C_2023149RO.01010901.xml

P9_TA(2022)0366

Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 – toate secțiunile

Rezoluția Parlamentului European din 19 octombrie 2022 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 (12108/2022 – C9-0306/2022 – 2022/0212(BUD))

(2023/C 149/12)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—	având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (2) („Regulamentul financiar”),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (3) („Regulamentul privind CFM”) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia în acest context (4), precum și declarațiile unilaterale aferente (5),

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (6),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE (8),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640) și rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la acesta (9),

—	având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la încălzirea globală cu 1,5 oC, raportul său special privind schimbările climatice și suprafața terestră și raportul său special privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare,

—	având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris, la 12 decembrie 2015 („Acordul de la Paris”),

—	având în vedere Raportul special nr. 22/2021 al Curții de Conturi Europene: „Finanțarea durabilă: este nevoie de acțiuni mai coerente din partea UE pentru a redirecționa finanțarea către investiții durabile”,

—	având în vedere Raportul special nr. 09/2022 al Curții de Conturi Europene: „Cheltuielile legate de climă din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 – Nivelul acestora nu este la fel de ridicat precum cel raportat”,

—	având în vedere Raportul special nr. 10/2021 al Curții de Conturi Europene: „Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte”,

—	având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen (10),

—

având în vedere propunerea din 22 aprilie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (COM(2022)0184) și raportul A9-0230/2022 referitor la aceasta, adoptat la 8 septembrie 2022 de Comisia pentru bugete și de Comisia pentru control bugetar și aprobat în cadrul sesiunii Parlamentului din 12-15 septembrie 2022,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și rezoluția sa pe această temă din 19 ianuarie 2017 (11),

—	având în vedere Strategia UE pentru egalitatea de gen 2020-2025,

—	având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 5 aprilie 2022 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2023, secțiunea III – Comisia (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2023 (14),

—	având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023, adoptat de Comisie la 1 iulie 2022 (COM(2022)0400) („PB”), precum și scrisoarea rectificativă nr. 1/2020 la acesta (COM(2022)0670),

—	având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 adoptată de Consiliu la 6 septembrie 2022 și transmisă Parlamentului European la 9 septembrie 2022 (12108/2022 – C9-0306/2022),

—	având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0241/2022),

Prezentare generală a secțiunii III

reamintește că, în rezoluția sa din 5 aprilie 2022 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2023, Parlamentul a stabilit priorități politice clare pentru bugetul pe 2023; își reafirmă angajamentul ferm față de aceste priorități și își prezintă poziția expusă în continuare, menită să asigure un nivel adecvat de finanțare pentru realizarea lor; consideră că Uniunea trebuie să dispună de toate mijloacele bugetare posibile pentru a răspunde crizelor actuale și a se concentra asupra nevoilor oamenilor;

consideră că bugetul Uniunii Europene trebuie să promoveze investițiile publice, sprijinind sectoarele productive și strategice, serviciile publice, crearea de locuri de muncă cu drepturi adecvate, combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și a inegalităților, protecția mediului și valorificarea la maximum a potențialului fiecărei țări și regiuni, precum și urmărirea unor relații externe bazate pe solidaritate, cooperare, respect reciproc și promovarea și protejarea păcii;

subliniază că Uniunea se confruntă cu o serie de provocări extrem de complexe, printre care repercusiunile directe și indirecte ale războiului din Ucraina, inflația ridicată, creșterea sărăciei, prețurile ridicate la energie și riscurile legate de securitatea aprovizionării, înrăutățirea perspectivelor economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru gospodăriile cele mai vulnerabile, necesitatea de a asigura redresarea justă, favorabilă incluziunii și sustenabilă în urma pandemiei, crizele din multe alte părți ale lumii, schimbările tehnologice, inclusiv gradul tot mai ridicat de digitalizare, inegalitatea de gen, precum și nevoia tot mai urgentă de a combate schimbările climatice și criza biodiversității, precum și consecințele acestora, și necesitatea de a accelera tranziția justă, inclusiv prin investiții în eficiența energetică; consideră că bugetul Uniunii ar trebui să contribuie la înfruntarea acestor dificultăți și să acorde sprijin adecvat tuturor, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la marjele extrem de limitate, care reprezintă aproximativ o treime din marjele de anul trecut sau, în cazul rubricii 6, cu privire la lipsa marjei și la flexibilitatea și capacitatea de răspuns la criză limitate prevăzute în buget; consideră că este indispensabil, în special într-o perioadă de război, să se stimuleze investițiile, să se combată șomajul și să se pună bazele unei Uniuni mai reziliente și mai sustenabile, concentrându-se, în același timp, pe acțiuni concrete pentru a face față consecințelor războiului și în lume; regretă că PB reprezintă un răspuns insuficient la provocările actuale; reamintește că cadrul financiar multianual (CFM) nu a fost stabilit pentru a face față unei pandemii, unui război, unei inflații ridicate, prețurilor ridicate la energie, numărului mare de refugiați, noilor aderări, insecurității alimentare și crizelor umanitare;

regretă poziția Consiliului privind PB, care reduce cu 1,64 miliarde EUR creditele de angajament și cu 530 de milioane EUR creditele de plată pentru rubricile CFM comparativ cu propunerea Comisiei; consideră că reducerile propuse de Consiliu nu reflectă gravitatea provocărilor menționate mai sus cu care se confruntă Uniunea și cetățenii săi și nici nu sunt determinate de o evaluare obiectivă a tendințelor de punere în aplicare sau a capacităților de absorbție și nu contravin priorităților politice comune de bază, punând în pericol capacitatea Uniunii de a-și pune în aplicare cu succes principalele obiective și priorități politice; consideră că Consiliul nu ar trebui să vizeze programele care beneficiază de ajustarea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul privind CFM pentru „reechilibrare și stabilizare”, deoarece acest lucru ar fi în contradicție cu obiectivul articolului respectiv, și anume consolidarea priorităților politice specifice; reamintește, în special, că articolul respectiv nu prevede „suplimentări”, așa cum a propus Consiliul; conchide că poziția Consiliului este departe de așteptările Parlamentului; decide, așadar, ca regulă generală, să restabilească până la nivelul din PB creditele de la liniile bugetare reduse de Consiliu, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru cele administrative, și să formuleze poziția Parlamentului pe baza PB;

menține creditele înscrise în PB pentru instrumentele speciale tematice, și anume rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați și rezerva de ajustare la Brexit; consideră că, având în vedere dificultățile neprevăzute, extraordinare și fără precedent cu care se confruntă Uniunea, ar trebui utilizat întregul cuantum al Instrumentului de flexibilitate; consideră, având în vedere crizele actuale grave și interconectate, că este necesar să se mobilizeze marjele pentru 2021 din cadrul compartimentului (a) al instrumentului de marjă unic și creditele suplimentare din cadrul compartimentului (c) al instrumentului respectiv;

reamintește că poziția sa, pe care o susține de mult timp, este că noile priorități sau sarcini politice ar trebui să fie însoțite de resurse noi; intenționează să urmeze această abordare în ceea ce privește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) (COM(2022)0046) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027 (COM(2022)0057); se bucură, în acest sens, că propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (COM(2022)0349) nu implică redistribuiri sau alocări în cadrul altor programe;

