<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.7-->
  <head>
    <title>2022-02-202202C124202002900-00-TRA-DOC-RO-CONCL-C-0290-20-202108454-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="8/03/2022 09:53:53" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="CNC" name="TypeDoc"/>
    <meta content="UDQviycwgCd/cIB1vOG0c5PJp5ciGmMY98kLt4/mSJ5TbfGFf49htRg57iahmPMAQs5e5G3X+qsTC6j/hju+zGInsQE0SkIsVmyl8X898jzW+1bzU+sm7+kiERrTn992LhoNL3jzcDPUFAmkyOd5PbAyiB/USq0gfzpC1cDNtXM=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="dcu" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="0290" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2020" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="dcu" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="CNC_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 16/09/2021 10:13:50" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="6b090f9bfd5745979bb3728b726d127f" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0290" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="RP" name="NatureAff"/>
    <meta content="RP" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId25" style="first"/>
      <div id="rId21" style="even">Concluziile domnului Pitruzzella – Cauza C‑290/20</div>
      <div id="rId22" style="default">Latvijas Gāze</div>
    </div>
    <p class="C36Centre" id="para-1" title="page-1">
      CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
    </p>
    <p class="C36Centre" id="para-2" title="page-1">
      DOMNUL GIOVANNI PITRUZZELLA
    </p>
    <p class="C36Centre" id="para-3" title="page-1">
      prezentate la 6 octombrie 2021 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">1</a>
</span>)
      
    </p>
    <p class="C38Centregrasgrandespacement" id="para-4" title="page-1">
      Cauza C‑290/20
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-5" title="page-1">
      AS „Latvijas Gāze”
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-6" title="page-1">
      cu participarea:
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-7" title="page-1">
      Latvijas Republikas Saeima,
    </p>
    <p class="C37Centregras" id="para-8" title="page-1">
      Sabiedrisko pakalpojumu regulēšanas komisija
    </p>
    <p class="C39Centreespacement" id="para-9" title="page-1">
      [cerere de decizie preliminară formulată de Satversmes tiesa (Curtea Constituțională, Letonia)]
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-10" title="page-1">
      „Cerere de decizie preliminară – Piața internă a gazelor naturale – Sistemul de transport și sistemul de distribuție de gaze naturale – Posibilitatea conectării directe a clienților finali la sistemul de transport de gaze naturale”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a asigura o piață internă eficientă care să permită vânzarea de gaze naturale în condiții egale, fără discriminare, și care să garanteze un acces al terților efectiv și rezonabil din punct de vedere economic la sistemul de gaze naturale, este necesar ca statele membre să adopte o reglementare potrivit căreia orice client final poate alege tipul de sistem (de transport sau de distribuție) la care se va conecta? Conectarea la sistemul de transport de gaze naturale este permisă numai unui client final noncasnic? Directiva 2009/73 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-2" href="#t-2">2</a>
</span>) se opune unei reglementări naționale care permite clienților finali să se conecteze la sistemul de transport?</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acestea sunt în esență întrebările adresate prin cererea de decizie preliminară formulată de Satversmes tiesa (Curtea Constituțională, Letonia), care fac obiectul prezentei cauze și care oferă Curții ocazia de a aprofunda, în raport cu Directiva 2009/73, materia sistemului de transport și a sistemului de distribuție de gaze naturale, în special în ceea ce privește posibilitatea conectării directe a clienților finali la sistemul de transport de gaze naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În prezentele concluzii vom prezenta motivele pentru care considerăm că Directiva 2009/73 prevede obligații pentru statele membre numai în ceea ce privește accesul terților la sistemele de transport și de distribuție a gazelor naturale, lăsând statelor membre posibilitatea de a orienta utilizatorii către un anumit tip de sistem, cu respectarea principiului nediscriminării și pe baza unor considerații obiective, precum siguranța și caracteristicile tehnice ale rețelei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">I.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) predeve:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-18" title="page-3">
      „(2) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într‑un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și‑a exercitat competența. Statele membre își exercită din nou competența în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze să și‑o mai exercite.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-20" title="page-3">
      „(2) Competențele partajate între Uniune și statele membre se aplică în următoarele domenii principale:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-21" title="page-4">
      (a) piața internă;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-22" title="page-4">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-23" title="page-4">
      (i) energia;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-24" title="page-4">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit considerentelor (1), (3), (6), (8) și (48) ale Directivei 2009/73/CE:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-26" title="page-4">
      „(1) Piața internă a gazelor naturale, care a fost implementată treptat în întreaga Comunitate începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilități reale de alegere, precum și noi oportunități de afaceri și un comerț transfrontalier mai intens, pentru a asigura obținerea de progrese în materie de eficiență, prețuri competitive și îmbunătățirea calității serviciilor, precum și pentru a contribui la siguranța alimentării și la dezvoltarea durabilă.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-27" title="page-4">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-28" title="page-4">
      (3) Libertățile pe care tratatul le garantează cetățenilor Uniunii – printre altele, libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii – pot fi efective numai în cadrul unei piețe deschise în totalitate, care permite tuturor consumatorilor să își aleagă liber furnizorii și tuturor furnizorilor să își livreze liber produsele clienților.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-29" title="page-4">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-30" title="page-4">
      (6) Fără o separare efectivă a rețelelor de activitățile de producere și de furnizare («separare efectivă»), există riscul discriminării, nu doar în ceea ce privește exploatarea rețelei, ci și în privința stimulării întreprinderilor integrate vertical de a investi în mod corespunzător în propriile rețele.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-31" title="page-4">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-32" title="page-5">
      (8) Separarea efectivă poate fi asigurată doar prin eliminarea stimulării întreprinderilor integrate vertical de a exercita o discriminare asupra concurenților în ceea ce privește accesul la rețea și investițiile. Separarea proprietății, care implică desemnarea proprietarului rețelei ca operator de sistem și independența sa față de orice interese legate de furnizare și producere, reprezintă cu certitudine o modalitate eficace și sigură de soluționare a conflictului inerent de interese și de a garanta siguranța alimentării. Din acest motiv, în Rezoluția sa din 10 iulie 2007 referitoare la perspectivele privind piețele interne ale gazelor naturale și ale energiei electrice, Parlamentul European a considerat separarea proprietății la nivelul transportului ca fiind instrumentul cel mai eficient de promovare a investițiilor în infrastructuri, într‑un mod nediscriminatoriu, precum și a unui acces echitabil la rețea pentru noii operatori și a transparenței pieței. În cadrul separării proprietății, statelor membre ar trebui să li se solicite să garanteze că aceeași persoană sau aceleași persoane nu are (au) dreptul de a exercita controlul asupra unei întreprinderi de producție sau de furnizare și, în același timp, de a exercita controlul sau vreun drept asupra unui operator de transport și de sistem sau asupra vreunui sistem de transport. În mod reciproc, controlul asupra unui sistem de transport sau unui operator de transport și de sistem ar trebui să excludă posibilitatea exercitării controlului sau a unui drept asupra unei întreprinderi de producție sau de furnizare. Cu respectarea acestor limite, o întreprindere de producție sau de furnizare ar trebui să poată avea un pachet minoritar de acțiuni în cadrul unui operator de transport și de sistem sau al unui sistem de transport.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-33" title="page-5">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-34" title="page-5">
      (48) Interesele consumatorilor ar trebui să se afle în centrul prezentei directive, iar calitatea serviciilor ar trebui să reprezinte una dintre principalele responsabilități ale întreprinderilor din sectorul gazelor naturale. Drepturile actuale ale consumatorilor trebuie să fie consolidate și garantate și ar trebui să includă o mai mare transparență. Protecția consumatorilor ar trebui să garanteze că toți consumatorii din spațiul comunitar extins beneficiază de o piață competitivă. Respectarea drepturilor consumatorilor ar trebui asigurată de statele membre sau, atunci când un stat membru a stabilit astfel, de autoritățile de reglementare.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 2 din Directiva 2009/73:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-36" title="page-5">
      „În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-37" title="page-5">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-38" title="page-5">
      3. «transport» înseamnă transportul gazelor naturale printr‑o rețea care constă în principal din conducte de înaltă presiune, alta decât o rețea de conducte de alimentare din amonte și decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuția de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienților, dar fără a include furnizarea;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-39" title="page-5">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-40" title="page-5">
