European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2026/2497

11.11.2026

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2497 AL COMISIEI

din 10 noiembrie 2026

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de tuburi din cupru originare din Republica Populară Chineză, Mexic, Vietnam și Uzbekistan

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 12 martie 2026, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping privind importurile de tuburi din cupru originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „RPC”), Statele Unite Mexicane (denumite în continuare „Mexic”), Republica Socialistă Vietnam (denumită în continuare „Vietnam”) și Republica Uzbekistan (denumită în continuare „Uzbekistan”) (denumite în continuare „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Aceasta a urmat unei plângeri depuse la 26 ianuarie 2026 de Comitetul de apărare comercială a tuburilor din cupru al UE (denumit în continuare „reclamanții” sau „EUCTDC”) în numele industriei Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(2)

Deschiderea investigației a fost justificată de elementele de probă privind atât dumpingul, cât și prejudiciul important rezultat, furnizate în plângere, astfel cum se detaliază în avizul de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.2.   Înregistrarea

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1161 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

1.3.   Părțile interesate

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să participe la investigație. În plus, Comisia a informat reclamanții, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, autoritățile din China, Mexic, Vietnam și Uzbekistan și alte părți interesate cunoscute – inclusiv importatorii, utilizatorii și asociațiile comerciale – invitându-i să participe. Tuturor părților interesate li s-a oferit ocazia de a formula observații privind deschiderea investigației și de a solicita o audiere cu Comisia sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.4.   Observații privind deschiderea procedurii

(5)

Guvernul Uzbekistanului și trei producători-exportatori uzbeci, și anume „JV Sharq Tubes LLC”, „ICG Infinity Copper Group LLC” și „Angren Pipe Plant LLC”, au prezentat observații cu privire la deschiderea procedurii. În aceste observații, părțile au susținut că: (a) investigația ar trebui încheiată în cazul Uzbekistanului deoarece cota sa de piață era neglijabilă; și că (b) nu sunt îndeplinite condițiile pentru a cumula Uzbekistanul cu celelalte țări exportatoare în scopul analizei prejudiciului. Având în vedere că observațiile trimise au contestat anumite date furnizate de reclamanți fără a pune sub semnul întrebării deschiderea investigației ca atare, aceste afirmații au fost abordate în cadrul analizei prejudiciului de la punctul 4.

1.5.   Eșantionarea

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul a fost selectat pe baza producției și a volumului vânzărilor și a fost alcătuit din trei producători din Uniune.

(8)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 40 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion. Eșantionul definitiv a fost, în consecință, considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

Constituirea eșantionului de importatori neafiliați

(9)

Pentru a stabili dacă este necesară eșantionarea, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere cele de mai sus, nu a existat niciun eșantion de importatori neafiliați.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC

(11)

Piața mondială a tuburilor din cupru este dominată de trei mari grupuri multinaționale chineze: Golden Dragon Precise Copper Tube Group Inc (denumit în continuare „Dragon Copper Tubes Group”), Jintian Group și Hailiang Group. Producătorii-exportatori din aceste grupuri sunt situați în trei dintre țările în cauză, și anume RPC, Mexic și Vietnam, iar toți producătorii-exportatori incluși în eșantion în cadrul prezentei investigații (cu excepția celor din Uzbekistan) aparțin unuia dintre aceste grupuri.

(12)

Pentru a stabili dacă eșantionarea era necesară, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(13)

În răspunsul la avizul de deschidere, patru producători-exportatori din două grupuri de societăți din China au transmis informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion.

(14)

Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, volumul total al exporturilor acestor societăți chineze, fie direct, fie prin intermediul comercianților afiliați și neafiliați, a reprezentat [3-5] % din volumul total estimat al exporturilor de tuburi din cupru către Uniune din China în cursul perioadei de investigație (4). Având în vedere nivelul scăzut al exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori care au furnizat răspunsuri la chestionarul de eșantionare, Comisia a concluzionat că nu a putut fi selectat un eșantion reprezentativ în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la absența eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză.

(16)

Ningbo Jintian Copper Tube Co., Ltd, China (denumită în continuare „Jintian China”) a prezentat observații cu privire la absența eșantionului. Potrivit susținerilor acesteia, codul SA utilizat pentru calcularea importurilor în cursul perioadei de investigație a inclus mai multe produse care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații. În consecință, aceasta a susținut că volumul total al exporturilor utilizat ca referință a fost exagerat, ceea ce înseamnă că societățile cooperante au reprezentat, de fapt, o cotă mai mare decât cota de [3-5] % estimată din totalul produsului în cauză exportat din China către UE.

(17)

La momentul adoptării deciziei de eșantionare, Comisia a estimat volumul importurilor pe baza metodologiei furnizate în plângere. Întrucât produsul în cauză se încadrează la codul NC 7411 10 90 , care acoperă și alte produse, plângerea a estimat că aproximativ 50-60 % din totalul importurilor încadrate la codul NC respectiv au constat în produsul în cauză. Reclamantul și-a bazat estimarea pe datele furnizate de producătorii din Uniune, pe comunicarea cu clienții reclamantului și pe analiza pieței pe care a efectuat-o, care combină informații din rapoartele de piață din surse externe, date statistice privind importurile și exporturile din fiecare dintre țările în cauză (5). Pe baza acestei estimări, Comisia a stabilit volumul importurilor din Republica Populară Chineză. Jintian China nu a contestat metodologia utilizată în plângere și nu a furnizat nicio metodologie alternativă. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile și a confirmat că nu a putut fi selectat niciun eșantion reprezentativ în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(18)

La 7 aprilie 2026, Comisia a informat guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) cu privire la decizia sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază coroborat cu articolul 17 alineatul (4) din regulamentul de bază, având în vedere gradul semnificativ de lipsă de cooperare din partea producătorilor-exportatori. În consecință, Comisia și-a bazat constatările privind producătorii-exportatori din RPC pe articolul 18 și a aplicat datele disponibile.

(19)

În observațiile sale, GC a subliniat că societățile chineze care s-au înregistrat pentru a participa la proceduri, indiferent de volumul lor de export, ar trebui să obțină o marjă de dumping individuală pe baza răspunsurilor lor, iar nu pe baza datelor disponibile. Comisia a observat că toți producătorii-exportatori cooperanți au fost informați în mod corespunzător prin nota privind rezultatele eșantionării că, în cazul în care doresc să solicite o marjă de dumping individuală, ar trebui să completeze chestionarul pentru producătorii-exportatori.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din Mexic

(20)

Pentru a stabili dacă eșantionarea era necesară, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Mexic să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Statelor Unite Mexicane pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(21)

Un producător-exportator din Mexic, GD Affiliates de RL de CV (denumit în continuare „GDA”), a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclus în eșantion. GDA este o filială a Dragon Copper Tubes Group și a reprezentat 100 % din totalul exporturilor din Mexic către UE în cursul perioadei de investigație.

(22)

Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară. În consecință, producătorul-exportator care s-a manifestat a fost invitat să transmită un răspuns la chestionar.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din Uzbekistan

(23)

Pentru a stabili dacă eșantionarea era necesară, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Uzbekistan să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Uzbekistan pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(24)

Trei producători-exportatori din Uzbekistan au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion: „JV Sharq Tubes” LLC, „ICG Infinity Copper Group” LLC și Angren Pipe Plant LLC. Aceștia au reprezentat 100 % din totalul exporturilor din Uzbekistan către UE în cursul perioadei de investigație.

(25)

Comisia a decis să îi supună unei investigații pe cei trei producători-exportatori și, prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară. În consecință, toți cei trei producători-exportatori au fost invitați să transmită un răspuns la chestionar.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din Vietnam

(26)

Pentru a stabili dacă eșantionarea era necesară, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Vietnam să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Socialiste Vietnam să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(27)

Patru producători-exportatori din Vietnam au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion.

(28)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori. Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd („Hailiang Vietnam”), o filială a Chinese Hailiang Group, și Jintian Copper Industrial (Vietnam) Company Limited („Jintian Vietnam”), o filială a Chinese Jintian Group. Selecția s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care ar putea face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, eșantionul a reprezentat peste 90 % din totalul exporturilor tuturor producătorilor-exportatori vietnamezi cooperanți.

(29)

Unul dintre producătorii-exportatori vietnamezi neincluși în eșantion, Toan Phat Copper Tube Joint Stock Company, a prezentat observații cu privire la selectarea eșantionului, susținând că includerea a două societăți deținute de China, a căror producție în Vietnam era situată în zone libere industriale pentru export, cum ar fi Hailiang Vietnam și Jintian Vietnam, ar conduce la constatări care nu erau reprezentative pentru situația Toan Phat. Societatea a susținut, de asemenea, că, deși Comisia a limitat numărul societăților incluse în eșantion din Vietnam la două din cauza constrângerilor cu privire la ceea ce putea „fi investigat în mod rezonabil în timpul disponibil”, trei societăți au fost incluse în eșantion în Uzbekistan, iar nivelul scăzut al cooperării din China ar fi trebuit să elibereze resurse care să permită includerea Toan Phat în eșantion.

(30)

Comisia a considerat că, având în vedere că cele două societăți vietnameze selectate erau, de departe, cei mai mari exportatori ai produsului în cauză către Uniune, structura lor de proprietate și de producție era reprezentativă pentru piața globală și a observat că măsura în care era rezonabil să se extindă un eșantion nu depindea exclusiv de numărul de societăți incluse în eșantion din alte țări.

1.6.   Marjă individuală

(31)

Un producător-exportator din RPC, Jintian China, a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și a furnizat un răspuns la chestionar. Întrucât o singură societate a furnizat un răspuns adecvat și în timp util la chestionar, care a putut fi verificat în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a decis să calculeze o marjă individuală pentru Jintian China.

1.7.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(32)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(33)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind distorsiuni referitoare la materiile prime în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază din China și Vietnam în legătură cu produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatul (2) sau ale articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în cazul Chinei și al Vietnamului. Din acest motiv, Comisia a trimis GC și Guvernului Vietnamului chestionare suplimentare în această privință.

(34)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din țările în cauză, reclamanților („chestionarul privind indicatorii macroeconomici”), importatorilor cunoscuți și utilizatorilor. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (6) în ziua deschiderii investigației.

(35)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor entități:

 

Producătorii din Uniune și reclamanții:

—

ELVALHALCOR S.A., Oinofyta, Viotia, Grecia;

—

FEINROHREN SPA, Passirano, Italia;

—

Wieland-Werke AG, Ulm, Germania;

—

Comitetul de apărare comercială a tuburilor din cupru al UE (denumit în continuare „EUCTDC”), Bruxelles, Belgia.

 

Producătorii-exportatori din China:

—

Ningbo Jintian Copper Tube Co. Ltd., (denumit în continuare „Jintian China”), Ningbo, China și societatea afiliată acesteia Hongkong Maytime International Industry Limited, Hong-Kong.

 

Producătorii-exportatori din Mexic:

—

GD Affiliates de RL de CV (denumit în continuare „GDA”) și GD Copper S de RL de CV (denumit în continuare „GDC”), Toluca, Mexico și societățile afiliate acesteia (denumite împreună „GD Group”);

—

Hong Kong GD Trading Company Limited (denumit în continuare „HKGD”), Shanghai, China și GD Copper (U.S.A.), Inc. (denumit în continuare „GDUS”), Pine Hill, Alabama, SUA.

 

Producătorii-exportatori din Uzbekistan:

—

ICG Infinity Copper Group LLC, Tașkent, Uzbekistan și producătorul afiliat acesteia Metal Processing Technology LLC, Tașkent, Uzbekistan;

—

Angren Pipe Plant LLC, Markaziy Kurgon, Uzbekistan;

—

JV Sharq Tubes LLC, Chirchik City, Uzbekistan.

 

Producătorul-exportator din țara reprezentativă:

—

Comisia a efectuat o verificare încrucișată de la distanță a Wieland Copper Products, LLC, Pine Hall, SUA.

 

Producătorii-exportatori din Vietnam:

—

Hailiang Copper Manufacturing Co., Ltd, Tan Phuoc, Vietnam;

—

Jintian Copper Industrial Company Limited, Tan Phuoc, Vietnam;

—

în plus, Comisia a efectuat o verificare încrucișată de la distanță a societăților afiliate următorilor producători-exportatori: Hailiang Copper Manufacturing Co., Ltd [Hong Kong Hailiang Metal Trading Limited (Hong-Kong)] și Jintian Copper Industrial Company Limited [Hongkong Maytime International Industry Limited (Hong-Kong)] și Jintian International Industry Pte. Ltd (Singapore)].

1.8.   Perioada de investigație și perioada examinată

(36)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2025 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul investigației

(37)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de țevi și tuburi din cupru rafinat, în bobine LWC, netede sau cu caneluri interioare, neprelucrate ulterior (denumite în continuare „tuburi din cupru”).

(38)

Pentru a produce tuburi din cupru, producătorii pot utiliza catozi din minereu de cupru, resturi sau un amestec al acestora. Procesul de fabricație constă, de regulă, în trei etape: topirea materiei prime, turnarea cuprului topit și finisarea, care include procesul de tragere pentru a obține diametrul și grosimea dorită a peretelui, precum și recoacerea pentru a decăli produsul în funcție de nevoile clientului (7). Produsul este apoi înfășurat în bobine LWC.

(39)

Tuburile din cupru sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, datorită calităților fizico-chimice, a proprietăților bacteriostatice și a rezistenței cuprului la foc și coroziune. Acestea sunt utilizate în sectorul încălzirii, ventilării, climatizării și refrigerării („HVACR”), precum și în aplicații sanitare, medicale și industriale. Tuburile din cupru reprezintă, de asemenea, o componentă esențială pentru anumite rețele de energie din surse regenerabile (8).

2.2.   Produsul în cauză

(40)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din China, Mexic, Vietnam și Uzbekistan, încadrat în prezent la codul NC ex 7411 10 90 (codul TARIC 7411 10 90 10) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

2.3.   Produsul similar

(41)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;

—

produsul care face obiectul investigației, fabricat și vândut pe piața internă a țărilor în cauză; și

—

produsul care face obiectul investigației, fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(42)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.4.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(43)

Jintian Vietnam și Jintian China au solicitat Comisiei să confirme că țevile drepte din cupru, bobinele plate, tuburile din cupru izolate sau acoperite și tuburile capilare din cupru nu intră în domeniul de aplicare al investigației. În mod similar, Hailiang Vietnam a susținut că tuburile capilare din cupru nu erau incluse în definiția produsului.

(44)

Comisia a confirmat că țevile drepte din cupru, bobinele plate, tuburile din cupru izolate sau acoperite nu corespundeau descrierii produsului care face obiectul investigației și, prin urmare, nu intrau în domeniul de aplicare al investigației.

(45)

În ceea ce privește tuburile capilare din cupru, care sunt tuburi din cupru cu diametru foarte mic produse pentru un control precis al fluxului, Jintian Vietnam și Jintian China au explicat că principala sa caracteristică este un diametru exterior extrem de mic, cuprins, de regulă, între 1 și 3,6 mm, și că acestea sunt produse prin mai multe treceri ale tragerii de înaltă precizie a bobinelor LWC, reprezentând o etapă ulterioară de prelucrare pentru tuburile din cupru, care, în conformitate cu definiția produsului care face obiectul investigației, ar scoate aceste produse din domeniul de aplicare al investigației.

(46)

Hailiang Vietnam a susținut că tuburile capilare sunt produse din aval, prelucrate ulterior din tuburile LWC vizate de investigație. Aceasta a explicat, de asemenea, că tuburile din cupru și tuburile capilare sunt produse distincte din punct de vedere tehnic și comercial, cu funcții, procese de producție, standarde industriale aplicabile, aspect fizic, aplicații finale și niveluri de preț diferite.

(47)

Reclamanții au susținut că, în plângere, tuburile capilare au fost excluse din definiția produsului care face obiectul investigației, deoarece, de regulă, acestea nu sunt furnizate în bobine LWC, ci în bobine fine sau în lungimi tăiate pentru uz funcțional. Cu toate acestea, în cazul în care tuburile din cupru cu diametru mic sunt vândute în bobine LWC, acestea continuă să fie produsul care face obiectul investigației, indiferent de denumirea comercială care le-a fost dată de producător, potrivit reclamanților.

(48)

Comisia a clarificat faptul că tuburile capilare din cupru intră în domeniul de aplicare al investigației atât timp cât sunt vândute în bobine LWC. Deși presupusa caracteristică distinctivă a acestor tuburi este diametrul exterior mic, Comisia a observat că nu există nicio limitare a diametrului tuburilor în descrierea produsului și nici în numărul de control al produsului („NCP”). În plus, pentru a stabili dacă un produs corespunde descrierii produsului, trebuie să se țină seama de caracteristicile fizice și tehnice observabile. De exemplu, adăugarea de straturi de acoperire necesită o prelucrare suplimentară și este observabilă în mod clar în produsele finite, care nu mai corespund descrierii produsului și, prin urmare, se consideră că nu intră în domeniul de aplicare al investigației. În schimb, faptul că un producător decide să utilizeze bobine LWC într-un stadiu intermediar al producției sale nu poate conduce la o excludere din domeniul de aplicare, în cazul în care o astfel de utilizare și prelucrarea ulterioară nu conduc la caracteristici fizice și tehnice observabile ale produselor finite care nu se încadrează în definiția produsului. Într-adevăr, singura diferență observabilă între tuburile capilare vândute în bobine LWC și celelalte tuburi vândute în bobine LWC este diametrul mai mic al tuburilor, care corespunde în continuare descrierii produsului. Din aceste motive, Comisia a respins aceste afirmații în acest stadiu al investigației. Comisia a observat, de asemenea, că, în cursul perioadei de investigație, importurile din țările în cauză de tuburi din cupru care ar putea fi considerate tuburi capilare au fost inexistente sau neglijabile și, prin urmare, excluderea lor din definiția produsului nu ar avea niciun impact semnificativ asupra concluziilor investigației.

(49)

Entalpia Europe Sp. Z o. o., un utilizator de tuburi din cupru care fabrică tuburi din cupru izolate, a solicitat o extindere a definiției produsului care face obiectul investigației pentru a include importurile de tuburi din cupru izolate finite. În subsidiar, societatea a solicitat o scutire de la taxele antidumping pentru tuburile din cupru, având în vedere că operațiunile sale nu concurează cu industria Uniunii. Societatea a susținut că producătorii-exportatori din țările în cauză ar putea eluda taxele antidumping prin exportul de tuburi din cupru izolate finite în locul produsului care face obiectul investigației, sporind astfel concurența cu produsul societății și subminând investițiile sale recente.

(50)

Cu toate acestea, Comisia a observat că tuburile din cupru izolate nu au fost acoperite nici de definiția produsului, astfel cum se prevede în considerentul 37, nici în plângerea din acest caz și, prin urmare, industria Uniunii nu a furnizat nicio dovadă a dumpingului și a prejudiciului rezultat care să justifice o investigație privind tuburile din cupru izolate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(51)

Comisia a observat că efectele măsurilor sunt monitorizate după instituirea acestora, iar Comisia poate deschide o investigație anticircumvenție atunci când sunt îndeplinite condițiile. În consecință, afirmația a fost respinsă.

3.   DUMPINGUL

3.1.   China

3.1.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(52)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(53)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea tuburilor din cupru. Patru producători-exportatori din două grupuri au transmis informațiile relevante.

(54)

Comisia a trimis către GC un chestionar. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(55)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, potrivit informațiilor aflate la dispoziția sa, Thailanda este o posibilă țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, în plus, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

3.1.2.   Valoarea normală

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(57)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” denumite în continuare „costurile VAG”).

(58)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

3.1.2.1.   Existența unor distorsiuni semnificative

(59)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre următoarele elemente:

—

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—

distorsionarea costurilor salariale;

—

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(60)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(61)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(62)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(63)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (9), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (cum ar fi sectorul chimic etc.). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul de investigație în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(64)

Reclamantul a subliniat că RPC este o economie de piață socialistă dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”), care permite intervenția substanțială a statului în economie. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional și personal). GC se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă. Instrumentele economice intervenționiste utilizate de GC sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și diverse aspecte ale mediului de reglementare.

(65)

Plângerea a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(66)

În primul rând, sectorul tuburilor din cupru din China este deservit de intervenția guvernului pe piețele din amonte și din aval, ceea ce duce la distorsiuni semnificative ale costurilor materiilor prime utilizate în procesul de producție. Reclamantul s-a bazat pe raport pentru a indica faptul că China are cea mai mare producție de cupru din lume, producția sa reprezentând 38 % din producția mondială. Această poziție dominantă rezultă din industrializarea sa rapidă și din intervenția statului. GC a adoptat recent Planul privind cuprul (2025-2027), care urmărește „să promoveze dezvoltarea de înaltă calitate a industriei cuprului [și] să sprijine mai bine lanțurile industriale esențiale din sectorul de producție”, reflectând faptul că, pentru China, „cuprul este o materie primă de bază importantă și o resursă strategică strâns legată de dezvoltarea economică națională”. În plus, cel de al 14-lea plan cincinal adoptat în 2021 prevede anumite planuri sectoriale esențiale care vizează sectoarele materiilor prime, inclusiv metalele neferoase, cum ar fi cuprul. Cel de al 14-lea plan cincinal prevede, de asemenea, mai multe planuri cincinale la nivel provincial, cu măsuri specifice de politică de planificare la nivel provincial și sectorial. Reclamantul susține că aceste politici care urmăresc creșterea aprovizionării cu cupru în China vor reduce prețul cuprului în China și vor aduce beneficii indirecte producătorilor de tuburi din cupru prin reducerea artificială a costurilor lor de producție. În plus, reclamantul a subliniat că piața internă a factorilor de producție din cupru și a produselor finite din aval este denaturată de politicile de export, cum ar fi taxele la export și contingentele la export. De asemenea, activitățile de constituire de stocuri au un impact considerabil asupra prețurilor și a disponibilității anumitor produse de bază, inclusiv cuprul. Reclamantul a susținut că distorsiunile semnificative din industriile din aval, cum ar fi sectorul energiei din surse regenerabile și al bunurilor de mediu, afectează industria tuburilor din cupru.

