1.

„punerea la dispoziție, corelarea și analiza informațiilor provenite din sistemele de raportare ale navelor și din alte sisteme de informații găzduite de agențiile menționate sau accesibile acestora, în conformitate cu temeiurile juridice ale fiecăreia și fără a aduce atingere drepturilor de proprietate ale statelor membre asupra datelor;

2.

furnizarea de servicii de supraveghere și comunicații bazate pe tehnologii de ultimă generație, inclusiv infrastructură spațială și terestră și senzori instalați pe orice tip de platformă;

3.

consolidarea capacității prin elaborarea de orientări și recomandări și prin stabilirea de bune practici, precum și prin furnizarea de formare profesională și schimb de personal;

4.

intensificarea schimbului de informații și a cooperării cu privire la funcțiile de gardă de coastă, inclusiv prin analizarea provocărilor operaționale și a riscurilor emergente din domeniul maritim;

5.

partajarea capacităților, prin planificarea și punerea în aplicare a unor operațiuni cu scopuri multiple și prin partajarea activelor și a altor capabilități, în măsura în care aceste activități sunt coordonate de respectivele agenții și sunt agreate de autoritățile competente din statele membre în cauză.”

(a)

cataloage de servicii, produse, cursuri de formare, orientări și manuale privind cele mai bune practici pentru toate activitățile interagenții de sprijinire a funcțiilor de pază de coastă în statele membre;

(b)

cadrele de cooperare regională; și

(c)

„fișe informative pe țări” care oferă detalii privind structura și organizarea funcțiilor de pază de coastă.

(a)

să descrie toate serviciile transsectoriale puse la dispoziție prin intermediul agențiilor și să ofere un ghid statelor membre și agențiilor cu privire la modul de accesare a acestor servicii;

(b)

să ofere o imagine de ansamblu a oportunităților de formare profesională și a manualelor elaborate de agenții și a modului de accesare a acestora;

(c)

să ofere o imagine de ansamblu a mecanismelor de cooperare existente cu o funcție de pază de coastă care vizează activitatea practică a statelor membre;

(d)

să furnizeze statelor membre fișe informative în care sunt enumerate autoritățile naționale implicate în funcțiile de pază de coastă, inclusiv punctele lor de contact.

(a)

acoperă cele cinci domenii de cooperare între agenții;

(b)

se limitează în principal la subiecte transsectoriale;

(c)

acoperă subiecte pentru o singură funcție care pot intra în sfera de competență a cel puțin două agenții (de exemplu, supravegherea maritimă);

(d)

acoperă statele membre ale UE și statele AELS;

(e)

include contribuțiile statelor membre sub formă de fișe informative, inclusiv identificarea mecanismelor existente de cooperare regională și internațională;

(f)

include toate entitățile (civile sau militare) cu responsabilități în ceea ce privește funcțiile de pază de coastă (de exemplu, vor fi vizate forțele navale cu funcție de pază de coastă ale unui stat membru).

(a)

Catalogul serviciilor se axează pe serviciile interagenții aflate în prezent la dispoziția părților interesate din statele membre și care oferă sprijin pentru îndeplinirea responsabilităților de pază de coastă.

(b)

Catalogul cursurilor de formare, care constituie o parte integrantă din activitățile de consolidare a capacităților desfășurate de agenții, acoperă toate cursurile de formare oferite de cele trei agenții (în toate domeniile maritime), puse în prezent la dispoziția părților interesate din statele membre. Aceste cursuri de formare sunt organizate fie de o singură agenție, fie în comun, de două sau trei agenții.

(c)

Catalogul orientărilor și manualelor privind cele mai bune practici are ca scop acoperirea tuturor orientărilor și manualelor privind cele mai bune practici aflate la dispoziția părților interesate prin intermediul celor trei agenții. Aceste orientări și manuale privind cele mai bune practici sunt furnizate fie de o singură agenție, fie în comun, de două sau trei agenții. În plus, există mai multe acorduri de cooperare regională stabilite de mult timp în interiorul și în afara Europei, care implică părți interesate din UE. În cadrul acestor acorduri, au fost elaborate numeroase orientări și manuale privind cele mai bune practici care sunt considerate relevante pentru manualul de față, iar în catalogul manualelor au fost incluse referințe corespunzătoare.