      5. «distribuție» înseamnă transportul gazelor naturale prin rețelele locale sau regionale de conducte de alimentare, pentru a fi furnizate clienților, dar neincluzând furnizarea;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-41" title="page-5">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-42" title="page-5">
      24. «client» înseamnă clientul angro și final de gaze naturale sau o întreprindere din sectorul gazelor naturale care cumpără gaze naturale;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-43" title="page-5">
      25. «client casnic» înseamnă clientul care cumpără gaze naturale pentru propriul consum casnic;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-44" title="page-6">
      26. «client noncasnic» înseamnă clientul care cumpără gaze naturale care nu sunt destinate propriului consum casnic;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-45" title="page-6">
      27. «client final» înseamnă clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-46" title="page-6">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 9 din Directiva 2009/73, intitulat „Separarea sistemelor de transport și a operatorilor de transport și de sistem”:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-48" title="page-6">
      „(1) Statele membre se asigură că de la 3 martie 2012:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-49" title="page-6">
      (a) toate întreprinderile care dețin în proprietate sisteme de transport acționează ca operatori de transport și de sistem;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-50" title="page-6">
      (b) aceeași persoană sau aceleași persoane nu au dreptul:
    </p>
    <p class="C11Marge1avecretrait" id="para-51" title="page-6">
      (i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unei întreprinderi care desfășoară oricare dintre activitățile de producție sau de furnizare și să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator de transport și de sistem sau asupra unui sistem de transport; sau
    </p>
    <p class="C11Marge1avecretrait" id="para-52" title="page-6">
      (ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator de transport și de sistem sau asupra unui sistem de transport și să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfășoară oricare dintre activitățile de producție sau de furnizare;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-53" title="page-6">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-54" title="page-6">
      (8) În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparține unei întreprinderi integrate vertical, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1). În acest caz, statele membre vizate:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-55" title="page-6">
      (a) fie desemnează un operator independent în conformitate cu articolul 14,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-56" title="page-6">
      (b) fie respectă dispozițiile capitolului IV.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 23 din această directivă, intitulat „Competențele decizionale privind racordarea instalațiilor de înmagazinare, a instalațiilor de regazeificare a GNL și a clienților industriali la sistemul de transport”, prevede următoarele:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-58" title="page-6">
      „(1) Operatorii de transport și de sistem stabilesc și publică proceduri și tarife transparente și eficiente pentru o conectare nediscriminatorie a instalațiilor de înmagazinare, a instalațiilor de regazeificare a GNL și a clienților industriali la sistemul de transport. Procedurile respective sunt supuse aprobării autorității de reglementare.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-59" title="page-7">
      (2) Operatorilor de transport și de sistem nu li se permite să refuze conectarea unei noi instalații de înmagazinare, a unei instalații de regazeificare a GNL sau a unui client industrial prin invocarea unor viitoare limitări posibile ale capacităților de rețea disponibile sau a costurilor suplimentare ocazionate de creșterea necesară a capacității. Operatorul de transport și de sistem este obligat să asigure o capacitate de intrare și de ieșire suficiente pentru noua conectare.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 32 din aceeași directivă, intitulat „Accesul terților”, prevede la alineatul (1) următoarele:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-61" title="page-7">
      „Statele membre asigură punerea în aplicare a unui sistem de acces al terților la sistemul de transport și de distribuție și la instalațiile de GNL, pentru toți clienții eligibili, inclusiv întreprinderile de furnizare. Acest sistem, bazat pe tarife publicate, trebuie aplicat în mod obiectiv și fără discriminare între utilizatorii rețelei. Statele membre trebuie să se asigure că aceste tarife sau metodologiile care stau la baza calculării lor sunt aprobate, înainte de intrarea lor în vigoare în conformitate cu articolul 41, de o autoritate de reglementare menționată la articolul 39 alineatul (1) și că aceste tarife și metodele de calcul, în cazul în care se aprobă numai metodele de calcul, sunt publicate înainte de intrarea lor în vigoare.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul leton</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Enerģētikas likums (Legea letonă a energiei din 3 septembrie 1998, Latvijas Vēstnesis, 1998, nr. 273/275), articolul 841 alineatul 1.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">II.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Situația de fapt, procedura principală și întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">AS „Latvijas Gāze” (denumită în continuare „reclamanta din litigiul principal”) este o societate din sectorul gazelor naturale integrată vertical care este angajată în transportul, distribuția, comercializarea, cumpărarea și înmagazinarea gazelor naturale în Letonia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Înainte de procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale în Letonia, și anume până la 3 aprilie 2017, reclamanta din litigiul principal era singura societate din sectorul gazelor naturale prezentă pe piața letonă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Ulterior datei menționate, prin separare de reclamanta din litigiul principal, a fost creată societatea pe acțiuni Conexus Baltic Grid, căreia i‑au fost transferate infrastructura națională de transport al gazelor naturale și sistemul unic de transport al gazelor naturale. Reclamanta din litigiul principal nu este acționar al acestei societăți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În calitate de filială distinctă de reclamanta din litigiul principal, a fost înființată societatea pe acțiuni Gaso, care prestează, în temeiul unei licențe, servicii de distribuție a gazelor naturale pe teritoriul Letoniei. Reclamanta din litigiul principal este acționarul unic al acestei societăți și, conform licenței, societatea pe acțiuni Gaso este singurul operator de distribuție a gazelor naturale din Letonia care garantează furnizarea de gaze naturale din sistemul de transport către consumatorii finali.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În dreptul leton, articolul 841 alineatul 1 din Enerģētikas likums (Legea energiei) a fost introdus în această lege prin modificările aduse în anul 2016, necesare printre altele pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei 2009/73 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această dispoziție legislativă din dreptul leton prevede că Comisia de Reglementare a Serviciilor Publice (denumită în continuare „autoritatea de reglementare letonă”), și anume autoritatea de reglementare letonă în sensul Directivei 2009/73, adoptă normele privind conectarea sistemului de transport și a sistemului de distribuție a gazelor naturale stabilite de operatorul de transport și de sistem și de operatorul de distribuție a gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 18 aprilie 2019, autoritatea de reglementare letonă a adoptat Decizia nr. 1/7 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-3" href="#t-3">3</a>
</span>), care prevede printre altele că orice utilizator de gaze naturale se poate conecta la sistemul de transport al gazelor naturale, fără intermedierea unui operator de distribuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit reclamantei din litigiul principal, autoritatea de reglementare letonă nu este abilitată să adopte o astfel de decizie care să permită oricărui utilizator final de gaze naturale să se deconecteze de la sistemul de distribuție a gazelor naturale și să se conecteze direct la sistemul de transport al gazelor naturale. Reclamanta din litigiul principal susține că utilizatorul final trebuie să se conecteze la rețeaua de gaze naturale prin intermediul sistemului de distribuție a gazelor naturale, care este exploatat de operatorul de distribuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Autoritatea de reglementare letonă, în schimb, consideră că statele membre trebuie să garanteze conectarea nediscriminatorie a instalațiilor clienților la sistemul de transport al gazelor naturale. Potrivit autorității de reglementare letone, nici normele naționale, nici Directiva 2009/73 nu prevăd posibilitatea de a limita dreptul clienților de gaze naturale de a se conecta direct la sistemul de transport al gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În considerarea unor posibile pierderi financiare și a pretinsei încălcări a drepturilor care decurg din licență, reclamanta din litigiul principal a introdus la Satversmes tiesa (Curtea Constituțională) o acțiune în neconstituționalitate, susținând, pe de o parte, că Decizia nr. 1/7 ar fi contrară Constituției Republicii Letonia și Enerģētikas likums (Legea energiei) și, pe de altă parte, că articolul 841 alineatul 1 din Enerģētikas likums (Legea energiei) ar fi el însuși contrar Constituției. În cadrul aceleiași acțiuni, reclamanta din litigiul principal a invocat de asemenea încălcarea dispozițiilor de drept al Uniunii în materie de energie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, Satversmes tiesa (Curtea Constituțională) a suspendat judecarea cauzei și a adresat Curții următoarele întrebări preliminare:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-76" title="page-9">
      „1) Articolul 23 și articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE trebuie interpretate în sensul că statele membre au obligația să adopte o reglementare juridică potrivit căreia, pe de o parte, orice client final poate alege tipul de sistem (de transport sau de distribuție) la care se va conecta și, pe de altă parte, operatorul de sistem are obligația de a‑i permite acestuia să se conecteze la sistemul respectiv?
