9); reamintește că Consiliul, în calitate de colegiuitor, reprezintă o instituție indispensabilă pentru cetățenii Uniunii; regretă faptul că numeroase discuții și reuniuni ale Consiliului au loc încă în spatele ușilor închise; invită Consiliul să pună în aplicare o politică mai transparentă pentru a îmbunătăți încrederea cetățenilor în instituțiile publice; încurajează Consiliul să disemineze pe scară mai largă anumite reuniuni și documente pentru a facilita o mai bună comunicare cu cetățenii Uniunii și cu parlamentele naționale;

27.

ia act de rezultatul audierii publice organizate de Comisia pentru petiții la 12 noiembrie 2019 cu privire la Legea conformității fiscale a conturilor străine (FATCA) din SUA și impactul său extrateritorial asupra cetățenilor UE; regretă faptul că Comisia și Consiliul par să aprecieze mai mult relațiile internaționale cu SUA decât drepturile și interesele cetățenilor UE, în special în cazul FATCA, și îi invită să își asume răspunderea și să ia măsuri imediate și semnificative în sprijinul cetățenilor în cauză, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la efectele negative ale Legii SUA referitoare la conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate (FATCA) asupra cetățenilor UE (10);

28.

subliniază activitatea importantă în curs a Comisiei pentru petiții care vizează să asigure protecția bunăstării animalelor în UE, așa cum o demonstrează numărul semnificativ de petiții discutate pe această temă în cadrul reuniunilor sale din 2019; consideră esențială lansarea unei noi strategii a UE privind bunăstarea animalelor pentru eliminarea tuturor lacunelor existente și asigurarea protecției depline și eficace a normelor în materie de bunăstare a animalelor prin intermediul unui cadru legislativ clar și cuprinzător, care este în deplină conformitate cu cerințele articolului 13 din TFUE; atrage atenția asupra audierii publice privind „Reevaluarea populației de lupi din UE”, organizată, la 5 decembrie 2019, de Comisia pentru petiții împreună cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și în asociere cu Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, pentru a da glas preocupărilor cetățenilor legate de cadrul juridic pentru protecția lupilor, precum și de impactul populației de lupi și alte carnivore mari, cum ar fi ursul brun, asupra mediului și comunităților rurale; subliniază că, în cadrul Directivei Habitate, carnivorele mari sunt specii protejate în majoritatea statelor membre; invită statele membre să utilizeze mai bine instrumentele prevăzute de legislația UE existentă pentru a aborda eventualele conflicte privind conservarea carnivorelor mari protejate; invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil un ghid actualizat al UE cu privire la normele de protecție a speciilor pentru a se ajunge la o coexistență satisfăcătoare între oameni și carnivorele mari din zonele afectate;

29.

consideră că este esențial ca cetățenii să poată fi implicați direct în inițierea propunerilor legislative; subliniază că ICE este un instrument fundamental pentru o cetățenie activă și participarea publicului; salută adoptarea, la 17 aprilie 2019, a noilor norme privind ICE, care aduc o serie de îmbunătățiri structurale și tehnice care urmăresc să facă acest instrument mai ușor de utilizat și mai accesibil, precum și să faciliteze participarea sporită a cetățenilor UE la procesul legislativ al Uniunii; reliefează numărul semnificativ de noi ICE înregistrate de Comisie în 2019, ceea ce arată că cetățenii profită de oportunitatea de a utiliza instrumente participative pentru a avea un cuvânt de spus în procesele de elaborare a politicilor și de legiferare; solicită mai multe campanii de diseminare a rolului ICE pentru a promova utilizarea acestei resurse de către cetățenii Uniunii; regretă faptul că, până în prezent, majoritatea inițiativelor cetățenești europene de succes nu s-au încheiat cu o propunere legislativă a Comisiei; încurajează Comisia să abordeze inițiativele cetățenești europene într-un mod cât mai deschis și mai receptiv posibil, pentru ca acest instrument să devină un real succes al democrației participative europene în ochii cetățenilor; invită, prin urmare, Comisia să inițieze o propunere legislativă pe baza conținutului oricărei ICE care s-a bucurat de succes și care a primit sprijinul Parlamentului European;

30.

reamintește că relațiile cu Ombudsmanul European se numără printre responsabilitățile conferite Comisiei pentru petiții prin Regulamentul de procedură al Parlamentului European; salută cooperarea fructuoasă a Parlamentului cu Ombudsmanul European, precum și implicarea sa în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor; subliniază relațiile excelente dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții; ia act de rolul esențial jucat de Comisia pentru petiții pentru a garanta că audierile publice ale candidaților în cadrul procedurii alegerii Ombudsmanului European în 2019 au fost organizate în mod transparent și eficient;

31.

apreciază contribuțiile regulate ale Ombudsmanului European la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului; consideră cu fermitate că instituțiile, organismele și agențiile Uniunii trebuie să dea curs în mod consecvent și eficace recomandărilor Ombudsmanului;

32.

reamintește că portalul web pentru petiții este un instrument esențial pentru a asigura un proces de petiționare funcțional, eficient și transparent; salută, în acest sens, alinierea sa la „aspectul și experiența” oferite de site-ul Parlamentului European (Europarl); reamintește că, de la finalul anului 2017, documente precum ordinile de zi ale reuniunilor, procesele-verbale și comunicările Comisiei pentru petiții sunt încărcate automat pe portal, ceea ce a făcut ca portalul să fie mai receptiv, mai transparent și mai accesibil pentru cetățeni; subliniază că trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca portalul să devină mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv adăugând caracteristici noi care să le permită petiționarilor să depună petiții în limbajele prin semne utilizate la nivel național în UE, pentru a se asigura faptul că toți cetățenii Uniunii își pot exercita dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, prevăzut la articolele 20 și 24 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; propune asigurarea unei vizibilități mai mari a portalului web pentru petiții pe site-ul Parlamentului European; este de părere că dreptul de a adresa petiții este direct legat de activitățile instituției și merită un loc vizibil și ușor de accesat pe site-ul Parlamentului European; solicită să se caute modalități prin care se poate preveni utilizarea identităților furate sau false;

33.

subliniază că, deși numărul de persoane care au sprijinit una sau mai multe petiții a crescut în raport cu 2018, pe portalul web pentru petiții al Parlamentului, unii petiționari întâmpină în continuare dificultăți tehnice atunci când sprijină mai multe petiții;

34.

subliniază că instrumentul ePetition reprezintă o bază de date importantă pentru funcționarea Comisiei pentru petiții, dar solicită o îmbunătățire și o modernizare a interfeței pentru a deveni mai ușor de utilizat și mai accesibilă;

35.

felicită Secretariatul Comisiei pentru petiții pentru tratarea petițiilor în mod eficient și cu mare grijă, în conformitate cu orientările comisiei și cu circuitul petițiilor în administrația PE;

36.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții din statele membre, ombudsmanilor naționali sau organelor competente similare.

(1)  JO C 411, 27.11.2020, p. 149.

(2)  JO C 449, 23.12.2020, p. 182.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(4)  Raport adoptat la 22 ianuarie 2019.

(5)  Raport adoptat la 12 noiembrie 2019.

(6)  Aviz adoptat la 21 ianuarie 2019.

(7)  Aviz adoptat la 20 februarie 2019.

(8)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0338.

(9)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0045.

(10)  JO C 118, 8.4.2020, p. 141.