(67)

În al doilea rând, piața chineză a tuburilor din cupru este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. Întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) reprezintă o parte esențială a economiei chineze. GC și PCC întrețin structuri care le asigură influența continuă asupra IDS. În mod tradițional, sectorul minier chinez se află în mare parte sub controlul statului. În pofida creșterii privatizării sectoarelor minier și metalurgic, intervenția și controlul GC în societățile care își desfășoară activitatea în aceste sectoare rămân importante.

(68)

În al treilea rând, prezența statului în societățile producătoare de tuburi din cupru permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile. Reclamantul s-a bazat pe raport pentru a reaminti că dreptul de a numi și de a revoca personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat și celulele PCC din cadrul întreprinderilor reprezintă canale prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. În plus, prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței.

(69)

În al patrulea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială stabilește obiective de dezvoltare, oferă instrucțiuni privind obiectivele de producție pe segmente de industrie, inclusiv industriile metalelor neferoase, și impune controlul guvernamental asupra capacității de producție și asupra deciziilor întreprinderilor.

(70)

În al cincilea rând, la fel ca în orice alt sector din economia chineză, sectorul tuburilor din cupru face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Reclamantul s-a bazat pe raport pentru a susține că sistemul chinez de declarare a falimentului pare inadecvat pentru a-și îndeplini obiectivele principale. De exemplu, este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării. În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China. Toate terenurile sunt deținute de stat, iar alocarea lor rămâne exclusiv la latitudinea statului. În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice.

(71)

În al șaselea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în sectorul tuburilor din cupru. Un sistem de salarii bazate pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară. În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor. Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(72)

În al șaptelea rând, producătorii de tuburi din cupru au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Sistemul financiar chinez se caracterizează prin poziția puternică a băncilor deținute de stat care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. Întreprinderile de stat nefinanciare rămân legate de stat, nu numai prin proprietate, ci și prin relații personale și prin punerea în aplicare a politicilor publice concepute de guvern. În plus, reclamantul a indicat că ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate. Costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. În final, creșterea creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat.

(73)

Reclamantul s-a bazat pe raport și a susținut că distorsiunile menționate mai sus sunt sistemice. Dovezile disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Costurile factorilor de producție pentru producția de tuburi din cupru sunt distorsionate deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenția substanțială a statului. În plus, implicarea guvernului în sectorul energetic este deosebit de relevantă, deoarece producția de tuburi din cupru este mare consumatoare de energie. De asemenea, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor.

(74)

În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul tuburilor din cupru sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(75)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a procedat astfel pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile public.

(76)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

3.1.2.1.1.    Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din China

(77)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (10).

(78)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea ei” (11). Într-adevăr, în comparație cu cel de al 13-lea plan cincinal, SASAC a confirmat că activele totale ale întreprinderilor centrale au crescut cu 44,6 % în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, „stimulând în mod eficace dezvoltarea integrată a întreprinderilor din amonte și din aval în lanțul industrial și oferind un sprijin puternic pentru realizarea cu succes a principalelor obiective și sarcini ale dezvoltării economice și sociale a Chinei” (12).

(79)

În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(80)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu primordial: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (13).

(81)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(82)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(83)

După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (14). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(84)

Aceste roluri de conducere și de control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele de pe piața liberă.

(85)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă (15). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, inclusiv sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și toate obiectivele de politică cuprinse în diferitele reglementări.

(86)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(87)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective de producție explicite.

(88)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(89)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (16).

(90)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, respectivele bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (17).

(91)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (18).

(92)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Totuși, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (19).

(93)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (20).

(94)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (21).

3.1.2.1.2.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(95)

În China, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(96)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi Changzhou Enreach Copper Co. (22), Zhejiang Hailiang Co. Ltd (23) sau Ningbo Jintian Copper (Group) Co., Ltd (24). În plus, întrucât cuprul este un factor de producție esențial pentru producerea tuburilor din cupru, constatările privind proprietatea statului în sectorul cuprului sunt, prin urmare, relevante: mai multe întreprinderi deținute de stat se numără printre principalele părți interesate din sectorul cuprului, cum ar fi, de exemplu, China Copper Corporation (25), care este controlată de Chinalco (26), o întreprindere de stat aflată în subordinea Comisiei de supraveghere și administrare a activelor de stat („SASAC”) (27), sau China Minmetals Corp. (28), o altă întreprindere de stat aflată în subordinea SASAC (29).

(97)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (30), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile de stat și de partid au crescut împreună în China.

(98)

În plus, sectorul produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (31), care impune „prevenirea dezvoltării oarbe și dezordonate a topirii cuprului” (32) și „concentrarea asupra subsectoarelor industriale sau a produselor esențiale cu o bază industrială puternică, avantaje comparative importante și tehnologii de vârf, [pentru] a valorifica rolul de lider al întreprinderilor esențiale în lanțul industrial [...] și pentru a crea o serie de clustere industriale în [...] sectorul metalelor neferoase” (33).

(99)

În mod similar, Planul de lucru pentru creșterea constantă a industriei metalelor neferoase pentru perioada 2025-2026 (34) urmărește să se asigure că „[î]n perioada 2025-2026, valoarea adăugată a industriei metalelor neferoase va crește cu o rată medie anuală de aproximativ 5 %, menținând o tendință economică pozitivă, [că] producția de zece metale neferoase va crește cu o rată medie anuală de aproximativ 1,5 % [și că] se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea resurselor interne, cum ar fi cuprul” (35).

(100)

Mai precis, Planul de punere în aplicare pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei cuprului (2025-2027) (36) prevede că „[p]ână în 2027, reziliența și securitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare vor fi îmbunătățite în mod semnificativ. Securitatea materiilor prime pe bază de cupru va fi consolidată în permanență, urmărind o creștere cu 5 %-10 % a resurselor interne de minereu de cupru [..., iar] inovarea tehnologică va fi consolidată în permanență, realizând progrese importante în procesele esențiale” (37). Planul de punere în aplicare stabilește, de asemenea, obiectivul ca „[un] număr de întreprinderi din industria cuprului de înaltă calitate să fie cultivate, iar structura industrială să fie optimizată în continuare” (38). În cele din urmă, GC urmărește să se asigure că, până în 2035, lanțul industrial al cuprului din China „va fi lider mondial [...], formând un model de dezvoltare caracterizat printr-o structură industrială rezonabilă, un nivel ridicat de inovare tehnologică, o bună calitate și eficiență, precum și o competitivitate puternică la nivel mondial” (39).

(101)

De asemenea, noile tehnologii pentru topirea cuprului sunt enumerate printre industriile încurajate în Catalogul de orientări pentru ajustarea structurală a industriei (ediția 2024) (40). Același catalog prezintă intervenția totală a guvernului în sectorul cuprului. „Proiectele de topire a cuprului cu o capacitate mai mică de 100 000 de tone/an” sunt enumerate ca industrii restricționate în același catalog (41).

(102)

Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (42).

(103)

De exemplu, Asociația industriei producătoare a metalelor neferoase din China (China Non Ferrous Metals Fabrication Industry Association – „CNFA”) (43) prevede la articolul 2 din statutul său că scopul organizației este de a „susține linia de bază și diferitele politici ale partidului; de a deservi guvernul, industria, întreprinderile [... și] de a-și îndeplini pe deplin rolul de consilier și asistent al guvernului” (44).

(104)

În plus, articolul 3 prevede că CNFA „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist Chinez” și „instituie o organizație a Partidului Comunist Chinez, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid”. De asemenea, CNFA „acceptă îndrumarea și supravegherea în afaceri din partea Ministerului Afacerilor Civile și a departamentului de gestionare a industriei” (45).

(105)

Zhejiang Hailiang Co. Ltd, Ningbo Jintian Copper (Group) Co., Ltd. și Chinalco se numără printre membrii CNFA (46). Primele două grupuri sunt singurele care au răspuns la formularul de eșantionare.

(106)

În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor.

3.1.2.1.3.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(107)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(108)

Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (47)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(109)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (48), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (49).

(110)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (50). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(111)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare „Orientările”) (51), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(112)

Secțiunea II.4 din Orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod efectiv, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, Orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (52).

(113)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul cuprului. Pentru a oferi un exemplu, unul dintre directorii Zhejiang Hailiang Co. Ltd, care este, de asemenea, vicepreședintele Hailiang Group Co., Ltd., acționarul majoritar al societății, este membru al PCC (53).

(114)

În plus, președintele Dongfang Run’an Group, societatea holding a unuia dintre principalii producători de tuburi din cupru Changzhou Enreach Copper Co. (54), este membru al PCC (55) și a primit distincția de „Constructor extraordinar al socialismului cu caracteristici chinezești, în rândul persoanelor din sectorul nepublic din provincia Jiangsu” (56).

(115)

De asemenea, președintele China Copper Corporation îndeplinește, de asemenea, funcția de director general adjunct și de membru al Grupului de conducere al partidului din cadrul holdingului Chinalco (57). În plus, directorul general al China Copper Corporation îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar de partid (58). Mai precis, Comitetul de partid al China Copper Corporation susține că „s-a axat pe integrarea profundă a consolidării partidului în activitățile de producție și de afaceri” în ultimii ani și că a aprobat proiecte după ce „au fost examinate de mai multe niveluri ale organizațiilor de partid” (59).

(116)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (60). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul cuprului și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor.

3.1.2.1.4.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor domestici sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(117)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(118)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (61).

(119)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(120)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (62) vizează „controlul strict al noilor capacități” și prevede că „[a]utoritățile locale trebuie să includă conținutul principal și proiectele majore ale planului în acordurile lor de lucru esențiale la nivel local”. În plus, GC urmărește să consolideze coordonarea politicilor și „[s]ă valorifice pe deplin rolul de orientare al planului și să consolideze coordonarea și cooperarea dintre politicile fiscale, de impozitare, financiare, de investiții, de import și export, de energie, de mediu ecologic, de resurse naturale, de prețuri și industriale” (63).

(121)

În conformitate cu Planul de punere în aplicare pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei cuprului (2025-2027) (64), GC intenționează „[să] accelereze progresele în ceea ce privește tehnologiile esențiale [și să] ofere orientări întreprinderilor de producție a materialelor de cupru pentru a colabora cu institute de cercetare și cu întreprinderi de aplicare din aval pentru a desfășura activități de cercetare, dezvoltare și aplicare industrială a tehnologiilor de pregătire a materialelor din aliaje de cupru de înaltă performanță, [precum și] să accelereze dezvoltarea de echipamente esențiale, cum ar fi o nouă generație de linii de producție de turnare continuă și de laminare a tuburilor din cupru de precizie” (65). În acest scop, se așteaptă ca autoritățile publice „să consolideze coordonarea și cooperarea dintre politicile fiscale, de impozitare, financiare, de investiții, de import și export și politicile industriale pentru a debloca și mai mult efectele politicilor”. De asemenea, „ar trebui (...) să ghideze instituțiile financiare pentru a oferi un sprijin precis și eficace pentru construirea și modernizarea proiectelor majore din industria cuprului care respectă standardele industriale (...) și să consolideze evaluarea și orientările întreprinderilor de stat relevante” (66).

(122)

În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al Jiangxi privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei metalelor neferoase (67), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „construirea unui sistem industrial caracterizat de industrii relativ concentrate, lanțuri industriale complete, avantaje complementare și dezvoltare coordonată” (68).

(123)

La nivel municipal, municipalitatea Kunming a semnat un acord de cooperare strategică cu China Copper Corporation (69), astfel încât să se asigure că „ambele părți se aliniază profund la planurile strategice naționale și cele provinciale din Yunnan pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei metalelor neferoase” (70).

(124)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(125)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să acționeze în mod liber.

3.1.2.1.5.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea

(126)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(127)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (71).

(128)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (72). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (73). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (74).

(129)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul cuprului. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(130)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

3.1.2.1.6.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(131)

Un sistem de salarii bazate pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (75).

(132)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (76). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(133)

Acest aspect are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (77). Aceste constatări demonstrează distorsionarea costurilor salariale în China.

(134)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul tuburilor din cupru nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

3.1.2.1.7.    Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(135)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este afectat de diverse distorsiuni.

(136)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (78), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (79) și ele aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(137)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (80). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(138)

Evoluțiile recente ilustrează și mai mult amploarea influenței guvernului asupra instituțiilor financiare din China. În martie 2025, GC a anunțat o emisiune de obligațiuni de trezorerie în valoare de 500 de miliarde RMB pentru a oferi un sprijin financiar substanțial principalelor bănci, inclusiv Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications și Postal Savings Bank of China. Această intervenție a vizat stabilizarea acestor instituții în contextul scăderii profitabilității și al unor marje ale dobânzii nete mici record, evidențiind măsurile proactive luate de stat pentru a menține stabilitatea economică (81).

(139)

De asemenea, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (82). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (83).

(140)

În plus, la nivelul alocării resurselor financiare, prin mai multe măsuri de promovare în continuare a dezvoltării investițiilor private (84), GC urmărește să „majoreze resursele bugetare centrale pentru a sprijini proiectele de investiții private calificate și pentru a juca în mod activ un rol de orientare și de lider”. De asemenea, GC intenționează să „utilizeze în mod corespunzător noile instrumente financiare de politică [și] să sprijine o serie de proiecte de investiții private calificate în industrii și domenii-cheie importante” (85).

(141)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (86). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (87). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(142)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel mic pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(143)

În al treilea rând, deși, în teorie, rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (88). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (89). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă și nu neapărat eficientă a capitalului.

(144)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(145)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(146)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

3.1.2.1.8.    Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(147)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție menționați mai sus și în partea a II-a a raportului actualizat.

(148)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de mijloace de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de tuburi din cupru fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(149)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(150)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același aspect este valabil și pentru mijloacele de producție ale mijloacelor de producție, și așa mai departe.

(151)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

3.1.2.2.   Țara reprezentativă

3.1.2.2.1.    Observații generale

(152)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

—

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. În acest scop, Comisia a avut în vedere țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (90);

—

fabricarea produsului care face obiectul investigației în țara respectivă;

—

existența unor date relevante ușor accesibile în țara reprezentativă;

—

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(153)

La 7 iulie 2026, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la Sursele utilizate pentru Stabilirea Valorii Normale (denumită în continuare „nota”). În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului în cauză. Nota respectivă descria, de asemenea, faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate țările care pot fi considerate drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC

(154)

În cadrul notei, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexicul, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, acestea sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(155)

Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă.

Existența unor date relevante ușor accesibile în țara reprezentativă

(156)

Comisia a indicat în notă că disponibilitatea datelor trebuia verificată ulterior în special în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației.

(157)

Comisia a analizat statisticile privind importurile pentru principala materie primă, și anume catozii de cupru, care reprezintă peste 95 % din costul de producție, și pentru deșeurile și resturile de cupru, pentru cele șapte țări reprezentative potențiale menționate în considerentul 154. Potrivit statisticilor, în toate cele șapte țări enumerate mai sus, atât catozii de cupru, cât și resturile de cupru sunt importate în cea mai mare parte din alte țări decât China, Rusia sau țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (91).

(158)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia a identificat doi producători în Brazilia: Termomecanica (92) și Paranapanema (93). În ceea ce privește Termomecanica, Comisia nu a fost în măsură să găsească date financiare disponibile pentru PI (cele mai recente au fost din 2023), în timp ce pentru Paranapanema cele mai recente date financiare (2024) au indicat pierderi. Întrucât nu a putut găsi elemente de probă privind producția profitabilă a produsului care face obiectul investigației în Brazilia, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că Brazilia nu era potrivită pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(159)

În ceea ce privește Malaysia, reclamantul și Comisia au identificat doi producători: KMCT Corporation și MetTube. Comisia nu a fost în măsură să găsească date financiare disponibile pentru KMCT. Pentru MetTube, cele mai recente date financiare disponibile (2024) au arătat că societatea abia a atins pragul de rentabilitate (profit < 1 %). Întrucât nu a putut găsi elemente de probă privind producția profitabilă a produsului care face obiectul investigației în Malaysia, Comisia a concluzionat că Malaysia nu era potrivită pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(160)

În ceea ce privește Mexicul, Comisia a identificat trei producători ai produsului care face obiectul investigației: GDA, Industrias Unidas, S.A. de C.V. („IUSU”) Elementia Materiales, S.A.P.I. DE C.V. („Elementia”). Cu toate acestea, GDA este afiliat unui alt producător-exportator din RPC și, prin urmare, nu a putut fi luat în considerare, deoarece acest fapt poate compromite fiabilitatea datelor sale financiare. Comisia nu a putut găsi date financiare ușor accesibile pentru IUSU. Comisia a găsit date ușor accesibile pentru Elementia, dar, potrivit situației financiare, divizia metalurgică a acestei societăți nu a fost profitabilă. Întrucât nu a putut găsi elemente de probă privind producția profitabilă a produsului care face obiectul investigației în Mexic, care să nu fie afectat de distorsiunile constatate în China, Comisia nu a considerat Mexicul drept o țară reprezentativă adecvată.

(161)

Niciunul dintre cei doi producători din Africa de Sud, Maksal Tubes (Pty) Ltd. (94) sau Copper Tubing Africa (Pty) Ltd. (95), nu dispunea de date financiare ușor accesibile. Întrucât nu a putut găsi elemente de probă privind producția profitabilă a produsului care face obiectul investigației în Africa de Sud, Comisia a concluzionat că Africa de Sud nu era potrivită pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(162)

În ceea ce privește Thailanda, Comisia a identificat un producător, Loyal Hailiang Copper (Thailand) Co., Ltd., cu date ușor accesibile pentru 2024. Totuși, aceste date nu acoperă perioada de investigație. În plus, societatea este afiliată Zhejiang Hailiang Co., Ltd., producătorul-exportator din RPC care face obiectul investigației în cadrul acestei proceduri, ceea ce poate compromite fiabilitatea datelor sale financiare. Comisia a observat, de asemenea, că importurile de catozi de cupru din China au reprezentat 25 % din totalul importurilor de catozi de cupru în Thailanda. Din aceste motive, Thailanda nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată.

(163)

În ceea ce privește Turcia, Comisia a identificat doi producători, Sarkuysan (96) și Ulusoy Bakır ve Metal Sanayi ve Ticaret A.Ş. (Ulusoy) (97). Cu toate acestea, datele financiare ale acestor producători nu au fost ușor accesibile și, în consecință, ei nu au putut fi considerați adecvați pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului. Întrucât nu a putut găsi elemente de probă privind producția profitabilă a produsului care face obiectul investigației în Turcia, Comisia a concluzionat că Turcia nu era potrivită pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(164)

Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile numai pentru un singur producător al produsului care face obiectul investigației, care indica un nivel rezonabil de profitabilitate pentru o perioadă care se suprapunea integral care se suprapune cu cu perioada de investigație, și anume VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO din Serbia (98).

(165)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat, în notă, părțile interesate că intenționa să utilizeze Serbia ca țară reprezentativă adecvată și informațiile financiare aferente societății VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO din Serbia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(166)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la caracterul adecvat al Serbiei ca țară reprezentativă și al VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO ca producător din țara reprezentativă.

(167)

În urma notei, EUCTDC a sprijinit, în general, selectarea Serbiei ca țară reprezentativă. Cu toate acestea, EUCTDC a susținut că datele financiare ale producătorului selectat din țara reprezentativă nu prezentau un profit rezonabil în cursul PI, care, potrivit EUCTDC, a fost de 2 %, și a solicitat Comisiei să utilizeze un profit istoric de 7 % sau să îl ajusteze la 6 % sau să utilizeze datele financiare ale unui distribuitor sârb al produsului care face obiectul investigației.

(168)

EUCTDC a susținut că marja de profit de 2 % nu era rezonabilă și, prin urmare, nu respectă articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Acesta a susținut, de asemenea, că indicarea profitului rezonabil ar trebui interpretată în coroborare cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, care stabilește profitul indicativ minim în condiții normale de concurență.

(169)

Comisia a reamintit că nu există nici un prag minim, nici un prag maxim pentru stabilirea unui profit rezonabil la construirea valorii normale. Profitul rezonabil este stabilit pe baza circumstanțelor cazului specific în cauză și pe baza celor mai bune date financiare disponibile. Profitul nu trebuie să fie stabilit la nivelul minim de 6 % (99) care se aplică profitului indicativ al industriei Uniunii, nu profitului din țara reprezentativă. Prin urmare, cererea de ajustare a profitului la un nivel care să reflecte profitul indicativ minim aplicat calculării profitului indicativ al industriei Uniunii a fost respinsă.portan

(170)

În observațiile sale la notă, EUCTDC a susținut că scăderea profitabilității societății sârbe, de la 7 % în 2022 la 2 % în 2025, a evidențiat presiunea exercitată de furnizorii asiatici ai produsului care face obiectul investigației în regiune. Din acest motiv, EUCTDC a sugerat utilizarea profitului din 2022 sau a unui profit mediu din ultimii patru ani. EUCTDC nu a furnizat nicio dovadă a existenței unei astfel de presiuni. Comisia nu a găsit aceste elemente de probă și nici nu a observat o creștere a importurilor produsului care face obiectul investigației din China în Serbia în perioada de după 2022. Prin urmare, cererea de a utiliza un profit dintr-un an îndepărtat de PI, cum ar fi 2022 sau profitul mediu pentru perioada precedentă de patru ani a fost respinsă.

(171)

Cu toate acestea, având în vedere faptul că profitul obținut în cursul PI a fost într-adevăr scăzut și, în special, că acesta a fost mai mic decât profitul obținut de majoritatea producătorilor-exportatori cooperanți din alte țări decât RPC din vânzările produsului care face obiectul investigației pe piețele interne respective către clienți independenți, Comisia a recurs la anul cel mai apropiat de PI cu un profit rezonabil. Comisia a luat în considerare datele financiare pentru 2024, anul precedent PI, când VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO a înregistrat un profit de 5 % și costuri VAG de 11 %, care au fost considerate rezonabile deoarece reflectau mai exact rezultatele financiare medii ale producătorilor din sectorul produsului în cauză. Profitul total și costurile VAG au fost la un nivel similar cu cele obținute în cursul PI, iar profitul în sine a fost considerat a fi la un nivel rezonabil.