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-77" title="page-9">
      2) Articolul 23 din Directiva 2009/73/CE trebuie interpretat în sensul că statele membre au obligația de a adopta o reglementare juridică în temeiul căreia să se permită conectarea la sistemul de transport al gazelor naturale doar clienților finali noncasnici (cu alte cuvinte doar clienților industriali)?
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-78" title="page-9">
      3) Articolul 23 din Directiva 2009/73/CE, în special noțiunea de «client industrial nou», trebuie interpretat în sensul că acest articol stabilește obligația statelor membre de a adopta o reglementare juridică în temeiul căreia să se permită conectarea la sistemul de transport al gazelor naturale doar clienților finali noncasnici (cu alte cuvinte doar clienților industriali) care nu au fost conectați anterior la sistemul de distribuție?
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-79" title="page-9">
      4) Articolul 2 punctul 3 și articolul 23 din Directiva 2009/73/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări juridice a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul gazelor naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a clientului final?”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">III.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Analiză juridică</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Obiectivele (comune) ale Directivelor 2009/73 și 2009/72, care cuprind dispoziții pentru piața internă a gazelor naturale și a energiei electrice</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Directiva 2009/72 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și Directiva 2009/73 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale fac parte din așa‑numitul „cel de al treilea pachet privind energia” și au drept obiectiv comun asigurarea creării unei piețe interne eficiente, pentru a permite vânzarea de energie electrică și de gaze naturale în Uniunea Europeană în condiții egale, fără discriminare și fără restricții, și pentru a garanta un acces efectiv și rezonabil din punct de vedere economic la sistemul de energie electrică și la sistemul de gaze naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Piața internă a gazelor naturale este organizată în mod similar cu cea a energiei electrice și, în consecință, dispozițiile relevante ale acestor două directive au un conținut analog. Prin urmare, jurisprudența Curții cu privire la interpretarea Directivei 2009/72 în materie de energie electrică, în măsura în care interpretează dispoziții cu conținut analog, este, în opinia noastră, aplicabilă interpretării dispozițiilor Directivei 2009/73 și, așadar, pieței gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din considerentele (1), (3), (6) și (8) ale Directivei 2009/73 reiese că piața internă a gazelor naturale a Uniunii Europene are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilități reale de alegere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Referitor la acest aspect, considerăm că este necesară o clarificare prealabilă cu privire la conținutul expresiei „posibilitate de alegere” a consumatorilor din Uniune, care va fi utilă pentru analiza ce urmează. Pe de o parte, directiva prevede un drept general de „acces” la sistemul de gaze naturale, înțeles ca dreptul la alimentarea cu gaze naturale, care include calitatea, regularitatea și costurile serviciului. Pe de altă parte, directiva garantează „conectarea”, înțeleasă în sens tehnic și în sensul că se referă la racordarea fizică la sistem (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-4" href="#t-4">4</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest context, consumatorii – indiferent dacă sunt persoane fizice sau întreprinderi – își exercită dreptul de acces la sistemul de gaze naturale prin intermediul unui furnizor pe care consumatorii respectivi trebuie să îl poată alege în mod liber. În acest scop, furnizorilor în cauză trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea acces liber la sistemul de gaze naturale (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-5" href="#t-5">5</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De aici rezultă, aspect pe care îl vom aprofunda ulterior în cadrul analizei întrebărilor preliminare, că nu există o suprapunere deplină între „dreptul de acces” și „dreptul de conectare”: cel dintâi nu permite limitări – cu excepția derogărilor prevăzute de această directivă – și este atribuit deplin și exclusiv fiecărui consumator din Uniunea Europeană, iar al doilea, dat fiind că privește modalitatea tehnică de racordare la sistem, beneficiază de o reglementare punctuală în dreptul Uniunii și în dreptul statelor membre, reglementare care poate varia în funcție de situații tehnice și de obiective de politică energetică de la un stat membru la altul, evident cu respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2009/73, în statele membre nu exista nicio reglementare care să asigure accesul nediscriminatoriu la sistem și nici un nivel de control din partea autorităților naționale de reglementare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">După intrarea în vigoare a Directivei 2009/73, dreptul Uniunii, deși, după cum vom arăta, lasă statelor membre posibilitatea de a alege între diferite modele, impune separarea sistemelor de transport și de distribuție de activitățile de producție și de furnizare. Astfel, fără o separare efectivă între sistemele de transport și de distribuție și activitățile de producție și de furnizare, există riscul discriminării în exploatarea sistemului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește discriminarea, aceasta poate apărea, de exemplu, atunci când un operator economic integrat vertical desfășoară în același timp activități de producție sau de furnizare de gaze naturale și gestionează un sistem de transport și de distribuție de gaze naturale. În acest caz, este posibil ca operatorul economic integrat vertical să nu aibă niciun interes în a garanta concurenților potențiali de pe piața producției sau a furnizării gazelor naturale accesul la sistemele de transport și de distribuție a gazelor naturale pe care le exploatează.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aceasta ar îngreuna exercitarea libertăților garantate de tratate prin faptul că nu ar permite tuturor consumatorilor să își aleagă liber furnizorul și tuturor furnizorilor să își aprovizioneze liber clienții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest context, obiectivul Directivei 2009/73 este de a garanta utilizatorilor de gaze naturale dreptul de acces la sistemul de gaze naturale, lăsând statelor membre posibilitatea de a decide cu privire la tipul de sistem la care se va face apoi conectarea.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cele trei modele de separare și situația actuală din Letonia</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Noile dispoziții ale Directivei privind gazele naturale au introdus o separare structurală a activităților de transport („transmission”) de producția și de furnizarea („supply”) gazelor naturale. Aceste dispoziții au drept scop, după cum s‑a arătat mai sus, să elimine orice conflict de interese și să asigure că operatorul de transport și de sistem („transmission system operator”, „TSO”) de gaze naturale ia decizii în mod independent și că nu tratează în mod discriminatoriu utilizatorii rețelei (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-6" href="#t-6">6</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 9 din Directiva 2009/73, statele membre pot alege între trei modele de separare a sistemelor de transport și a operatorilor de transport și de sistem (față de structurile de producție și de furnizare):</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">separarea proprietății („ownership unbundling”) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-7" href="#t-7">7</a>
</span>);</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">operator de sistem independent („independent system operator”, „ISO”) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-8" href="#t-8">8</a>
</span>);</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">operator de transport independent („independent transmission operator”, „ITO”) (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-9" href="#t-9">9</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, în cererea de decizie preliminară nu se precizează în mod expres modelul ales de Letonia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, din informațiile de care dispunem (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-10" href="#t-10">10</a>
</span>) ar reieși că Letonia a optat pentru primul model, și anume separarea proprietății. Deja în Avizul Comisiei Europene din 25 iulie 2018 Latvia – Certifications of JSC Conexus Baltic Grid (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-11" href="#t-11">11</a>