(d)

Secțiunea privind cooperarea regională/internațională/bilaterală/multilaterală oferă un eșantion reprezentativ al unei serii de mecanisme de coordonare și cooperare existente în Europa și în afara acesteia, care acoperă întregul spectru al funcțiilor de pază de coastă. O secțiune dedicată (disponibilă prin intermediul platformei online dedicate) cuprinde un număr mare de astfel de mecanisme, iar fiecare dintre acestea este corelat cu fișele informative pe țări (a se vedea în continuare). Aceasta oferă fiecărei țări posibilitatea să indice dacă participă la fiecare dintre aceste mecanisme.

(e)

Fișele informative pe țări urmăresc să identifice, pentru fiecare funcție specifică de pază de coastă, organizația implicată din fiecare țară. Modelele pentru fișele informative au fost elaborate în consultare cu experții desemnați de consiliile de administrație ale agențiilor, fiind ulterior completate de fiecare țară în parte.

(a)

siguranța maritimă, inclusiv managementul traficului naval;

(b)

accidentele navale și serviciul de asistență maritimă;

(c)

inspecția și controlul din domeniul pescuitului;

(d)

controlul la frontierele maritime;

(e)

protecția mediului maritim și capacitatea de reacție în acest domeniu;

(f)

prevenirea și eliminarea traficului și a contrabandei și activități conexe de asigurare a respectării legislației în domeniul maritim;

(g)

operațiunile de căutare și de salvare pe mare;

(h)

monitorizarea și supravegherea maritimă;

(i)

activitățile de vamă maritimă;

(j)

răspunsul în caz de accidente și dezastre maritime;

(k)

securitatea maritimă, a navelor și portuară.

(a)

Acordul privind nivelul serviciilor încheiat între EFCA și EMSA în 2012 și care a fost reînnoit periodic și, ulterior, extins. În prezent, acesta este reînnoit în mod automat în fiecare an și are ca obiect furnizarea de către EMSA de servicii maritime integrate specializate pentru EFCA, precum și de mecanisme care să permită utilizarea navelor contractate de EMSA în cadrul activităților desfășurate de EFCA. În temeiul acestui acord, EFCA poate, de asemenea, să utilizeze sistemul de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) al EMSA în cadrul activităților de monitorizare și control al pescuitului și pentru cooperarea în materie de combatere a poluării.

(b)

Acordul privind nivelul serviciilor încheiat între EMSA și Frontex în 2013 și care, ulterior, a fost reînnoit și prelungit periodic. În prezent, acesta se derulează pe o perioadă nedeterminată și are ca obiect furnizarea de către EMSA pentru Frontex de servicii maritime specializate de asistență cu privire la sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), precum și asigurarea unui mecanism pentru ca Frontex să poată utiliza sistemul RPAS al EMSA în cadrul activităților de control la frontiere.

(c)

Acordul privind nivelul serviciilor încheiat între EFCA și Frontex pentru furnizarea de servicii în sprijinul activităților desfășurate de EFCA, inclusiv servicii de supraveghere aeriană și mobilizarea de nave de patrulare în larg. Acesta este reînnoit în mod automat în fiecare an.

(d)

Acordul privind nivelul serviciilor încheiat între EFCA și Frontex pentru furnizarea de servicii de supraveghere a frontierelor în cadrul EUROSUR. Acesta este reînnoit în mod automat în fiecare an și este actualizat și modificat periodic.

(a)

Sistemul terestru de identificare automată

Sistemul terestru de identificare automată (T-AIS) este un sistem maritim de emisie bazat pe transmiterea unor semnale radio de frecvență foarte înaltă. Navele transmit rapoarte conținând identificarea, poziția și cursul, precum și informații privind încărcătura. În Europa, schimbul de mesaje AIS se realizează prin intermediul sistemului SafeSeaNet (SSN).