(172)

În pofida faptului că s-a recurs la anul 2024, VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO rămâne singurul producător al produsului care face obiectul investigației cu date financiare ușor accesibile care pot demonstra rate ale profitului și ale costurilor VAG care ar genera cuantumuri rezonabile. Astfel cum se explică în considerentul 162, LOYAL HAILIANG COPPER (THAILAND) CO LTD din Thailanda dispunea, de asemenea, de date financiare ușor accesibile pentru 2024, dar nu a putut fi utilizată ca substituent adecvat, deoarece este afiliată unui alt producător-exportator chinez și, prin urmare, nu a fost considerată fiabilă.

(173)

În observațiile sale la notă, Jintian China, pe baza statisticilor furnizate în notă, a susținut că Turcia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Serbia, deoarece volumul catozilor de cupru importați este de douăsprezece ori mai mare decât în Serbia și, potrivit Jintian China, prețul mediu de import în Turcia este mai neutru decât cel din Serbia, întrucât, printr-un volum mai mare al importurilor, impactul aferent factorilor ocazionali poate fi atenuat.

(174)

Ca răspuns la observațiile Jintian China, EUCTDC s-a opus opiniei potrivit căreia Turcia ar trebui considerată o țară reprezentativă adecvată. Acesta a susținut că, deși volumul catozilor de cupru importați a fost mai mare decât în Serbia, prețul mediu de import a fost mai mic decât prețul mediu anual de la London Metal Exchange („LME”) pentru catozii de cupru și mai mic decât prețurile observate în majoritatea celorlalte țări reprezentative potențiale (cu excepția Malaysiei și a Braziliei). Deoarece prețul LME este cotat la nivelul franco fabrică, prețul real de import ar trebui să fie și mai mare. În consecință, EUCTDC a concluzionat că prețurile de import ale catozilor de cupru în Turcia nu pot fi considerate reprezentative.

(175)

Comisia a analizat importurile principalelor materii prime din toate cele șapte țări reprezentative potențiale. Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 159 și 162, Comisia a considerat că Malaysia și Thailanda nu erau adecvate. Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a considera importurile din Serbia ca fiind nereprezentative. Jintian China nu a furnizat niciun element de probă sau argument care să modifice această poziție. În absența unor date financiare ușor accesibile, simpla observație că Turcia, o țară semnificativ mai mare decât Serbia, importă volume mai mari nu este nici o descoperire nouă, nici un criteriu relevant pentru a considera importurile sârbe reprezentative.

(176)

Jintian China a susținut, de asemenea, că Turcia nu ar trebui eliminată ca țară reprezentativă posibilă pe motiv că datele financiare pentru producătorul produsului care face obiectul investigației nu erau ușor accesibile. Jintian China a furnizat situațiile financiare ale Sarkuysan, unul dintre producătorii identificați ai produsului care face obiectul investigației din Turcia. Astfel, în opinia Jintian China, Turcia era o țară reprezentativă adecvată.

(177)

Situațiile financiare furnizate de Jintian China acoperă perioada de investigație și sunt ușor accesibile. Cu toate acestea, este vorba de o versiune consolidată pentru întregul grup de întreprinderi. Grupul este format din diverse filiale care îndeplinesc funcții diferite și fabrică o gamă largă de produse. Cel mai important aspect este faptul că filialele ale căror rezultate financiare sunt încorporate în situațiile financiare consolidate sunt situate în țări diferite, cum ar fi Bulgaria, Germania și Statele Unite. În consecință, profitul și costurile VAG nu au putut fi atribuite exclusiv producătorului-exportator al produsului care face obiectul investigației din țara reprezentativă potențială.

(178)

Prin urmare, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a considera Turcia o țară reprezentativă mai adecvată decât Serbia.

Nivelul de protecție socială și a mediului

(179)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Serbia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.1.2.2.2.    Concluzii

(180)

Având în vedere analiza de mai sus, Serbia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

3.1.2.3.   Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(181)

În cadrul notei, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(182)

Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza Oficiul de Statistică al Republicii Serbia (100) și OIM (101) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei (energie electrică (102) și gaze naturale (103)).

(183)

În cadrul notei, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, din cauza ponderii neglijabile a anumitor materii prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime (de 5 %) și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

3.1.2.3.1.    Factorii de producție

(184)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

Factor de producție

Codul mărfurilor

Sursa

Valoare nedistorsionată

(CNY)

Unitate de măsură

Materii prime

Catozi de cupru

7403 11

GTA

77,19

kg

Consumabile

Forța de muncă

Forța de muncă

nu se aplică

Oficiul de Statistică al Republicii Serbia (104) și OIM (105)

74,96

ore

Energie

Electricitate

nu se aplică

Agenția pentru Energie din Serbia (106)

0,90

kWh

Gaze naturale

nu se aplică

Agenția pentru Energie din Serbia (107)

0,31

kWh

(104)  https://www.stat.gov.rs/en-US/oblasti/trziste-rada/zarade.

(105)  https://ilostat.ilo.org/data/?cat_mode=subject.

(106)  https://www.aers.rs/media/Files/Izvestaji/Godisnji/Izvestaj%20Agencije%202025.pdf.

(107)  https://www.aers.rs/media/Files/Izvestaji/Godisnji/Izvestaj%20Agencije%202025.pdf.

(185)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat datele furnizate de reclamant privind costurile de producție, care nu au fost incluse în nota privind factorii de producție de mai sus. În ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, Comisia a utilizat datele furnizate de acest reclamant. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.1.2.3.6.

3.1.2.3.2.    Materii prime

(186)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe.

(187)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorul exportator cooperant și astfel cum au fost prevăzute în plângere au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 183.

(188)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(189)

În ceea ce privește Jintian China, Comisia a exprimat costurile de transport suportate de Jintian China pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(190)

În plus, Comisia a estimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator necooperant pentru aprovizionarea cu materii prime ca procent din costul nedistorsionat al materiilor prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate.

3.1.2.3.3.    Forța de muncă

(191)

Oficiul de Statistică al Republicii Serbia publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Serbia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2025 pentru costul mediu al forței de muncă în sectorul fabricării metalelor de bază, care include costurile forței de muncă în sectorul tuburilor din cupru (108). Pentru timpul mediu de lucru în industria prelucrătoare, Comisia a utilizat statisticile OIM (109).

3.1.2.3.4.    Electricitate

(192)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Serbia este publicat de Agenția pentru Energie din Serbia (110). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare din 2025, astfel cum au fost publicate de agenție.

3.1.2.3.5.    Gaze naturale

(193)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Serbia este publicat de Agenția pentru Energie din Serbia (111). Comisia a utilizat prețurile din tranșa de consum corespunzătoare în cursul PI.

3.1.2.3.6.    Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile

(194)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(195)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor reclamantului, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs.

(196)

Pentru Jintian China, cheltuielile indirecte de fabricație suportate de acest producător-exportator au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(197)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia a utilizat datele financiare pentru 2024 ale VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO, astfel cum au fost extrase din Orbis.

3.1.2.3.7.    Calculul

(198)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs și la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(199)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant în plângere și în formularele de contribuție furnizate de două grupuri exportatoare cu privire la utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(200)

Pentru Jintian China, Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.1.2.2.

(201)

După ce au fost stabilite costurile de fabricație nedistorsionate, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 194-197.

(202)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte medii de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 195, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(203)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății VALJAONICA BAKRA SEVOJNO AD SEVOJNO. Costurile VAG, care au fost exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și au fost aplicate costurilor de producție nedistorsionate, s-au ridicat la 11 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 5 %.

(204)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.1.3.   Prețul de export

3.1.3.1.   Jintian China

(205)

Producătorul-exportator cooperant, Jintian China, a realizat exporturi către Uniune prin intermediul comerciantului său afiliat din Hong Kong și, prin urmare, prețul plătit sau care urmează să fie plătit de către primul client independent din Uniune a fost ajustat, astfel cum se explică la punctul 3.1.5.1.

3.1.3.2.   Alți producători-exportatori

(206)

Astfel cum se explică în considerentele 11-17, nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori din China a fost scăzut și, prin urmare, prețul de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, prețul de export s-a bazat pe prețul mediu de import în Uniune al produsului în cauză din China, astfel cum este stabilit la punctul 4.4 de mai jos, ajustat la nivelul franco fabrică prin deducerea transportului maritim și a transportului intern de mărfuri, astfel cum se menționează în plângere.

3.1.4.   Comparația

(207)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă a procesului comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

3.1.4.1.   Ajustări ale valorii normale

(208)

Astfel cum se explică în considerentul 198, valoarea normală a fost stabilită la nivelul de comercializare franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu cuantumurile corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru etapa comercială respectivă. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală la nivelul franco fabrică.

3.1.4.1.1.    Jintian China

(209)

Jintian China a importat materii prime și, ulterior, a vândut produsul care face obiectul investigației în cadrul regimului vamal de perfecționare activă. În conformitate cu metodologia fiscală actuală a RPC privind TVA-ul nerambursabil pentru vânzările la export, TVA-ul nerambursabil se determină prin deducerea valorii factorilor de producție importați care sunt scutiți de impozit din valoarea totală a exporturilor. În consecință, Comisia a aplicat articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază la această valoare adăugată pentru produsul exportat către Uniune. Mai mult, Comisia nu a identificat motive pentru efectuarea vreunor ajustări suplimentare ale valorii normale în ceea ce privește Jintian China, astfel de ajustări nefiind, de altfel, solicitate de către societate.

3.1.4.1.2.    Alți producători-exportatori

(210)

Pentru alți producători-exportatori, Comisia a efectuat, de asemenea, o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pentru diferența în ceea ce privește taxele indirecte dintre vânzările la export din China în Uniune și valoarea normală în cazul în care taxele indirecte, cum ar fi TVA, au fost excluse. Societățile exportatoare de tuburi din cupru nu aveau dreptul la rambursarea TVA-ului achitat pentru materiile prime achiziționate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. În consecință, diferența în ceea ce privește taxele indirecte dintre vânzările la export și valoarea normală a reprezentat 13 % și s-a efectuat o ajustare corespunzătoare.

3.1.5.   Ajustări ale prețului de export

3.1.5.1.   Jintian China

(211)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și auxiliare.

(212)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costul creditului, comisioanele bancare.

(213)

Jintian China a exportat către Uniune prin intermediul unui comerciant afiliat din Hong Kong. Prin urmare, s-a efectuat o ajustare pentru comisioane în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Comerciantul era responsabil de relațiile cu clienții, în special de menținerea și inițierea de contacte cu clienții, de gestionarea comenzilor și a tranzacțiilor, de organizarea transportului, a transportului de mărfuri, a asigurării pentru vânzări. Comerciantul a fost remunerat pentru îndeplinirea acestor funcții sub forma unei marje. Așadar, Comisia a constatat că respectivul comerciant îndeplinea funcții similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Având în vedere relația dintre comerciant și producător, Comisia a stabilit cuantumul comisionului pe baza costurilor VAG efective ale comerciantului afiliat și a unui profit teoretic de 10 %.

(214)

În ceea ce privește acest profit, niciunul dintre importatorii neafiliați nu a cooperat în cadrul prezentei proceduri. Comisia nu dispune de date de la comercianți neafiliați care comercializează același produs sau un produs similar cu produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia a recurs la produsul cel mai apropiat posibil de produsul în cauză – produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece („SSCR”), care se caracterizează, de asemenea, printr-o pondere ridicată a factorilor de producție metalici respectivi. Astfel, Comisia s-a bazat în mod provizoriu pe profitul considerat rezonabil în cadrul unei investigații recente de rambursare privind importurile de SSCR (112). În cadrul acelei investigații, profitul importatorilor neafiliați a fost cuprins între 10 % și 13 %, iar Comisia a decis să aplice în mod prudent limita inferioară a intervalului respectiv.

3.1.5.2.   Alți producători-exportatori

(215)

Prețul de export pentru alți producători-exportatori a fost stabilit la nivelul franco fabrică, astfel cum se explică în considerentul 206.

(216)

Pe baza informațiilor colectate pe parcursul investigației, Comisia a stabilit că toți producătorii-exportatori cunoscuți din China operează cu un model similar cu cel al Jintian China și vând produsul în cauză prin intermediul unor comercianți afiliați din China sau din țări terțe. Prin urmare, Comisia a decis să aplice aceeași ajustare ca cea aplicată Jintian China pentru toate celelalte societăți, după cum se explică în considerentul 213. Comisia a stabilit valoarea costurilor VAG pe baza costurilor VAG medii raportate de toți comercianții afiliați cooperanți ai producătorilor-exportatori din toate țările care fac obiectul prezentei investigații. În ceea ce privește profitul teoretic, Comisia a aplicat 10 %, astfel cum se prevede în considerentul 214.

3.1.6.   Marjele de dumping

(217)

Astfel cum se explică în considerentul 18, Comisia a decis să aplice articolul 18 pentru stabilirea dumpingului, cu excepția producătorului-exportator Jintian China, pentru care a fost calculată o marjă individuală.

3.1.6.1.   Jintian China

(218)

Pentru Jintian China, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

3.1.6.2.   Alți producători-exportatori

(219)

Comisia a stabilit marja de dumping pentru toate celelalte societăți pe baza datelor disponibile, utilizând datele furnizate de reclamant și de producătorii-exportatori cooperanți pentru ajustare, astfel cum se explică în considerentul 216. Comisia a comparat apoi valoarea normală medie a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(220)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie

Ningbo Jintian Copper Tube Co., Ltd

33,5  %

Toate celelalte importuri originare din China

51,5  %

3.2.   Mexic

3.2.1.   Valoarea normală

(221)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorului mexican cooperant, GDA, a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul PI. Pe această bază, vânzările totale pe piața internă de produs similar ale producătorului-exportator inclus în eșantion au fost reprezentative.

(222)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune pentru producătorul-exportator cooperant.

(223)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă realizate de producătorul-exportator cooperant, GDA, pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs efectuate către clienți independenți în cursul perioadei de investigație reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că, pentru toate tipurile de produs, identice sau comparabile cu un tip de produs vândut la export către Uniune, volumul total al vânzărilor pe piața internă către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil și, prin urmare, a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(224)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, efectuate în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(225)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor de produse de tipul respectiv, vândute la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale produselor de tipul respectiv; și

(b)

prețul de vânzare mediu ponderat al tipului respectiv de produs este mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

(226)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale produselor de tipul respectiv efectuate în cursul PI.

(227)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse efectuate în cursul PI, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor profitabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b)

prețul mediu ponderat al acestui tip de produs este mai mic decât costul de producție unitar.

(228)

Structura operațională a GD Group este următoarea: GDA este producătorul produsului în cauză din Mexic; acesta prelucrează materiile prime furnizate și deținute de HKGD, care își păstrează dreptul de proprietate asupra produsului finit și plătește GDA o taxă de prelucrare („maquila”) pentru fabricarea tuburilor din cupru. HKGD vinde apoi produsul în cauză către GDC pentru vânzări pe piața internă sau către GDUS pentru vânzări pe piața internă și pentru vânzări la export către Uniune.

(229)

Investigația Comisiei a constatat că informațiile furnizate de GD Group pentru stabilirea costurilor de producție și a costurilor VAG ale societăților relevante au fost incomplete, inexacte și neverificabile și au fost prezentate parțial cu nerespectarea termenelor convenite. În special, GD Group a furnizat informații incomplete, inexacte și înșelătoare, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, cu privire la stabilirea costurilor totale de fabricație și la alocarea costurilor VAG aferente HKGD, GDUS și GDA. Investigația Comisiei a constatat că versiunea finală furnizată de societate cu privire la costul de producție și la costurile VAG nu a inclus constatările vizitei de verificare. Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producție și a costurilor VAG. Prin urmare, la 7 septembrie 2026, Comisia a emis o scrisoare în temeiul articolului 18 privind lipsa de cooperare cu privire la aceste puncte (denumită în continuare „scrisoarea emisă în temeiul articolului 18”). În urma răspunsului primit la 15 septembrie 2026, Comisia a procedat la stabilirea costurilor, incluzând constatările aferente verificării și revizuind în mod corespunzător costul de producție și costurile VAG.

(230)

La 15 septembrie 2026, GD Group a prezentat observații cu privire la scrisoarea emisă în temeiul articolului 18 și a fost de acord că nu toate dosarele de lucru prezentate în cursul investigației de către GD Group au fost exacte, deoarece au existat corecții în cursul verificării, dezacorduri cu privire la metodologia de alocare, iar dosarele privind costul de producție au fost prezentate după data solicitată la sfârșitul verificării în Mexic. Cu toate acestea, GD Group contestă faptul că este justificată aplicarea articolului 18, având în vedere că a furnizat Comisiei toate informațiile necesare, nu a furnizat informații false și nici nu a împiedicat în mod semnificativ investigația. GD Group a susținut că a cooperat la toate vizitele de verificare, chiar dacă acestea au fost „neobișnuit de solicitante” și menține cooperarea deplină a GD Group. Societatea a susținut că diferențele s-au datorat formulelor, clasificărilor, versiunilor diferite sau conversiilor de curs valutar, singurele probleme rămase nesoluționate fiind „chestiuni specifice privind clasificarea contabilă, metodologia de alocare, controlul versiunilor și explicarea anumitor tranzacții”.

(231)

Mai mult, GD Group a afirmat că aplicarea preconizată a articolului 18 nu este justificată, având în vedere că articolul 18 alineatul (1) permite utilizarea datelor disponibile, dar nu este o regulă care impune ca fiecare dosar de lucru să fie lipsit de erori sau ca fiecare opțiune de alocare să coincidă cu metodologia preferată de Comisie.

(232)

În plus, în baza aceleiași scrisori menționate anterior, GD Group a afirmat că, potrivit articolului 18 alineatul (3), informațiile care nu sunt ideale nu trebuie totuși ignorate și că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4), există o garanție procedurală importantă, și anume că partea trebuie să fie informată cu privire la motivele respingerii informațiilor și să aibă posibilitatea de a furniza explicații suplimentare în termenul specificat. GD Group a afirmat, de asemenea, că grupurile speciale de soluționare a litigiilor ale OMC și normele OMC indică faptul că datele disponibile reprezintă un mijloc de eliminare a lacunelor reale în materie de informații și nu o sancțiune și descrie cooperarea ca fiind un „proces bidirecțional”, având în vedere dificultățile practice. GD Group a susținut că existența unei corecții și a unor dezacorduri metodologice privind informațiile referitoare la costurile de fabricație și alocarea din tabelul G (răspuns la chestionar) nu justifică respingerea informațiilor verificate în ansamblu. Potrivit GD Group, Comisia trebuie, în schimb, să identifice informațiile specifice despre care se presupune că lipsesc sau sunt inutilizabile și să întrebe dacă, pe baza informațiilor furnizate, se poate ajunge în continuare la o constatare rezonabil de exactă.

(233)

În cele din urmă, GD Group a menționat că nu există o lipsă clară de cooperare, deoarece a răspuns la cereri de clarificare, chestionare, a organizat și a participat la trei vizite de verificare pe trei continente, a acordat echipei responsabile de caz acces la sistemele și documentele contabile, a revizuit dosarele de lucru, a pus la dispoziție de la distanță personal mexican calificat pe tot parcursul verificării GDUS, pentru care, potrivit GD Group, s-a solicitat prezența fizică doar cu puțin timp înainte de vizită și că evidențele Comisiei au arătat că toate secțiile GDUS au fost verificate, iar verificarea a fost finalizată la timp. Prin urmare, GD Group a solicitat Comisiei să nu aplice articolul 18 în cazul costului de fabricație sau al tabelului G. În schimb, GD Group solicită ca orice ajustare să fie limitată la elemente specifice și să fie efectuată, ori de câte ori este posibil, pe baza informațiilor verificate, care sunt deja disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (3).

(234)

Comisia a remarcat că observațiile GD Group au confirmat inexactități și informații lipsă și nu au furnizat elemente de fond noi, fapte verificabile sau argumente noi. În plus, Comisia a observat că scrisorile prealabile verificării trimise GD Group, la 8 iunie 2026, au solicitat ca membrii-cheie ai personalului să fie disponibili în termen scurt, iar Comisia a fost informată doar că personalul cu cunoștințe privind răspunsurile GDUS și informațiile privind vânzările UE nu va fi prezent la sediu la începutul vizitei de verificare a GDUS. Într-adevăr, GD Group a susținut că membrii-cheie ai personalului său se vor deplasa la GDUS pentru vizitele de verificare.

(235)

În plus, Comisia a observat că răspunsurile la chestionare și la cererile de clarificare conțineau mai multe deficiențe identificate pentru care s-a solicitat corectarea sau completarea înainte de vizitele de verificare, dar, în pofida solicitărilor repetate ale Comisiei, acestea au fost doar parțial corectate sau completate în cursul vizitelor de verificare.

(236)

De asemenea, Comisia a luat act de informațiile și clarificările suplimentare furnizate de GD Group în scrisoarea sa din 15 septembrie 2026. Cu toate acestea, Comisia nu a putut verifica aceste informații după încheierea vizitelor de verificare a GDA, GDC, GDUS și HKGD. Mai mult, Comisia a observat că, în orice caz, informațiile suplimentare furnizate de GD Group și argumentele prezentate nu ar afecta concluziile la care a ajuns Comisia în considerentul 229 privind informațiile incomplete, inexacte și înșelătoare pentru stabilirea costurilor totale de fabricație și a alocării costurilor VAG.

(237)

Prin urmare, Comisia consideră că există motive suficiente pentru a aplica datele disponibile în temeiul articolului 18 alineatul (1), astfel cum se explică în scrisoarea emisă în temeiul articolului 18 și cum se rezumă în considerentul 229. Prin urmare, Comisia a ajustat și a completat costurile de producție și costurile VAG pentru vânzările interne către primul client independent pe baza datelor disponibile din dosarele GD Group și a informațiilor colectate în urma vizitelor de verificare. Nu au fost utilizate date externe ca date disponibile. Dosarele corectate și complete au fost utilizate de Comisie pentru testul de profitabilitate a vânzărilor pe piața internă.

(238)

După efectuarea tuturor corecțiilor necesare, astfel cum s-a explicat mai sus, analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile, cu excepția unui singur tip de produs, pentru care peste 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile, iar valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul PI.