</span>) se menționa că Conexus a prezentat o cerere prin care solicita certificarea modelului separării proprietății (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-12" href="#t-12">12</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin adoptarea acestui model, toate întreprinderile care dețin în proprietate sisteme de transport acționează ca operatori de transport și de sistem. Prin urmare, ele nu pot exercita în același timp un control sau vreun drept de vot cu privire la activitățile de producție sau de furnizare. Evident, asemenea întreprinderi nu pot controla activitățile de producție sau de furnizare și, în același timp, să exercite un control sau vreun drept de vot cu privire la operatorul de transport și de sistem (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-13" href="#t-13">13</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Precizând măsurile care fuseseră luate în urma avizului menționat, guvernul leton și Comisia Europeană asigură că autoritatea de reglementare letonă a adoptat o decizie prin care se constată că au fost îndeplinite condițiile de certificare a Conexus Baltic Grid în temeiul separării proprietății (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-14" href="#t-14">14</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">C.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrebările preliminare pot fi rezumate astfel: în primul rând, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 23 și articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 trebuie interpretate în sensul că impun o reglementare națională precum Decizia nr. 1/7, care, pe de o parte, permite oricărui client final să aleagă tipul de sistem (de transport sau de distribuție) la care se va conecta și, pe de altă parte, obligă operatorul de sistem să conecteze orice client la sistemul respectiv (prima întrebare). În al doilea rând, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 23 din Directiva 2009/73 trebuie interpretat în sensul că reglementarea națională trebuie să permită conectarea la sistemul de transport al gazelor naturale doar anumitor categorii de clienți (a doua și a treia întrebare). În al treilea rând și în cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 2 punctul 3 și articolul 23 din această directivă trebuie interpretate în sensul că se opun unei asemenea reglementări naționale (a patra întrebare).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe scurt, articolul 2 punctul 3 din Directiva 2009/73 definește noțiunea de „transport” ca fiind transportul gazelor naturale printr‑o rețea, alta decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuția de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienților, dar fără a include furnizarea.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În schimb, articolul 23 din Directiva 2009/73 reglementează conectarea clienților industriali la sistemul de transport, prevăzând că operatorilor de transport și de sistem nu li se permite să refuze conectarea unui client industrial nou prin invocarea unor viitoare limitări posibile ale capacităților de rețea disponibile sau a costurilor suplimentare ocazionate de creșterea necesară a capacității.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 prevede că statele membre asigură punerea în aplicare a unui sistem de acces al terților la sistemul de transport și de distribuție, pentru toți clienții eligibili, inclusiv pentru întreprinderile de furnizare. Acest sistem, bazat pe tarife publicate, trebuie aplicat în mod obiectiv și fără discriminare între utilizatorii rețelei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Observații introductive și poziția părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu titlu introductiv, trebuie să se observe că, astfel cum au arătat reclamanta din litigiul principal, autoritatea de reglementare letonă, Comisia, guvernul finlandez și guvernul polonez (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-15" href="#t-15">15</a>
</span>), faptul că articolul 23 este cuprins în capitolul IV din Directiva 2009/73, intitulat „Operatorul de transport independent”, este suficient pentru a considera că dispozițiile acestui articol sunt aplicabile numai în ipoteza în care un stat membru a optat pentru al treilea model de separare, și anume operatorul de transport independent.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această interpretare ar fi confirmată de considerentul (16) al Directivei 2009/73, potrivit căruia eficacitatea deplină a soluțiilor privind înființarea de operatori de sistem independenți (al doilea model) sau de operatori de transport independenți (al treilea model) ar trebui să fie asigurată prin intermediul unor „norme suplimentare specifice”. Asemenea norme ar fi prevăzute la articolul 9 alineatul (8) litera (b) din Directiva 2009/73, care face trimitere în mod expres la dispozițiile capitolului IV. Această abordare reflectă natura primului model de separare, care, prevăzând o separare structurală a activităților de transport de activitățile de producție sau de furnizare, necesită mai puține controale decât celelalte două modele de separare și prevede mai puține sarcini atât pentru operatorii de transport și de sistem, cât și pentru autoritățile naționale de reglementare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, Curtea a avut deja ocazia să statueze că „normele suplimentare specifice” nu se aplică atunci când statul membru alege primul model de separare (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-16" href="#t-16">16</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De asemenea, astfel cum afirmă Comisia în nota sa interpretativă (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-17" href="#t-17">17</a>
</span>), odată ce statul membru a ales un anumit model de separare, toate criteriile modelului selectat trebuie să fie îndeplinite. Nu este permisă suprapunerea unor criterii care țin de modele diferite pentru a crea un nou model de separare, care nu este prevăzut de directivă. Singura derogare este prevăzută la articolul 9 alineatul (9), care prevede că un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1) al articolului 9 (primul model de separare) numai în ipoteza în care sistemul de transport aparține unei întreprinderi integrate vertical și sunt în vigoare măsuri care garantează o independență mai efectivă a operatorului de transport și de sistem decât dispozițiile specifice ale capitolului IV (articolele 17-23), care se aplică celui de al treilea model de separare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere toate considerațiile care precedă, apreciem că este corectă opțiunea de interpretare propusă în observațiile prezentate de cea mai mare parte a părților care au intervenit în procedură (reclamanta din litigiul principal, autoritatea de reglementare letonă, Comisia, guvernul finlandez și guvernul polonez), potrivit căreia articolul 23 nu ar fi aplicabil situației în discuție în litigiul principal, întrucât Letonia ar fi ales primul model de separare, și anume separarea proprietății, căruia i se aplică exclusiv dispozițiile articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2009/73.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În orice caz, considerăm că este utilă interpretarea dispozițiilor în discuție, inclusiv a articolului 23, dat fiind că se observă abordări divergente de către părțile în litigiu în ceea ce privește acest aspect.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de o parte, potrivit reclamantei din litigiul principal, legiuitorul Uniunii ar fi prevăzut că un consumator de gaze naturale are un drept de acces la rețea, dar nu ar fi intenționat în niciun caz să permită clientului final să aleagă el însuși tipul de conectare la rețeaua de gaze naturale, eludând astfel sistemul de distribuție a gazelor naturale și operatorul acestuia. Totuși, în cazul în care operatorul de distribuție nu este în măsură să furnizeze servicii de distribuție a gazelor naturale din motive tehnice sau de altă natură ori din orice alt motiv obiectiv, normele naționale ale unui stat membru pot prevedea de asemenea posibilitatea clienților de a se conecta direct la operatorul de transport și de sistem.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, articolul 23 din Directiva 2009/73 s‑ar aplica doar unui grup specific de consumatori de gaze naturale, „clienții industriali noi”, și anume clienții industriali care nu au fost racordați anterior la sistemul de alimentare cu gaze naturale în ansamblu, nici la sistemul de transport, nici la sistemul de distribuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Guvernul polonez și Comisia consideră că nu există o obligație a statelor membre de a garanta conectarea oricărui utilizator. Totuși, în principiu, statelor membre nu le‑ar fi interzisă posibilitatea de a adopta dispoziții naționale care să permită clienților finali să se conecteze la sistemele de transport sau de distribuție pe baza unui criteriu obiectiv, cum ar fi, de exemplu, capacitatea de racordare. Limitarea la anumite categorii de consumatori a posibilității de a se conecta la sistemul de transport nu ar fi contrară obligației de nediscriminare, întrucât o astfel de derogare ar fi justificată de norme tehnice de siguranță obiective.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest sens, autoritatea de reglementare letonă amintește că costurile de conectare pe care clientul final respectiv trebuie să le suporte pentru a se conecta la sistemul de transport ar putea fi semnificativ mai ridicate decât cele care trebuie suportate pentru conectarea la sistemul de distribuție. Prin urmare, nimic nu justifică impunerea unor restricții în privința conectării clienților finali la sistemul de transport, de exemplu cea a clienților casnici, întrucât costurile de racordare sunt disproporționate în raport cu beneficiile pentru un asemenea client final. Cu alte cuvinte, clientul final poate să nu aibă motive să se conecteze la sistemul de transport în cazul în care sistemul de distribuție îi poate furniza un volum și o presiune suficiente de gaze naturale, în plus la costuri considerabil mai mici.