(b)

Sistemul Uniunii de informații și schimb de informații maritime (SafeSeaNet)

SafeSeaNet (SSN) (5) este un sistem transsectorial și transfrontalier de partajare și schimb de informații, care furnizează servicii maritime integrate în scopul asigurării siguranței maritime, a securității portuare și maritime, a protecției mediului marin și a eficientizării traficului și transportului maritim, precum și în scopul sporirii gradului de conștientizare a situației pe mare și al asigurării supravegherii maritime; sistemul face legătura între autoritățile maritime din întreaga Europă prin intermediul unei rețele de schimb de date maritime. SafeSeaNet include informații referitoare la nave din AIS, sisteme de raportare obligatorie (MRS), date privind escalele în port, mărfuri periculoase și poluante, securitate, deșeuri și reziduuri ale mărfurilor, precum și informații privind incidentele legate de siguranță.

EMSA este responsabilă pentru dezvoltarea, operarea și întreținerea sistemului central SSN și interacționează cu utilizatorii pe o bază operațională.

(c)

AIS prin satelit

Sateliții pot primi, de asemenea, mesaje de poziție AIS. Schimbul de informații AIS prin satelit, prin intermediul furnizorilor comerciali, a mărit aria geografică în care navele pot fi urmărite; în acest caz, datele sunt furnizate într-un interval mai mic de o oră.

Datele AIS prin satelit disponibile prin intermediul EMSA și partajate cu EFCA și Frontex au o acoperire globală.

(d)

Identificarea și urmărirea de la distanță

Sistemul de identificare și urmărire a navelor de la distanță (LRIT) este un sistem global de identificare și urmărire a navelor, bazat pe comunicații prin satelit. În conformitate cu reglementările Organizației Maritime Internaționale (OMI), navele de pasageri, navele de marfă (tonaj brut mai mare sau egal cu 300) și unitățile mobile de foraj în larg care efectuează curse internaționale trimit rapoarte de poziție obligatorii o dată la șase ore. EMSA gestionează Centrul de date cooperative (CDC) al LRIT, prin intermediul căruia utilizatorii „țărilor participante la CDC al LRIT din UE” pot accesa de oriunde din lume informațiile din LRIT cu privire la navele aflate sub pavilionul lor.

Statele membre primesc gratuit rapoartele de poziție obligatorii, deoarece costurile asociate sunt plătite de EMSA din bugetul UE. A fost încheiat un acord prin care statele membre pot alege să facă schimb, în mod gratuit, cu alte state membre de date cu privire la navele care le arborează pavilionul.

În plus, utilizatorii „țărilor participante la CDC al LRIT din UE” pot primi, la cerere, dar contra cost, date privind navele aflate sub orice pavilion care au ca destinație sau care navighează la o distanță de maximum 1 000 de mile marine de apele UE.

(e)

Bazele de date maritime centrale de referință ale EMSA

EMSA gestionează numeroase baze de date maritime centrale. Deosebit de interesante în prezent (de asemenea, în ceea ce privește ghișeul unic european în domeniul maritim, EMSWe) sunt baza de date centrală a organizațiilor (Central Organisation Database – COD), baza de date centrală privind materialele periculoase (Central Hazmat Database – CHD) și baza de date centrală a navelor (Central Ship Database – CSD).

COD stochează informații referitoare la organizațiile publice, cum ar fi autoritățile locale și naționale implicate în ecosistemul SafeSeaNet. Scopul inițial al COD a fost acela de a servi drept bază de date a infrastructurii de monitorizare a traficului de pe uscat (Shore-based Traffic Monitoring Infrastructure Database – STMID), care simplifică și facilitează schimbul de informații privind autoritățile și stațiile de coastă desemnate de statele membre în temeiul articolului 22 din Directiva 2002/59/CE de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime.

CSD poate fi utilizată pentru a verifica încrucișat datele de identificare ale navelor (OMI, MMSI, denumirea, indicativul de apel și pavilionul) stocate în bazele de date naționale ale navelor sau primite de la părțile care raportează astfel de date. Caracteristicile navelor (de exemplu, tonaj, lungime, lățime) sunt, de asemenea, disponibile atunci când părțile interesate relevante furnizează aceste detalii. CSD este găzduită de EMSA și oferă un serviciu comun utilizatorilor interni ai EMSA și tuturor statelor membre.

