(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice - PDM, dacă este cazul), precum și modul în care planul va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia evaluează dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 25 octombrie 2024, România a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia. Termenul de prezentare a fost prelungit, astfel cum s-a convenit cu Comisia, având în vedere motivele prezentate de România.

(6)

Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis României traiectoria de referință (5). Comisia a publicat traiectoria de referință la 25 octombrie (6). Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, precum și faptul că deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolul 6 litera (d) și cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu criteriul de referință privind deficitul, cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Traiectoria de referință a României prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024 și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, creșterea cheltuielilor nete nu ar trebui să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 5,2 % pe durata perioadei de ajustare (2025-2031) și de 5,5 % în perioada 2025-2028.

Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie României la 21 iunie 2024

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, România și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iulie-octombrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de România și pe ipotezele sale subiacente, precum și pe setul preconizat de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza solicitării României de prelungire a perioadei de ajustare. Discuțiile s-au concentrat pe reforma fiscală, reforma administrării sistemului de impozite și taxe, reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și analiza cheltuielilor. Alte aspecte abordate au fost realizarea preconizată a reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european și la prioritățile comune ale Uniunii în ceea ce privește o tranziție digitală echitabilă și verde, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

În octombrie 2024, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, România s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă și cu partenerii sociali. Potrivit informațiilor furnizate de România în planul său, la 16 octombrie 2024 planul a fost supus dezbaterii publice cu reprezentanți ai mediului de afaceri și cu societatea civilă.

(9)

România face în prezent obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive (7). La 3 aprilie 2020, Consiliul, acționând în urma unei recomandări din partea Comisiei, a adoptat, în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, Decizia (UE) 2020/509 privind existența unui deficit excesiv în România, ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului prevăzut în TFUE, și a emis o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE în vederea încetării situației de deficit public excesiv până cel târziu în 2022. Având în vedere contracția profundă a activității economice legată de pandemia de COVID-19, Consiliul a adoptat, la 18 iunie 2021, o recomandare revizuită adresată României în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, prelungind termenul pentru corecție până în 2024. La 24 noiembrie 2021, Comisia a concluzionat că România a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE și a considerat că, la momentul respectiv, nu erau necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Cu toate acestea, în 2023, toate subcomponentele recomandării Consiliului adresate României în 2021 au fost ratate cu o marjă semnificativă. Deficitul total a fost semnificativ mai mare (6,5 % din PIB față de 4,4 % din PIB în recomandarea Consiliului), efortul structural a fost mult mai scăzut decât cel recomandat, iar creșterea cheltuielilor nete a fost mult mai mare decât se recomandase.

(10)

Prin urmare, la 26 iulie 2024, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 (8). Prezenta recomandare coincide cu recomandarea revizuită a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE în vederea încetării situației de deficit excesiv din România (9). Adoptarea simultană a acestor recomandări, care este adaptată la tranziția către noul cadru de guvernanță economică și justificată de aceasta, asigură coerența între traiectoriile de ajustare recomandate.

(11)

La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. În mod concret, România se confruntă cu vulnerabilități aferente conturilor externe, legate în principal de deficitele publice mari și în creștere, în timp ce presiunile semnificative asupra prețurilor și a costurilor au crescut, iar măsurile de politică au fost slabe (10).

(12)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat României o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european (11).

(13)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(14)

Activitatea economică din România a crescut cu 2,4 % în 2023, ca urmare a cererii interne. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează o creștere economică cu 1,4 % în 2024, încetinirea reflectând evoluțiile mai lente din sectoarele producției industriale, construcțiilor rezidențiale, tehnologiei informației și serviciilor de transport. În 2025, se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,5 %, creștere susținută de consumul privat rezilient și de o accelerare a investițiilor private, ambele favorizate de condiții financiare mai acomodative. În 2026, se preconizează o creștere a PIB-ului real cu 2,9 %, întrucât investițiile în infrastructura publică finanțate de UE ar urma să ofere un stimulent puternic pentru creștere odată ce programul MRR intră în etapa finală. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se estimează că creșterea PIB-ului potențial în România va fi în medie de 2,2 %, determinată de consolidarea intensității capitalului și de creșterea productivității totale a factorilor. Rata șomajului a fost de 5,6 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, va fi de 5,5 % în 2024, 5,5 % în 2025 și 5,4 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 12,8 % în 2023 la 9,0 % în 2024 și va ajunge la 5,9 % în 2025 și la 5,3 % în 2026.