consideră că bugetul Uniunii, având în vedere dimensiunea, structura și normele sale, are o capacitate foarte limitată de a răspunde în mod adecvat la dificultățile cu care se confruntă Uniunea sau de a finanța și a pune în aplicare în mod adecvat noile ambiții sau inițiative comune de politică ale Uniunii anunțate în discursul președintei Comisiei privind starea Uniunii din 2022; reamintește, în special, că șefii de stat sau de guvern au descris războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ca fiind o „mișcare tectonică în istoria europeană” și că Comisia a declarat că „nevoile neprevăzute create de războiul din Europa depășesc cu mult mijloacele disponibile în actualul cadru financiar multianual”, necesitând noi surse de finanțare; subliniază că Uniunea ar trebui să își asume un rol de lider în ceea ce privește oferirea unui sprijin suficient, în timp util și fiabil pentru Ucraina, împreună cu partenerii internaționali; consideră că aceasta demonstrează din nou că este necesară o revizuire urgentă și substanțială a CFM, care trebuie transmisă cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al anului 2023, iar CFM trebuie să devină mai flexibil, trebuie majorate plafoanele acolo unde este necesar pentru a ține seama de nevoile emergente și de noile priorități, și trebuie soluționate problemele generate incluzând costurile de finanțare ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) la rubrica 2b;

subliniază că progresele reale în ceea ce privește noile resurse proprii sunt esențiale atât pentru rambursările EURI pentru implementarea NextGenerationEU (NGEU), precum și pentru soliditatea financiară și punerea în aplicare a cadrelor financiare multianuale actuale și viitoare; invită Comisia să asigure introducerea în timp util a unor noi resurse proprii, în conformitate cu foaia de parcurs stabilită în Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020, și să accelereze propunerea pentru al doilea pachet; îndeamnă Consiliul să respecte calendarul convenit și să realizeze progresele necesare privind resursele proprii cuprinse în primul pachet propus de Comisie la 22 decembrie 2021, în vederea punerii în aplicare prompte a acestora;

subliniază că este necesar să se ofere un răspuns la nivelul Uniunii la consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ale pandemiei de COVID-19, ale creșterii inflației și insecurității energetice și alimentare la nivelul Uniunii; subliniază, în special, că sunt necesare investiții ecologice suficiente pentru a consolida independența energetică a Uniunii și pentru a pune în aplicare Pactul verde; reamintește că politica de coeziune și politica agricolă nu pot fi principala sursă de finanțare a priorităților urgente, punând în pericol punerea în aplicare a obiectivelor pe termen lung și subliniază necesitatea de a sprijini regiunile grav afectate de pandemie și de criza energetică; invită Comisia, având în vedere resursele limitate de la bugetul Uniunii pentru a răspunde prețurilor ridicate la energie, să analizeze potențialele flexibilități și resurse suplimentare, inclusiv orice fonduri neutilizate, inclusiv din CFM 2014-2020, pentru a sprijini IMM-urile și gospodăriile vulnerabile;

10.

consideră că Uniunea ar trebui să ia măsuri concertate pentru a face față crizei energetice și propune investiții suplimentare substanțiale în acest domeniu; reamintește că vor fi necesare resurse financiare suplimentare dincolo de bugetul pe 2023 pentru a atinge acest obiectiv; reamintește, prin urmare, importanța acordării de sprijin financiar suplimentar prin intermediul REPowerEU; solicită un acord rapid cu privire la REPowerEU și punerea în aplicare a acestuia, astfel încât fondurile să poată fi eliberate cât mai curând posibil, în vederea creșterii rapide a independenței energetice a Uniunii prin investiții strategice, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor și a gospodăriilor vulnerabile;

11.

salută activitatea Comisiei privind o nouă clasificare de măsurare a impactului de gen al cheltuielilor Uniunii; invită Comisia să se asigure că această clasificare se axează pe o reprezentare precisă și cuprinzătoare a impactului programelor asupra egalității de gen, cu scopul de a obține cel mai bun impact asupra egalității de gen al programelor clasificate în prezent drept zero (stea) și de a trage învățăminte pentru conceperea programelor; solicită, în plus, extinderea clasificării respective la toate programele CFM pentru ca rezultatele să fie vizibile în bugetul pe 2023; subliniază, în acest sens, că trebuie colectate și analizate sistematic date defalcate în funcție de gen; se așteaptă ca toate rapoartele relevante privind egalitatea de gen să fie întocmite pe baza volumelor și nu a numărului de acțiuni;

12.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Comisia a finanțat sau cofinanțat recent campanii de promovare a hijabului, afirmând, de exemplu, că „libertatea este în hijab”; subliniază că bugetul Uniunii nu mai trebuie să finanțeze nicio campanie viitoare care ar putea promova hijabul;

13.

se așteaptă să se atingă obiectivele privind integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate; în acest sens, salută eforturile depuse pentru o raportare mai transparentă și mai cuprinzătoare și subliniază că trebuie efectuate suficiente evaluări ex post și trebuie să se lucreze la granularitatea datelor disponibile; invită din nou Comisia să dea curs concluziilor Curții de Conturi Europene privind supraestimarea cheltuielilor legate de climă; salută, de asemenea, raportarea privind cheltuielile legate de biodiversitate; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca obiectivele pentru 2026 și 2027 să nu fie atinse și invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele; invită Comisia să publice sumele și ponderea din cheltuieli care vor contribui la ambele obiective pentru fiecare program, atunci când prezintă proiectul de buget; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a principiului de a nu aduce prejudicii semnificative și să ia măsurile corective necesare, dacă și atunci când este cazul;

14.

reiterează că bugetul pentru 2023 trebuie să reflecte punerea în aplicare a recomandărilor aprobate de Conferința privind viitorul Europei;

15.

stabilește, prin urmare, nivelul global al creditelor în cadrul bugetului pe 2023 (toate secțiunile) la 187 293 119 206 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere cu 1 702 055 778 EUR față de PB; decide, în plus, să pună la dispoziție suma de 836 090 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; stabilește nivelul global al creditelor de plată pentru bugetul pe 2023 (toate secțiunile) la 167 612 834 087 EUR;

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

16.

subliniază contribuția semnificativă a rubricii 1 pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, precum și pentru a atinge obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, printre altele cu scopul de a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili, inclusiv de cei care provin din Rusia, sprijinind cercetarea și investițiile în sectoarele energiei durabile și transporturilor; reafirmă potențialul programelor de la această rubrică pentru a ancora Ucraina în piața unică, în rețeaua de infrastructură și în domeniul cercetării;

17.

sprijină propunerea din PB de a pune la dispoziție 78,8 milioane EUR sub formă de dezangajări pentru cele trei clustere menționate în declarația politică comună corespunzătoare anexată la Regulamentul privind programul Orizont Europa (15); constată, cu toate acestea, că restul dezangajărilor din 2021 și 2020 din domeniul cercetării se ridică la 836,09 milioane EUR; insistă, într-un context de resurse disponibile limitate și de nevoi considerabile, că acest volum neașteptat de mare de dezangajări din domeniul cercetării, care nu a fost prevăzut de Comisie în timpul negocierilor privind CFM, ar trebui să fie pus la dispoziție integral în cadrul programului Orizont Europa, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; reamintește valoarea adăugată foarte ridicată a Uniunii și rata excelentă de execuție a acestui program; este ferm convins, prin urmare, că sumele rămase ar trebui să permită o creștere semnificativă a fondurilor alocate pentru prioritățile-cheie de cercetare, cum ar fi sănătatea (inclusiv efectele îndelungate ale infectării cu COVID și perioada ulterioară infectării cu COVID, precum pentru studiile clinice), clima, mobilitatea și energia, cultura și creativitatea, inclusiv pentru dezvoltarea noului Bauhaus european, alimentele, bioeconomia, resursele naturale și mediul, pentru a răspunde provocărilor presante cu care se confruntă Uniunea și a oferi, prin intermediul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, un sprijin suplimentar cercetătorilor, inclusiv celor din Ucraina, cu un accent special pe Pactul verde european, pe Agenda digitală și pe consolidarea Europei în lume;