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acord cu Comisia, autoritatea de reglementare letonă consideră că condițiile de funcționare sigură a sistemelor de transport și de distribuție și caracteristicile tehnice ale unei rețele de conducte sunt criterii obiective care trebuie luate în considerare pentru orientarea clienților către un anumit tip de sistem.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, guvernul leton susține că articolul 23 din Directiva 2009/73 prevede că consumatorii de gaze naturale au dreptul de a fi alimentați cu gaze naturale nu numai prin sistemul de distribuție, ci și prin sistemul de transport al gazelor naturale. În consecință, împărțirea consumatorilor de gaze naturale în categorii ar fi contrară principiului nediscriminării enunțat în directivă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima întrebare preliminară</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primei întrebări, instanța națională solicită să se stabilească dacă articolul 23 și articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 trebuie interpretate în sensul că statele membre au obligația să adopte o reglementare potrivit căreia, pe de o parte, orice client final poate alege tipul de sistem (de transport sau de distribuție) la care se va conecta și, pe de altă parte, operatorul de sistem are obligația de a‑i permite acestuia să se conecteze la sistemul ales.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a răspunde la prima întrebare preliminară, trebuie să revenim la distincția între acces și conectare, la care ne‑am referit deja la punctul consacrat obiectivelor Directivei 2009/73. Astfel, această distincție este utilă pentru a înțelege, pe de o parte, domeniul de aplicare al principiului accesului terților recunoscut la articolul 32 alineatul (1) și, pe de altă parte, noțiunea de conectare a clienților industriali la sistemul de transport prevăzută la articolul 23 din Directiva 2009/73.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">După cum s‑a arătat anterior, prin termenul „acces” se înțelege dreptul de a utiliza sistemul de gaze naturale. În schimb, termenul „conectare” corespunde racordării fizice la rețea.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această interpretare este confirmată de jurisprudența Curții, care, în Hotărârea Sabatauskas (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-18" href="#t-18">18</a>
</span>), a avut ocazia să se pronunțe cu privire la principiul accesului terților la piața internă a energiei electrice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Curtea a statuat că articolul 20 din Directiva 2003/54 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-19" href="#t-19">19</a>
</span>) trebuie interpretat în sensul că definește obligațiile statelor membre numai în ceea ce privește accesul, iar nu racordarea terților la rețelele de transport și de distribuție de energie electrică și că nu prevede că sistemul de acces la rețele pe care statele membre sunt obligate să îl pună în aplicare trebuie să permită consumatorului eligibil să aleagă în mod discreționar tipul de rețea la care dorește să se racordeze. Așadar, deși a recunoscut puterea de apreciere a statelor membre pentru orientarea utilizatorilor rețelei către un anumit tip de sistem, Curtea a subliniat că aceasta ar trebui să se facă pe baze nediscriminatorii și potrivit unor considerații obiective.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În măsura în care piața internă a gazelor naturale este organizată în mod similar cu cea a energiei electrice, iar articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 este formulat în termeni în esență identici cu cei ai articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2003/54, s‑ar putea concluziona că articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 definește obligațiile statelor membre numai în ceea ce privește accesul, iar nu și conectarea terților la sistemele de transport și de distribuție a gazelor naturale și că nu prevede că sistemul de acces la rețele pe care statele membre sunt obligate să îl pună în aplicare trebuie să permită clientului final să aleagă în mod discreționar tipul de sistem la care se va conecta. Ceea ce interesează este ca puterea de apreciere a statelor membre pentru orientarea utilizatorilor către un anumit tip de sistem să fie exercitată pe baze nediscriminatorii și potrivit unor considerații obiective.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Faptul că legiuitorul Uniunii a dorit să definească obligațiile statelor membre numai în ceea ce privește accesul terților, iar nu în ceea ce privește conectarea este confirmat ulterior de conținutul articolelor 35 și 36 din Directiva 2009/73, ale căror dispoziții prevăd cazurile exhaustive în care întreprinderile din sectorul gazelor naturale pot refuza accesul terților la sistem.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, directiva caută să realizeze un echilibru între două interese: cel de a se recunoaște un acces liber la sistem și cel de a se urmări o politică eficientă în domeniul energiei. Așadar, pe de o parte, necesitatea de a pune pe deplin în aplicare principiul nediscriminării în ceea ce privește accesul terților și, pe de altă parte, necesitatea de a prevedea derogări de la acest principiu în anumite ipoteze, cum ar fi, de exemplu, cazul în care este construită o nouă infrastructură.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rațiunea care stă la baza principiului accesului terților în sectorul gazelor naturale prevede că concurenților potențiali trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea acces la rețele principale atunci când nu există alternative rezonabile. Acest principiu se aplică nu numai infrastructurilor existente, ci și celor noi. Aplicarea strictă a principiului în discuție ar putea însă conduce la denaturări: construirea unei noi infrastructuri, în special în sectorul gazelor naturale, presupune costuri considerabile, iar investitorii pretind să li se garanteze că finanțările lor vor putea fi recuperate. Prin urmare, aceștia preferă să încheie contracte care prevăd o utilizare exclusivă pe termen lung şi care le garantează venituri importante. Un efect negativ al unor astfel de contracte de exclusivitate constă în împiedicarea accesului pe piață al concurenților potențiali și, prin urmare, în riscul de a denatura concurența normală. În cazul în care însă principiul libertății de acces al terților s‑ar aplica într‑un mod excesiv de strict, inclusiv în ipoteza construirii unor noi infrastructuri, aceasta ar putea descuraja investitorii să finanțeze astfel de proiecte, ceea ce ar avea drept consecință neconsolidarea capacității rețelei de gaze naturale, precum și, pe termen lung, riscul deteriorării întregului sector (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-20" href="#t-20">20</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În lumina acestor considerații, pare evident că principiul nediscriminării referitor la punerea în aplicare a unui sistem de acces al terților la sistemele de transport și de distribuție nu este un principiu absolut. În mod similar, dreptul la conectarea nelimitată la sistemul de transport poate avea consecințe negative asupra piețelor energiei și, în final, poate aduce prejudicii consumatorilor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum se arată în Concluziile (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-21" href="#t-21">21</a>
</span>) prezentate în cauza Sabatauskas, nu se poate exclude posibilitatea ca un client să fie conectat direct la sistemul de transport. Totuși, o asemenea posibilitate trebuie să fie limitată potrivit unor criterii obiective, cum ar fi cantitățile și caracteristicile de consum.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În favoarea instituirii unei astfel de limitări pledează motive de interes general: interzicerea conectării micilor consumatori la sistemul de transport ar putea fi justificată de cerința de a optimiza funcționarea sistemului de transport și de distribuție. Conectarea la sistemul de transport a unui număr important de mici consumatori, prin multiplicarea punctelor de ieșire, ar putea avea un impact negativ asupra siguranței și a fiabilității funcționării sistemului. În schimb, o asemenea limitare ar avea ca efect reducerea numărului de puncte de ieșire din sistemul de transport și creșterea gradului de utilizare a infrastructurilor de distribuție existente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, sistemele de distribuție ar putea să nu aibă o capacitate tehnică suficientă pentru a susține cererea de cantități importante de gaze naturale din partea marilor consumatori, care ar avea nevoie să fie conectați direct la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Preocupările reclamantei din litigiul principal, potrivit căreia reglementarea națională ar permite conectarea directă a oricărui client la sistemul de transport al gazelor naturale, nu sunt însă pe deplin justificate. Astfel cum subliniază Comisia (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-22" href="#t-22">22</a>
</span>), dacă se ține seama de cerințele tehnice prevăzute chiar de Decizia nr. 1/7, conectarea la sistemul de transport poate fi efectuată în realitate doar pentru o categorie limitată de clienți finali.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Va reveni, în orice caz, instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă dreptul de a se conecta direct la sistemul de transport trebuie limitat din motive care țin de politica energetică sau de securitate (în scopul optimizării utilizării rețelei), din motive tehnice (ținând seama în special de constrângerile legate de presiunea gazelor) și din motive care privesc eficiența sistemului (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-23" href="#t-23">23</a>