Principalul obiectiv al CHD este de a îmbunătăți calitatea raportării cu privire la mărfurile periculoase și poluante în sistemul SafeSeaNet. Aceasta include o listă completă a tuturor mărfurilor periculoase și poluante care trebuie notificate în temeiul Directivei 2002/59/CE de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime, astfel cum a fost modificată (6). Aceasta oferă, de asemenea, acces la baza de date cu fișe de informații privind substanțele chimice marine (MAR-CIS) în ceea ce privește pericolele asociate și riscurile prezentate de produsele periculoase și poluante. CHD este accesibilă autorităților statelor membre, sectorului și publicului larg.

(f)

Date și informații specifice activităților de pescuit

Ca parte a planurilor de desfășurare comune (PDC) și în temeiul obligațiilor internaționale, EFCA primește de la autoritățile statelor membre și organizații internaționale o serie de date și servicii legate de activitățile de pescuit.

Sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (VMS) este un sistem de monitorizare prin satelit, care furnizează periodic autorităților din domeniul pescuitului din statul de pavilion date privind poziția, cursul și viteza navelor de pescuit. În UE, utilizarea acestui sistem este obligatorie pentru navele de pescuit cu o lungime totală de cel puțin 12 metri (7).

Navele de pescuit sunt echipate cu un terminal la bord, inviolabil. Acest terminal primește, prin satelit, date privind poziționarea sistemelor globale de navigație prin satelit (GNSS) și apoi transmite prin satelit datele VMS, de obicei, o dată la 1 sau 2 ore (maximum), către o stație terestră de sol (GES) pentru transmiterea ulterioară către centrul relevant de monitorizare a pescuitului. Sistemul este proiectat să funcționeze în mod complet automat, fără a fi necesară introducerea manuală.

Sistemul VMS este utilizat pentru a verifica pozițiile aproape în timp real și istoricul pozițiilor unei nave de pescuit pentru a le corela cu înregistrările capturilor, pentru a sprijini punerea în aplicare a legislației privind activitățile de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și pentru a sprijini funcțiile de pază de coastă. În cadrul planului de desfășurare comun, EFCA primește date VMS de la toate statele membre ale UE implicate în respectivul plan. De asemenea, statele membre transmit către EFCA datele VMS pe care le-au primit de la navele țărilor terțe autorizate să pescuiască în apele lor.

Întrucât EFCA coordonează, de asemenea, planurile de desfășurare comune în apele internaționale, organizațiile de gestionare a pescuitului transmit către sistemul VMS al EFCA date de la navele de pescuit ale țărilor terțe care își desfășoară activitatea în respectivele zone.

Sistemul electronic de înregistrare și raportare (ERS) este utilizat pentru schimbul automat de date privind activitățile de pescuit. Aceste date sunt raportate de navele de pescuit autorităților naționale ale statului de pavilion și sunt transmise prin ERS utilizând un format standard și un protocol între statul de pavilion și alte părți (stat de coastă, stat de control, EFCA). Sistemul ERS este utilizat pentru jurnalele de pescuit ale UE (inclusiv pentru capturile și declarațiile de debarcare etc.), iar EFCA primește date pentru o listă prestabilită a navelor.

(a)

Serviciul Copernicus de supraveghere maritimă

(b)

Imagini prin satelit ale radarelor cu apertură sintetică (SAR)

Senzorii SAR utilizează frecvențe de microunde pentru a extrage măsurătorile retrodifuziunii de pe suprafața detectată de dedesubt (maritimă sau terestră). Imaginile pot fi colectate indiferent de condițiile meteorologice și de nori și în orice moment al zilei sau al nopții.

Imaginile SAR ale oceanului depind în mare măsură de rugozitatea suprafeței cauzată de presiunea vântului asupra oceanului. Prin măsurarea înălțimilor valurilor, imaginile obținute afișează caracteristici care ies în evidență față de fundal; de exemplu, navele și alte structuri artificiale apar sub forma unor pete strălucitoare, în timp ce zonele cu deversări de hidrocarburi sau cele cu vânt foarte scăzut apar ca niște forme întunecate.