18.

subliniază profunda sa îngrijorare cu privire la modul de gestionare propus pentru Fondul Consiliului European pentru Inovare și invită Comisia să se angajeze într-un dialog deschis cu Parlamentul cu privire la modul de gestionare a Fondului pentru a asigura execuția bugetară adecvată;

19.

anulează redistribuirile propuse de Comisie pentru a finanța Actul legislativ european privind cipurile și Programul privind conectivitatea securizată, în conformitate cu poziția sa potrivit căreia noile inițiative ar trebui finanțate din fonduri noi, și elimină rezervele în cauză ale Consiliului, asigurând astfel un nivel adecvat de finanțare pentru prioritățile din cadrul programului Orizont Europa, al programului Europa digitală și al Programului spațial al Uniunii; pune din nou la dispoziție dezangajările din domeniul cercetării pentru a compensa alocarea de fonduri în cadrul programului Orizont Europa pentru Actul legislativ european privind cipurile și Programul privind conectivitatea securizată, astfel încât aceste noi propuneri să nu afecteze prioritățile de cercetare existente; subliniază că absorbția fondurilor din NGEU nu poate fi utilizată pentru a justifica nepunerea în aplicare a articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar și neutilizarea unor sume substanțiale de dezangajare într-o perioadă de criză;

20.

reamintește că Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este esențial pentru a stimula investițiile în dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță și sustenabile; subliniază că MIE trebuie să joace un rol esențial în decarbonizarea economiei Uniunii, sprijinind infrastructura pentru combustibili alternativi și energia din surse regenerabile, accelerând astfel tranziția verde și sporind independența și securitatea energetică a Uniunii, și promovează interconectivitatea pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv cu Peninsula Iberică și cu regiunile îndepărtate și slab populate; subliniază că atacul militar fără precedent și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei impune un sprijin urgent pentru infrastructura de transport în și către Ucraina (culoare de solidaritate), pentru a permite transportul de bunuri esențiale în ambele direcții; propune, așadar, să se majoreze finanțarea pentru componentele MIE referitoare la transport și energie cu o sumă totală de 90 de milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

21.

subliniază că o piață unică funcțională se află în centrul redresării și al competitivității de lungă durată a Uniunii; subliniază importanța menținerii și adaptării acesteia în contextul marcat de numeroase provocări; invită Comisia să prezinte propunerile necesare, inclusiv în cadrul scrisorii rectificative, pentru a elimina orice decalaj eventual între intrarea în vigoare a actului legislativ privind serviciile digitale și recuperarea taxelor de supraveghere;

22.

subliniază că întreprinderile și, în special, IMM-urile, acestea constituind coloana vertebrală a economiei europene, au fost grav afectate de crizele actuale, inclusiv întreprinderile în sectorul turismului, și sectoarele culturale și creative, care au suferit o contracție severă, precum și de consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special de prețurile ridicate la energie; sprijină majorarea cu 10 milioane EUR peste nivelul din PB a componentei pentru IMM-uri a clusterului „Piața unică”; propune, de asemenea, o majorare cu 1 milion EUR peste nivelul din PB pentru a sprijini activitatea în curs a Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) în ceea ce privește elaborarea unor standarde de raportare de înaltă calitate, cu condiția ca EFRAG să adopte un plan de lucru care să prezinte măsurile menite să asigure respectarea cu strictețe și în condiții de transparență a garanțiilor procedurale și supravegherea publică, precum și reprezentarea echilibrată a părților interesate;

23.

majorează așadar nivelul creditelor de angajament de la rubrica 1 cu 663 650 000 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale; în plus, pune la dispoziția rubricii o sumă totală de 836 090 000 EUR în credite de angajament corespunzătoare dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, majorând astfel cu 677 278 157 EUR dezangajările puse din nou la dispoziție comparativ cu PB;

Subrubrica 2a – Coeziune economică, socială și teritorială

24.

subliniază rolul esențial al politicii de coeziune ca politică de investiții și instrument de convergență esențial al Uniunii, care este în măsură să promoveze creșterea durabilă și să sprijine dezvoltarea armonioasă generală a statelor membre și a regiunilor acestora, inclusiv între regiuni și în interiorul regiunilor; prevede că, după începerea cu întârziere a procesului de programare în primii doi ani ai CFM 2021-2027, execuția ar trebui să se accelereze în 2022; invită statele membre și Comisia să accelereze procesul de programare pentru ca 2023 să marcheze începutul execuției fondurilor de coeziune, ceea ce va contribui la soluționarea inegalităților sociale, economice și teritoriale și la stimularea economiei Uniunii și va ajuta sectoarele public și privat, IMM-urile și cetățenii în aceste vremuri dificile; subliniază riscul ca proiectele să fie amânate din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina; solicită Comisiei să evalueze și, după caz, să propună ajustările politice și măsurile de sprijin necesare pentru a asigura continuarea și implementarea deplină a tuturor proiectelor;

25.

solicită ca programele UE să se concentreze asupra proiectelor care promovează și susțin crearea de locuri de muncă cu drepturi adecvate, inclusiv niveluri salariale și raporturi de muncă stabile și reglementate;

26.

acceptă poziția Consiliului cu privire la subrubrica 2a;

Subrubrica 2b – Reziliență și valori

27.

reafirmă că, în pofida solicitărilor Parlamentului de a plasa Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) peste plafoane, costurile de refinanțare sunt plătite de la subrubrica 2b; observă că, în contextul situației neprevăzute pe piețele financiare din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care continuă să afecteze negativ economia Uniunii, plasând-o pe o traiectorie de creștere mai scăzută, inflație mai ridicată și de creștere a ratelor dobânzii, este probabil ca linia bugetară dedicată costurilor de finanțare ale EURI să fie necesară în totalitate, iar nevoile ar putea depăși cu mult suma înscrisă în buget; regretă că acest lucru are, de facto, un impact asupra programelor din cadrul aceleiași rubrici, limitând capacitatea Comisiei de a propune majorări peste nivelul programării financiare atunci când este necesar; ia act de faptul că costurile de finanțare ale EURI nu ar trebui să provină din instrumente speciale, care sunt menite să răspundă unor provocări neprevăzute, cum ar fi consecințele războiului din Ucraina și criza energetică;

28.

propune, prin urmare, suma de 200 de milioane EUR peste nivelul din PB pentru programul emblematic Erasmus+, axat pe mobilitatea în scopul învățării în domeniul educației și formării, în conformitate cu necesitatea identificată de Comisie de a oferi sprijin studenților și cadrelor didactice ucrainene, precum și tuturor studenților în contextul nivelului ridicat al inflației; subliniază că aceste credite vor contribui, de asemenea, la echilibrarea profilului financiar al programului Erasmus+, foarte concentrat la sfârșitul perioadei, oferind o finanțare anuală mai coerentă pentru un program cu o cerere anuală stabilă; subliniază, de asemenea, că creșterea resurselor va contribui la eforturile actuale de a face programul mai ecologic și mai favorabil incluziunii și va permite realizarea activităților moștenite în urma Anului european al tineretului 2022; atrage atenția asupra anunțului făcut de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, potrivit căruia 2023 ar trebui să fie Anul european al competențelor, ceea ce ar necesita sprijin în bugetul 2023;

29.