3.2.2.   Prețul de export

(239)

Astfel cum se explică în considerentul 228, producătorul cooperant GDA a efectuat exporturi către Uniune utilizând societățile afiliate HKGD și GDUS situate în afara Uniunii.

(240)

În ceea ce privește HKGD, s-a efectuat o ajustare pentru comisioane în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru proprietarul și primul vânzător al produsului. HKGD a vândut produsul în cauză GDUS, pentru a fi exportat către Uniune, cu o marjă. Prin urmare, Comisia a constatat că respectivul comerciant acționa în calitate de agent care lucrează pe bază de comision. Având în vedere relația dintre comerciant și producător, Comisia a stabilit cuantumul comisionului pe baza costurilor VAG efective ale comerciantului afiliat și a unui profit teoretic de 10 %.

(241)

În ceea ce privește acest profit, niciunul dintre importatorii neafiliați nu a cooperat în cadrul prezentei proceduri. Comisia nu dispune de date de la comercianți neafiliați care comercializează același produs sau un produs similar cu produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia a recurs la produsul cel mai apropiat posibil de produsul în cauză – produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece („SSCR”), care se caracterizează, de asemenea, printr-o pondere ridicată a factorilor de producție metalici respectivi. Astfel, Comisia s-a bazat în mod provizoriu pe profitul considerat rezonabil în cadrul unei investigații recente de rambursare privind importurile de SSCR (113). În cadrul acelei investigații, profitul importatorilor neafiliați a fost cuprins între 10 % și 13 %, iar Comisia a decis să aplice în mod prudent limita inferioară a intervalului respectiv.

(242)

În ceea ce privește GDUS, întrucât funcția GDUS a constat în principal în emiterea facturilor și colectarea veniturilor fără a primi un comision pentru revânzări, s-a considerat că aceasta nu a îndeplinit funcții similare celor ale unui agent în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (i).

(243)

Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.2.3.   Comparația

(244)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă a procesului comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

3.2.3.1.   Ajustări ale valorii normale

(245)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, s-au efectuat ajustări în funcție de costurile de transport și de asigurare.

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit și costurile de ambalare.

3.2.4.   Ajustări ale prețului de export

(246)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, inclusiv pentru ambalaje și chirii pentru antrepozite.

(247)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit și costurile de ambalare.

3.2.5.   Marjele de dumping

(248)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(249)

În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorului-exportator cooperant au reprezentat de fapt aproape 100 % din totalul importurilor către Uniune pe parcursul PI. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul marjei de dumping al singurei societăți cooperante.

(250)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie

GD Affiliates de RL de CV

32,2  %

Toate celelalte importuri originare din Mexic

32,2  %

3.3.   Uzbekistan

3.3.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază

(251)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, având în vedere că Uzbekistanul nu este membră a OMC și că este inclusă în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755, valoarea normală trebuie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară reprezentativă adecvată.

(252)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, alegerea țării reprezentative adecvate se bazează pe: (a) cooperarea cu cel puțin un exportator și producător al produsului care face obiectul investigației din țara respectivă; (b) dacă este cazul, se alege o țară reprezentativă adecvată care face obiectul aceleiași examinări; (c) în cazul în care există mai multe astfel de țări reprezentative posibile, se va acorda preferință, dacă este cazul, țărilor cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(253)

În consecință, Comisia și-a propus să identifice toate țările în care cel puțin un exportator și producător al produsului care face obiectul investigației era dispus să coopereze la investigație în vederea unei evaluări ulterioare.

Alegerea unei țări reprezentative

(254)

La punctul 5.3.3 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să propună una sau mai multe țări reprezentative adecvate în scopul aplicării articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și să precizeze identitatea producătorilor produsului care face obiectul investigației din țările respective. De asemenea, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din Vietnam și Mexic care fac obiectul investigației să își exprime disponibilitatea de a coopera la calcularea valorii normale pentru Uzbekistan. Două societăți, Jintian din Vietnam și GDA din Mexic, au răspuns pozitiv.

(255)

La 27 aprilie 2026, Comisia i-a contactat pe toți ceilalți producători cunoscuți din orice țară reprezentativă potențială, cu excepția Chinei (114). Având în vedere elementele de probă prezentate în plângere, care indică faptul că producătorii chinezi de tuburi din cupru pot face obiectul unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, producătorii din RPC nu au fost contactați inițial. În consecință, Comisia și-a amânat evaluarea în așteptarea rezultatului investigației privind existența unor astfel de distorsiuni.

(256)

Un producător situat în Turcia, Ulusoy Bakır ve Metal A.S, a răspuns pozitiv, alăturându-se celor doi producători din Vietnam și Mexic care își exprimaseră deja disponibilitatea de a coopera la calcularea valorii normale în Uzbekistan. Ulterior, s-a manifestat și a acceptat să coopereze un producător cu sediul în Statele Unite ale Americii, Wieland Copper Products LLC (denumit în continuare „Wieland US”).

(257)

Inițial, prin intermediul unei note la dosar din 20 mai 2026, Comisia a informat părțile interesate că intenționa să utilizeze producătorul situat în Turcia ca sursă de informații pentru stabilirea valorii normale și a invitat părțile să prezinte observații.

(258)

Mai mult, Comisia a observat că atât Jintian Vietnam, cât și GDA sunt afiliate producătorilor-exportatori chinezi care fac obiectul prezentei investigații și că au existat anumite circumstanțe legate de structura corporativă și de fluxurile de vânzări și achiziții ale Jintian Vietnam și ale GDA care ar putea afecta valoarea normală a produsului care face obiectul investigației, astfel cum a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(259)

Cu toate acestea, deși producătorul turc a transmis inițial un răspuns la chestionarul antidumping, s-a constatat că informațiile furnizate erau deficitare și nu conțineau datele necesare pentru a permite calcularea unei valori normale. Ulterior, Comisia a trimis o cerere de clarificare societății turce, solicitând informațiile lipsă. Întrucât societatea nu a furnizat un răspuns în termenul specificat și a încetat să mai coopereze, Comisia a trebuit să elimine acest producător de pe lista potențialilor producători reprezentativi.

(260)

Pe de altă parte, Wieland US a transmis un răspuns la chestionar cu datele necesare pentru a permite calcularea unei valori normale. Wieland US este un producător de tuburi din cupru axat în principal pe piața sa internă, iar capacitatea sa de producție se află în același interval cu producătorii uzbeci, cu o structură și un proces de producție similare cu cele ale producătorilor uzbeci. Prin urmare, la 8 septembrie 2026, prin intermediul unei note la dosar, Comisia a informat părțile interesate că, în urma eliminării societății turce, producătorul situat în SUA a fost avut în vedere ca producător reprezentativ și a invitat părțile să prezinte observații (115).

(261)

În cursul investigației, Comisia a confirmat existența unor taxe la export pentru materialele din cupru cuprinse între 10 și 22 % în Vietnam. Cu toate acestea, dată fiind amplasarea sa într-o zonă liberă industrială pentru export, care este, de fapt, o zonă scutită de taxe vamale, Jintian Vietnam nu face obiectul acestor taxe și nu a fost ignorată ca sursă reprezentativă de informații în acest sens. Totuși, înființarea și funcționarea societății în această zonă economică specială pentru întreprinderile exportatoare au indicat în mod clar că societatea era orientată în principal către export, având vânzări interne foarte limitate. În plus, aceasta și-a desfășurat activitatea în cadrul unui set complex de achiziții și revânzări intragrup, care era semnificativ diferit de operațiunile directe de cumpărare și vânzare efectuate de producătorii uzbeci și de Wieland US. Prin urmare, Comisia a considerat că Jintian Vietnam nu constituia o sursă adecvată de informații pentru stabilirea valorii normale.

(262)

În cele din urmă, având în vedere aplicarea datelor disponibile pentru stabilirea valorii normale a producătorului-exportator mexican GDA, astfel cum s-a subliniat în considerentele 228-237 de mai sus, GDA nu a putut fi utilizat ca opțiune rezonabilă pentru stabilirea valorii normale.

(263)

Prin urmare, Comisia a confirmat în etapa provizorie că Wieland US era cel mai adecvat producător reprezentativ.

Observații cu privire la alegerea producătorului reprezentativ

(264)

La deschiderea investigației, ICG Infinity Copper Group LLC, Angren Pipe Plant LLC și JV Sharq Tubes LLC (denumiți în continuare „producătorii uzbeci”) au susținut că, în opinia lor, Comisia ar trebui să selecteze fie India, fie Vietnamul ca țară reprezentativă, având în vedere similaritatea industriilor lor producătoare de tuburi din cupru cu cea din Uzbekistan, precum și clasificarea lor similară în ceea ce privește dezvoltarea economică (116) (117). În acest scop, producătorii uzbeci au susținut că ar trebui luată în considerare comparabilitatea economică pentru alegerea țării reprezentative, având în vedere efectul său asupra costului și structurii producției, precum și relevanța sa în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, care servește aceluiași obiectiv ca articolul 2 alineatul (7); cu alte cuvinte, de a calcula valoarea normală pe baza prețurilor reprezentative dintr-o țară terță. În plus, producătorii uzbeci au făcut următoarele observații:

(a)

Vietnamul ar trebui să fie considerat o țară reprezentativă numai în cazul în care Comisia nu ar concluziona că au existat denaturări privind materiile prime care au determinat ca prețurile și costurile să nu fie fiabile;

(b)

a fost identificat un producător de tuburi din cupru din India care ar putea fi dispus să coopereze în cadrul investigației;

(c)

Mexicul ar trebui să fie selectat numai în cazul în care Comisia constată că există o situație specială a pieței în Vietnam și că nu este disponibil niciun producător din India. În acest sens, producătorii uzbeci au susținut că amploarea capacității de producție și structura internațională a GD Mexic, care în acest stadiu era singurul producător din Mexic care fusese identificat, și nivelul mai ridicat de dezvoltare economică a țării (118) au făcut ca, dintre toate opțiunile, Mexicul să fie țara cel mai puțin potrivită pentru comparație.

(265)

După alegerea preliminară a Turciei ca țară reprezentativă (119) și anunțul formulat de către Wieland SUA potrivit căruia societatea este dispusă să coopereze în cadrul investigației, reclamantul a prezentat observații și a susținut că SUA ar trebui selectată ca țară reprezentativă adecvată în locul Turciei, având în vedere:

(a)

O concurență internă puternică pe piața internă a tuburilor din cupru din SUA, care stabilește prețurile în conformitate cu forțele normale ale pieței, în pofida existenței unor taxe la import pentru tuburile din cupru.

(b)

Un sprijin semnificativ din partea statului pentru industriile metalurgice din Turcia, menit să protejeze producția internă și exporturile.

(c)

Presiunea externă asupra prețurilor exercitată asupra producătorilor turci ai produsului care face obiectul investigației de importurile la prețuri scăzute de tuburi din cupru din China, Vietnam și Uzbekistan, care ar putea afecta structura costurilor și a profitabilității producătorului turc cooperant.

(d)

Nivelul mai ridicat de stabilitate economică și de protecție a mediului și socială al SUA în comparație cu Turcia.

(266)

Producătorii uzbeci au contestat argumentele reclamanților (120) potrivit cărora SUA au un nivel mai ridicat de protecție socială și a mediului pe baza participării sale la convențiile OIM și la acordurile majore de mediu și a ratificării acestora și au remarcat că ar trebui să se acorde prioritate producătorilor-exportatori din țările care fac obiectul investigației, susținând, de asemenea, că, în cazuri recente, Comisia a respins obiecțiile referitoare la inflație formulate împotriva alegerii Turciei ca țară reprezentativă. În plus, producătorii uzbeci au susținut că, în trecut (121), instanțele Uniunii au statuat că instituțiile trebuie să caute o țară terță în care prețurile pentru produsul similar să fie formate în circumstanțe cât mai similare cu cele din țara exportatoare și, ulterior, să facă o paralelă între evaluarea de către Comisie a structurii de producție a GDA și cea a Wieland US. Potrivit producătorilor uzbeci, Wieland nu ar trebui să fie luată în considerare ca sursă reprezentativă de informații, deoarece structura sa de producție („grup multinațional cu amplasamente multiple, integrat pe verticală”, cu achiziții intragrup) și structura costurilor (care se bazează pe cupru reciclat și resturi de cupru) sunt substanțial diferite de cele ale producătorilor uzbeci.

(267)

În plus, producătorii uzbeci au sugerat că Wieland US ar putea beneficia de un sprijin public substanțial și au enumerat mai multe operațiuni ale grupului de întreprinderi care au fost selectate pentru sprijin federal sau pachete de stimulente. În plus, producătorii uzbeci au susținut că introducerea, în august 2025, a unui tarif de 50 % la importurile de produse semifinite din cupru (122) (123) poate afecta atât costurile, cât și profiturile, denaturând efectiv valoarea normală calculată pe baza datelor Wieland, în pofida afirmațiilor reclamantului potrivit cărora producătorii americani își desfășoară activitatea pe o piață internă competitivă. În final, producătorii uzbeci au prezentat observații cu privire la selectarea Wieland US ca sursă de informații pentru stabilirea valorii normale. Totuși, având în vedere că aceste observații au fost transmise cu numai trei săptămâni înaintea termenului legal pentru comunicarea prealabilă și după termenul pentru observații stabilit în a doua notă privind sursele valorii normale din Uzbekistan (124), Comisia nu a fost în măsură să le abordeze în acest stadiu al investigației.

(268)

Comisia a respins toate afirmațiile privind selectarea Turciei ca țară reprezentativă adecvată, având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 261, singura societate cooperantă din țară nu a furnizat informațiile necesare pentru calcularea valorii normale.

(269)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Wieland SUA beneficiază de pe urma canalelor de achiziție intragrup, Comisia a explicat că doar un volum limitat de materii prime (sub 20 %) a fost achiziționat de la furnizori afiliați și, practic, nu s-a constatat nicio diferență de preț între materiile prime achiziționate de la furnizori neafiliați și cele achiziționate de la furnizori afiliați. Prin comparație, 100 % din achizițiile de materii prime efectuate de Jintian Vietnam au provenit de la furnizori afiliați. Rezultă că, în cazul în care Comisia ar adopta poziția potrivit căreia faptul de a beneficia de canalele de achiziție intragrup este suficient pentru a face inadecvată selectarea unei societăți ca producător reprezentativ, Jintian Vietnam ar trebui să fie considerată opțiunea cea mai puțin reprezentativă.

(270)

Astfel cum a observat Comisia în a doua notă la dosar privind alegerea țării reprezentative, structura și procesul de producție ale Wieland au fost similare cu cele ale producătorilor uzbeci. În ceea ce privește procesul de producție și de vânzare pe piața internă, Wieland US funcționează ca o societate de sine stătătoare pe piața sa internă; majoritatea materiilor sale prime fiind achiziționate independent și de la furnizori neafiliați, iar vânzările sale pe piața internă fiind efectuate exclusiv de societate către clienți neafiliați. În acest scop, Comisia și-a reiterat constatările cu privire la considerentul 267, potrivit cărora structura vânzărilor și a producției producătorului vietnamez, care era situat într-o zonă liberă industrială pentru export și care era orientat, de la înființarea sa, către piața de export, era mult mai puțin reprezentativă pentru situația vânzărilor pe piața internă ale producătorilor uzbeci decât cea a Wieland US. De fapt, mai puțin de 3 % din vânzările Jintian în cursul PI au fost efectuate către piața internă, ceea ce sugerează că aceste vânzări au fost accesorii societății și au afectat evaluarea reprezentativității la calcularea valorii normale, în timp ce vânzările interne au reprezentat o cotă semnificativă din totalul vânzărilor producătorilor uzbeci, depășind 15 % în total. Această diferență a afectat reprezentativitatea vânzărilor interne utilizate pentru stabilirea valorii normale, întrucât Jintian, spre deosebire de Wieland US, nu a realizat vânzări interne ale mai multor tipuri de produse exportate de către producătorii uzbeci.

(271)

Comisia a reamintit producătorilor uzbeci că cerința privind un nivel similar de dezvoltare economică a țării reprezentative adecvate, prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, nu este reflectată de articolul 2 alineatul (7), în temeiul căruia valoarea normală este stabilită pentru importurile originare din țări care nu sunt membre ale OMC. Dispozițiile privind stabilirea valorii normale decurg din legislația aplicabilă, iar nu din deducerea pretinselor sale obiective, ca atare, afirmația este lipsită de temei.

(272)

În ceea ce privește politicile în vigoare atât în SUA, cât și în Vietnam, Comisia a informat producătorii uzbeci că a examinat costurile de producție și prețurile de vânzare pe piața internă atât ale Jintian Vietnam, cât și ale Wieland US pentru a discerne potențialele efecte de denaturare ale politicilor respective în fiecare țară și nu a găsit elemente de probă care să indice că, în cazurile de față, costurile și prețurile oricăreia dintre societăți nu au fost rezultatul operațiunilor normale de piață.

(273)

Cu privire la obligația de a selecta o țară reprezentativă adecvată care face obiectul aceleiași investigații în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia observă că această cerință este condiționată de caracterul adecvat al posibilelor țări reprezentative adecvate. În acest caz și astfel cum se explică în considerentele 267 și 276-278, s-a considerat că SUA, spre deosebire de Vietnam, era o țară reprezentativă adecvată.

(274)

În consecință, Comisia a selectat SUA ca fiind țara reprezentativă cea mai adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

3.3.2.   Valoarea normală (țara reprezentativă)

(275)

Valoarea normală, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, a fost stabilită pe baza răspunsului la chestionar transmis de Wieland SUA.

(276)

În primul rând, Comisia a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți din SUA a fost reprezentativ. În acest scop, volumul total de vânzări interne a fost comparat cu volumul total al produsului în cauză exportat de producătorii-exportatori din Uzbekistan în Uniune. Pe această bază, Comisia a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități semnificative pe piața din SUA. În al doilea rând, Comisia a identificat tipurile de produs vândute de producătorul american pe piața internă din țara reprezentativă care au fost identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune de către producătorii-exportatori din Uzbekistan. Comisia a comparat, în funcție de tipul de produs, volumul de vânzări din SUA cu exporturile efectuate de către producătorii-exportatori din Uzbekistan în Uniune. Această comparație a demonstrat că, exceptând un tip de produs, toate tipurile de produs au fost vândute în cantități reprezentative în SUA.

(277)

Ulterior, în ceea ce privește producătorul din țara reprezentativă, Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs similar vândut pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți de pe piața internă, pe durata perioadei de investigație. A fost determinat costul de producție aferent fiecărui tip de produs al producătorului din SUA în cursul perioadei de investigație. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost mai mare sau egal cu costul de producție.

(278)

Acolo unde s-a constatat că volumul vânzărilor unui tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul respectiv de produs și dacă prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale acelui tip realizate în cursul perioadei de investigație. Pentru toate tipurile de produse vândute de producătorul din țara reprezentativă, volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs au reprezentat 80 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor tipului de produs respectiv.

(279)

Pentru tipul de produs exportat din Uzbekistan către Uniune care nu a fost vândut în SUA, având în vedere că Comisia nu a fost în măsură să găsească date alternative la un nivel suficient de detaliat pentru prețurile aferente tipului de produs în cauză pe piața internă din SUA, valoarea normală a fost construită pe baza celui mai similar tip de produs pentru care au existat vânzări în SUA. Pentru toate celelalte tipuri de produs, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real al producătorului cooperant din SUA.

3.3.3.   Prețul de export

(280)

Cei trei producători-exportatori cooperanți au realizat exporturi în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.3.4.   Comparația

(281)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă a procesului comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

3.3.4.1.   Ajustări ale valorii normale

(282)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, a fost efectuată o ajustare în funcție de cheltuielile de ambalare.

3.3.5.   Ajustări ale prețului de export

(283)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de cheltuielile de transport și de alte cheltuieli de export, cum ar fi cele aferente asigurărilor, certificatelor de origine și declarațiilor de export.

(284)

S-au luat în considerare factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora în ceea ce privește costurile de credit și comisioanele bancare.

3.3.6.   Marjele de dumping

(285)

Pentru cei trei producători-exportatori cooperanți cunoscuți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, deoarece toți exportatorii cunoscuți ai produsului în cauză din Uzbekistan au cooperat la investigație. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante având marja de dumping cea mai ridicată.

(286)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie

ICG Infinity Copper Group LLC și producătorul său afiliat

Metal Processing Technology LLC

36,8  %

Angren Pipe Plant LLC

31,1  %

JV Sharq Tubes LLC

36,2  %

Toate celelalte importuri originare din Uzbekistan

36,8  %

3.4.   Vietnam

3.4.1.   Valoarea normală

(287)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, vânzările totale pe piața internă de produs similar ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion au fost reprezentative.

(288)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(289)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a stabilit că mai multe tipuri de produs nu au fost vândute în cantități reprezentative.

(290)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, efectuate în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(291)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că pentru ambii producători-exportatori peste 96 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată pentru majoritatea tranzacțiilor ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de investigație sau, pentru o parte din acestea, ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile.

(292)

Pentru tipurile de produse pentru care nu au putut fi stabilite vânzări profitabile, Comisia a construit valoarea normală. În unele cazuri în care nu s-au înregistrat vânzări ale unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale, Comisia a căutat surse alternative pentru prețurile practicate în cursul operațiunilor comerciale normale. Întrucât nu au existat vânzări interne ale altor producători incluși în eșantion sau prețul de vânzare pe piața internă al altor producători incluși în eșantion pentru acel tip de produs nu a putut fi divulgat într-un mod semnificativ fără a se încălca confidențialitatea respectivului producător și nu au fost disponibile alte surse de prețuri pentru tipurile de produse specifice, Comisia a construit valoarea normală pentru tipurile de produse relevante în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(293)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion în timpul perioadei de investigație a următoarelor:

(a)

media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale („costurile VAG”) suportate de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion cu privire la vânzările pe piața internă ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PI; și

(b)

profitul mediu ponderat realizat de producătorii-exportatori cooperanți pentru vânzările pe piața internă ale produsului similar, efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PI.

(294)

Pentru tipul de produs care nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

3.4.2.   Prețul de export

(295)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor comercianți afiliați situați în afara Uniunii, fie prin intermediul unor comercianți afiliați din Uniune care acționează în calitate de importatori.