(15)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din România a fost de 6,5 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că deficitul public va atinge 8,0 % din PIB în 2024, 7,9 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, 7,9 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei nu reflectă proiectul de buget al României pentru 2025, care încă nu a fost elaborat. Datoria publică era de 48,9 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei, se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la 52,2 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că această pondere va crește la 56,1 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 59,7 % la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(16)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României acoperă perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani.

(17)

Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(18)

Planul se angajează să respecte traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,8 % în perioada 2025-2028. În plus, România se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere medie a cheltuielilor nete de 4,4 %. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este mai mică decât creșterea medie a cheltuielilor nete din traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024 (5,2 %). Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi treptate a creșterii PIB-ului potențial de la 2,7 % în 2024 la 2,0 % în 2031. De asemenea, în plan se estimează o scădere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 7,2 % în 2024 la 5,0 % în 2025 și o scădere treptată în continuare până la 4,4 % în 2031.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul României

(19)

Dacă traiectoria cheltuielilor nete asumată în plan și ipotezele subiacente ale acesteia se materializează, datoria publică ar urma să crească, potrivit planului, de la 52,2 % din PIB în 2024 la 62,6 % din PIB în 2029, înainte de a scădea la 61,4 % din PIB în 2031, conform tabelului de mai jos. Se preconizează că datoria publică va continua apoi să scadă la niveluri mult sub 60 % din PIB pe durata celor zece ani care urmează după încheierea perioadei vizate de plan.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul României

Astfel, conform planului, ponderea datoriei publice în PIB ar urma să fie adusă pe termen mediu sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat. Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria ar urma să ajungă sub 60 % din PIB până în 2041 potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(20)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă de la 7,9 % din PIB în 2024 la 2,5 % din PIB în 2031, primul an în care ar fi sub 3 % din PIB. Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(21)

Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurat ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este liniar, astfel cum se prevede la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Drept urmare, ajustarea bugetară din primii patru ani ai planului este proporțională cu efortul total de ajustare. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) și cu dispoziția tranzitorie de la articolul 36 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul României

(22)

Traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan respectă cerințele din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive [în special ajustarea structurală anuală minimă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) 1467/97 al Consiliului].

(23)

Cerința componentei preventive prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, nu se aplică României, deoarece deficitul este planificat să fie redus sub 3 % din PIB abia în ultimul an al perioadei de ajustare.

(24)

Conform planului, datoria publică se va situa între 60 % și 90 % din PIB în perioada 2027-2031. Cu toate acestea, întrucât, potrivit planului, deficitul public ar urma să scadă sub 3 % din PIB în 2031, ceea ce ar duce la abrogarea deciziei de stabilire a existenței unui deficit excesiv în anul de după încheierea perioadei de ajustare, dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei nu se aplică în perioada acoperită de plan.

(25)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise României la 21 iunie. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru cinci variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural în 2024), creșterea PIB-ului potențial și real, creșterea deflatorului PIB, și ia în considerare deprecierea presupusă a monedei naționale. În cele ce urmează este inclusă o analiză a acestor diferențe între ipoteze. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.

Restul diferențelor dintre ipoteze nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. Per ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului care este mai mică decât traiectoria de referință. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu prezenta recomandare.

(26)

Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete se vor concretiza în principal prin limitarea cheltuielilor. Se estimează că ponderea în PIB a cheltuielilor publice primare va scădea de la 40,6 % în 2024 la 34,6 % în 2031, și anume cu șase puncte procentuale în decursul unei perioade de șapte ani. Conform preconizărilor, toate categoriile de cheltuieli vor scădea ca pondere din PIB. Acest angajament este sprijinit într-o anumită măsură de reformele în materie de cheltuieli prezentate în plan (analizele cheltuielilor, reformele pensiilor, reforma guvernanței întreprinderilor de stat), însă va fi nevoie de o implementare riguroasă și de măsuri suplimentare față de cele incluse în plan pentru atingerea țintelor. Specificarea măsurilor de politică trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.