reamintește că, în cadrul componentei „Sport”, Erasmus+ sprijină evenimentele sportive fără scop lucrativ care urmăresc dezvoltarea dimensiunii europene a sportului și promovarea aspectelor pertinente pentru sportul de masă; subliniază rolul esențial pe care îl joacă sportul în combaterea discriminării și în promovarea incluziunii sociale; sprijină, prin urmare, o majorare necesară și specifică de 10 milioane EUR pentru linia „Sport”, cu scopul de a permite programului să sprijine Jocurile Olimpice Speciale care vor avea loc la Berlin în 2023;

30.

subliniază că Corpul european de solidaritate (CES) îi ajută pe tineri să dobândească experiență practică într-un alt stat membru, ceea ce le mărește capacitatea de inserție profesională și șansele în viață; subliniază, de asemenea, că CES finanțează activitatea umanitară voluntară desfășurată prin intermediul Corpului voluntar european de ajutor umanitar, care poate oferi asistență umanitară importantă în afara zonelor de conflict; decide, prin urmare, să majoreze creditele pentru CES cu 8 milioane EUR peste nivelul din PB;

31.

subliniază că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă și insistă că este necesar să se mențină sprijinul acordat sistemelor de sănătate pentru a le îmbunătăți reziliența și a consolida pregătirea prin intermediul programului EU4Health; subliniază, de asemenea, rolul-cheie pe care îl joacă programul în sprijinirea Planului european de combatere a cancerului, a Strategiei farmaceutice pentru Europa și a nou-înființatei Autorități pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară; anulează, prin urmare, reducerea disproporționată și nejustificată propusă de Consiliu și consolidează programul cu 25 de milioane EUR peste nivelul din PB, inclusiv pentru a sprijini acțiunile de realizare a acoperirii universale cu servicii de sănătate în întreaga Uniune, incluzând accesul de calitate la servicii de sănătate sexuală și reproductivă;

32.

atrage atenția asupra dezastrelor naturale din ce în ce mai numeroase și mai grave din Europa, așa cum demonstrează recentele incendii forestiere record din vara anului 2022; regretă că, din cauza schimbărilor climatice, astfel de evenimente meteorologice extreme, care creează adesea situații de urgență, se vor intensifica și se vor multiplica; decide, prin urmare și în conformitate cu angajamentul luat de președinta Comisiei în discursul său privind starea Uniunii din 2022, să consolideze mecanismul de protecție civilă al Uniunii cu 20 de milioane EUR pentru a îmbunătăți capacitatea de răspuns a Uniunii și pentru a-i proteja mai bine pe cetățenii săi, inclusiv capacitatea de mobilizare a unităților medicale în situații de urgență, și subliniază că trebuie să se investească în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea în regiunile deosebit de vulnerabile;

33.

reamintește că sectoarele culturale și creative, adesea întreprinderi mici, artiști individuali și organizații locale fără scop lucrativ, au fost grav afectate de pandemia de COVID-19 și de măsurile de sănătate publică aferente; subliniază rolul-cheie pe care îl joacă programul „Europa creativă” în sprijinirea creațiilor europene și a valorilor Uniunii, precum și a redresării sectoarelor culturale și creative și în promovarea educației în domeniul mass-mediei și în combaterea dezinformării; decide, prin urmare, să majoreze creditele programului pentru 2023 cu 12 milioane EUR peste nivelul din PB;

34.

subliniază că trebuie să se promoveze respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale; subliniază rolul esențial al programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” în consolidarea valorilor Uniunii, a cetățeniei Uniunii și a democrației, a egalității, a egalității de gen și a statului de drept în Uniune, precum și în sprijinirea victimelor violenței de gen; anulează, prin urmare, reducerile aplicate de Consiliu programului; decide, de asemenea, să majoreze componenta „Daphne” cu 2 milioane EUR peste nivelul din PB pentru a combate violența de gen, care s-a agravat de la pandemie, precum și toate formele de violență comise împotriva refugiaților, copiilor, tinerilor și altor grupuri expuse riscului, cum ar fi persoanele LGBTIQ+ și persoanele cu dizabilități, și componenta „Implicarea și participarea cetățenilor” cu 1,5 milioane EUR peste nivelul din PB, în special pentru a asigura acțiuni ulterioare adecvate în urma Conferinței privind viitorul Europei;

35.

este profund îngrijorat de numeroasele rapoarte care atrag atenția asupra finanțării unor asociații ce au legături cu organizații religioase și politice radicale, cum ar fi Frăția Musulmană; invită Comisia să garanteze că fondurile Uniunii finanțează numai organizațiile care respectă cu strictețe toate valorile europene, printre care libertatea de gândire, libertatea de exprimare și egalitatea între bărbați și femei, în special prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”; invită, prin urmare, Comisia să impună organizațiilor beneficiare să semneze o cartă prin care să se angajeze să respecte aceste valori înainte de a le pune la dispoziție fonduri;

36.

reamintește cât de importantă este sprijinirea dialogului social, formarea lucrătorilor și asigurarea unei finanțări stabile; invită Comisia să asigure o bună absorbție a bugetelor aferente;

37.

consideră că ar trebui să existe credite suficiente pentru linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote, cu scopul de a contribui decisiv la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și pentru a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită;

38.

constată că numeroase documente și comunicări din partea instituțiilor, organelor și oficiilor Uniunii sunt disponibile numai în limba engleză; constată, de asemenea, că se organizează reuniuni de lucru fără posibilitatea de a beneficia de servicii de interpretare; solicită să se respecte principiile, drepturile și obligațiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Regulamentul nr. 1/1958, precum și în orientările și deciziile interne, cum ar fi Codul bunei conduite administrative; invită, prin urmare, instituțiile, organele și oficiile Uniunii să asigure resursele umane necesare pentru a garanta respectarea principiului multilingvismului, prin creșterea numărului de angajați responsabili cu traducerea și interpretarea;

39.

subliniază importanța protejării bugetului Uniunii împotriva fraudelor, corupției și altor practici interzise, care afectează negativ bugetul Uniunii și bugetele naționale; evidențiază, în acest sens, rolul central pe care îl joacă Parchetul European (EPPO) în protejarea intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea fondurilor NGEU, și în asigurarea respectării statului de drept; decide, prin urmare, să aplice majorări specifice pentru EPPO și să îi mărească numărul de angajați pentru a-i permite să își îndeplinească mandatul, consolidând astfel eforturile de combatere a fraudei, a corupției, a spălării banilor și a criminalității organizate; invită toate statele membre să se alăture EPPO și să asigure o mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii; reamintește că este important să se respecte regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii;

40.

consideră că este necesar să se asigure o finanțare adecvată și stabilă pentru comunicarea instituțională, pentru a permite Uniunii să colaboreze cu cetățenii, inclusiv la nivel local, să combată dezinformarea și să faciliteze participarea cetățenilor la viața democratică, care este și mai urgentă în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei; reinstituie, prin urmare, nivelul din PB al liniilor bugetare relevante;

41.

majorează nivelul de la subrubrica 2b cu 272 821 707 EUR peste nivelul din PB în credite de angajament (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin utilizarea marjei disponibile și mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