(c)

Imagini optice prin satelit

Imaginile optice pot oferi o multitudine de informații în diferite benzi spectrale. Acestea oferă o interpretare mai ușoară a imaginilor și identificarea obiectelor datorită combinației frecvențelor roșu-verde-albastru (Red-Green-Blue – RGB) și a contrastului mai mare, deși cu o dependență foarte mare de lumina soarelui și de condițiile meteorologice. Senzorii optici nu pot capta imagini pe timp de noapte sau când este înnorat.

(d)

Serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin (8)

(e)

Produse oceanografice prin satelit

Unii sateliți Sentinel sunt destinați monitorizării oceanelor cu instrumente precum altimetre, radiometre și instrumente optice cu benzi spectrale specifice. Aceste trei tipuri de senzori (la bord, de exemplu, Sentinel3, Sentinel6) furnizează observații de referință pentru a obține orice informație privind starea oceanelor și fizica în scopul furnizării de prognoze oceanice: curenți, valuri, nivelul mării, gheață marină, temperatură, salinitate. Combinate cu numeroase surse de imagini optice, acestea furnizează, de asemenea, observații privind conținutul biogeochimic pe mare (inclusiv pentru prognoze conexe).

(a)

Sisteme de aeronave pilotate de la distanță

Serviciile sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) oferă asistență pentru operațiunile de supraveghere maritimă, sprijinind autoritățile implicate în funcțiile de pază de coastă desfășurate de statele membre și de agențiile UE, cum ar fi:

Utilizate ca instrument complementar în cadrul lanțului general de supraveghere, sistemele RPAS au capacitatea de a zbura o perioadă lungă (mai mult de 10 ore, în funcție de sistem). Acest lucru permite monitorizarea unor zone întinse, sistemele RPAS putând rămâne „la fața locului”, dacă este necesar, atât ziua, cât și noaptea.

Portofoliul actual de sisteme RPAS al EMSA include sisteme cu decolare și aterizare pe verticală (VTOL), precum și sisteme RPAS cu aripi fixe, dintre care unele utilizează comunicațiile prin satelit pentru a permite desfășurarea operațiunilor care utilizează spectrul radio în afara razei vizuale. Sistemele RPAS de tip VTOL sunt deosebit de utile pentru controlul activităților de pescuit, monitorizarea emisiilor navelor (cu ajutorul unor „detectoare” de-a lungul dârei lăsate de o navă) și operațiunile de intervenție în caz de poluare. În funcție de masa maximă a sarcinii utile, sistemele RPAS pot fi echipate cu o rețea de senzori, cum ar fi camere video optice și/sau infraroșii pentru supravegherea pe timp de zi/noapte, radiații infraroșii (IR) și/sau senzori radar pentru detectarea navelor și a deversărilor de hidrocarburi.

Fluxurile video în direct și datele colectate prin sistemele RPAS sunt distribuite prin intermediul unui centru web de date RPAS, care poate fi accesat de la locul de muncă și/sau de la distanță. Datele sunt combinate cu imaginea maritimă care este deja disponibilă prin integrarea altor servicii de supraveghere maritimă.

(b)

Surse bazate pe aeronave cu echipaj

Serviciile cu echipaj permit monitorizarea în timp real, printre altele, a zonelor „prefrontaliere” de interes, în timp ce datele de supraveghere sunt puse la dispoziția solicitanților imediat, pe parcursul operațiunii.

Senzorii instalați pe platforma aeriană furnizează fluxuri video și de informații în timp real, care sunt transmise direct către camera de monitorizare și centrele de coordonare partenere din UE.

Obiectivul principal este de a sprijini autoritățile naționale ale statelor membre și ale țărilor asociate spațiului Schengen implicate în funcțiile de pază de coastă, precum și agențiile și entitățile UE în cadrul activităților de supraveghere și de monitorizare într-un anumit domeniu de interes, acordând atenție „prefrontierelor” UE.