(296)

În cazul exporturilor produsului în cauză vândut direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(297)

În cazul exporturilor produsului în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate situate în Uniune și care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv costurile VAG, și a fost adăugată o marjă de profit rezonabilă, stabilită pe baza unei investigații recente privind rambursarea cu privire la SSCR (și anume 10 %).

(298)

Un importator afiliat din Uniune a prelucrat ulterior produsul care face obiectul investigației înainte de a-l vinde pe piața Uniunii. Întrucât tipurile de produs vândute de societatea de prelucrare nu erau aceleași cu cele importate în Uniune și având în vedere complexitatea pe care o presupune stabilirea prețului de export la nivel franco fabrică pentru produsul importat, Comisia a considerat că sunt necesare informații suplimentare pentru a calcula marja de dumping pentru aceste tranzacții. În consecință, Comisia a contactat societatea de prelucrare și a solicitat informațiile respective. Având în vedere calendarul investigației, informațiile nu au putut fi colectate înainte de a fi necesară stabilirea marjei de prejudiciu provizorii. Ca atare, Comisia a decis că aceste vânzări urmau să fie evaluate într-o etapă ulterioară, atunci când urmau să fie disponibile toate informațiile necesare.

3.4.3.   Comparația

(299)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă a procesului comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(300)

S-a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru Jintian Vietnam și comerciantul său afiliat din Hong Kong. Comerciantul era responsabil de relațiile cu clienții, în special de menținerea și inițierea de contacte cu clienții, de gestionarea comenzilor și a tranzacțiilor, de organizarea transportului, a transportului de mărfuri și a asigurării pentru vânzări. Comerciantul a fost remunerat pentru implicarea sa sub forma unei marje. Așadar, Comisia a constatat că respectivul comerciant îndeplinea funcții similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision.

(301)

În cazul Hailiang Vietnam, constatările investigației au arătat că comerciantul a desfășurat campanii de marketing și de promovare și a fost responsabil de stabilirea prețului vânzărilor către clienți neafiliați și de alte sarcini în materie de coordonare a vânzărilor. Comerciantul a fost remunerat pentru implicarea sa sub forma unei marje. Într-adevăr, clienții ar plasa comenzi direct la comerciant, care s-ar aproviziona apoi cu produsul în cauză de la diferite societăți din cadrul grupului, obținând un profit pentru serviciile sale. Așadar, Comisia a constatat că respectivul comerciant îndeplinea funcții similare celor ale unui agent.

(302)

Prin urmare, prețurile de export au fost ajustate pentru a ține seama de exporturile produsului în cauză către Uniune prin intermediul comercianților afiliați situați în afara Uniunii, prin deducerea unei ajustări pentru costurile VAG ale fiecărui comerciant afiliat și a unei marje de profit rezonabile, stabilite pe baza unei investigații recente privind rambursarea cu privire la SSCR (și anume 10 %) (125).

3.4.3.1.   Ajustări ale valorii normale

(303)

După cum s-a explicat în considerentul 299, pentru majoritatea tipurilor de produse, valoarea normală a fost stabilită ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de investigație și, pentru o parte din acestea, ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile. Au fost efectuate ajustări pentru a compensa procesul intern la nivelul de comercializare franco fabrică din cauza transportului intern.

(304)

Pentru vânzările în cazul cărora valoarea normală a fost stabilită prin utilizarea costurilor de producție împreună cu cuantumurile corespunzătoare costurilor VAG și profitului, acestea au fost considerate rezonabile pentru etapa comercială respectivă. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări suplimentare pentru a aduce valoarea normală la nivelul din etapa franco fabrică.

(305)

Pentru vânzările prin intermediul unui comerciant intern, au fost efectuate ajustări suplimentare pentru a aduce valoarea normală la nivelul de comercializare franco fabrică. În plus, s-au operat ajustări în funcție de costurile de credit, de comisioanele bancare și de reduceri. Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua alte ajustări ale valorii normale.

3.4.4.   Ajustări ale prețului de export

(306)

Pentru a readuce prețul de export la valoarea din etapa comercială franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de cheltuielile auxiliare, precum și în funcție de alte taxe la export.

(307)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit, taxele și comisioanele bancare.

3.4.5.   Marjele de dumping

(308)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(309)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii corespunzător, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie

Jintian Copper Industrial Company Limited

13,8  %

Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd

20,4  %

(310)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule și de minimis, și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(311)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 17,4 %.

(312)

În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 90 % din totalul importurilor din cursul PI. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual cu marja de dumping cea mai ridicată.

(313)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie

Jintian Copper Industrial Company Limited

13,8  %

Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd

20,4  %

Alte societăți cooperante din Vietnam

17,4  %

Toate celelalte importuri originare din Vietnam

20,4  %

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(314)

Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(315)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 110 mii de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, inclusiv a datelor verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a datelor furnizate de producătorii din Uniune neincluși în eșantion și a informațiilor publice. Astfel cum se indică în considerentul 8, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 40 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2.   Stabilirea pieței relevante a Uniunii

(316)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(317)

Comisia a constatat că doar o parte (circa 15 %) din producția producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive și, în special, producției de tuburi din cupru acoperite sau izolate. Aceste produse din aval au fost fabricate fie în cadrul societății care produce tuburile din cupru, fie într-o altă societate din același grup, care, de fapt, nu a avut libertatea de a alege furnizorul.

(318)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(319)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate aferentă produsului și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(320)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea economică; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea și randamentul investițiilor. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(321)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; gradul de ocupare a forței de muncă; productivitatea; salariile; fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

4.3.   Consumul la nivelul Uniunii

(322)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea tuturor importurilor la vânzările industriei Uniunii.

(323)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Consum total la nivelul Uniunii

[128 000 -146 000 ]

[120 000 -136 000 ]

[118 000 -134 000 ]

[118 000 -134 000 ]

Indice

100

93

92

92

Piața liberă

[114 000 -129 000 ]

[104 000 -118 000 ]

[102 000 -115 000 ]

[103 000 -116 000 ]

Indice

100

92

89

90

Piața captivă

[14 000 -18 000 ]

[15 000 -18 000 ]

[16 000 -19 000 ]

[15 000 -18 000 ]

Indice

100

105

110

105

Sursă:

A se vedea sursele privind importurile și vânzările în Uniune din tabelele respective.

(324)

Cererea de tuburi din cupru este strâns legată de HVACR (încălzire, ventilație, climatizare, refrigerare) și, în sens mai larg, de sectorul construcțiilor.

(325)

În cursul perioadei examinate, consumul total de tuburi din cupru în Uniune a scăzut cu 8 %. Acesta a început să fie relativ ridicat în 2022, în principal ca urmare a efectului puternic de redresare care a urmat încetinirii creșterii economice cauzate de pandemia de COVID-19 și a afectat pozitiv și sectorul HVACR, dar a scăzut cu 7 % în 2023 și a rămas în cea mai mare parte stabil la acest nivel în 2024 și 2025 (perioada de investigație). Consumul de pe piața liberă a urmat o tendință similară, scăzând în ansamblu cu 10 % în cursul perioadei examinate.

4.4.   Importurile din țările în cauză

4.4.1.   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din țările în cauză

(326)

Comisia a examinat dacă importurile de produs originar din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(327)

Marja de dumping stabilită cu privire la importurile din fiecare țară în cauză a fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare țară în cauză nu a fost neglijabil.

(328)

Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar al Uniunii au fost asemănătoare. Mai precis, produsele importate au concurat între ele, precum și cu tuburile din cupru produse în Uniune, deoarece au fost vândute în mare măsură prin aceleași canale de vânzări și către categorii similare de clienți.

(329)

Prin urmare, toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite, iar importurile din toate țările în cauză au fost examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

4.4.2.   Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(330)

Ținând seama de faptul că codul NC 7411 10 90 nu acoperă numai produsul care face obiectul investigației, Comisia a stabilit volumul importurilor din țările în cauză utilizând următoarele surse: în ceea ce privește Mexicul, Vietnamul și Uzbekistanul, pentru care producătorii-exportatori incluși în eșantion au reprezentat totalitatea sau aproape totalitatea exporturilor către Uniune, Comisia a utilizat datele Eurostat împreună cu datele verificate ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Pentru China, în cazul căreia nivelul de cooperare a fost scăzut, importurile au fost calculate utilizând datele Eurostat coroborate cu estimarea furnizată în plângere, potrivit căreia 53 % din importurile încadrate la codul NC 7411 10 90 se referă la produsul care face obiectul investigației.

(331)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită ca procent din consumul Uniunii pe piața liberă, astfel cum se arată la punctul 4.3.

(332)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor (tone) și cota de piață

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Cantitatea importurilor din RPC (tone)

4 598

4 501

3 949

4 411

Indice

100

98

86

96

Cota de piață %

[3,58  % - 4,03  %]

[3,83  % - 4,29  %]

[3,45  % - 3,86  %]

[3,83  % - 4,26  %]

Cantitatea importurilor din Mexic (tone)

8 840

8 533

7 626

9 445

Indice

100

97

86

107

Cota de piață %

[6,88  % - 7,75  %]

[7,26  % - 8,14  %]

[6,66  % - 7,45  %]

[8,19  % - 9,12  %]

Cantitatea importurilor din Vietnam (tone)

8 426

10 773

11 001

13 932

Indice

100

128

131

165

Cota de piață %

[6,56  % - 7,39  %]

[9,17  % - 10,28  %]

[9,6  % - 10,75  %]

[12,08  % - 13,45  %]

Cantitatea importurilor din Uzbekistan (tone)

0

152

1 937

1 152

Indice

—

100

1 272

756

Cota de piață %

0,00  %

[0,01  % - 0,20  %]

[1,6  % - 1,9  %]

[1,0  % - 1,11  %]

Cantitatea importurilor din toate țările în cauză (tone)

21 864

23 959

24 514

28 939

Indice

100

110

112

132

Cota de piață %

[17  % - 20  %]

[20  % - 23  %]

[21  % - 24  %]

[25  % - 28  %]

Sursă:

Eurostat și răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(333)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 32 % în volum absolut în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost determinată de Vietnam (în creștere cu 65 %) și Mexic (în creștere cu 7 %), în special din 2024 până în 2025 (perioada de investigație), în timp ce importurile din China au rămas stabile. Importurile din Uzbekistan au crescut semnificativ, dar, în termeni absoluți, au rămas la niveluri scăzute și au scăzut în perioada de investigație în comparație cu anul precedent.

(334)

Această creștere a volumului importurilor s-a tradus printr-o creștere a cotei de piață pe piața liberă a țărilor în cauză cu circa 8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

4.5.   Prețurile importurilor din țările în cauză, subcotarea și blocarea prețurilor

(335)

Comisia a stabilit prețurile importurilor utilizând datele furnizate de Eurostat. Comisia a luat în considerare estimarea furnizată în plângere potrivit căreia prețurile altor produse decât produsul care face obiectul investigației sunt cu 25 % mai mari.

(336)

Subcotarea prețurilor de vânzare ale importurilor a fost stabilită pe baza datelor provenite de la producătorii cooperanți din Uniune și de la producătorii-exportatori cooperanți.

(337)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă) și prețurile LME

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Prețul mediu la nivel mondial al cuprului (126)

8 385

7 852

8 446

8 820

Indice

100

94

101

105

Importuri din RPC

9 828

9 247

9 500

9 506

Indice

100

94

97

97

Importuri din Mexic

10 201

9 222

9 362

9 483

Indice

100

90

92

93

Importuri din Vietnam

10 298

9 117

9 522

9 563

Indice

100

89

92

93

Importuri din Uzbekistan

—

8 487

8 978

9 349

Indice

—

100

106

110

Toate țările în cauză (medie)

10 160

9 175

9 426

9 519

Indice

100

90

93

94

(126)  https://fred.stlouisfed.org/data/PCOPPUSDA, convertit în EUR utilizând cursul de schimb mediu anual EUR/USD.

Sursă:

Eurostat.

(338)

Evoluția prețurilor de import trebuie privită în contextul evoluției prețurilor la nivel mondial ale cuprului, care au înregistrat o ușoară creștere (5 %) în cursul perioadei examinate (a se vedea primul rând din tabelul de mai sus).

(339)

Prețurile de import ale tuburilor din cupru din China au rămas stabile în cursul perioadei examinate. Prețurile importurilor din Uzbekistan au crescut în concordanță cu prețurile medii la nivel mondial ale cuprului, în timp ce prețurile importurilor din Vietnam și Mexic au scăzut cu 7 %. Prin urmare, în termeni relativi (luând în considerare prețurile medii la nivel mondial ale cuprului), prețurile de import ale produsului care face obiectul investigației din Vietnam și Mexic au scăzut efectiv cu aproximativ 12 % în cursul perioadei examinate. În ansamblu, pentru toate țările în cauză, prețurile de import au scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate (și cu aproximativ 11 % în termeni relativi, și anume luând în considerare evoluția prețului cuprului).

(340)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

1.

prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică; și

2.

prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză, aplicabile primului client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(341)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 8,51 % pentru importurile din Uzbekistan, de 8,22 % pentru importurile din Vietnam, de 9,45 % pentru importurile din Mexic și de 16,36 % pentru importurile din China pe piața Uniunii și de 9,93 % în ansamblu pentru importurile din toate țările în cauză. S-a constatat că aproape toate volumele importurilor au subcotat prețurile.

(342)

În plus, prețurile de import din cele patru țări în cauză au fost mai mici decât costul de producție al Uniunii (a se vedea tabelul 8 de mai jos) din 2023 până la sfârșitul PI. Prețurile scăzute de import au creat un efect semnificativ de blocare a prețurilor pe piața Uniunii, ceea ce a împiedicat industria Uniunii să își adapteze prețurile la schimbările aferente costului de producție.

4.6.   Situația economică a industriei Uniunii

4.6.1.   Observații generale

(343)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(344)

Astfel cum se menționează în considerentul 7, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(345)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(346)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul reclamanților la chestionarul privind indicatorii macroeconomici al Comisiei, revizuite, reconciliate și completate pe baza următoarelor elemente:

(a)

răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion;

(b)

răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune neincluși în eșantion care sunt afiliați producătorilor-exportatori cooperanți, completate de răspunsurile acestora la cererile de clarificare;

(c)

informații disponibile public privind producătorii din Uniune care nu au cooperat la investigație.

(347)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(348)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(349)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

4.6.2.   Indicatorii macroeconomici

4.6.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(350)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Cantitatea producției (tone)

[118 100 -137 900 ]

[104 600 -122 100 ]

[104 000 -121 400 ]

[98 300 -114 800 ]

Indice

100

89

88

83

Capacitatea de producție (în tone)

[172 400 -201 200 ]

[172 400 -201 200 ]

[172 700 -201 600 ]

[172 200 -201 000 ]

Indice

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității de producție

68  %

61  %

60  %

57  %

Sursă:

Răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici și la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, răspunsul la chestionar al producătorilor din Uniune neincluși în eșantion afiliați producătorilor-exportatori cooperanți, informații disponibile public cu privire la alți producători din Uniune.

(351)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a rămas în mare măsură neschimbată în cursul perioadei examinate. Modificările minore observate se datorează întreruperilor pentru întreținere planificate sau neplanificate, deoarece producătorii din Uniune nu au realizat nicio modificare semnificativă a capacității de investiții sau cesionări.

(352)

Producția din Uniune a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate, de la [118 100 la 137 900] de tone în 2022 la [98 300-114 800] de tone în perioada de investigație. Deși, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3, a existat o scădere a consumului în cursul perioadei examinate, scăderea producției este semnificativ mai pronunțată. Acest lucru se datorează faptului că importurile din țările în cauză au crescut semnificativ, atât în termeni relativi, cât și în termeni absoluți, înlocuind producția industriei Uniunii.

(353)

Ca urmare a scăderii producției, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 11 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, de la 68 % la 57 %.

4.6.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(354)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Volumul total al vânzărilor pe piața Uniunii plus utilizarea captivă (tone)

[100 000 -117 000 ]

[91 000 -106 000 ]

[89 000 -104 000 ]

[85 000 -99 000 ]

Indice

100

90

89

85

Vânzările pe piața captivă și utilizarea captivă

[14 000 -17 000 ]

[15 000 -17 000 ]

[16 000 -18 000 ]

[15 000 -17 000 ]

Indice

100

105

110

105

Vânzările pe piața liberă

[86 000 -100 000 ]

[75 000 -88 000 ]

[73 000 -85 000 ]

[70 000 -81 000 ]

Indice

100

88

85

81

Cota de piață a vânzărilor pe piața liberă %

[75  % - 84  %]

[72  % - 80  %]

[71  % - 80  %]

[68  % - 75  %]

Sursă:

Răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici și la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, răspunsul la chestionar al producătorilor din Uniune neincluși în eșantion afiliați producătorilor-exportatori cooperanți, informații disponibile public cu privire la alți producători din Uniune.

(355)

În cursul perioadei examinate, vânzările industriei Uniunii pe piața liberă au scăzut cu 19 %, de la circa [86 000-100 000] de tone în 2022 la circa [70 000-81 000] de tone în perioada de investigație. Cota de piață respectivă a industriei Uniunii a scăzut cu 8 puncte procentuale, ceea ce arată că importurile din țările în cauză, care au crescut cu 8 puncte procentuale în aceeași perioadă, au reprezentat un factor esențial în scăderea vânzărilor industriei Uniunii.

(356)

Industria Uniunii a compensat pierderile de vânzări pe o piață liberă prin creșterea vânzărilor sale captive și a utilizării captive, dar numai într-o foarte mică măsură, cu aproximativ 1 000 de tone în cursul perioadei examinate.

4.6.2.3.   Creșterea economică

(357)

Având în vedere scăderea volumului producției, a volumului vânzărilor și a cotei de piață, este clar că, în cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat o creștere negativă, atât în termeni absoluți, cât și în raport cu creșterea globală a pieței.

4.6.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(358)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Număr de angajați

1 177

1 149

1 084

1 041

Indice

100

98

92

88

Productivitate (tone/persoană angajată)

[100 -120 ]

[90 -110 ]

[90 -120 ]

[90 -120 ]

Indice

100

91

96

94

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(359)

Ocuparea forței de muncă a scăzut cu aproximativ 140 de lucrători, reprezentând 12 % din forța de muncă în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii a fost, în general, în măsură să evite concedieri semnificative și și-a redus forța de muncă din sectorul tuburilor din cupru prin realocarea personalului către alte activități și prin neînlocuirea personalului care părăsește societatea. Reducerea nu a reflectat pe deplin scăderea producției și, prin urmare, productivitatea a înregistrat o ușoară scădere de aproximativ 6 %.

4.6.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(360)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(361)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

4.6.3.   Indicatorii microeconomici

4.6.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(362)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Prețul de vânzare unitar mediu pe piața liberă (EUR/tonă)

9 907

9 604

9 632

9 895

Indice

100

97

97

100

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

9 865

9 513

9 784

10 134

Indice

100

96

99

103

Prețul mediu la nivel mondial al cuprului (EUR/tonă) (127)

8 385

7 852

8 446

8 820

Indice

100

94

101

105

(127)  Sursă: https://fred.stlouisfed.org/data/PCOPPUSDA, convertit în EUR utilizând cursul de schimb mediu anual EUR/USD.

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(363)

Prețurile industriei Uniunii au rămas stabile între punctele finale ale perioadei examinate, înregistrând o ușoară scădere în perioada 2022-2023 și o ușoară creștere corespunzătoare în perioada 2024-2025. Această stabilitate a prețurilor trebuie luată în considerare în contextul creșterii costurilor de producție.

(364)

Costurile de producție au crescut în ansamblu cu 3 % în cursul perioadei examinate. Fluctuațiile costurilor de producție din perioada respectivă reflectă în principal modificările corespunzătoare ale prețului cuprului la nivel mondial, care reprezintă până la 90 % din costul produsului finit. Acestea reflectă, de asemenea, modificările costurilor de exploatare ale producătorilor din Uniune, inclusiv creșterea costurilor forței de muncă și ale energiei, precum și scăderile datorate îmbunătățirii eficienței.

(365)

În ansamblu, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile pentru a face față creșterii costurilor și pentru a menține o marjă de profit pozitivă. De fapt, începând din 2024, prețurile de vânzare au scăzut sub costul unitar de producție.

(366)

Astfel cum s-a menționat la punctul 4.5 de mai sus, s-a concluzionat că prețurile de vânzare din Uniune au fost afectate de o blocare semnificativă a prețurilor, în special de creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(367)

Nu au fost identificați alți factori semnificativi care să afecteze prețurile.

4.6.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(368)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

56 746

57 575

61 469

66 136

Indice

100

101

108

117

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(369)

Costurile cu forța de muncă din Uniune au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, de la 56 746 EUR/angajat în 2022 la 66 136 EUR/angajat în cursul investigației. Această creștere de 17 % poate fi atribuită în mare măsură presiunii inflaționiste globale cu care s-a confruntat Uniunea în aceeași perioadă, legată de creșterea prețurilor la energie.

4.6.3.3.   Stocurile

(370)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Stocuri finale (tone)

3 475

4 460

5 620

4 591

Indice

100

128

162

132

Stocurile finale, ca procent din producție

[4  % - 7  %]

[7  % - 10  %]

[8  % - 13  %]

[7  % - 10  %]

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(371)

Nivelul stocurilor a crescut de la 3 475 de tone la sfârșitul anului 2022, ceea ce a reprezentat [4 %-7 %] din producție în anul respectiv, la 4 591 de tone la sfârșitul anului 2025, ceea ce a reprezentat [7 %-10 %] din producție în anul respectiv. Având în vedere că industria Uniunii produce, în general, mai degrabă la comandă decât pentru constituirea de stocuri, creșterea poate fi considerată ca având o importanță limitată.