</span>).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">71.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Asemenea reguli de conectare favorizează concurența pe piața furnizării de gaze naturale, întrucât permit clienților să aleagă tipul de conectare în funcție de capacitatea, de nevoile și de constrângerile lor. În acest mod, operatorii de sistem sunt determinați să îmbunătățească eficiența și să crească performanțele instalațiilor lor pentru a‑și face serviciile mai atractive pentru clienți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">72.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, trebuie să se răspundă instanței de trimitere că articolul 23 și articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 nu trebuie interpretate în sensul că statele membre au obligația să adopte o reglementare potrivit căreia orice client final poate alege tipul de sistem la care se va conecta, altfel spus dacă să se conecteze la sistemul de transport sau la sistemul de distribuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">73.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2009/73 impune statelor membre obligații în ceea ce privește accesul, și nu conectarea terților la sistemul de furnizare a gazelor naturale, iar statele membre păstrează o marjă de apreciere pentru orientarea utilizatorilor rețelei către unul dintre tipurile de sistem, în timp ce cerințele impuse statelor membre la articolul 23 din directiva menţionată în ceea ce privește conectarea clienților industriali la sistemul de transport al gazelor naturale se referă doar la cazurile în care reglementarea națională a orientat un anumit tip de clienți finali către sistemul de transport al gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua și la a treia întrebare preliminară</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">74.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia întrebări, instanța de trimitere ridică problema dacă articolul 23 din Directiva 2009/73 trebuie interpretat în sensul că statele membre au obligația de a adopta o reglementare în temeiul căreia să se permită conectarea la sistemul de transport al gazelor naturale doar clienților finali noncasnici. În special, în cadrul celei de a doua întrebări, instanța națională interpretează noțiunea de client final noncasnic într‑un sens care coincide cu definiția noțiunii de „client industrial”. În cadrul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere consideră drept client final noncasnic un „client industrial nou”, și anume un client industrial care nu a fost conectat anterior la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">75.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a răspunde la a doua și la a treia întrebare preliminară, trebuie să se analizeze succint dispozițiile directivei cu privire la diferiți utilizatori de gaze naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">76.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Directiva 2009/73 nu precizează noțiunea de „client industrial” și, prin urmare, este dificil să se distingă în mod clar categoria de clienți care au dreptul de a fi conectați la sistemul de transport. Dintre categoriile de clienți menționate la articolul 2 punctul 24 din Directiva 2009/73 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-24" href="#t-24">24</a>
</span>), noțiunea de „client industrial” ar putea fi atribuită clienților finali, întrucât, astfel cum a arătat guvernul polonez (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-25" href="#t-25">25</a>
</span>), noțiunea de „client industrial” ar putea viza persoanele care consumă gaze naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">77.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, astfel cum subliniază Satversmes tiesa (Curtea Constituțională), întrucât clientul final prevăzut la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2009/73 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-26" href="#t-26">26</a>
</span>) ar putea fi atât un client casnic, cât și un client noncasnic, „clientul industrial” nu poate fi decât un client noncasnic, în sensul articolului 2 punctul 26 din această directivă, adică un client care cumpără gaze naturale care nu sunt destinate propriului consum casnic. Prin „client industrial nou” ar trebui să se înțeleagă un client industrial care nu a fost niciodată conectat la sistemul de transport și care încearcă să se conecteze la acest sistem.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">78.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 23 din Directiva 2009/73 privește, în măsura în care prezintă interes în speță, conectarea clienților industriali la sistemul de transport. Alineatul (1) al articolului 23 enunță principiul nediscriminării în ceea ce privește clienții industriali care doresc să se conecteze la sistemul de transport. Alineatul (2) prevede, în schimb, singurele două ipoteze în care conectarea unui client industrial nou nu poate fi refuzată, și anume, pe de o parte, prin invocarea unor viitoare limitări posibile ale capacităților de rețea disponibile și, pe de altă parte, prin invocarea costurilor suplimentare ocazionate de creșterea necesară a capacității. Din această din urmă dispoziție reiese că în toate celelalte ipoteze operatorul de transport și de sistem poate refuza conectarea unui client industrial nou la sistemul de transport al gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">79.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, s‑ar putea considera că din articolul 23 din Directiva 2009/73 decurge obligația statelor membre de a adopta o reglementare care să permită „cel puțin” clienților noncasnici (clienți industriali) să se conecteze direct la sistemul de transport al gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">80.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, conectarea unor clienți industriali noi la sistemul de transport este, în principiu, posibilă, în caz contrar, dacă această posibilitate ar fi pur și simplu exclusă, protecția prevăzută la articolul 23 alineatul (2) ar fi lipsită de conținut.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">81.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest sens, directiva nu poate obliga statele membre să adopte o reglementare care să prevadă conectarea doar a unor clienți finali noncasnici (înțeleși ca clienți industriali noi), întrucât o astfel de reglementare ar fi contrară principiului nediscriminării enunțat de directivă. Astfel, în această perspectivă, nu ar exista restricții privind conectarea la sistemul de transport pentru un client industrial nou, în timp ce, în schimb, asemenea restricții ar exista pentru clienții industriali deja conectați la sistemul de distribuție, dar care doresc să se conecteze la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">82.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, după cum s‑a argumentat anterior, dreptul la conectare la sistemul de transport ar putea fi limitat, atât pentru clienții industriali, cât și pentru clienți industriali noi, din motive tehnice și de securitate și, prin urmare, statele membre ar putea să autorizeze sau nu asemenea conectări ținând seama de astfel de criterii obiective.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">83.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, trebuie semnalată interpretarea propusă de guvernul polonez potrivit căreia articolul 23 din această directivă nu urmărește, în realitate, să stabilească un numerus clausus al entităților care se pot conecta la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">84.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere aceste considerații, trebuie să se răspundă la a doua și la a treia întrebare preliminară adresate de instanța de trimitere că articolul 23 din Directiva 2009/73 trebuie interpretat în sensul că statele membre nu sunt obligate să adopte norme în temeiul cărora numai clienții finali – înțeleși atât ca „clienți industriali noi”, cât și ca „clienți industriali” pur și simplu – se pot conecta la sistemul de transport al gazelor naturale. Astfel, Directiva 2009/73, pe de o parte, nu reglementează criteriile de definire a categoriei „clienților industriali” sau a „clienților industriali noi” și, pe de altă parte, după cum s‑a arătat în analiza generală și se va reafirma în răspunsul la cea de a patra întrebare preliminară, nu se opune, în principiu și în anumite condiții, unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul de gaze naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a oricărei categorii de clienți finali (și, așadar, nu doar a „clienților industriali” sau a „clienților industriali noi”, așa cum au fost definiți de instanța de trimitere).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a patra întrebare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">85.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să stabilească dacă articolul 2 punctul 3 și articolul 23 din Directiva 2009/73 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul de gaze naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a clientului final.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">86.