Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene
RO
Seria C
|
|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2026/4821 |
8.10.2026 |
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2025
(C/2026/4821)
CUPRINS
| ELEMENTELE FINANCIARE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR | 2 |
| NOTĂ DE ÎNSOȚIRE A CONTURILOR CONSOLIDATE | 33 |
| SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE | 34 |
| BILANȚ | 35 |
| CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 36 |
| SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR | 37 |
| SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE | 38 |
| NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE | 39 |
| RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ ȘI NOTE EXPLICATIVE | 142 |
| GLOSAR | 224 |
| LISTA ABREVIERILOR | 228 |
ELEMENTELE FINANCIARE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR
|
Obiectivul prezentei secțiuni privind elementele financiare principale, care a fost elaborată pe baza principiilor evidențiate în Orientările privind practicile recomandate ale IPSASB (RPG) 2 „Situațiile financiare – Discuție și analiză”, este de a-i ajuta pe cititori să înțeleagă modul în care activitățile operaționale, financiare și de investiții ale UE se reflectă în diferitele elemente ale situațiilor financiare consolidate ale UE. Informațiile furnizate în prezenta secțiune nu au fost auditate. Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor în milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale. |
CUPRINS
|
1. |
CIFRE-CHEIE ȘI ELEMENTELE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR | 3 |
|
2. |
SINTEZĂ PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ | 7 |
|
2.1. |
Venituri | 7 |
|
2.2. |
Cheltuieli | 8 |
|
3. |
PUNEREA ÎN APLICARE A NGEU | 11 |
|
3.1. |
Prezentare generală | 11 |
|
3.2. |
Plăți reprezentând sprijin nerambursabil pentru statele membre în cadrul MRR (inclusiv REPowerEU) | 11 |
|
3.3. |
Plăți reprezentând credite în cadrul MRR (inclusiv REPowerEU) | 12 |
|
3.4. |
Plăți reprezentând sprijin nerambursabil către programe prevăzute în bugetul UE | 13 |
|
4. |
ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE | 14 |
|
4.1. |
Venituri | 14 |
|
4.2. |
Cheltuieli | 15 |
|
4.3. |
Active | 16 |
|
4.4. |
Datorii | 17 |
|
4.5. |
Active nete | 18 |
|
4.6. |
Retragerea Regatului Unit din UE | 19 |
|
5. |
DATORII BUGETARE CONTINGENTE | 19 |
|
5.1. |
Activitățile de împrumut și de creditare | 20 |
|
5.2. |
Garanții bugetare | 27 |
|
5.3. |
Fondul comun de provizionare | 29 |
|
6. |
CADRUL POLITIC ȘI FIANCIAR, GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA UE | 29 |
|
6.1. |
Cadrul politic și financiar | 29 |
|
6.2. |
Guvernanța și răspunderea | 31 |
1. CIFRE-CHEIE ȘI ELEMENTELE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR
Situații financiare consolidate
Declarațiile financiare consolidate ale UE cuprind peste 50 de entități (inclusiv Parlamentul European, Consiliul, Comisia și agențiile UE) și sunt întocmite conform normelor contabilității pe bază de angajamente adoptate de contabilul Comisiei. Aceste norme au la bază Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (International Public Sector Accounting Standards – IPSAS).