4.6.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(372)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

1,0  %

0,3  %

–1,1  %

–1,5  %

Fluxul de lichidități (EUR)

22 288 956

14 815 422

5 698 287

139 884

Indice

100

66

26

1

Investițiile (EUR)

8 138 925

5 950 296

6 673 246

7 261 946

Indice

100

73

82

89

Randamentul investițiilor

18  %

8  %

7  %

–3  %

Indice

100

48

37

–17

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(373)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(374)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 363-365, începând din 2024, prețurile de vânzare din Uniune au scăzut sub costul unitar de producție. Această relație dintre vânzări și costuri s-a reflectat pe deplin în profitabilitatea industriei Uniunii, care a început să fie pozitivă, situându-se la 1 % în 2022, și a scăzut continuu în cursul perioadei examinate, ajungând la – 1,5 % în perioada de investigație.

(375)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea societăților de a-și autofinanța activitățile. Pentru industria Uniunii, fluxul net de lichidități a fost în mod clar afectat de scăderea profitabilității, pornind de la un nivel sănătos de aproximativ 22 de milioane EUR în 2022 și scăzând la doar 140 de mii EUR în perioada de investigație.

(376)

Pe parcursul perioadei examinate, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să mențină un anumit nivel de investiții, de aproximativ 6-8 milioane EUR pe an. Totuși, aceste investiții au vizat înlocuirea sau modernizarea echipamentelor existente, mai degrabă decât extinderea capacității de producție sau a gamei de produse. Prin urmare, acestea au fost investițiile minime necesare pentru ca producătorii din Uniune să își mențină operațiunile și prezența pe piață, cel puțin pe termen scurt.

(377)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Urmând o tendință similară cu cea a profitabilității, acesta a început de la un nivel sănătos de 18 % în 2022 și a devenit negativ în perioada de investigație, ajungând la – 3 %.

(378)

Capacitatea oricărei societăți de a mobiliza capital depinde în mod esențial de așteptările pieței în ceea ce privește performanța sa financiară. O profitabilitate negativă, cu fluxuri de lichidități epuizate și o rentabilitate care este în mod clar sub costul capitalului, nu ar permite societății să atragă capital nou, nici sub formă de împrumuturi, nici sub formă de capitaluri proprii. Rezultă că scăderea performanței financiare a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate a avut un impact negativ puternic asupra capacității sale de a mobiliza capital.

4.7.   Observațiile părților interesate

(379)

Cei trei producători-exportatori uzbeci incluși în eșantion, și anume Infinity Copper Group, Angren Pipes și Sharq Tubes (denumiți în continuare „producătorii uzbeci”) și Guvernul Uzbekistanului (denumit în continuare „GU”), au susținut că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, investigația ar trebui încheiată în ceea ce privește Uzbekistanul, deoarece este probabil ca importurile din Uzbekistan să scadă sub pragul de minimis de 1 % prevăzut la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază și, prin urmare, prejudiciul ar trebui considerat neglijabil.

(380)

În sprijinul afirmației lor privind cota de piață a Uzbekistanului, producătorii uzbeci și GU au susținut că plângerea supraestima volumul importurilor de produs în cauză din Uzbekistan și, cel mai probabil, subestima vânzările producătorilor din Uniune. În urma transmiterii chestionarului privind indicatorii macroeconomici, aceștia au continuat să susțină că datele furnizate de reclamant erau inexacte, ceea ce a dus la o subestimare semnificativă a consumului la nivelul Uniunii. Presupusele inexactități au vizat în principal cifrele privind producția, capacitatea și vânzările producătorilor din Uniune, inclusiv, în special, Serravalle, Cuprumfoma, HME Germany și HME Spain, pentru care reclamantul a utilizat propriile estimări, întrucât nu a avut acces la datele furnizate de societățile însele.

(381)

Producătorii uzbeci și GU au susținut, de asemenea, că, pentru trei societăți care par să fie producători ai produsului care face obiectul investigației în Uniune, și anume Luvata, Barth Metallwerke și Standard Metall, nu au fost incluse date în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici. Părțile au făcut referire la informații publice de pe paginile de internet ale societăților care sugerează că acestea sunt producători din Uniune. În special în ceea ce privește Luvata, acestea au făcut referire la un răspuns prin e-mail recent obținut de la societate, în care societatea a inclus expresia „producem tuburi din cupru”.

(382)

Ca un punct suplimentar privind cota de piață, producătorii uzbeci și GU au susținut că utilizarea captivă și vânzările captive ar trebui să fie luate în considerare la stabilirea consumului total la nivelul Uniunii ca numitor în calculul cotei de piață. Pentru a-și susține afirmația, părțile au făcut referire, printre altele, la investigațiile BDO (128) și MEG (129), în cadrul cărora Comisia ar fi făcut acest lucru.

(383)

În urma afirmației privind încheierea investigației privind Uzbekistanul în temeiul articolului 9 alineatul (3), producătorii uzbeci și GU au susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să disocieze importurile din Uzbekistan de importurile din celelalte țări în cauză, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile pentru cumul în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Potrivit acestor părți, în cazul în care cota de piață este ușor mai mare de 1 %, Comisia nu ar trebui să își cumuleze în mod automat importurile, ci mai degrabă să efectueze o analiză specifică fiecărui caz. În plus, condițiile de concurență între produsele importate din Uzbekistan și produsele importate din celelalte țări, precum și produsele fabricate de producătorii din Uniune sunt de așa natură încât cumulul este inadecvat.

(384)

În sprijinul afirmației lor privind condițiile de concurență, producătorii uzbeci și GU au susținut că, contrar afirmațiilor din plângere, producătorii uzbeci nu sunt deținuți de China și nu sunt afiliați proprietarilor chinezi de producători-exportatori din China, Mexic și Vietnam. În plus, aceștia au susținut că exporturile din Uzbekistan sunt în scădere și că, în orice caz, Uzbekistanul nu are capacitatea (din cauza restricțiilor privind amplasarea și logistica) și stimulentele (din cauza eliminării subvențiilor de stat relevante) de a exporta volume mari către Uniunea Europeană.

(385)

Reclamantul a prezentat observații cu privire la aceste observații, respingând afirmațiile producătorilor uzbeci și ale GU și susținând că datele incluse în răspunsul său la chestionarul privind indicatorii macroeconomici au oferit o bază fiabilă pentru calcularea vânzărilor, a consumului la nivelul Uniunii și a cotelor de piață ale Uniunii.

(386)

Comisia a abordat afirmațiile, pornind de la faptele și metodologia pe care le-a utilizat pentru calcularea consumului și a cotelor de piață la nivelul Uniunii.

(387)

Consumul la nivelul Uniunii se calculează prin însumarea vânzărilor Uniunii și a tuturor importurilor. În ceea ce privește importurile, datele și metodologia utilizate sunt explicate la punctele 4.4.2 (importuri din țările în cauză) și 5.2.1 (importuri din alte țări decât țările în cauză).

(388)

În ceea ce privește vânzările în Uniune, Comisia a clarificat faptul că datele furnizate de reclamant în răspunsul său la chestionarul privind indicatorii macroeconomici au fost revizuite pe următoarea bază:

(a)

Pentru Feinrohren, Wieland Werke AG și ElvalHalcor (cei trei producători din Uniune incluși în eșantion), Comisia a utilizat datele furnizate de aceste societăți în răspunsurile lor la chestionar, astfel cum au fost revizuite în cursul vizitelor de verificare respective.

(b)

Pentru Wieland Austria, Silmet, La Farga și Cupori, Comisia a utilizat datele transmise de aceste societăți direct reclamantului, astfel cum au fost confirmate în momentul verificării răspunsului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici.

(c)

Pentru HME Germany și HME Spain, Comisia a utilizat în mod provizoriu datele furnizate de aceste societăți în răspunsul la cererea de clarificare a Comisiei la răspunsul la chestionar al producătorului-exportator afiliat, Hailiang Vietnam. Aceste date vor fi, de asemenea, verificate la fața locului în cursul investigației.

(d)

Pentru producătorii din Uniune neincluși în eșantion, care nu au furnizat date direct reclamantului, au fost utilizate estimări, pe baza datelor disponibile public. În mod concret:

(i)

Pentru Serravalle, Comisia a estimat capacitatea acestuia la 15 000 de tone/an, pe baza declarației societății potrivit căreia aceasta are o capacitate de 400 km/zi (130), aproximativ echivalentul a 20 000 de tone/an, și estimând că doar aproximativ 75 % din această capacitate ar fi disponibilă în medie pe parcursul unui an complet, având în vedere întreruperile planificate și neplanificate. Producția a fost estimată pe baza declarației publice din raportul de sustenabilitate al societății pentru 2024, în care se afirmă că producția din anul 2024 a fost de 7 144 de tone, iar producția pentru 2025 a fost de 6 562 de tone (131). Utilizarea captivă și vânzările societății au fost calculate pe baza producției și utilizând raportul mediu de producție pentru vânzările captive/utilizarea al celorlalte societăți care au avut utilizare captivă sau vânzări captive și care au furnizat propriile date. Vânzările la export au fost calculate pe baza producției și utilizând raportul mediu de producție pentru vânzările la export ale celorlalte societăți care au efectuat vânzări la export și care au furnizat propriile date. Vânzările Uniunii au fost calculate ca producție minus utilizarea captivă/vânzările captive și minus vânzările la export.

(ii)

Pentru Cuprumfoma, Comisia a estimat capacitatea acesteia tot la 15 000 de tone/an, pe baza unui studiu de piață care a sugerat că, în ceea ce privește producția, societatea se afla în aceeași categorie cu Serravalle (132). Producția a fost calculată pe baza gradului de utilizare a capacității de producție a celorlalte societăți care au furnizat propriile date. Utilizarea captivă/vânzările captive, vânzările la export și vânzările în Uniune au fost calculate pe aceeași bază ca pentru Serravalle.

(e)

Cu privire la Luvata, Barth Metallwerke și Standard Metall, Comisia a observat că, deși părțile uzbece au furnizat unele indicii că aceste societăți și-ar putea menține capacitatea de a fabrica produsul care face obiectul investigației, ele nu au furnizat niciun element de probă concludent care să ateste că, de fapt, au făcut acest lucru în cursul perioadei de investigație și nici măcar nu au încercat să furnizeze vreo cuantificare a producției și a vânzărilor presupuse. În ceea ce privește în mod specific Luvata, Comisia a observat că Luvata este, de fapt, un grup de societăți care fabrică produse din cupru în 10 unități de producție dintr-o serie de țări din Europa, Asia, America de Nord și de Sud. Comisia a observat că declarația societății ar fi putut face referire la activitățile grupului Luvata în alte țări din afara Uniunii. Chiar dacă s-ar fi referit la producția din Uniune, din răspuns nu reiese în mod clar dacă s-a referit la bobinele LWC sau la alte forme de tuburi din cupru și dacă a existat o producție efectivă în cursul perioadei de investigație. În final, Comisia observă că niciuna dintre aceste trei societăți nu a fost găsită în lista de furnizori furnizată de utilizatorii din Uniune care au cooperat la investigație ca parte a răspunsului lor la chestionar. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că nu ar fi adecvat să se atribuie acestor trei societăți nicio cantitate pozitivă pentru capacitate, producție sau vânzări.

(389)

În consecință, Comisia a considerat că, chiar dacă ar exista anumite inexactități în plângere sau în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici, calculele sale privind consumul la nivelul Uniunii și, prin urmare, și cotele de piață, au utilizat cele mai bune informații disponibile și au fost fiabile.

(390)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia, pentru calcularea cotei de piață, ar trebui utilizat consumul total al Uniunii, inclusiv consumul captiv, Comisia a observat că aceasta este o evaluare specifică fiecărui caz. În cazul de față, astfel cum se explică în considerentul 318, produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză. Prin urmare, consumul la nivelul Uniunii pe piața liberă este indicatorul relevant pentru calcularea cotelor de piață.

(391)

În ceea ce privește condițiile de cumul prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a observat că, astfel cum au confirmat instanțele Uniunii (133), dispune de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește evaluarea caracterului neglijabil al importurilor. În acest caz particular, în plus față de cota de piață a Uzbekistanului, care a fost de peste 1 %, Comisia a observat, de asemenea, că, în cursul perioadei examinate, importurile din Uzbekistan au înregistrat o creștere generală rapidă, iar această creștere a fost realizată pe o piață globală în scădere a Uniunii. În plus, aceste volume au intrat pe piața Uniunii la prețuri foarte scăzute, de fapt chiar mai mici decât cele din celelalte țări în cauză, în special în 2023 și 2024, și, prin urmare, au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor industriei Uniunii. Având în vedere cele de mai sus, în această etapă, Comisia a considerat că, în ceea ce privește Uzbekistanul, cota de piață nu este neglijabilă.

(392)

În ceea ce privește condițiile de concurență, Comisia a observat că, indiferent de proprietate sau de orice factori care ar afecta capacitatea și stimulentele producătorilor uzbeci de a exporta în Uniune, investigația a arătat că produsele importate din Uzbekistan în cursul perioadei de investigație sunt foarte asemănătoare cu produsele importate din celelalte țări în cauză și cu produsele fabricate de industria Uniunii. Acest lucru este evident prin faptul că toate numerele de control ale produselor („NCP”) importate din Uzbekistan în cursul perioadei de investigație au fost corelate, de asemenea, cu produsele importate din celelalte țări în cauză și cu produsele fabricate de industria Uniunii. În plus, produsele importate din Uzbekistan au intrat în Uniune la prețuri care erau, în general, comparabile cu cele ale produselor importate de celelalte țări în cauză și au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 4,16 %. În final, astfel cum s-a menționat în considerentul 328 de mai sus, produsele au fost vândute în mare măsură prin aceleași canale de vânzare și unor categorii similare de clienți.

(393)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia sunt îndeplinite condițiile pentru o evaluare cumulativă a prejudiciului, inclusiv a importurilor din Uzbekistan, în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile producătorilor uzbeci și ale GU.

(394)

În ceea ce privește afirmația privind încheierea investigației pentru Uzbekistan în temeiul articolului 9 alineatul (3), Comisia a observat că, având în vedere faptul că importurile pentru cele patru țări în cauză au fost cumulate, trimiterea de la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază la volumele importurilor pentru evaluarea prejudiciului în acest caz nu se referă la volumele importurilor din țările individuale. Aceasta se referă la volumele totale ale importurilor din țările în cauză, care sunt cu mult peste volumele prevăzute la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Așadar, această afirmație a fost, de asemenea, respinsă.

4.8.   Concluzie privind prejudiciul

(395)

În cursul perioadei examinate, aproape toți indicatorii macroeconomici și microeconomici au arătat o deteriorare considerabilă a situației economice a industriei Uniunii, care, cel puțin din 2023, poate fi considerată prejudiciabilă.

(396)

Industria Uniunii a pierdut treptat volume de producție, volume de vânzări și cotă de piață. În plus, chiar dacă a reușit să își controleze și să își reducă costurile operaționale, nu a fost în măsură să își mențină prețurile peste costul unitar de producție, care a fost afectat de modificările prețului mondial al cuprului.

(397)

Prejudiciul a devenit și mai evident în performanța financiară a industriei Uniunii începând din 2023, când aceasta a început să genereze pierderi, iar fluxurile sale de lichidități s-au prăbușit aproape la zero.

(398)

Industria Uniunii a reușit să mențină un nivel de investiții necesar pentru a înlocui echipamentele vechi și pentru a-și continua operațiunile. Cu toate acestea, din cauza pierderilor pe care a început să le realizeze începând cu 2023, randamentul investițiilor a devenit negativ.

(399)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(400)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că eventualele prejudicii, cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări decât țările în cauză, utilizarea captivă, rezultatele la export ale industriei Uniunii și evoluția consumului.

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(401)

Astfel cum se arată la punctul 4.6, în cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut din volumul producției, din volumul vânzărilor și din cota de piață, în timp ce și-a pierdut capacitatea de a-și menține prețurile peste costurile sale de producție.

(402)

Această deteriorare a coincis cu creșterea prezenței și a concurenței din partea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. În cursul perioadei de investigație, volumul importurilor din aceste țări a crescut constant și substanțial, cu 32 % în volume absolute și cu aproape 8 puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață.

(403)

În același timp, în comparație cu prețurile industriei Uniunii, prețurile acestor importuri care fac obiectul unui dumping au arătat o sensibilitate semnificativ mai mică la creșterea costurilor cuprului. De fapt, în timp ce prețurile mondiale ale cuprului au crescut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate, prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut cu 6 %. Prin urmare, acestea nu numai că au provocat o subcotare a prețurilor industriei Uniunii, ci, începând din 2023, au scăzut sub nivelul costurilor industriei Uniunii, cauzând o blocare severă a prețurilor sale.

(404)

Rezultă că deteriorarea industriei Uniunii în cursul perioadei examinate este rezultatul efectelor atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor legate de prezența tot mai mare a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(405)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Importuri din țări terțe

(406)

Ținând seama de faptul că codul NC 7411 10 90 nu acoperă numai produsul care face obiectul investigației, Comisia a stabilit volumul importurilor din țări terțe utilizând datele Eurostat. În special, pentru Turcia și (împreună) pentru toate celelalte țări terțe, cu excepția Thailandei, Comisia a calculat importurile din cursul perioadei examinate utilizând raportul dintre cantitățile raportate după deschiderea investigației în temeiul codului TARIC 7411 10 90 10 (produsul care face obiectul investigației) și cantitățile totale încadrate la codul NC 7411 10 90 . Aceste rate au fost de 47 % pentru Turcia și de 71 % pentru toate celelalte țări terțe. În cazul Thailandei pentru care nu au existat cantități raportate la codul TARIC 7411 10 90 10, Comisia a considerat că întreaga cantitate raportată la codul NC 7411 10 90 a fost produsul care face obiectul investigației.

(407)

Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

Țara

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Turcia

Cantitate (în tone)

1 935

1 951

2 244

2 537

 

Indice

100

101

116

131

 

Cota de piață

[1,51  % - 1,7  %]

[1,66 -1,86  %]

[1,96  % - 2,19  %]

[2,2  % - 2,45  %]

 

Preț mediu

10 122

9 552

9 989

10 593

 

Indice

100

94

99

105

Thailanda

Cantitate (în tone)

1 589

1 490

859

638

 

Indice

100

94

54

40

 

Cota de piață

[1,24  % - 1,39  %]

[1,27  % - 1,42  %]

[0,75  % - 0,84  %]

[0,55  % - 0,62  %]

 

Preț mediu

12 595

10 816

10 997

10 916

 

Indice

100

86

87

87

Alte țări terțe

Cantitate (tone)

2 390

1 781

1 429

1 303

 

Indice

100

75

60

54

 

Cota de piață

[1,86  % - 2,1  %]

[1,52  % - 1,7  %]

[1,25  % - 1,4  %]

[1,13  % - 1,26  %]

 

Preț mediu

10 701

9 943

10 422

11 247

 

Indice

100

93

97

105

Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză

Cantitate (în tone)

5 914

5 222

4 533

4 477

 

Indice

100

88

77

76

 

Cota de piață

[4,6  % - 5,18  %]

[4,45  % - 4,98  %]

[3,96  % - 4,43  %]

[3,88  % - 4,32  %]

 

Preț mediu

11 020

10 046

10 317

10 829

 

Indice

100

91

95

100

Sursă: Eurostat.

(408)

În afară de țările în cauză, țările cu cele mai mari volume de importuri în cursul perioadei examinate au fost Turcia și Thailanda.

(409)

Astfel cum se poate observa în tabelul 12 mai sus intitulat „Importuri din țări terțe”, importurile din Turcia au înregistrat o creștere de 31 % în cursul perioadei examinate însă, în termeni absoluți, acestea au rămas la niveluri moderate, și anume la 2 537 de tone în perioada de investigație. În schimb, în aceeași perioadă, importurile din Thailanda au scăzut cu 60 %, ajungând la doar 638 de tone în perioada de investigație. Importurile din alte țări terțe au scăzut cu 46 %, ajungând împreună la aproximativ 1 300 de tone în perioada de investigație.

(410)

În mod esențial, pe parcursul perioadei examinate, prețurile importurilor din Turcia, Thailanda și, împreună, din toate celelalte țări terțe au rămas peste prețurile importurilor din țările în cauză și, în special, comparativ cu prețurile și costurile industriei Uniunii.

(411)

Rezultă că importurile din aceste țări nu ar fi putut contribui, nici individual, nici împreună, la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.2.   Consumul

(412)

Astfel cum se arată în tabelul 2 intitulat „Consumul la nivelul Uniunii (tone)”, consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul de pe piața liberă a scăzut cu 10 % în perioada de investigație.

(413)

Deși această scădere a consumului ar fi putut avea un efect redus asupra scăderii volumului vânzărilor industriei Uniunii, cea mai mare parte a acestei pierderi a fost cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping, care au câștigat o cotă de piață semnificativă în detrimentul industriei Uniunii.

(414)

Mai mult, investigația a arătat că, pentru industria Uniunii, costurile de producție sunt extrem de variabile, și anume acestea sunt legate direct de volumul producției. Acestea includ costul cuprului (care, astfel cum s-a explicat mai sus, constituie până la 90 % din costul total de producție), dar și alte costuri variabile de exploatare, cum ar fi energia și forța de muncă directă. În schimb, costurile fixe reprezintă doar o foarte mică parte din costurile totale de producție.

(415)

Având în vedere cele de mai sus, scăderea consumului nu ar fi putut avea o contribuție semnificativă la scăderea profitabilității industriei Uniunii, care este determinată în principal de relația dintre costurile variabile și marja pe care industria Uniunii este în măsură să o perceapă în plus față de aceste costuri.

(416)

În acest caz, profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă ca urmare a blocării prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute din țările în cauză, ceea ce nu a permis industriei Uniunii să mențină o marjă pozitivă.

(417)

Rezultă că scăderea consumului la nivelul Uniunii a avut o contribuție limitată la prejudiciul suferit de industria Uniunii sau nu a avut nicio contribuție. O astfel de contribuție limitată nu poate atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.3.   Utilizarea captivă

(418)

Astfel cum se menționează în considerentul 324, Comisia a constatat că o parte din producția producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive și, în special, producției de tuburi din cupru acoperite sau izolate. Comisia a examinat dacă tendințele aferente utilizării produsului care face obiectul investigației pe piața captivă ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(419)

Astfel cum se arată în tabelul 6, utilizarea captivă a industriei Uniunii a rămas o mică parte din producția sa totală de tuburi din cupru și a înregistrat o ușoară creștere de 5 % în cursul perioadei examinate.