(27)

În același timp, există riscuri legate de implementarea strategiei bugetare orientative din plan. Majoritatea acestor angajamente vor trebui implementate de un nou guvern. În plus, la 20 noiembrie 2024, ministrul muncii și solidarității sociale a anunțat o creștere cu 12,1 % a valorii punctului de referință pentru pensii. Acest anunț implică o creștere mult mai mare a pensiilor (aproximativ 1 % din PIB) decât ceea ce s-a estimat în plan, și anume o înghețare nominală a pensiilor în 2025.

(28)

În plan, România se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, care să stea la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani. Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este compus din mai multe angajamente din planul de redresare și reziliență (PNRR), din unele angajamente din PNRR cu specificații suplimentare, precum și din unele reforme noi. Acesta include următoarele măsuri (a se vedea, de asemenea, anexa II):

(29)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, fiecare reformă și fiecare investiție care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este suficient de detaliată, este concentrată la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabilă.

(30)

Angajamentele din PNRR care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, România se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PNRR (a se vedea tabelul 5 de mai jos). Angajamentul va fi monitorizat pe parcursul etapei de implementare a planului. În consecință, angajamentele din PNRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(31)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei României într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul nu furnizează estimări cuantificate ale impactului reformelor și investițiilor asupra creșterii potențiale. Cu toate acestea, reformele pensiilor (pensiile generale și pensiile speciale) ar trebui, în timp, să contribuie la extinderea forței de muncă în raport cu scenariul în care nu se realizează astfel de reforme și, prin urmare, să crească PIB-ul potențial. În plus, planul prevede o creștere semnificativă a investițiilor publice, în special în primii ani ai perioadei acoperite de plan, de la 5,4 % din PIB în 2023 la 7,1 % în 2025 și la 7,3 % în 2026. Aceste investiții, în toate domeniile, inclusiv în infrastructura esențială, vor contribui la sporirea potențialului de creștere și a rezilienței economiei. Analizele cheltuielilor ar trebui să contribuie, de asemenea, la realocarea resurselor în cadrul bugetului către prioritățile care vizează stimularea creșterii.

(32)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va sprijini sustenabilitatea bugetară, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Reformele legate de partea de venituri a bugetului vor genera venituri suplimentare semnificative pentru administrația publică. Efectul cumulativ al reformei fiscale, al reformei administrării sistemului de impozite și taxe și al reformei regimului fiscal al microîntreprinderilor ar trebui să genereze, atunci când aceste reforme vor fi pe deplin implementate, venituri suplimentare cuprinse între 2,0 % și 2,5 % din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că reformele care vizează îmbunătățirea analizelor cheltuielilor și a gestionării operatorilor economici de stat/locali (întreprinderi de stat) vor genera economii în valoare de 0,5 % - 1,0 % din PIB, chiar dacă unele dintre estimările din plan par a fi optimiste. De asemenea, legea salarizării unitare pentru angajații din sectorul public ar trebui, dacă este implementată în cadrul anvelopei prevăzute în plan, să permită o reducere semnificativă a masei salariale din sectorul public ca pondere din PIB, cu 1,5 % din PIB între 2024 și 2031, conform planului. În fine, reformele pensiilor (pensiile generale și pensiile speciale) vor genera deja economii până la sfârșitul perioadei de șapte ani acoperite de plan, dar cea mai mare parte a economiilor se va materializa pe termen lung.

(33)

Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii răspunde priorităților comune ale UE, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Majoritatea reformelor care stau la baza cererii de prelungire contribuie la reziliența socială și economică, prin asigurarea stabilității bugetare, îmbunătățirea eficienței sectorului public și promovarea creșterii economice sustenabile. Angajamentele în domeniul îmbunătățirii administrării sistemului de impozite și taxe și al implementării unor analize aprofundate ale cheltuielilor ar trebui să permită, în timp, realocarea resurselor către prioritățile care favorizează performanța economică și îmbunătățirile de ordin social. Reforma mecanismului de stabilire a salariului minim ar trebui să asigure un nivel adecvat al salariului minim, care să respecte prioritățile sociale și economice. Reformele pensiilor (pensiile generale și pensiile speciale) vor asigura sustenabilitatea sistemului și vor spori echitatea și corectitudinea în ceea ce privește nivelul pensiilor. În fine, îmbunătățirea digitalizării administrării sistemului de impozite și taxe ar trebui să contribuie la tranziția digitală. Celelalte priorități comune ale UE, și anume asigurarea securității energetice și consolidarea capabilităților de apărare, nu sunt abordate în mod direct de setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii, deși prima dintre acestea este abordată în PNRR-ul României.