42.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul războiului rus împotriva Ucrainei și la consecințele sale economice, precum și cu privire la impactul fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv al secetelor puternice și prelungite, asupra producției și distribuției în sectorul agricol și pe piețele alimentare; subliniază rolul strategic pe care îl joacă agricultura pentru a evita o criză alimentară, furnizând alimente sigure și de înaltă calitate la prețuri accesibile în întreaga Europă; reamintește că 2023 este primul an al noii politici agricole comune care va sprijini fermierii din Uniune, aceștia având un rol fundamental în menținerea rezilienței economice a zonelor rurale; noua politică va reduce datoria tinerilor fermieri și îi va ajuta să facă față creșterii ratelor dobânzilor la împrumuturi și costurilor de producție mai ridicate; consideră că situația de criză justifică mobilizarea parțială a noii rezerve pentru agricultură cu cel puțin 10 milioane EUR pentru tinerii fermieri; invită Comisia să pregătească măsuri excepționale pertinente în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare din actul de bază și să majoreze, după caz, suma care trebuie mobilizată;

43.

afirmă din nou cât de important este programul LIFE pentru a sprijini politicile climatice și protecția mediului și subliniază rolul său esențial în conceperea unei intervenții exemplare și a unor măsuri catalizatoare în scopul de a reduce schimbările climatice și de a se adapta la acestea, precum și de a stopa pierderea biodiversității; solicită ca nivelul sprijinului bugetar pentru LIFE să fie majorat la nivelul diferitelor componente ale programului; subliniază că orice consolidare anuală a programului LIFE va presupune progrese în direcția obiectivelor și ambițiilor de a integra aspectele legate de schimbările climatice și de biodiversitate; consideră că circumstanțele actuale justifică să se pună un accent deosebit pe articolul referitor la tranziția către o energie curată;

44.

subliniază că trebuie să se majoreze în mod semnificativ bugetul Agenției Europene de Mediu pentru a pune la dispoziție resurse financiare și umane suficiente, cu scopul de a face posibilă punerea deplină în aplicare a Pactului verde european și a politicilor aferente acestuia, ca unul dintre pilonii principali ai transformării economiei Uniunii într-o economie echitabilă, incluzivă, sustenabilă, rezilientă și fără emisii nete de carbon; consideră că Comisia ar trebui să evite cu orice preț să pericliteze punerea în aplicare și respectarea politicilor și legislației de mediu;

45.

subliniază rolul important al planurilor pentru o tranziție justă și necesitatea de a le aproba în timp util în situația economică și geopolitică actuală, cu scopul de a asigura investițiile și creșterea economică necesare în Uniune; subliniază că este necesar să se asigure că Fondul pentru o tranziție justă este pus în aplicare fără probleme, ca instrument esențial pentru a crește independența energetică și capacitatea de inovare a Uniunii și pentru a face față dificultăților socioeconomice și tranziției energetice ca răspuns la obiectivele climatice;

46.

majorează rubrica 3 cu 61 240 000 EUR în credite de angajament peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), majorare ce urmează să fie finanțată utilizând o parte din marja disponibilă;

47.

reamintește că, în mod tradițional, o scrisoare rectificativă va completa imaginea privind disponibilitățile pentru FEGA și că abordarea modificărilor de la rubrica 3 poate fi adaptată în consecință în cursul procedurii de conciliere;

Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor

48.

observă că, în 2022, ca urmare a războiului împotriva Ucrainei, a fost necesar să se acorde o finanțare suplimentară de 150 de milioane EUR Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) pentru a sprijini statele membre care primesc persoane care fug din calea conflictului; salută decizia de a declanșa aplicarea Directivei privind protecția temporară (16), care, având în vedere natura conflictului și eforturile statelor membre de a proteja femeile și copiii împotriva traficului de ființe umane, inclusiv a traficului în scopul exploatării sexuale, va implica un angajament financiar pe termen mai lung și va necesita un sprijin bugetar continuu pentru statele membre; decide, prin urmare, să consolideze FAMI cu 100 milioane EUR peste PB în 2023;

49.

reamintește că, în 2022, a fost necesar, de asemenea, să se asigure o finanțare suplimentară pentru Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV), cu scopul de a permite acordarea unui sprijin suplimentar statelor membre din prima linie în contextul războiului, precum și pentru a sprijini integrarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen; regretă, totodată, că Comisia a propus în repetate rânduri să se reducă pachetul financiar convenit pentru IMFV, astfel încât să se găsească resurse în PB pentru agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne cu mandate extinse, cum ar fi Europol; decide, pe baza considerațiilor de mai sus, să majoreze finanțarea IMFV cu 25 de milioane EUR peste PB în 2023;

50.

reamintește rolul esențial pe care îl joacă Agenția Uniunii Europene pentru Azil în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește procedurile de azil și de protecție internațională și constată că volumul de muncă al agenției a crescut, atât ca urmare a războiului împotriva Ucrainei, cât și ca urmare a noilor sarcini care i-au fost încredințate în temeiul mandatului său consolidat; decide, prin urmare, să mărească efectivele de personal ale agenției;

51.

reliefează necesitatea unei majorări suplimentare a creditelor de angajament și a efectivelor de personal pentru eu-LISA, în conformitate cu nevoile identificate ale agenției, permițându-i astfel acesteia să continue să pună în aplicare o serie de proiecte critice ale Uniunii pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în 2023;

52.

subliniază cât de important este să dispunem de o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Frontex”) eficace, care să sprijine statele membre în gestionarea frontierelor externe comune ale Uniunii și să asigure o gestionare integrată a frontierelor în deplină conformitate cu drepturile fundamentale; observă că Frontex întâmpină în continuare dificultăți în a absorbi creșterea bruscă de la an la an a creditelor și în a recruta personalul operativ suplimentar necesar; invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a acestei chestiuni pentru a îmbunătăți execuția sub controlul Parlamentului; decide, așadar, să sprijine reducerea propusă de Consiliu cu 50 de milioane EUR pentru Frontex în 2023; subliniază totuși că este necesar să se garanteze că Frontex dispune de mijloacele bugetare necesare pentru a își îndeplini mandatul și obligațiile;

53.

majorează suma globală de la rubrica 4 cu 130 430 664 EUR peste poziția Consiliului și cu 80 430 664 EUR peste PB, majorarea urmând să fie finanțată prin utilizarea unei părți din marja disponibilă;

Rubrica 5 – Securitate și apărare

54.

accentuează că este important să se consolideze cooperarea europeană în materie de apărare, ținând seama de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de mediul internațional extrem de instabil; consideră că o astfel de cooperare nu numai că îmbunătățește siguranța Europei și a cetățenilor săi, ci și conduce la o mai mare eficiență și la economii potențiale; solicită, în acest sens, creșterea finanțării pentru componenta de dezvoltare a capabilităților a Fondului european de apărare, pentru a promova o bază industrială de apărare inovatoare și competitivă, care va contribui la autonomia strategică a Uniunii;

55.

propune, totodată, majorarea finanțării pentru mobilitatea militară, în scopul de a permite statelor membre să întreprindă măsuri mai rapid și mai eficient; observă că trebuie prevăzute fonduri suficiente pentru a sprijini misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune, inclusiv prin măsuri precum finanțarea infrastructurii de transport cu dublă utilizare și simplificarea autorizărilor diplomatice și a normelor vamale; constată că mobilitatea militară ar putea fi stimulată și de aderarea de urgență la spațiul Schengen a României, Bulgariei și Croației; reamintește că nerezolvarea acestei chestiuni are un impact economic și geostrategic negativ; subliniază că trebuie să se restabilească nivelul din PB al Fondului pentru securitate internă cu scopul de a asigura o finanțare suficientă pentru a combate criminalitatea gravă și organizată cu o dimensiune transfrontalieră și criminalitatea informatică;

56.

majorează suma globală de la rubrica 5 cu 81 192 700 EUR peste PB, majorarea urmând să fie finanțată prin utilizarea marjei disponibile și mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume

57.