(420)

Produsele fabricate în mod captiv sunt produse cu valoare mai mare, care se confruntă cu o concurență mai redusă din partea importurilor și au, de regulă, o contribuție pozitivă la veniturile și profitabilitatea producătorilor din Uniune.

(421)

Prin urmare, nu există niciun indiciu că evoluția utilizării captive a contribuit în vreun fel la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.4.   Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(422)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

 

2022

2023

2024

Perioada de investigație

Volumul exporturilor (tone)

17 580

12 971

14 233

13 486

Indice

100

74

81

77

Prețul mediu (tone)

10 166

9 782

10 064

10 251

Indice

100

96

99

101

Sursă:

Răspuns la chestionarul macro.

(423)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a scăzut de la aproximativ 17 500 de tone în 2022 la aproximativ 13 500 de tone în 2025 (PI), și anume cu 23 %, întrucât concurența s-a intensificat și pe piețele internaționale în cursul perioadei examinate.

(424)

Deși această scădere de 4 000 de tone nu poate fi considerată neglijabilă, ea este totuși semnificativ mai mică în termeni absoluți decât scăderea volumului vânzărilor pe piața Uniunii, care a fost cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping.

(425)

În plus, astfel cum s-a menționat mai sus, costurile fixe de producție și, prin urmare, economiile de scară în producția de tuburi din cupru sunt foarte limitate. Prin urmare, scăderea volumelor exporturilor nu ar fi putut avea o contribuție semnificativă la scăderea profitabilității industriei Uniunii în Uniune.

(426)

Astfel, se poate concluziona că rezultatele la export ale industriei Uniunii ar fi putut avea doar o contribuție limitată sau inexistentă la prejudiciul suferit de industria Uniunii. O astfel de contribuție limitată nu poate atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.5.   Evaluarea cumulativă a efectelor altor factori

(427)

Din cele de mai sus rezultă că singurii factori care ar fi putut avea un efect care să contribuie la prejudiciul suferit de industria Uniunii au fost ușoara scădere a consumului din Uniune și scăderea exporturilor. Cu toate acestea, pentru ambii factori, s-a considerat că o astfel de contribuție ar fi, în cel mai bun caz, limitată și, prin urmare, incapabilă să atenueze legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

5.2.6.   Observații formulate de părțile interesate

(428)

Emmedi a primit observații cu privire la legătura de cauzalitate.

(429)

Emmedi a susținut că există și alți factori care este probabil să fi cauzat prejudicii. În special, Emmedi a făcut referire la transformarea structurală a pieței italiene a cuprului, care s-a contractat semnificativ în ultimele decenii, precum și la încetinirea generală a cererii din sectorul construcțiilor. Această societate a făcut referire, de asemenea, la importurile din țări terțe, la volatilitatea prețurilor LME ale cuprului, la creșterea costurilor energiei în UE și la strategiile comerciale ale producătorilor din UE. Emmedi a solicitat ca ponderea prejudiciului care poate fi atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping să fie diferențiată analitic de acești factori, în temeiul articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, inclusiv în scopul eventualei aplicări a regulii taxei celei mai mici.

(430)

Comisia a considerat scăderea consumului ca fiind o posibilă cauză a prejudiciului descris la punctul 5.2.2. Aceasta a evaluat și efectele importurilor din țări terțe la punctul 5.2.1. Comisia a concluzionat că acești factori nu au avut nicio contribuție sau au avut o contribuție foarte limitată la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(431)

În ceea ce privește volatilitatea prețurilor LME ale cuprului, Comisia a observat că aceasta este o caracteristică inerentă a sectorului tuburilor din cupru. În această privință, Emmedi nu a explicat modul în care această volatilitate ar fi putut contribui la prejudiciu sau chiar modul în care această volatilitate s-a modificat pe parcursul perioadei examinate.

(432)

În ceea ce privește creșterea costurilor energiei în UE, Comisia a observat că acesta nu este un factor distinct care nu are legătură cu importurile din țările în cauză. Acest lucru se datorează faptului că industria Uniunii ar fi fost în măsură să transfere aceste creșteri clienților săi prin creșterea prețurilor sale, dar nu a făcut acest lucru tocmai din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile care fac obiectul unui dumping.

(433)

În ceea ce privește strategiile comerciale ale producătorilor din Uniune, Emmedi nu a explicat în ce constau aceste strategii și cum ar fi putut cauza un prejudiciu societăților care le-au adoptat.

(434)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins afirmațiile Emmedi, remarcând, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, regula taxei celei mai mici nu are scopul de a ajusta taxa în funcție de diferiți factori care contribuie la prejudiciu, ci de a stabili taxa la un nivel care ar fi adecvat pentru a elimina prejudiciul.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(435)

Deteriorarea situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate a coincis cu o creștere semnificativă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Importurile au intrat nu numai în volume crescânde, ci și la prețuri care au subcotat și au blocat prețurile industriei Uniunii. Prin urmare, există o legătură de cauzalitate clară între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping.

(436)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectele scăderii ușoare a consumului la nivelul Uniunii și ale scăderii volumelor exporturilor asupra situației industriei Uniunii au fost limitate în comparație cu efectele importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, este clar că utilizarea captivă și importurile din țări terțe nu au avut niciun efect negativ asupra industriei Uniunii.

(437)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în principal în pierderea volumelor de producție, a volumului vânzărilor și a cotei de piață, în profitabilitatea negativă și fluxurile de lichidități în scădere.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

(438)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(439)

În cazul de față, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni privind materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în ceea ce privește două dintre țările care fac obiectul investigației, și anume China și Vietnam. Evaluarea privind aceste țări este inclusă la punctul 6.2 de mai jos.

6.1.   Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii în cazul Mexicului și al Uzbekistanului

(440)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(441)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările care fac obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (denumite în continuare „C & D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(442)

Informațiile referitoare la stabilirea profitului normal au fost incluse în chestionarele trimise producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Printre acestea s-a numărat și profitabilitatea produsului similar pentru cei 10 ani care au precedat perioada de investigație. Cu toate acestea, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să furnizeze date complete, iar datele furnizate nu au putut fi verificate. În plus, industria Uniunii a fost puțin profitabilă sau a înregistrat pierderi pe parcursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 11.

(443)

Unii producători din Uniune incluși în eșantion au susținut că nivelul lor de investiții, cercetare, dezvoltare și inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Producătorii nu au fost însă în măsură să cuantifice aceste afirmații. Prin urmare, s-a concluzionat că profitul indicativ ar trebui stabilit la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(444)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Întrucât producătorii din Uniune nu au fost în măsură să furnizeze date complete, nu au fost adăugate costuri suplimentare la prețurile neprejudiciabile.

(445)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de circa 10 200-12 300 EUR/tonă pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționată mai sus (a se vedea considerentul 443) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(446)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți care au făcut obiectul unei verificări din țările în cauză în funcție de tip, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(447)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din Mexic și Uzbekistan” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea considerentele 254-256 în cazul Mexicului și 291 și 292 în cazul Uzbekistanului).

(448)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

Țara

Societatea

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (în %)

Mexic

GD Affiliates de RL de CV

32,2

18,2

Toate celelalte importuri originare din Mexic

32,2

18,2

Uzbekistan

ICG Infinity Copper Group LLC

Metal Processing Technology LLC

36,7

11

Angren Pipe Plant LLC

31,1

5,6

JV Sharq Tubes LLC

37,6

6,8

Toate celelalte importuri originare din Uzbekistan

37,6

11

6.2.   Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii în cazul Chinei și al Vietnamului

6.2.1.   Comparație între marja de dumping și marja de prejudiciu

(449)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi, în cazul Chinei și al Vietnamului, dacă marja de dumping stabilită provizoriu ar fi superioară marjei adecvate pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii. În acest sens, s-a făcut o comparație între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din Vietnam cu prețul-țintă al industriei Uniunii, astfel cum se explică la punctul 6.1 de mai sus.

(450)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din Vietnam” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea considerentele 308 și 313). Pentru importurile originare din China, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza celei mai ridicate marje stabilite pentru fiecare tip de produs exportat de producătorul-exportator cooperant din China.

(451)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

Țara

Societatea

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (în %)

China

Ningbo Jintian Copper Tube Co. Ltd.,

33,5

13,8

Toate celelalte importuri originare din China

51,5

17,3

Vietnam

Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd

20,4

12,3

Jintian Copper Industrial Company Limited

13,8

14,4

Alte societăți cooperante din Vietnam

17,4

13,3

Toate celelalte importuri originare din Vietnam

20,6

14,4

(452)

Întrucât marja de prejudiciu calculată pentru producătorii-exportatori chinezi și pentru unii producători-exportatori vietnamezi a fost mai mică decât marja de dumping, Comisia a evaluat dacă există distorsiuni ale materiilor prime în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

6.2.2.   Distorsiuni legate de materiile prime

6.2.2.1.   Distorsiuni privind materiile prime în China

(453)

Conform elementelor de probă din plângere, catozii de cupru, resturile sau lingourile de cupru (sau o combinație de catozi și resturi de cupru), reprezentând între 75 % și 90 % din costul de producție al produsului în cauză, fac obiectul taxelor la export în China.

(454)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către producătorul-exportator cooperant. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit că peste 90 % din costul de producție constituie costul principalei materii prime, și anume catozii de cupru.

(455)

Comisia a examinat apoi dacă vreuna dintre principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză făcea obiectul unor distorsiuni provocate de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a utilizat baza de date a Chinei privind tarifele și taxele vamale (134), care este accesibilă publicului.

(456)

Comisia a stabilit că catozii de cupru fac obiectul taxei la export și, în plus, al retragerii rambursării TVA.

(457)

În continuare, Comisia a comparat prețul catozilor de cupru cu prețurile de pe piața internațională reprezentativă – Serbia. Prețurile plătite pentru catozii de cupru achiziționați pe piața internă de către producătorii-exportatori cooperanți au fost comparate cu prețurile catozilor de cupru, astfel cum sunt stabilite în tabelul 1. Această comparație a arătat că prețurile aplicate pe piața internațională au fost cu [6-8] % mai mari decât în China. Având în vedere că catozii de cupru reprezintă peste 90 % din costurile totale, o creștere de [6-8] % a prețurilor materiilor prime ar conduce la o creștere globală a costului produsului de peste 5 %. Având în vedere că marja de profit a producătorului produsului similar din țara reprezentativă este de numai 5 %, o astfel de evoluție a costurilor ar avea un efect negativ semnificativ asupra profitabilității și, prin urmare, diferența de preț este considerată semnificativă.

(458)

În lipsa cooperării din partea celorlalți producători-exportatori din China, nivelurile prețurilor interne pentru piața chineză au fost stabilite pe baza tranzacțiilor de achiziționare a catozilor de cupru raportate de singurul exportator cooperant, Jintian China. Constatările din considerentul de mai sus au fost extinse la toți producătorii-exportatori din China.

(459)

În consecință, Comisia a concluzionat că catozii de cupru fac obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

6.2.2.2.   Distorsiuni privind materiile prime în Vietnam

(460)

Conform elementelor de probă din plângere, în Vietnam, catozii de cupru, care reprezintă peste 75 % din costul de producție al produsului în cauză, fac obiectul tarifelor la export, situate între 10 și 22 %.

(461)

Astfel cum se indică în considerentul 460 de mai sus, Comisia a stabilit că catozii de cupru au fost principala materie primă în ceea ce privește contribuția la costul de producție.

(462)

Comisia a examinat apoi dacă vreuna dintre principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză făcea obiectul unor distorsiuni provocate de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a examinat informațiile transmise de guvernul Vietnamului cu privire la răspunsul său la chestionar, precum și alte surse disponibile, cum ar fi tariful vamal al țării și legislația aplicabilă (135) societăților cu sediul în zonele libere industriale pentru export.

(463)

Guvernul Vietnamului a prezentat observații scrise și orale (136), indicând faptul că aprovizionarea inadecvată cu minereu de cupru și catozi de cupru pe piața internă vietnameză a determinat producătorii produsului în cauză să achiziționeze de pe piețele internaționale, susținând că:

(464)

Vietnamul nu era un furnizor de catozi de cupru, deoarece nu dispunea de suficiente rafinării specializate și de minereu de cupru de înaltă calitate pentru ca societățile să achiziționeze catozi de cupru de pe piața internă.

(465)

Întrucât producătorii vietnamezi s-au bazat în principal pe cupru importat, taxele la export nu au afectat costurile de producție și nu au creat un avantaj neloial pentru exportatorii de tuburi din cupru din Vietnam.

(466)

Comisia a stabilit că au fost instituite taxe la export pentru catozii de cupru, resturile de cupru și minereul de cupru, la niveluri de 1-20 %, 22 % și, respectiv, 40 %.

(467)

În continuare, Comisia a comparat prețul catozilor de cupru achiziționați de societățile incluse în eșantion cu prețurile de pe piața internațională reprezentativă (și anume prețurile la Bursa metalelor de la Londra – London Metal Exchange).

(468)

Având în vedere că cei doi producători-exportatori incluși în eșantion nu s-au aprovizionat cu catozi de cupru din Vietnam și că nu au existat taxe în vigoare la importurile de catozi de cupru în țară în cursul PI, Comisia a concluzionat că taxele la export în vigoare nu au avut niciun efect asupra prețurilor materiilor prime plătite de niciuna dintre societăți.

(469)

În ceea ce privește alți producători din Vietnam, Comisia a observat că informațiile din dosar sugerează că acești producători au putut cu greu să achiziționeze catozi de cupru din Vietnam. În plus, dosarul nu conține niciun element de probă care să indice o diferență semnificativă de preț între prețurile de pe piața internă și prețurile de pe piața internațională. Din aceste motive, Comisia a considerat că se poate presupune că ceilalți producători-exportatori nu sunt afectați de taxele la export.

(470)

Comisia a concluzionat că catozii de cupru (rafinați și din resturi) au făcut, în principiu, obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, s-a constatat că această denaturare nu i-a afectat pe producătorii-exportatori incluși în eșantion.

6.2.3.   Interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază

(471)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în cazul Chinei. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune.

6.2.3.1.   Capacități neutilizate în țara exportatoare

(472)

Conform informațiilor furnizate în plângere, supracapacitatea globală pentru produsul care face obiectul investigației era estimată la [1 000 000-1 500 000] de tone, din care [500 000-900 000] de tone sunt în China (137). Aceste cantități reprezintă de 4,5-8 ori cantitatea de tuburi din cupru consumată în Uniune.

(473)

Există, de asemenea, un consens general cu privire la faptul că sectorul construcțiilor din China este în declin sever, ceea ce va spori motivația producătorilor chinezi de tuburi din cupru de a căuta oportunități pe piața de export (138).

(474)

Mai multe țări au instituit măsuri de apărare comercială pentru tuburile din cupru originare din China. Canada a instituit măsuri antidumping începând din 2013. De asemenea, în SUA sunt în vigoare măsuri antidumping, iar tarifele de 50 % la toate importurile în SUA de produse semifinite din cupru și de produse derivate intensive din cupru sunt în vigoare din august 2025, conform unei investigații efectuate în temeiul punctului 232. În 2023, Coreea de Sud a instituit, de asemenea, măsuri antidumping privind țevile de cupru fără sudură din China (139).

(475)

Prin urmare, este clar că producătorii din China dispun de o capacitate neutilizată semnificativă și de un potențial de export semnificativ. Dimensiunea mare a pieței UE face din aceasta o destinație atractivă pentru importurile la prețuri scăzute de tuburi din cupru.

6.2.3.2.   Concurența pentru materiile prime

(476)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 456, Comisia a stabilit că catozii de cupru au făcut obiectul unei taxe la export și, în plus, al unei retrageri a rambursării TVA și că prețurile catozilor de cupru pe piețele internaționale au fost mai mari decât cele din China. Prin urmare, producătorii chinezi de tuburi din cupru beneficiază de acces la catozi de cupru la prețuri sub nivelul pieței internaționale, ceea ce le oferă un avantaj substanțial în materie de costuri.

(477)

În schimb, producătorii din Uniune trebuie să achiziționeze catozi de cupru de pe piața deschisă, unde prețurile sunt supuse dinamicii cererii și ofertei la nivel mondial, costurilor energiei și factorilor geopolitici. Prin urmare, industria Uniunii s-a aflat într-o situație dezavantajată față de producătorii-exportatori chinezi.

6.2.3.3.   Efectul asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune

(478)

Se preconizează că instituirea de taxe antidumping asupra importurilor de tuburi din cupru din China în Uniune va avea un impact limitat asupra lanțului de aprovizionare. Astfel cum se arată în tabelul 5 de mai sus intitulat „Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție”, industria Uniunii a avut o capacitate neutilizată de peste 80 000 de tone în cursul perioadei de investigație. Această capacitate neutilizată a fost semnificativ mai mare decât volumul importurilor din China efectuate în aceeași perioadă. Prin urmare, industria Uniunii este în măsură să înlocuiască importurile din China cu propria sa producție și chiar să acopere întreaga cerere din Uniune de produs care face obiectul investigației. În plus, China și toate celelalte țări în cauză pot exporta în continuare către Uniune la prețuri echitabile și nedistorsionate.

(479)

De asemenea, utilizatorii din Uniune s-ar putea aproviziona în continuare cu produsul care face obiectul investigației din alte țări terțe, cum ar fi Japonia, Thailanda, SUA, Turcia sau India (140).

(480)

Prin urmare, utilizatorii ar avea acces suficient la produsul care face obiectul investigației, chiar și în cazul unei scăderi a importurilor din China. În consecință, nu se preconizează perturbări ale lanțurilor valorice pentru utilizatorii din Uniune.

6.2.3.4.   Concluzie privind interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază

(481)

În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente care au stat la baza prezentei investigații, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(482)

Având în vedere analiza prezentată mai sus, Comisia a concluzionat că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, este în interesul Uniunii să stabilească nivelul taxelor provizorii în cazul Chinei pe baza nivelului dumpingului, sub rezerva considerațiilor suplimentare în contextul articolului 21 prevăzute la punctul 7 de mai jos.

7.   INTERESUL UNIUNII

(483)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază pentru China, Comisia a examinat, de asemenea, dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, pentru toate țările în cauză. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, printre care cele ale industriei, ale furnizorilor din amonte, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(484)

Există 11 societăți care produc tuburi din cupru în Uniune, având 1 049 de angajați (ENI). Producătorii sunt situați în Austria, Finlanda, Germania, Grecia, Italia și Spania. Peste 63 % din producția totală a Uniunii a sprijinit în mod expres deschiderea investigației și niciun producător din Uniune nu și-a exprimat opoziția.

(485)

Investigația a arătat că industria Uniunii suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Astfel cum s-a concluzionat la punctul 4.8 de mai sus, situația întregii industrii a Uniunii s-a deteriorat ca urmare a creșterii volumului de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri scăzute. Importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping au câștigat în mod constant cotă de piață în Uniune în detrimentul industriei Uniunii și au împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile până la niveluri profitabile în mod rezonabil care i-ar permite să atingă profitul indicativ.

(486)

Instituirea de măsuri va duce la creșterea prețurilor de import și va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii. Se preconizează că acest lucru va permite industriei Uniunii să se redreseze în urma situației prejudiciabile, recâștigând cel puțin o parte din cota de piață pierdută în favoarea importurilor care fac obiectul unui dumping. Vânzările se vor putea efectua la prețuri echitabile, îmbunătățindu-și profitabilitatea către un nivel sustenabil și redresându-se.

(487)

Neinstituirea unor măsuri ar înrăutăți situația deja prejudiciată în mod semnificativ a industriei Uniunii, care nu este suficient de puternică pentru a face față în continuare unei creșteri a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri chiar mai mici decât costurile de producție ale industriei Uniunii. Dacă nu se instituie măsuri, se estimează că importurile din țările în cauză de tuburi din cupru la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping vor continua. În această situație, industria Uniunii nu ar fi în măsură să își crească prețurile la niveluri profitabile și ar continua să piardă vânzări în favoarea importurilor care fac obiectul unui dumping, ceea ce ar duce la închiderea altor unități de producție (141).

(488)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în această etapă, că instituirea de măsuri provizorii ar fi în interesul industriei Uniunii.

7.2.   Interesul furnizorilor din amonte

(489)

Dincolo de efectele măsurilor asupra industriei Uniunii, reclamantul a indicat că concurența neloială din partea importurilor are ca rezultat posibila închidere a turnătoriilor de cupru din Uniune, care sunt vitale pentru aprovizionarea europeană cu cupru (142).

(490)

În absența unor informații suplimentare aflate la dispoziția Comisiei, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că instituirea de taxe antidumping provizorii ar fi, de asemenea, în interesul furnizorilor de tuburi din cupru din Uniune.

7.3.   Interesul importatorilor neafiliați

(491)

La deschiderea investigației, mai mulți importatori neafiliați au fost contactați și invitați să coopereze. Niciun importator neafiliat nu a furnizat Comisiei informațiile solicitate în anexa la avizul de deschidere în termenul stabilit, iar Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(492)

Emmedi Metalli Srl, un importator și un utilizator de tuburi din cupru, a furnizat un răspuns la chestionarul destinat importatorilor neafiliați la 14 august 2026. Având în vedere că răspunsul la chestionar a fost primit la aproape cinci luni după termenul legal stabilit în avizul de deschidere, Comisia nu l-a luat în considerare.

(493)

În lipsa cooperării din partea importatorilor neafiliați, Comisia nu a fost în măsură să determine impactul exact al taxelor antidumping asupra activităților acestora.

(494)

În orice caz, importatorii din Uniune vor putea în continuare să importe tuburi din cupru din țările în cauză, deoarece scopul investigației nu este de a opri importurile, ci de a restabili concurența loială prin abordarea importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, importatorii s-ar putea aproviziona în continuare cu produsul care face obiectul investigației din alte țări terțe, cum ar fi Japonia, Thailanda, SUA, Turcia sau India. Deși măsurile antidumping ar putea avea un anumit impact negativ asupra importatorilor, Comisia a considerat, de asemenea, că aceștia vor fi în măsură să absoarbă sau să transfere o parte din costurile majorate ca urmare a instituirii taxei către clienții lor.