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a răspunde la a patra întrebare adresată de instanța de trimitere, este util să se facă distincție între diferiții termeni utilizați în materie de gaze naturale, și anume transport, distribuție și furnizare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">87.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 2 punctul 3 din Directiva 2009/73, „transport” înseamnă transportul gazelor naturale printr‑o rețea care constă în principal în conducte de înaltă presiune, alta decât o rețea de conducte de alimentare din amonte și decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuția de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienților, dar fără a include furnizarea; potrivit punctului 5 al aceluiași articol, „distribuție” înseamnă transportul gazelor naturale prin rețelele locale sau regionale de conducte de alimentare, pentru a fi furnizate clienților, dar neincluzând furnizarea; în sfârșit, potrivit punctului 7 al articolului 2, „furnizare” înseamnă vânzarea, inclusiv revânzarea de gaze naturale, inclusiv GNL, către clienți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">88.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La lectura dispozițiilor în discuție, nu se poate deduce doar din textul definiției noțiunii de „transport” că este exclusă posibilitatea de a racorda un client final la sistemul de transport, întrucât această definiție cuprinde „transportul gazelor naturale […] în scopul de a le livra clienților”. Potrivit articolului 2 punctul 24 din Directiva 2009/73, „client” înseamnă și „client final”. După cum am analizat anterior, în definiția „clientului final”, la rândul său, sunt incluși clienții industriali, care, potrivit articolului 23 din Directiva 2009/73, beneficiază de o conectare nediferențiată la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">89.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Corectitudinea acestei interpretări este confirmată de jurisprudența Curții în materie de energie electrică (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-27" href="#t-27">27</a>
</span>). Astfel, Directiva 2003/54 conținea o definiție a „transportului” de energie electrică analogă celei a noțiunii de „transport” al gazelor naturale. Această definiție a fost preluată fără modificări la articolul 2 punctul 3 din Directiva 2009/72 și prevede că „transport” înseamnă „transportul de energie electrică în rețeaua de foarte înaltă și de înaltă tensiune, interconectată în scopul transmiterii energiei electrice către clienții finali sau către distribuitori, dar fără a include și furnizarea”. Prin urmare, în condițiile în care, în Hotărârea Sabatauskas, Curtea a recunoscut posibilitatea de racordare a clienților finali la rețeaua de transport de energie electrică, această posibilitate trebuie recunoscută și în materie de transport al gazelor naturale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">90.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintit că, în cauza Sabatauskas, reglementarea națională „obliga” un client, în anumite condiții, să se conecteze la sistemul de transport. În prezenta cauză, în schimb, reglementarea națională „permite”, în principiu, oricărui client să se conecteze la sistemul de transport. Prin urmare, reglementarea letonă ar trebui de asemenea să prevadă în mod detaliat criteriile obiective și nediscriminatorii care permit conectarea la sistemul de transport. De altfel, statele membre ar putea să prevadă ca alegere de politică energetică tocmai existența unor condiții obiective pentru a permite conectarea oricărui client final la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">91.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, am avut deja ocazia să arătăm în Concluziile prezentate în cauza Elektrorazpredelenie Yug – iar Curtea a confirmat această abordare în hotărârea pronunțată – că unul dintre criteriile de distincție între activitățile de „transport” și cele de „distribuție” este categoria clienților pentru care este transportată energia electrică (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-28" href="#t-28">28</a>
</span>). Dată fiind definiția analogă a noțiunii de „transport” care figurează la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2009/72, nu ar exista, așadar, nicio îndoială că noțiunea de „transport” include și transportul gazelor naturale până la clientul final.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">92.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, interpretarea potrivit căreia noțiunea de transport de gaze naturale include transportul gazelor naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a clientului final ar fi confirmată de împrejurarea că Directiva 2009/73 reglementează obligațiile operatorilor de transport și de sistem față de consumatori, inclusiv față de clienții finali. În caz contrar, aceste obligații ar viza numai operatorii de distribuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">93.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum subliniază guvernul polonez (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-29" href="#t-29">29</a>
</span>), Regulamentul nr. 715/2009, modificat prin Decizia 2010/685 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-30" href="#t-30">30</a>
</span>), care definește condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale, prevede că punctele de ieșire conectate la un client final unic nu sunt considerate puncte relevante pentru cerințele privind transparența pe care operatorul de transport trebuie să le respecte [punctul 3.2 subpunctul 1 litera (a) din anexa I la acest regulament]. Totuși, operatorul trebuie să publice informații referitoare la clienții finali unici care sunt conectați la sistemul de transport [punctul 3.2 subpunctul 2 din anexa I la acest regulament].</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">94.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Obligațiile amintite ar confirma interpretarea potrivit căreia definiția noțiunii de transport nu exclude posibilitatea de a conecta un client final la sistemul de transport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">95.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru toate motivele arătate, trebuie să se răspundă instanței de trimitere că nici articolul 2 punctul 3, nici articolul 23 din Directiva 2009/73 nu se opun unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul de gaze naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a clientului final.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">IV.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluzie</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">96.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem Curții să răspundă la cererea de decizie preliminară adresată de Satversmes tiesa (Curtea Constituțională, Letonia) după cum urmează:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-166" title="page-24">
      1) Directiva 2009/73/CE definește obligațiile statelor membre numai în ceea ce privește accesul, nu și conectarea terților la sistemele de transport și de distribuție a gazelor naturale. Prin urmare, articolul 23 și articolul 32 alineatul (1) din această directivă nu trebuie interpretate în sensul că statele membre au obligația să pună în aplicare o reglementare care să permită unui client final să aleagă în mod discreționar tipul de sistem la care se va conecta. Revine instanței naționale sarcina de a aprecia dacă marja de apreciere a statelor membre pentru orientarea utilizatorilor către un anumit tip de sistem (de transport sau de distribuție) este exercitată printr‑o reglementare națională care nu încalcă principiul nediscriminării și care ține seama de considerații obiective, precum siguranța și caracteristicile tehnice ale rețelei. Instanței naționale îi va reveni de asemenea sarcina de a verifica tipul de model de separare ales de statul membru în cauză și normele corespunzătoare ale directivei care se aplică modelului respectiv, dat fiind că articolul 23 din această directivă se aplică numai celui de al treilea model de separare, și anume sistemul de transport independent.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-167" title="page-24">
      2) Articolul 23 din Directiva 2009/73 nu impune statelor membre să adopte o reglementare care să permită numai clienților finali – înțeleși atât ca „clienți industriali noi”, cât și ca „clienți industriali” pur și simplu – să se conecteze la sistemul de transport al gazelor naturale. Astfel, Directiva 2009/73, pe de o parte, nu reglementează criteriile de definire a categoriei „clienților industriali” sau a „clienților industriali noi” și, pe de altă parte, nu se opune, în principiu și în anumite condiții, unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul de gaze naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a oricărei categorii de clienți finali.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-168" title="page-25">
      3) Articolul 2 punctul 3 și articolul 23 din Directiva 2009/73 nu se opun unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia transportul gazelor naturale include transportul de gaze naturale direct către sistemul de alimentare cu gaze naturale a clientului final. O asemenea reglementare va trebui să se caracterizeze prin respectarea principiului general al nediscriminării și va trebui să țină seama de considerații obiective, precum siguranța și caracteristicile tehnice ale rețelei. Va reveni legiuitorului național și autorității de reglementare – în etapa de reglementare și, respectiv, în etapa de aplicare – sarcina de a asigura îndeplinirea acestor condiții.