constată cu profundă îngrijorare că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și efectele sale la nivel mondial au crescut dramatic nevoia de asistență umanitară, care deja era supusă unor presiuni din cauza deficitelor de finanțare și a înmulțirii crizelor și a conflictelor în lume; cere să se crească semnificativ ajutorul umanitar pentru a reduce decalajul fără precedent dintre nevoi și resursele disponibile; regretă că rubrica 6 nu are nicio marjă și, așadar, nu este adecvată situației actuale sau pentru a răspunde eventualelor noi urgențe; consideră că ar trebui să se majoreze de urgență plafonul rubricii 6; regretă că PB nu poate susține cel puțin nivelul actual de răspuns, în timp ce nevoile umanitare și situațiile de urgență cresc vertiginos în întreaga lume, în special insecuritatea alimentară agravată de impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, intensificarea efectelor schimbărilor climatice și dezastrele tot mai mari produse în urma schimbărilor climatice și conflictele nou apărute; este profund îngrijorat că, chiar și cu majorările propuse de Parlament, nu ar fi resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor de ajutor umanitar în 2023;

58.

cere un sprijin continuu și substanțial pentru vecinătatea estică, în special pentru țările care îi ajută pe refugiații ce fug din Ucraina și care se confruntă cu inflație și cu prețuri ridicate la energie și la alimente; consideră că este necesar să se sprijine reformele politice, economice și sociale și actorii societății civile, în special activiștii pentru drepturile omului și democrație, organizațiile societății civile care apără drepturile femeilor și drepturile comunității LGBTIQ+ sau le oferă asistență persoanelor persecutate și prizonierilor politici, precum și organizațiile ucrainene și moldovene care au fost obligate să își restructureze activitățile ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei, organizațiile care contribuie la combaterea corupției și mass-media independentă care contribuie la demascarea dezinformării și a propagandei;

59.

solicită să se aloce resurse suplimentare pentru vecinătatea sudică în scopul de a sprijini reforme politice, economice și sociale; salută anunțul recent privind angajamentul continuu al Uniunii față de finanțarea multianuală a UNRWA; subliniază că majorarea creditelor pentru vecinătatea sudică este destinată în special să asigure o finanțare previzibilă pentru UNRWA, având în vedere rolul esențial pe care îl joacă în protejarea și asigurarea nevoilor esențiale ale refugiaților palestinieni, precum și în contribuția la dezvoltarea umană a acestora;

60.

consolidează programele tematice și acțiunile de răspuns rapid ale IVCDCI – Europa globală (IVCDCI-EG), în special prin programul „Oameni”, cu scopul de a face față consecințelor războiului din Ucraina, de a dezvolta sisteme de sănătate mai solide și de a elimina lacunele care împiedică accesul la serviciile de sănătate esențiale, precum și cu scopul de a finanța măsuri de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora prin programul „Planeta” și prin utilizarea liniei pentru reziliență cu obiectivul de a încuraja sinergiile dintre acțiunile umanitare, de dezvoltare, de consolidare a păcii și investițiile publice, în special în țările candidate la aderare, dar care nu beneficiază încă de Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA);

61.

evidențiază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest în cadrul IPA pentru a sprijini creșterea economică și ocuparea forței de muncă și, de asemenea, ca o prioritate geopolitică, în special în contextul războiului de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a avut un impact puternic în întreaga regiune, dar insistă asupra cerințelor de condiționalitate privind statul de drept pentru fiecare euro angajat în bugetul pe 2023; în acest context, invită Comisia să folosească o parte din finanțarea suplimentară destinată programării Erasmus + pentru a majora finanțarea acordată instituțiilor de învățământ superior, în scopul unui nou program de burse pentru studenții din țările din Balcanii de Vest;

62.

solicită ca Ucraina și Republica Moldova să fie incluse cât mai curând posibil în domeniul de aplicare al IPA și să se majoreze în consecință pachetul financiar al acestui program; consideră că este necesar să se acorde sprijin Ucrainei și Moldovei, în calitate de noi țări candidate la aderarea la Uniune, precum și Georgiei, care dorește să devină candidată, pe drumul lor către aderarea la Uniune; solicită să se acorde asistență financiară suplimentară în temeiul IPA III cu scopul de a promova dimensiunea internațională a programului Erasmus+;

63.

decide să majoreze sprijinul pentru comunicarea strategică, în special pentru măsurile de combatere a dezinformării la nivel mondial, urmărind și expunând sistematic dezinformarea propagată de state și de alți actori;

64.

subliniază rolul determinant al asistenței macrofinanciare acordate de UE Moldovei, Albaniei, Bosniei-Herțegovina, Georgiei, Kosovo, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Ucrainei pentru a promova investițiile și a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a consecințelor războiului;

65.

majorează suma globală de la rubrica 6 cu 465 000 000 EUR peste PB, majorarea urmând să fie finanțată prin mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

66.

consideră că reducerile operate de Consiliu la această rubrică – care sunt menite să prevină recurgerea la Instrumentul de flexibilitate, astfel cum se propune în PB – sunt nejustificate și nu ar permite Comisiei să își îndeplinească sarcinile; reinstituie, prin urmare, PB pentru cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv în ceea ce privește birourile acesteia;

67.

subliniază că invadarea Ucrainei de către Rusia constituie o amenințare pentru securitatea internă a Uniunii; în acest context, salută lansarea Centrului de sprijin pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor din Moldova și invită Comisia să faciliteze și să accelereze funcționarea deplină a platformei, furnizând sprijin logistic și financiar prin cooperarea cu DG Home și DG Just, precum și cu experții Uniunii din cadrul agențiilor JAI competente ale Uniunii detașați în Moldova;

68.

subliniază că este important să se asigure că Comisia dispune de personal suficient pentru a-și îndeplini sarcinile, inclusiv cele legate de noile inițiative și de legislația nou adoptată; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că dispune de personalul suplimentar necesar pentru o punere în aplicare eficientă și eficace; reliefează, în acest context, impactul propunerilor legislative aferente Pactului verde european, Actului legislativ privind piețele digitale și Actului legislativ privind serviciile digitale, precum și al creșterii cheltuielilor Uniunii ca urmare a NGEU și a Mecanismului de redresare și reziliență, asupra nevoilor de personal din anumite servicii, în special Direcția Generală Mediu (DG ENV) a Comisiei, Direcția Generală Concurență (DG COMP), Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CNECT) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF); își exprimă îngrijorarea că Comisia nu dispune de personalul necesar pentru activitatea cerută; solicită Comisiei să țină seama de aceste nevoi de personal, fără a submina efectivele de personal din alte părți ale instituției;

69.

solicită să se adopte rapid revizuirea specifică a Regulamentului financiar propusă de Comisie în ceea ce privește gestionarea dobânzilor penalizatoare pentru rambursarea cu întârziere a amenzilor anulate sau reduse în materie de concurență, astfel încât să se evite presiunea asupra cheltuielilor de la rubrica 7;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

70.

reamintește cât de importante sunt proiectele-pilot (PP) și acțiunile pregătitoare (AP) ca instrumente de formulare a unor priorități politice și de introducere a unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale Uniunii; adoptă, după o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, un pachet echilibrat de PP-AP care reflectă prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere PP-AP și să informeze cu privire la performanța acestora și la rezultatele obținute pe teren;

Plăți

71.

subliniază că trebuie să se asigure un nivel suficient de credite de plată în bugetul pentru 2023 și decide, ca regulă generală, să anuleze reducerile aplicate de Consiliu și să majoreze creditele de plată de la acele linii unde sunt modificări ale creditelor de angajament; evidențiază că trebuie să se accelereze punerea în aplicare a programelor pentru a se evita acumularea de plăți în a doua jumătate a perioadei CFM;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