Supravegherea aeriană multifuncțională sprijină utilizatorii implicați în:

Frontex și EFCA furnizează aceste servicii pe baza unui contract-cadru interinstituțional comun.

(a)

Date meteorologice și oceanografice

O serie de date meteorologice și oceanografice sunt disponibile și au fost integrate în sistemele EMSA. Seturile de date sunt descrise în continuare.

(b)

Informații suplimentare privind navele și cursele

Statele membre fac, de asemenea, schimb de date suplimentare (privind navele, cursele, inspecțiile și alte informații conexe) prin intermediul sistemelor EMSA. Acestea includ, printre altele: date privind inspecțiile și alerte legate de reglementările internaționale sau ale UE (THETIS, THETIS-EU); rapoartele de investigare a accidentelor (EMCIP); date privind certificarea personalului navigant maritim (STCW-IS); aprobări pentru echipamente maritime (MarED); notificări privind sosirile și plecările din porturi, transportul mărfurilor periculoase și rapoarte privind incidentele (SafeSeaNet).

(a)

Algoritmi de monitorizare automată a comportamentului (ABM)/Serviciul de detectare a anomaliilor

ABM-urile sunt instrumente bazate pe algoritmi care analizează pozițiile navelor pentru a detecta comportamentul specific al acestora și pentru a-l alerta pe operatorul relevant. Până în prezent au fost elaborați peste 20 de algoritmi, inclusiv algoritmi pentru intrarea într-o zonă de interes, o întâlnire între două nave pe mare și o navă care se apropie de țărm. Toate ABM-urile pot fi selectate și configurate direct de utilizator; operatorii sunt alertați automat în timp real prin e-mail sau prin interfața grafică cu utilizatorul SafeSeaNet (SEG).

ABM-urile sunt utilizate de un număr din ce în ce mai mare de state membre și organisme ale UE în diferite contexte operaționale, cum ar fi controlul pescuitului, controlul la frontiere, securitatea, siguranța traficului maritim, protecția costieră și protecția mediului.

ABM-urile sunt disponibile prin intermediul serviciilor maritime integrate (IMS) ale EMSA pentru statele membre și EFCA. Platforma asociată este „SEG”. Acestea sunt, de asemenea, transmise către Frontex, de la un sistem la altul, prin intermediul aplicației de raportare în cadrul operațiunilor comune (Joint Operation Reporting Application – JORA). Pe platforma Frontex, acestea sunt cunoscute sub denumirea de serviciul de detectare a anomaliilor.

(b)

Produse cu valoare adăugată pentru observarea Pământului

Produsele cu valoare adăugată ajută utilizatorii să extragă informații deosebit de valoroase din imagini de bază, permițând autorităților să efectueze o analiză de nivel ridicat mai rapidă și mai eficientă a obiectelor, caracteristicilor sau activităților pe mare. Produsele cu valoare adăugată pot fi furnizate fie ca un strat deasupra imaginii satelitare originale, fie ca un strat separat de informații, de exemplu un strat vectorial, fie ca prognoză sau reanaliză/predicție climatică. Printre produsele cu valoare adăugată oferite în prezent utilizatorilor se numără:

Aceste produse de observare a Pământului cu valoare adăugată sunt disponibile prin intermediul serviciilor IMS ale EMSA pentru statele membre și EFCA. Acestea pot fi gratuite la punctul de utilizare pentru statele membre și EFCA, deoarece finanțarea poate fi acoperită de Serviciul Copernicus de supraveghere maritimă cu ajutorul Serviciului Copernicus de monitorizare a mediului marin (12). Acestea pot fi vizualizate în SEG și pot fi transmise, de asemenea, către Frontex, de la un sistem la altul, prin intermediul JORA. Pe platforma Frontex, acestea sunt cunoscute sub denumirea de Serviciul de detectare a navelor (VDS) și Serviciul de detectare a activităților.