(34)

Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii dă curs unora dintre recomandările specifice fiecărei țări (CSR) relevante (12) emise în cadrul semestrului european, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Mai exact, se preconizează că reformele vor contribui la CSR emise în 2023 cu privire la punerea în aplicare a recomandării bugetare prin care se solicită României să își corecteze deficitul excesiv și să abordeze dezechilibrele excesive. În scenariul macroeconomic care stă la baza planului, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea de la 7,7 % din PIB în 2024 la 4,1 % din PIB în 2031. Impactul se datorează în cea mai mare parte reducerii deficitului public, susținută de reformele care stau la baza cererii de prelungire a perioadei de ajustare. Se preconizează că o creștere mai lentă a cheltuielilor publice și politicile prudente în materie de venituri (creșteri moderate ale pensiilor și ale salariilor din sectorul public, reforma salariului minim) vor sprijini competitivitatea.

(35)

Se preconizează că reforma salariului minim și reforma pensiilor vor contribui la punerea în aplicare a CSR din 2019 privind necesitatea de a asigura stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Se preconizează că reforma privind restructurarea sistemului de cheltuieli publice (analizele cheltuielilor) și reforma sistemului de salarizare din sectorul public vor contribui la punerea în aplicare a CSR din 2019 și 2020 privind necesitatea de a îmbunătăți eficiența achizițiilor publice și calitatea și eficacitatea administrației publice. În plus, reforma pensiilor și reforma pensiilor speciale vor contribui la punerea în aplicare a CSR emise în 2019 cu privire la asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii și a viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, în timp ce reforma fiscală și reforma administrării sistemului de impozite și taxe vor contribui la punerea în aplicare a CSR din 2019 și 2020 privind asigurarea sustenabilității finanțelor publice și consolidarea respectării obligațiilor fiscale și a colectării impozitelor. Majoritatea măsurilor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare ar trebui să contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a CSR din 2022 și 2023 privind aplicarea de politici fiscal-bugetare pentru a pune capăt situației de deficit public excesiv.

(36)

Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național realizate în medie în perioada acoperită de planul de redresare și reziliență, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 5: Investiții publice finanțate la nivel național în plan (% din PIB)

(37)

În cele din urmă, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PNRR și cu acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, așa cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Mai exact, în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263, se preconizează că fiecare angajament va funcționa în continuitate și complementaritate cu PNRR sau cu acordul de parteneriat convenit cu România în cadrul politicii de coeziune europene și va răspunde CSR, precum și uneia sau mai multor priorități comune ale UE.

(38)

În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la patru la șapte ani, astfel cum se propune în plan.

(39)

Pe lângă setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică cu privire la alte investiții menite să răspundă unora dintre provocările identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, inclusiv cele din cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, și să răspundă priorităților comune ale UE.

(40)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul include reforme și investiții menite să sprijine decarbonizarea marilor industrii (siderurgică și chimică), prin electrificarea proceselor de producție și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie sau a combustibililor pe bază de hidrogen din surse regenerabile. Bugetul total al schemei este de 1 miliard EUR, plățile urmând să fie efectuate în perioada 2025-2031. Finanțarea acestei scheme urmează a se realiza prin vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (certificate CO2). Planul include, de asemenea, un program de investiții pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații (2,3 miliarde EUR) și a infrastructurii de desecare-drenaj (34 de milioane EUR). Aceste măsuri vor contribui la punerea în aplicare a CSR emise în 2022 și 2023 legate de necesitatea de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a accelera tranziția energetică, prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile și prin îmbunătățirea capacității rețelelor de așa manieră încât să permită integrarea pe piață a noilor capacități. Planul nu include o descriere a aspectelor legate de echitatea tranziției verzi și a celei digitale.