(495)

În consecință, Comisia a concluzionat în această etapă că importatorii neafiliați nu vor fi afectați în mod disproporționat de instituirea măsurilor.

7.4.   Interesul utilizatorilor

(496)

19 utilizatori de tuburi din cupru s-au făcut cunoscuți. Cinci utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar și mai mulți au prezentat observații.

(497)

Pe baza informațiilor neverificate furnizate în chestionarele utilizatorilor, produsul care face obiectul investigației a reprezentat între 3,2 % și 18,5 % din costul total de fabricație al produselor în care este utilizat. Deși toți utilizatorii respondenți au raportat profituri, diferitele niveluri de profitabilitate vor fi examinate în continuare în cursul investigației.

(498)

Majoritatea societăților care au prezentat observații au sprijinit ferm investigația și instituirea de taxe antidumping, subliniind importanța unor furnizori locali fiabili și riscurile de dependență de lanțurile de aprovizionare internaționale volatile. Două societăți au recomandat ca măsurile să fie atent echilibrate și revizuite, astfel încât să nu afecteze în mod negativ competitivitatea și viabilitatea industriilor din aval sau să nu intre în conflict cu obiectivele de politică mai ample ale UE, inclusiv durabilitatea, competitivitatea industrială și reziliența lanțului de aprovizionare.

(499)

În plus, astfel cum se explică în considerentul 479, nu există niciun risc de deficit de aprovizionare cu tuburi din cupru în Uniune.

(500)

Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia a concluzionat că utilizatorii nu ar fi afectați în mod disproporționat de instituirea măsurilor.

7.5.   Concluzie privind interesul Uniunii

(501)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de tuburi din cupru originare din China, Mexic, Vietnam și Uzbekistan.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(502)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(503)

Trebuie să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile de tuburi din cupru originare din Mexic, Vietnam și Uzbekistan, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping în considerentele 448 și 451 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(504)

Ar trebui să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de tuburi din cupru originare din China, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în considerentul 482 că este necesar ca nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului să fie marja de dumping.

(505)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping provizorie

Republica Populară Chineză

Ningbo Jintian Copper Tube Co. Ltd.

33,5  %

Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză

51,5  %

Mexic

GD Affiliates de RL de CV

18,2  %

Toate celelalte importuri originare din Mexic

18,2  %

Vietnam

Jintian Copper Industrial Company Limited

13,8  %

Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd

12,3  %

Alte societăți cooperante din Vietnam

13,3  %

Toate celelalte importuri originare din Vietnam

14,4  %

Uzbekistan

ICG Infinity Copper Group LLC

Metal Processing Technology LLC

11  %

Angren Pipe Plant LLC

5,6  %

JV Sharq Tubes LLC

6,8  %

Toate celelalte importuri originare din Uzbekistan

11  %

(506)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(507)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”.

(508)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(509)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxei (taxelor) și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

9.   ÎNREGISTRAREA

(510)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(511)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze/să fie întreruptă.

(512)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

10.   INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE

(513)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(514)

Jintian China, EUTCDC și GDA au prezentat observații cu privire la comunicarea prealabilă, observații care au făcut referire la metodologia utilizată pentru calcularea marjei de dumping. Întrucât aceste observații nu s-au referit direct la exactitatea calculului, ele vor fi abordate, după caz, în etapa definitivă a investigației.

(515)

Sharq Tubes a informat Comisia cu privire la o eroare materială pe care a făcut-o în răspunsul său la chestionar, eroare care a afectat costurile de transport. Comisia a examinat afirmația și a efectuat ajustările corespunzătoare ale prețurilor de export.

(516)

Jintian Vietnam a prezentat observații, luând act de faptul că cheltuielile VAG ale comerciantului său afiliat au fost calculate pe baza informațiilor furnizate de o altă societate afiliată. Societatea a solicitat, de asemenea, revizuirea nivelului de profit aplicat comerciantului său afiliat și efectuarea unei verificări OCOT pe baza datelor lunare.

(517)

Comisia a revizuit cifrele VAG și a ajustat calculul în consecință. În ceea ce privește toate celelalte afirmații, Comisia a observat că, astfel cum se indică în scrisoarea de însoțire trimisă tuturor societăților incluse în eșantion la 14 octombrie 2026, în etapa de comunicare prealabilă, observațiile ar trebui să se limiteze la exactitatea calculelor, iar orice alte observații vor fi luate în considerare numai după comunicarea măsurilor provizorii. Ca atare, observațiile privind sursa marjei de profit pentru comerciantul său afiliat și utilizarea datelor lunare nu au fost luate în considerare.

(518)

Hailiang Vietnam a observat o diferență în ceea ce privește cantitățile totale pe baza cărora au fost calculate marjele de prejudiciu și de dumping. Comisia a explicat că diferența de volum corespundea vânzărilor din stocuri și și-a ajustat calculul aferent dumpingului pentru a le exclude din evaluare.

11.   DISPOZIȚII FINALE

(519)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să transmită observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(520)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de țevi și tuburi din cupru rafinat, în bobine LWC, netede sau cu caneluri interioare, neprelucrate ulterior, încadrate în prezent la codurile NC ex 7411 10 90 (cod TARIC 7411 10 90 10) și originare din Republica Populară Chineză, Mexic, Vietnam și Uzbekistan.

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ale produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:

Țara de origine

Societatea

Taxa antidumping provizorie

Codul adițional TARIC

Republica Populară Chineză

Ningbo Jintian Copper Tube Co., Ltd

33,5  %

88GX

Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză

51,5  %

8999

Mexic

GD Affiliates de RL de CV

18,2  %

88GY

Toate celelalte importuri originare din Mexic

18,2  %

8999

Uzbekistan

ICG Infinity Copper Group LLC

Metal Processing Technology LLC

11  %

88GZ

Angren Pipe Plant LLC

5,6  %

88HA

JV Sharq Tubes LLC

6,8  %

88HB

Toate celelalte importuri originare din Uzbekistan

11  %

8999

Vietnam

Jintian Copper Industrial Company Limited

13,8  %

88HC

Hailiang (Vietnam) Copper Manufacturing Co., Ltd

12,3  %

88HD

Alte societăți cooperante din Vietnam

13,3  %

A se vedea anexa

Toate celelalte importuri originare din Vietnam

14,4  %

8999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul 2 se condiționează de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul în tone) de tuburi din cupru vândute la export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din țara în cauză.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul 1 se condiționează de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   În absența unor alte dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)   Părțile interesate care doresc o audiere de către Comisie trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)   Părțile interesate care doresc să fie audiate de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.

Articolul 3

(1)   Autoritățile vamale sunt invitate să sisteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1161.

(2)   Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 noiembrie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.

(2)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de tuburi din cupru originare din Republica Populară Chineză, Mexic, Vietnam și Uzbekistan (JO C, C/2026/1506, 12.3.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1506/oj).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1161 al Comisiei din 22 mai 2026 de supunere la înregistrare a importurilor de tuburi din cupru originare din Republica Populară Chineză, Mexic, Vietnam și Uzbekistan pentru a permite perceperea de taxe antidumping asupra importurilor supuse înregistrării (JO L, 2026/1161, 26.5.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/1161/oj).

(4)  Importurile din RPC în UE în cursul PI estimate la 4 000 MT – a se vedea punctul 332 din plângere.

(5)  Punctul 287 din plângere.

(6)   https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2847.

(7)  Plângerea, punctele 20-31.

(8)  Plângerea, punctele 32-40.

(9)   Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială) [SWD(2024) 91 final din 10 aprilie 2024].

(10)  Raportul – capitolul 2, p. 7.

(11)  Raportul – capitolul 2, p. 7-8.

(12)  A se vedea la adresa: http://finance.people.com.cn/n1/2026/0128/c1004-40654753.html (link accesat la 19 iunie 2026).

(13)  Raportul – capitolul 2, p. 10, 18.

(14)  Document disponibil la adresa: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.htm (link accesat la 19 iunie 2024).

(15)  Raportul – capitolul 2, p. 29-30.

(16)  Raportul – capitolul 4, p. 57, 92.

(17)  Raportul – capitolul 6, p. 149-150.

(18)  Raportul – capitolul 6, p. 153-171.

(19)  Raportul – capitolul 7, p. 204-205.

(20)  Raportul – capitolul 8, p. 207-208, 242-243.

(21)  Raportul – capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69, p. 99-100, capitolul 5, p. 130-131.

(22)  A se vedea https://www.enreach.com.cn/about_14/ (link accesat la 19 iunie 2026).

(23)  A se vedea raportul anual pe 2025 al Zhejiang Hailiang Co. Ltd., p. 107, disponibil la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2026/2026-4/2026-04-29/12269645.PDF (link accesat la 19 iunie 2026).

(24)  A se vedea raportul anual pe 2025 al Ningbo Jintian Copper (Group) Co. Ltd., p. 72, disponibil la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2026/2026-4/2026-04-24/12156933.PDF (link accesat la 19 iunie 2026).

(25)  A se vedea https://zgty.chinalco.com.cn/ (link accesat la 19 iunie 2026).

(26)  A se vedea Raportul anual pe 2025 al Chinalco, p. 253, disponibil la adresa: https://www.chalco.com.cn/tzzgx/thygg/202603/P020260330341392300660.pdf (link accesat la 19 iunie 2026).

(27)  A se vedea http://wap.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/c14159097/content.html (link accesat la 19 iunie 2026).

(28)  A se vedea https://www.minmetals.com/ (link accesat la 19 iunie 2026).

(29)  A se vedea http://wap.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/c14159097/content.html (link accesat la 19 iunie 2026).

(30)  Articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. A se vedea Raportul – capitolul 3, p. 47-50.

(31)  A se vedea https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2021-12/29/5665166/files/90c1c79a00b44c67b59c29392476c862.pdf (link accesat la 22 iunie 2026).

(32)  Ibidem, secțiunea IV.1, p. 12.

(33)  Ibidem, secțiunea IV.2, p. 14.

(34)  A se vedea https://www.gov.cn/lianbo/bumen/202509/P020250928687723775593.pdf (link accesat la 22 iunie 2026).

(35)  Ibidem, secțiunea II, p. 2.

(36)  A se vedea https://www.ncsti.gov.cn/zcfg/zcwj/202502/t20250212_195423.html (link accesat la 22 iunie 2026).

(37)  Ibidem, secțiunea I.

(38)  Ibidem, secțiunea I.

(39)  Ibidem, secțiunea I.

(40)  A se vedea https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/fzggwl/202312/t20231229_1362999.html, p. 22 (link accesat la 24 iunie 2026).

(41)  Ibidem, p. 91.

(42)  Raportul – capitolul 2, p. 24-27.

(43)  A se vedea https://www.cnfa.net.cn/ (link accesat la 22 iunie 2026).

(44)  A se vedea https://www.cnfa.net.cn/about/1546.aspx (link accesat la 22 iunie 2026).

(45)  Ibidem (link accesat la 22 iunie 2026).

(46)  A se vedea https://www.cnfa.net.cn/roster.aspx (link accesat la 26 iunie 2026).

(47)  Raportul – capitolul 3, p. 40.

(48)  A se vedea de exemplu: Blanchette, J., Xi's Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster („Pariul lui Xi: cursa către consolidarea puterii și evitarea dezastrelor”); Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.

(49)  Raportul – capitolul 3, p. 41.

(50)  Document disponibil la adresa: https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link accesat la 22 iunie 2026).

(51)  Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (link accesat la 22 iunie 2026).

(52)  Financial Times (2020) – Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise (Partidul Comunist Chinez își sporește controlul asupra întreprinderilor private): https://www.ft.com/content/582411f6-fc3b-4e4d-9916-c30a29ad010e?syn-25a6b1a6=1 (link accesat la 22 iunie 2026).

(53)  A se vedea raportul anual pe 2025 al Zhejiang Hailiang Co. Ltd, p. 60, disponibil la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2026/2026-4/2026-04-29/12269645.PDF (link accesat la 22 iunie 2026).

(54)  A se vedea https://www.cnfa.net.cn/institute/show-2672.aspx (link accesat la 22 iunie 2026).

(55)  A se vedea https://js.news.cn/20250609/01a98f2d767044798192f9a068694b0d/c.html (link accesat la 22 iunie 2026).

(56)  A se vedea https://finance.sina.com.cn/roll/2025-11-10/doc-infwwvuv1539830.shtml (link accesat la 22 iunie 2026).

(57)  A se vedea https://zgty.chinalco.com.cn/gywm/gsld/ (link accesat la 22 iunie 2026).

(58)  Ibidem.

(59)  A se vedea https://zgty.chinalco.com.cn/xwzx/gsyw/202606/t20260612_171520.html (link accesat la 22 iunie 2026).

(60)  Raportul – capitolul 14, secțiunile 14.1-14.3.

(61)  Raportul – capitolul 4, p. 56-57, 99-100.

(62)  A se vedea https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2021-12/29/5665166/files/90c1c79a00b44c67b59c29392476c862.pdf (link accesat la 22 iunie 2026).

(63)  Ibidem. Secțiunile IV.1m, p. 12 și VI.2, p. 25.

(64)  A se vedea https://www.ncsti.gov.cn/zcfg/zcwj/202502/t20250212_195423.html (link accesat la 22 iunie 2026).

(65)  Ibidem. secțiunea VIII.

(66)  Ibidem. secțiunile XIII și XIV.

(67)  A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal al Jiangxi privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei metalelor neferoase.

(68)  Ibidem, secțiunea III.1.

(69)  A se vedea https://www.sohu.com/a/970930639_121106902 (link accesat la 22 iunie 2026).

(70)  Ibidem.

(71)  Raportul – capitolul 6, p. 171-179.

(72)  Raportul – capitolul 9, p. 260-261.

(73)  Raportul – capitolul 9, p. 257-260.

(74)  Raportul – capitolul 9, p. 252-254.

(75)  Raportul – capitolul 13, p. 360-361, 364-370.

(76)  Raportul – capitolul 13, p. 366.

(77)  Raportul – capitolul 13, p. 370-373.

(78)  Raportul – capitolul 6, p. 137-140.

(79)  Raportul – capitolul 6, p. 146-149.

(80)  Raportul – capitolul 6, p. 149.

(81)  A se vedea GC Ad hoc Support to Banks (Sprijinul ad-hoc acordat băncilor de către GC), anunț oficial, Ministerul Finanțelor, disponibil la adresa: https://www.mof.gov.cn/zhengwuxinxi/caizhengxinwen/202503/t20250329_3961036.htm (link accesat la 5 iunie 2026).

(82)  Comisia de reglementare bancară și de asigurări din China (28 august 2020) – Three-year action plan for improving corporate governance of the banking and insurance sectors (2020-2022) [Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în sectorul bancar și al asigurărilor (2020-2022)], disponibil la adresa: http://www.scio.gov.cn/xwfb/gwyxwbgsxwfbh/wqfbh_2284/2021n_2711/2021n07y14r/wjxgzc_3574/202208/t20220808_312682.html (link accesat la 4 iunie 2026). Planul furnizează instrucțiuni „de a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul principal al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței întreprinderilor din sectorul financiar”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „vom face ca integrarea rolului de conducere al partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, mai standardizată și mai mult bazată pe proceduri […]. Principalele chestiuni operaționale și de management trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior”.

(83)  Comisia de reglementare bancară și de asigurări din China (15 decembrie 2020) – Notice on the Commercial banks performance evaluation method (Avizul privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale); document disponibil la adresa: https://jrs.mof.gov.cn/zhengcefabu/cwjx/202101/t20210104_3638904.htm (link accesat la 4 iunie 2026).

(84)  A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/content/202511/content_7047643.htm (link accesat la 5 iunie 2026).

(85)  Ibidem, secțiunea 11.

(86)  Raportul – capitolul 6, p. 157-158.

(87)  Raportul – capitolul 6, p. 150-152, 156-160 și 165-171.

(88)  OCDE (2019), OECD Economic Surveys: China 2019 („Anchetele economice ale OCDE: China 2019”), OECD Publishing, Paris, p. 29, disponibil la adresa:

https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (link accesat la 22 iunie 2026).

(89)  A se vedea: https://www.mof.gov.cn/zhengwuxinxi/caizhengxinwen/202006/t20200618_3534446.htm (link accesat la 5 iunie 2026).

(90)   World Bank Open Data – Upper Middle Income („Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare”), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(91)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.

(92)   https://www.termomecanica.com.br/EN/termomecanica.

(93)   https://www.paranapanema.com.br/en/our-products/paranapanema/.

(94)   https://www.maksal.com/.

(95)   https://coppertubing.co.za/.

(96)   https://sarkuysan.com/en/product/product-copper-tube-page.

(97)   https://www.uci.com.tr/products.

(98)   https://vbs.co.rs.

(99)  De exemplu, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/4 al Comisiei din 17 decembrie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de dioxid de titan originar din Republica Populară Chineză, un profit de 4,24 % a fost considerat rezonabil (JO L, 2025/4, 9.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/4/oj, considerentul 171).

(100)   https://www.stat.gov.rs/en-US/oblasti/trziste-rada/zarade.

(101)   https://ilostat.ilo.org/data/?cat_mode=subject.

(102)   https://www.eps.rs/cir/snabdevanje/Pages/cene.aspx.

(103)   https://www.srbijagas.com/?page_id=2562.

(108)   https://www.stat.gov.rs/en-US/oblasti/trziste-rada/zarade.

(109)   https://ilostat.ilo.org/data/?cat_mode=subject.

(110)   https://www.aers.rs/media/Files/Izvestaji/Godisnji/Izvestaj%20Agencije%202025.pdf.

(111)   https://www.aers.rs/media/Files/Izvestaji/Godisnji/Izvestaj%20Agencije%202025.pdf.

(112)  Investigația de rambursare RF86-01: Decizia de punere în aplicare C(2026) 3105 final a Comisiei din 20 mai 2026 https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-history?caseId=2484#RF86-01.

(113)  Investigația de rambursare RF86-01: Decizia de punere în aplicare C(2026) 3105 final a Comisiei din 20 mai 2026 https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-history?caseId=2484#RF86-01.

(114)  Comunicarea din 27 aprilie 2026, număr de înregistrare: t26.003023 și Nota la dosar din 8 mai 2026, număr de înregistrare t26.003356.

(115)  Nota la dosar din 8 septembrie 2026, T26.007340.

(116)   t26.002008.

(117)  Grupul Băncii Mondiale, Lower Middle Income (Venituri medii inferioare), https://data.worldbank.org/country/lower-middle-income.

(118)  Grupul Băncii Mondiale, Upper Middle Income (Venituri medii superioare), https://data.worldbank.org/country/upper-middle-income.

(119)  t26.003907.

(120)  t26.004103.

(121)  Cauza C-338/10, Grünwald Logistik Service GmbH (GLS)/Hauptzollamt Hamburg-Stadt., ECLI:EU:C:2012:158, punctele 20-22; Cauza C-687/13, Fliesen-Zentrum Deutschland GmbH/Hauptzollamt Regensburg, ECLI:EU:C:2015:573, punctul 49.

(122)   Fișă informativă: President Donald J. Trump Takes Action to Address the Threat to National Security from Imports of Copper – The White House (Președintele Donald J. Trump ia măsuri pentru a aborda amenințarea la adresa securității naționale reprezentată de importurile de cupru – Casa Albă).

(123)  Așa-numitele „tarife pentru cupru 232” se aplică importurilor de produse semifinite din cupru, cum ar fi țevile, sârmele, tijele, foile, tuburile, accesoriile de țevărie, cablurile, conectorii și componentele electrice din cupru. Acestea nu se aplică materiilor prime precum minereurile de cupru, concentratele, matele, catozii și anozii.

(124)  Notă la dosar din 8 septembrie 2026 (pusă la dispoziție la dosarul cazului la 9 septembrie 2026) (t26.007340) prin care părțile sunt invitate să prezinte observații în termen de 10 zile de la data la care nota este pusă la dispoziție în dosarul deschis al cazului. Producătorii uzbeci și-au prezentat răspunsul la 21 septembrie 2026, depășind termenul de 10 zile stabilit.

(125)  A se vedea și considerentul 219 de mai sus pentru mai multe detalii, Decizia de punere în aplicare C(2026) 3105 final a Comisiei din 20 mai 2026.

(127)   Sursă: https://fred.stlouisfed.org/data/PCOPPUSDA, convertit în EUR utilizând cursul de schimb mediu anual EUR/USD.

(128)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/270 al Comisiei din 4 februarie 2026 de instituire a unor taxe antidumping provizorii la importurile de 1,4-butandiol originar din Republica Populară Chineză, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite ale Americii (JO L, 2026/270, 5.2.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/270/oj).

(129)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/939 al Comisiei din 10 iunie 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de monoetilenglicol originar din Statele Unite ale Americii și din Regatul Arabiei Saudite (JO L 205, 11.6.2021, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/939/oj).

(130)   https://www.sctubes.com/en/about-us.

(131)  A se vedea https://www.kme.com/fileadmin/DOWNLOADCENTER/ABOUT%20US/4%20Commitments/Sustainability_Report_2025/KME_2026_SCT_-_TMX_ENG.pdf, p. 22.

(132)   https://www.coppercouncil.org/wp-content/uploads/2022/02/TS22-Di-Cosimo.pdf.

(133)  Hotărârea Tribunalului din 12 martie 2020 în cauza T-835/17, Eurofer, European Steel Association, AISBL/Comisia Europeană, punctul 82.

(134)   https://www.transcustoms.cn/.

(135)  Legea nr. 107/2016/QH13 privind taxele la export și la import; Legea vamală nr. 54/2014/QH13; Decretul nr. 35/2022/ND-CP. Decretul nr. 08/2015/ND-CP. Circulara nr. 38/2015/TT-BTC.

(136)  A se vedea numărul de înregistrare TRON t26.007930.

(137)  Plângerea, punctul 302.

(138)  Plângerea, punctul 307.

(139)  Plângerea, punctul 348.

(140)  Plângerea, punctul 501.

(141)  Plângerea, punctul 413.

(142)  Plângerea, punctul 497.


ANEXĂ

Alți producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion

Țara

Denumirea

Codul adițional TARIC

Vietnam

LS Metal Vilna LLC

88HE

TOAN PHAT COPPER TUBE Joint Stock Company

88HF


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/2497/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)