    </p>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">1</a>
</span>) Limba originală: italiana.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-2" href="#c-2">2</a>
</span>) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO 2009, L 211, p. 94).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-3" href="#c-3">3</a>
</span>) Decizia nr. 1/7 a Consiliului Comisiei de Reglementare a Serviciilor Publice din 18 aprilie 2019 „Dabasgāzes pārvades sistēmas pieslēguma noteikumi biometāna ražotājiem, sašķidrinātās dabasgāzes sistēmas operatoriem un dabasgāzes lietotājiem” („Norme privind conectarea la sistemul de transport al gazelor naturale pentru producătorii de biometan, operatorii sistemelor de gaze naturale lichefiate și utilizatorii de gaze naturale”).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-4" href="#c-4">4</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 9 octombrie 2008, Sabatauskas și alții (C‑239/07, EU:C:2008:551, punctele 40-43 și 47).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-5" href="#c-5">5</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 22 mai 2008, citiworks (C‑439/06, EU:C:2008:298, punctele 43 și 44).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-6" href="#c-6">6</a>
</span>) Documentul Comisiei din 22 ianuarie 2010 „Interpretative note on Directive 2009/72/EC concerning common rules for the internal market in electricity and Directive 2009/73/EC concerning common rules for the internal market in natural gas: the unbundling regime”.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-7" href="#c-7">7</a>
</span>) Articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2009/73.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-8" href="#c-8">8</a>
</span>) Articolul 9 alineatul (8) litera (a) din Directiva 2009/73.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-9" href="#c-9">9</a>
</span>) Articolul 9 alineatul (8) litera (b) din Directiva 2009/73.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-10" href="#c-10">10</a>
</span>) A se vedea documentul Comisiei din 25 mai 2021, Răspunsuri la întrebările adresate de Curte, p. 5, și documentul Republicii Letonia din 25 mai 2021, Răspunsuri la întrebările adresate de Curte, p. 5.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-11" href="#c-11">11</a>
</span>) Avizul Comisiei din 25 iulie 2018 în temeiul articolului 381 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 și al articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2009/73/CE – Latvia – Certifications of JSC Conexus Baltic Grid, C(2018) 5060 final.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-12" href="#c-12">12</a>
</span>) Totuși, în același document, Comisia a concluzionat că participarea JSC Gapzrom și a Marguerite Gas I S.a.r.l. la JSC Conexus Baltic Grid era incompatibilă cu cerințele articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2009/73.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-13" href="#c-13">13</a>
</span>) Bel, Nicolaas și Vermeeren, Ruben, „Unbundling in the EU Energy Sector – The Commission’s Practice in Assessing the Independence of Transmission System Operators for Electricity and Gas”, în European Energy Law Report X (Martha Roggenkamp, Henrik Bjornebye, editori), p. 49.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-14" href="#c-14">14</a>
</span>) În răspunsurile la întrebările adresate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, guvernul leton a confirmat că, în urma avizului Comisiei din 25 iunie 2018, autoritatea letonă de reglementare în domeniul energiei a abilitat AS Conexus Baltic Grid să asigure că AS Gazprom nu poate, începând cu 1 ianuarie 2020, să exercite un control direct sau indirect asupra AS Conexus Baltic Grid și să abordeze conflictul potențial de interese creat prin participarea simultană a Marguerite Gas I și a Marguerite Gas II atât la JSC Conexus Baltic Grid, cât și la AS „Latvijas Gāze”. În consecință, la 21 iulie 2020, Marguerite și Gazprom și‑au cesionat toate acțiunile deținute la Conexus Baltic Grid.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-15" href="#c-15">15</a>
</span>) A se vedea punctul 8 din observațiile scrise prezentate de guvernul polonez, punctul 14 din observațiile scrise prezentate de guvernul finlandez, documentul reclamantei din litigiul principal din 5 iunie 2021 privind răspunsurile la întrebările adresate de Curte, p. 4 și 11, documentul autorității de reglementare letone din 21 mai 2021 privind răspunsurile la întrebările adresate de Curte și documentul Comisiei Europene din 25 mai 2021 privind răspunsurile la întrebările adresate de Curte.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-16" href="#c-16">16</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 26 octombrie 2017, Balgarska energiyna borsa (C‑347/16, EU:C:2017:816, punctul 33), Hotărârea din 3 decembrie 2020, Comisia/Belgia (Piețele energiei electrice și gazelor naturale) (C‑767/19, EU:C:2020:984, punctul 48), precum și Concluziile avocatului general Pitruzzella prezentate în cauza Comisia/Germania (Transpunerea Directivelor 2009/72 și 2009/73) (C‑718/18, EU:C:2021:20, punctul 38), cauză aflată în prezent în deliberare.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-17" href="#c-17">17</a>
</span>) Documentul Comisiei din 22 ianuarie 2010 „Interpretative note on Directive 2009/72/EC concerning common rules for the internal market in electricity and Directive 2009/73/EC concerning common rules for the internal market in natural gas: the unbundling regime”, p. 5 și 6.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-18" href="#c-18">18</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 9 octombrie 2008, Sabatauskas și alții (C‑239/07, EU:C:2008:551, punctele 45, 47 și 49).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-19" href="#c-19">19</a>
</span>) „(1) Statele membre asigură punerea în aplicare, pentru toți consumatorii eligibili, a unei rețele de acces al terțelor părți la rețelele de transport și de distribuție. Acest sistem, bazat pe tarife publicate, trebuie aplicat, în mod obiectiv și fără discriminare, între utilizatorii rețelei. Statele membre garantează că aceste tarife sau metodele de calcul al acestora sunt aprobate înainte de intrarea lor în vigoare în conformitate cu articolul 23 și că aceste tarife și metodele de calcul, atunci când sunt aprobate doar metodele de calcul, sunt publicate înainte de intrarea lor în vigoare. (2) Operatorul unei rețele de transport sau de distribuție poate refuza accesul în cazul în care se confruntă cu o lipsă de capacitate. Refuzul trebuie motivat și justificat în mod corespunzător, în special avându‑se în vedere articolul 3. Statele membre garantează, dacă este cazul și dacă accesul este refuzat, că operatorul de rețele de transport sau de distribuție oferă informații pertinente privind măsurile necesare pentru consolidarea rețelei. Părții care solicită aceste informații i se poate impune plata unei redevențe rezonabile, care să reflecte costul furnizării acestor informații.”</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-20" href="#c-20">20</a>
</span>) Tjarda van der Vijver, „Commission Policy on Third‑Party Access Exemption Requests for New Gas Infrastructure”, European Energy Law Report VI (Martha M Roggenkamp, Ulf Hammer, editori), p. 115.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-21" href="#c-21">21</a>
</span>) A se vedea Concluziile avocatei generale Kokott prezentate în cauza Sabatauskas și alții (C‑239/07, EU:C:2008:344, punctele 24-29 și 44).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-22" href="#c-22">22</a>
</span>) A se vedea punctul 56 din observațiile scrise prezentate de Comisie.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-23" href="#c-23">23</a>
</span>) A se vedea în acest sens punctul 68 din observațiile scrise prezentate de Comisie.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-24" href="#c-24">24</a>
</span>) Clientul angro și final de gaze naturale sau o întreprindere din sectorul gazelor naturale care cumpără gaze naturale.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-25" href="#c-25">25</a>
</span>) A se vedea punctul 67 din observațiile scrise prezentate de guvernul polonez. Noțiunea de „clienți industriali” ar viza entități care se află „în aval” de sistemul de transport, iar nu „în amonte” de acesta.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-26" href="#c-26">26</a>
</span>) Clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-27" href="#c-27">27</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 9 octombrie 2008, Sabatauskas și alții (C‑239/07, EU:C:2008:551).</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-28" href="#c-28">28</a>
</span>) A se vedea Hotărârea din 17 octombrie 2019, Elektrorazpredelenie Yug (C‑31/18, EU:C:2019:868, punctele 48 și 49): „În al doilea rând, din definițiile care figurează la articolul 2 punctele 3 și 5 din Directiva 2009/72 reiese că, în ceea ce privește finalitatea rețelelor de transport și de distribuție de energie electrică, în sensul acestei directive, criteriul de distincție pertinent constă, astfel cum a observat domnul avocat general la punctele 51 și 53 din concluzii, în categoria clienților cărora le este destinată energia electrică transportată, o rețea de transport servind vânzării de energie electrică către clienții finali sau către distribuitori, în timp ce o rețea de distribuție este destinată vânzării de energie electrică către clienții angro sau către clienții finali. În consecință, rețelele care au rolul de a transporta energie electrică, pe de o parte, de foarte înaltă și înaltă tensiune, în scopul de a fi vândută către clienții finali sau către distribuitori și, pe de altă parte, de înaltă, medie sau joasă tensiune, în scopul de a fi vândută către clienții angro sau către clienții finali, trebuie considerate rețele de transport și, respectiv, rețele de distribuție care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/72.”</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-29" href="#c-29">29</a>
</span>) A se vedea punctele 52 și 53 din observațiile scrise prezentate de guvernul polonez.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-30" href="#c-30">30</a>
</span>) Decizia 2010/685/UE a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a secțiunii 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale (JO 2010, L 293, p. 67).</p>
</body>
</html>