(41)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include o nouă schemă de ajutor de stat pentru realizarea de investiții menite să sprijine dezvoltarea regională, prin proiecte de investiții de mare anvergură orientate spre sectoare de activitate de vârf și care să sprijine diversificarea activităților economice în regiunile cel mai puțin favorizate. Bugetul total alocat este de 450 de milioane EUR. Planul include totodată o schemă de ajutor de stat pentru investițiile strategice, cu acordarea de facilități sub formă de granturi, facilități fiscale și măsuri de simplificare administrativă (scurtarea termenelor pentru obținerea avizelor necesare, atribuirea directă de terenuri pentru implementarea investițiilor din domeniul public sau privat deținut de stat/autorități publice locale, asigurarea infrastructurii de transport și a utilităților necesare în vederea investițiilor). Bugetul total al schemei este de 1 miliard EUR, plățile urmând să fie efectuate în perioada 2025-2031. Sectoarele care vor putea beneficia de această schemă sunt: industria alimentară, industria chimică, industria farmaceutică, industria metalurgică, industria de apărare, industria construcțiilor metalice, construcția utilajelor și instalațiilor, fabricarea mașinilor și echipamentelor, echipamentele electrice. Aceste măsuri vor contribui la punerea în aplicare a CSR din 2020 privind asigurarea de sprijin sub formă de lichidități pentru economie, în beneficiul întreprinderilor.

(42)

În ceea ce privește prioritatea comună referitoare la securitatea energetică, planul menționează participarea României la inițiative transnaționale privind infrastructura de transport energetic ce vizează creșterea securității energetice a Europei, inclusiv Coridorul Sudic, Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) și Coridorul Transbalcanic.

(43)

În ceea ce privește prioritatea comună de consolidare a capabilităților de apărare, planul menționează noi inițiative pentru crearea cadrului juridic general care va reglementa acordarea de facilități pentru investiții cu un impact semnificativ în industria prelucrătoare. Una dintre aceste facilități este o schemă de ajutor de stat care vizează, printre altele, industria de apărare.

(44)

Planul oferă unele informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR-ul României și beneficiile acestora pentru România și subliniază complementaritatea dintre fondurile naționale și cele europene, în special în ceea ce privește proiectele majore de infrastructură și de dezvoltare rurală, precum și faptul că succesul utilizării fondurilor europene depinde de gestionarea eficientă a acestora și a fondurilor alocate prin bugetul general consolidat al României.

(45)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale României legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, planul menționează schema de ajutor pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială prin electrificarea proceselor de producție și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie sau a combustibililor pe bază de hidrogen din surse regenerabile. În ceea ce privește reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul menționează în special necesitatea de a implementa un program de investiții pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, schema de ajutor de stat pentru susținerea proiectelor de investiții din industria prelucrătoare și investiții care să asigure dezvoltarea regională, inclusiv proiecte de investiții de mare anvergură. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, planul menționează necesitatea implementării depline a schemei de ajutor de stat pentru investițiile strategice, cu acordarea de facilități sub formă de granturi, facilități fiscale și alte forme de sprijin, prin care se va sprijini, printre altele, și sectorul apărării.

(46)

În ansamblu, Comisia consideră că planul României îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(47)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al României și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(48)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(49)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(50)

Consiliul se așteaptă ca România să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(51)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(52)

Consiliul aprobă setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de România în planul său pe termen mediu, care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, și salută eforturile de cuantificare a impactului asupra creșterii și sustenabilității bugetare. Consiliul este de acord cu Comisia că setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de România justifică o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică îndeplinirea, în ansamblu, a criteriilor prevăzute la articolul 14, ținând seama, de asemenea, de dispoziția tranzitorie de la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263, prin setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică faptul că se preconizează că angajamentele în materie de reformă și investiții vor îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei într-un mod durabil și vor sprijini sustenabilitatea bugetară. Consiliul recomandă României să implementeze pe deplin setul de angajamente în materie de reforme și investiții pentru a păstra prelungirea perioadei de ajustare.

(53)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, pe lângă evaluarea setului de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(54)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale României privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european, precum și în privința implementării setului de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare.

(55)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande României traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani.

1.

2.