72.

menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2023, stabilit la 2 268 777 642 EUR, în conformitate cu estimarea bugetului său de venituri și cheltuieli, adoptată de plen la 7 aprilie 2022 și actualizată la 3 mai 2022 la cererea Comisiei, ca urmare a unei modificări a ratei de indexare estimate; decide să includă în mod artificial și neutru din punct de vedere bugetar 98 de posturi doar pentru un an în organigramă, pentru a permite integrarea laureaților unui concurs intern, având în vedere aplicarea articolului 29 alineatul (4) din Statutul funcționarilor, la fel cum s-a procedat în cazul bugetului pentru 2020; actualizează comentariile de la cinci linii bugetare, adăugând, de asemenea, posibilitatea de a rambursa costurile de participare a petiționarilor, inclusiv cheltuielile de deplasare, de ședere și cheltuielile conexe, în timpul misiunilor oficiale ale Comisiei pentru petiții în afara sediilor Parlamentului;

73.

recunoaște rolul important pe care îl joacă Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene în ceea ce privește transparența, buna gestiune financiară și diversitatea sistemului politic, asigurând aplicarea unor norme comune de către partidele politice europene și fundațiile politice europene; constată că, deși bugetul său este inclus în secțiunea I – Parlamentul European, Autoritatea este un organism independent al Uniunii; decide, prin urmare, să creeze un post separat pentru remunerațiile și indemnizațiile personalului care lucrează pentru Autoritate și o linie bugetară separată în organigrama Parlamentului care să acopere posturile sale, fără credite suplimentare în PB;

74.

solicită Biroului să se asigure resurse suficiente pentru articolul 3 2 3 – Sprijinirea democrației și consolidarea capacității parlamentelor din țări terțe, pentru ca Parlamentul să contribuie eficient la organizarea celei de-a treia ediții a conferinței la nivel înalt a Campusului Mondial pentru Drepturile Omului, dacă este necesar și, eventual, inclusiv printr-o cerere de transfer din partea administrației Parlamentului, în cursul anului de execuție a bugetului;

75.

în conformitate cu rezoluția sa mai sus-menționată din 7 aprilie 2022 referitoare la estimarea bugetului său de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2023 și ținând seama de răspunsurile furnizate de Secretarul General la 20 iulie 2022:

(a)

reamintește că deficiențele în lupta împotriva amenințărilor cibernetice și hibride într-o singură instituție pot avea un impact asupra tuturor; reiterează, așadar, că este important ca bugetul Parlamentului să fie dotat în mod adecvat pentru a-și consolida capacitățile împotriva amenințărilor cibernetice și hibride în beneficiul tuturor instituțiilor, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, numărul tot mai mare de atacuri din ultimii ani și viitoarele alegeri europene din 2024;

(b)

ia act de măsurile în curs luate de administrație pentru a combate dezinformarea sau orice acțiune menită să falsifice pozițiile deputaților, în special în perspectiva alegerilor europene din 2024; își reiterează apelul pentru o cooperare consolidată între toți actorii implicați la nivel interinstituțional;

(c)

ia act de sprijinul acordat Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor și membrilor săi principali în desfășurarea activităților de sprijinire a democrației; salută intensificarea activităților și solicită să se continue sprijinul pentru comunicarea cu cetățenii, furnizând informații și în limbile minorităților lingvistice, ale regiunilor și comunităților, după caz, și să se combată dezinformarea, cu un accent special pe noile țări prioritare;

(d)

reiterează, în contextul revizuirii în curs a dispozițiilor generale de aplicare privind rambursarea cheltuielilor de misiune și de deplasare și a normelor interne privind misiunile și deplasările funcționarilor și ale celorlalți agenți ai Parlamentului European, voința plenului exprimată în mai multe rânduri, și anume ca Biroul să garanteze că asistenții parlamentari acreditați (APA) beneficiază de aceleași indemnizații ca funcționarii și ceilalți agenți pentru misiunile pe care le efectuează între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;

(e)

solicită, din nou, Conferinței președinților și Biroului să revizuiască normele de aplicare privind activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii și decizia privind misiunile comisiilor în afara celor trei locuri de desfășurare a activității; subliniază că o astfel de revizuire ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca APA, sub rezerva anumitor condiții, să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului, asigurând echilibrul corect între valoarea adăugată ridicată pentru deputații în Parlamentul European și constrângerile de mediu, logistice și bugetare;

(f)

subliniază că este necesar să se transmită în timp util și într-un format inteligibil către Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului toate informațiile relevante referitoare la bugetul Parlamentului, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză; recunoscând importanța înființării de centre „Europa Experience” în toate statele membre ca modalitate de a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni, solicită o actualizare a costurilor de funcționare ale centrelor „Europa Experience”, având în vedere contextul inflației ridicate; solicită, de asemenea, o actualizare a împrumutului de 37,9 milioane EUR propus pentru a finanța achiziționarea clădirii „Europa Experience” din Dublin, astfel cum se prevede la articolul 266 alineatul (6) din Regulamentul financiar;

(g)	reamintește importanța unui proces decizional transparent și corect în domeniul politicii imobiliare, ținând seama în mod corespunzător de articolul 266 din Regulamentul financiar, în legătură cu politica imobiliară a Parlamentului;

(h)

reamintește Biroului că Comisia pentru bugete trebuie informată și consultată înainte de a se adopta orice decizie majoră privind chestiunile legate de clădiri, ținând seama de implicațiile bugetare importante ale acestora; solicită Biroului să analizeze posibilitățile de economisire, precum și să reexamineze complet proiectul privind viitorul clădirii Spaak din Bruxelles;

(i)

consideră că, într-o perioadă în care cetățenii Uniunii se confruntă cu creșteri dramatice ale costului vieții cotidiene, instituțiile Uniunii, fără excepție, ar trebui să dea dovadă de solidaritate și să dea un exemplu, în special în ceea ce privește reducerea consumului de energie; observă că inflația și creșterea prețurilor la energie exercită o presiune imensă asupra bugetului Parlamentului; ia act de deciziile Biroului din 2 mai 2022 și din 3 octombrie 2022 privind măsurile pe termen scurt care vizează reducerea consumului de energie al Parlamentului; solicită utilizatorilor să își ajusteze singuri temperatura în birouri și în sălile de reuniune, rămânând totodată în cadrul convenit pentru a realiza economii; invită Parlamentul ca, cu ocazia viitoarei revizuiri a abordării actuale privind activitățile de economisire a energiei, să ia toate măsurile necesare pentru a reduce consumul de energie pe termen mediu și lung cu scopul de a reduce facturile la energie; având în vedere criza energetică și contextul geopolitic, salută și încurajează investițiile în energia din surse regenerabile și eliminarea treptată a combustibililor fosili și, în special, instalarea de pompe de căldură; solicită să se mărească producția de energie la fața locului în special instalând, cât mai curând, sisteme fotovoltaice de acoperiș de ultimă generație, pentru a se atinge potențialul maxim la Bruxelles și Strasbourg; salută noul studiu în curs referitor la cele mai rentabile panouri fotovoltaice; salută sistemul de gestionare a energiei clădirilor instituit în EMAS și solicită ca auditul anual să facă parte din proiectul de estimare a bugetului prezentat de servicii; solicită Biroului să dispună lansarea unui schimb de bune practici între organele de conducere ale instituțiilor Uniunii, cu ocazia revizuirii strategiilor multianuale de cheltuieli, pentru a găsi modalități de a realiza economii suplimentare; încurajează să se continue schimbul de opinii cu privire la cele mai bune practici ale politicilor de consum de energie dincolo de instituțiile Uniunii, de exemplu cu autoritățile locale;