(c)

Corelarea navelor de observare a Pământului

Datele privind navele detectate, obținute prin intermediul SAR și al imaginilor optice sunt corelate cu datele privind navele (de exemplu, date obținute cu ajutorul AIS, LRIT și VMS). Aceasta poate oferi o imagine de ansamblu a navelor care raportează că se află într-o anumită zonă, dar care nu se află de fapt în zona respectivă. Aceste informații sunt prezentate în două straturi de vectori:

Utilizatorilor li se vor furniza doar corelații ale informațiilor de raportare privind navele pentru care li s-au acordat drepturile de acces corespunzătoare.

(a)

EFCA: serviciul IMS al EFCA oferă o imagine integrată a gradului de conștientizare a situației maritime, este adaptat în mod specific pentru controlul pescuitului și sprijină activitățile de control al pescuitului desfășurate de statele membre. Acesta este conceput și dezvoltat prin intermediul platformei SEG dezvoltată de EMSA.

Serviciul IMS al EFCA are capacitatea de a integra și de a fuziona, în timp real, seturile de date de poziționare colectate prin intermediul unor canale precum VMS, AIS terestru și AIS prin satelit, precum și rapoartele LRIT și VDS și imaginile satelitare furnizate prin intermediul Serviciului Copernicus de supraveghere maritimă.

Aplicația include o gamă largă de funcționalități și seturi de date de referință și poate acoperi sarcini specifice de control al pescuitului. Aceste sarcini variază de la monitorizarea activităților de pescuit în apele UE și ale organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) până la furnizarea unei surse de încredere de informații privind istoricul deplasărilor navelor la nivel mondial (fără a se limita la navele de pescuit) pentru verificarea certificatelor de captură INN [Regulamentul privind pescuitul INN (13)].

În plus, integrarea informațiilor specifice activităților de pescuit privind frontierele maritime și zonele de pescuit și, mai important, privind atributele specifice ale activităților de pescuit ale navelor de pescuit – cum ar fi tipurile de nave stabilite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), tipurile de echipamente, marcajele exterioare înscrise în registrul flotei de pescuit comunitare (CFR) și informațiile privind autorizațiile de pescuit – permite funcționalități avansate de filtrare și de căutare. Printre numeroasele funcționalități se numără:

(b)

EMSA: SEG reprezintă, pentru majoritatea comunităților de utilizatori, principala platformă pentru vizualizarea sistemului SafeSeaNet și a serviciilor maritime integrate, inclusiv pentru monitorizarea automată a comportamentului. Serviciile maritime integrate pot fi accesate prin intermediul interfeței grafice online cu utilizatorul SEG, care este disponibilă pe computere de birou, computere portabile și dispozitive mobile (prin intermediul aplicației IMS). Aceste servicii sunt, de asemenea, disponibile pe interfețele dintre sisteme, care permit utilizatorilor să vizualizeze date integrate în propriile sisteme și să primească alerte pentru cazuri specifice de supraveghere prestabilite.

În plus, principala platformă pentru gestionarea produselor de observare a Pământului este Centrul de date de observare a Pământului. Pentru datele operaționale ale RPAS, platforma principală este Centrul de date RPAS.

(c)

Frontex:

—

scopul cursului;

—

obiectivele cursului; și

—

publicul-țintă al cursului.

(a)

punctele naționale de contact din cadrul ministerelor și la nivel strategic, cu datele de contact relevante, și anume poștă electronică și numere de telefon;

(b)

ministerele/departamentele/agențiile/organizațiile implicate în diferitele funcții de pază de coastă, împreună cu adresele acestora, detaliile punctelor de contact permanente (numere de telefon și poștă electronică) și site-ul relevant, dacă este cazul;

(c)

în fișa informativă se specifică, de asemenea, organizația „lider” responsabilă pentru fiecare dintre funcțiile de pază de coastă, precum și orice altă organizație care are un rol sau o responsabilitate legată de aceste funcții. De asemenea, în fișa respectivă vor fi menționate eventuala schimbare a acestui rol de „lider”, precum și momentul schimbării respective, în funcție de zona/jurisdicția maritimă (și anume, mările teritoriale, zona contiguă, zona economică exclusivă și marea liberă);

(d)

o listă a diferitelor organizații regionale/internaționale în care țara respectivă participă sau este implicată.