(j)

salută măsurile preliminare luate pentru a formula un obiectiv de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon; reamintește și solicită deputaților și grupurilor politice să contribuie să reducă constant transportul de cutii între Bruxelles și Strasbourg în sesiunile plenare, așa cum s-a angajat Biroul; solicită să se planifice investiții aferente în bugetele viitoare pentru a recupera și reutiliza apa de ploaie și a utiliza apa într-un mod mai rațional;

76.

invită Parlamentul să continue să evalueze periodic organizarea nevoilor sale de personal, să realoce posturi între direcții în funcție de evoluția priorităților pentru a îndeplini noi sarcini, în măsura posibilului cu un nivel constant de personal, precum și să evalueze riscurile legate de angajarea unui număr tot mai mare de agenți contractuali, cum ar fi pericolul de a crea o structură de personal pe două niveluri în Parlament; având în vedere obligațiile juridice ale Parlamentului, subliniază că, într-un mediu inflaționist, devine tot mai important să se redefinească prioritățile în utilizarea resurselor;

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

77.

subliniază presiunea pe care contextul inflației ridicate o exercită asupra cheltuielilor pentru celelalte instituții; subliniază că cea mai mare parte a bugetelor lor este stabilită prin obligații statutare sau contractuale afectate de inflație și că nu au niciun control asupra ratelor inflației și asupra creșterii prețurilor la energie; evidențiază că instituțiile trebuie să dispună de personal suficient pentru a-și îndeplini mandatul; salută eforturile continue depuse de instituții pentru a redistribui personalul și a realiza creșteri suplimentare ale eficienței, dar recunoaște limitele acestei abordări în contextul actual atunci când este asociată simultan cu creșterea responsabilităților; regretă că Comisia nu a acordat niciunul dintre posturile suplimentare solicitate de celelalte instituții, indiferent de noile lor sarcini; condamnă abordarea orizontală adoptată de Consiliu pentru a majora rata de reducere cu 1,8 puncte procentuale în fiecare instituție și consideră că aceasta nu este justificată; reamintește că majorarea ratei de reducere ar obliga celelalte instituții să păstreze un număr mai mare de posturi vacante, reducând astfel forța lor de muncă, capacitatea lor de a răspunde preocupărilor cetățenilor și de a-și îndeplini mandatul;

78.

decide, prin urmare, să reinstituie nivelul din PB pentru Comitetul European al Regiunilor; în conformitate cu acordul tacit, nu modifică lectura Consiliului privind Consiliul și Consiliul European;

79.

majorează, pentru următoarele cazuri justificate în mod corespunzător, nivelul creditelor sau al personalului peste PB, cu scopul de a oferi instituțiilor suficiente resurse pentru a îndeplini în mod adecvat, eficient și eficace numărul tot mai mare de sarcini aferente mandatului lor și pentru a fi echipate pentru provocările viitoare, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică; evidențiază, în acest sens, că Uniunea nu este suficient de pregătită să combată amenințările cibernetice care, de-a lungul anilor, sunt din ce în ce mai frecvente și mai complexe; consideră că toate instituțiile Uniunii ar trebui să beneficieze de mijloace și personal adecvat pentru a face față acestor amenințări atât pe plan intern, cât și în contextul cooperării interinstituționale; propune, așadar, următoarele:

(a)	să se reinstituie nivelul creditelor în conformitate cu estimările Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Ombudsmanului European, majorând nivelul creditelor peste PB pentru liniile bugetare care acoperă creditele aferente noilor angajați, precum și numărul de posturi din organigramele lor;

(b)

să se reinstituie nivelul creditelor parțial în conformitate cu estimările Curții de Conturi Europene, ale Comitetului Economic și Social European, ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ale Serviciului European de Acțiune Externă, majorând creditele peste PB pentru liniile bugetare care acoperă creditele aferente noilor angajați, precum și numărul de posturi din organigramele lor;

(c)	să se consolideze mai multe linii operaționale, în conformitate cu solicitarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, pentru ca bugetul pentru 2023 să reflecte costurile neașteptat de ridicate ale vieții, care nu au fost luate în considerare la elaborarea estimărilor.

Evaluarea scrisorii rectificative

80.

ia act de faptul că scrisoarea rectificativă nr. 1 la proiectul de buget general pentru 2023, care are un impact net global asupra cheltuielilor de 758,3 milioane EUR suplimentare în credite de angajament și 2 394,9 milioane EUR în credite de plată, inclusiv o creștere foarte semnificativă a creditelor de plată ca urmare a FAST-CARE; ia act, de asemenea, de faptul că, în ansamblu, Comisia propune mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru o sumă de 822,1 milioane EUR pentru rubricile 2b, 5 și 6;

81.

ia act de faptul că scrisoarea rectificativă include doar unele dintre preocupările și prioritățile Parlamentului, astfel cum sunt prezentate în prezenta rezoluție, cum ar fi consolidarea ajutorului umanitar, a UCPM și a Erasmus+ și un sprijin mai mare pentru apărare; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că majorările propuse sunt insuficiente, iar unele dintre majorările propuse se concentrează mai degrabă la începutul perioadei și nu reprezintă credite suplimentare;

82.

ia act de măsurile și acțiunile întreprinse până în prezent pentru a sprijini Ucraina de la începutul războiului și încurajează Comisia să propună măsuri suplimentare; regretă că propunerile bugetare ale Comisiei pentru 2023 nu oferă un răspuns adecvat la consecințele ample ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; consideră că nevoile pentru 2023 sunt mult mai mari decât cele propuse în scrisoarea rectificativă;

83.

ia act de propunerea de a mobiliza suma de 450 de milioane EUR din instrumentul de marjă unic pentru a acoperi costurile de finanțare ale EURI; subliniază că sumele reale necesare pentru costurile de finanțare ale EURI în orice buget anual depind de ratele dobânzii la împrumuturi, ceea ce introduce un nivel semnificativ de incertitudine în negocierile bugetare anuale; evidențiază că aceste costuri nu ar trebui să fie niciodată în detrimentul finanțării programelor; reliefează că utilizarea IMU pentru costurile de finanțare ale EURI reduce, de asemenea, flexibilitatea deja foarte limitată a bugetului și marjele reduse și, prin urmare, capacitatea de a răspunde nevoilor actuale și emergente; reamintește necesitatea urgentă de a revizui în mod substanțial CFM și solicitările Parlamentului ca EURI să se situeze peste plafoanele CFM;

84.

constată nivelul ajustat al creditelor pentru celelalte secțiuni, ținând seama de estimarea actuală a ajustării salariale pentru 2022, care este mai mică decât s-a prevăzut în PB 2023, și de transferul de credite de la alte instituții către CERT-UE pentru a consolida capacitățile de securitate cibernetică ale Uniunii, reducând, prin urmare, nivelul creditelor altor instituții cu 45 de milioane EUR;

o o

85.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11.

(4) JO C 444 I, 22.12.2020.

(5) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, anexa 2: Declarații (Texte adoptate, P9_TA(2020)0357).

(6) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(7) JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(8) Texte adoptate, P9_TA(2022)0219.

(9) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

(10) JO C 99, 1.3.2022, p. 158.

(11) Texte adoptate, P8_TA(2017)0010.

(12) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.

(13) Texte adoptate, P9_TA(2022)0106.

(14) Texte adoptate, P9_TA(2022)0127.

(15) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(16) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).