Astfel cum se arată în bilanțul prescurtat de mai jos și cum se detaliază în analiza situațiilor financiare (secțiunea 4), cele mai importante elemente ale situațiilor financiare consolidate ale UE pentru 2025 sunt creșterea împrumuturilor ca urmare a noilor emisiuni în cadrul abordării de finanțare unificată, creșterea activelor financiare ca urmare a continuării punerii în aplicare a NGEU și a sprijinului financiar suplimentar acordat Ucrainei, precum și creșterea soldului de numerar la sfârșitul exercițiului din cauza nivelului ridicat de plăți planificate pentru începutul anului 2026:
|
(miliarde EUR) |
|||
|
|
2025 |
2024 |
Variație |
|
ACTIVE |
|
|
|
|
Active financiare |
386,1 |
328,3 |
57,8 |
|
Prefinanțare |
76,7 |
78,9 |
(2,2 ) |
|
Creanțe |
34,1 |
31,7 |
2,3 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
103,0 |
63,2 |
39,9 |
|
Imobilizări corporale și alte active |
17,5 |
16,3 |
1,2 |
|
Total |
617,4 |
518,5 |
99,0 |
|
DATORII |
|
|
|
|
Beneficii post-angajare |
91,1 |
93,1 |
(2,0 ) |
|
Datorii financiare |
740,8 |
601,9 |
138,9 |
|
Obligații de plată |
65,0 |
55,4 |
9,6 |
|
Angajamente contabile |
77,0 |
67,1 |
10,0 |
|
Alte datorii |
2,6 |
9,8 |
(7,2 ) |
|
Total |
976,6 |
827,3 |
149,3 |
|
ACTIVE NETE |
|
|
|
|
Rezerve |
0,9 |
1,0 |
0,0 |
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre |
(360,1 ) |
(309,8 ) |
(50,3 ) |
|
Total |
(359,2 ) |
(308,8 ) |
(50,3 ) |
|
A se vedea Analiza situației financiare, secțiunea 4 |
|||
Conturile anuale consolidate prezentate aici cuprind:
|
1. |
evoluția conturilor ca urmare a execuției bugetului anual pentru 2025 și a angajamentelor asumate anterior. Bugetul anual pentru 2025 face parte din cadrul financiar multianual 2021-2027 reprezentând 1,223 mii de miliarde EUR în prețuri curente (1,083 mii de miliarde EUR în prețurile din 2018) pe întreaga perioadă. La 1 martie 2024, a intrat în vigoare o revizuire a cadrului financiar multianual 2021-2027, ceea ce permite bugetului UE să abordeze în continuare cele mai presante priorități, reducând în același timp la minimum impactul asupra bugetelor naționale, în folosul cetățenilor europeni și nu numai (1); |
|
2. |
instrumentul de redresare NextGenerationEU (NGEU), adoptat în iunie 2020. Inițial valoarea sprijinului NGEU a fost prevăzută până la concurența a 806,9 miliarde EUR în prețuri curente (750 de miliarde EUR în prețurile din 2018). Acest pachet financiar a fost ulterior redus la 638,1 miliarde EUR în prețuri curente la sfârșitul lunii ianuarie 2026 (338 de miliarde EUR sub formă de granturi MRR, 217 miliarde EUR sub formă de credite MRR și 83,1 miliarde EUR sub formă de suplimentări ale programelor NGEU). De asemenea la pachetul financiar al granturilor MRR s-au adăugat 20 de miliarde EUR provenite din licitarea certificatelor în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și 2 miliarde EUR sub formă de granturi din Rezerva de ajustare la Brexit (RAB). |
În aprilie 2026, a fost adoptată propunerea Comisiei de revizuire specifică a cadrului financiar multianual 2021-2027 pentru a oferi sprijin Ucrainei sub forma unui credit acoperit de marja de manevră și a unei subvenții pentru costurile îndatorării finanțate din bugetul Uniunii, inclusiv prin intermediul unui nou instrument special specific (2).
La 16 iulie 2025, Comisia a prezentat propunerea sa pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034.
|
— |
Secțiunea 2 a părții privind principalele elemente prezintă modificările conturilor ca urmare a execuției bugetului pentru 2025 și a bugetelor anterioare. |
|
— |
Secțiunea 3 oferă informații actualizate cu privire la execuția NGEU în 2025. |
|
— |
Secțiunea 4 prezintă modul în care aceste modificări se reflectă în situațiile financiare. |
|
— |
Secțiunea 5 prezintă implicațiile pentru datoriile contingente suportate de bugetul UE. |
|
— |
Secțiunea 6 reamintește principalele elemente ale cadrului de guvernanță și de responsabilitate. |
Bugetul UE în 2025
|
Venituri bugetare |
Credite de angajament |
|
|
|
|
A se vedea secțiunea 2.1 |
A se vedea secțiunea 2.2 |
|
Datoriile bugetare contingente la 31 decembrie 2025: 475,7 miliarde EUR |
|
|
Principalele evoluții din 2025
|
Creșterea emisiunilor de obligațiuni ale UE |
|
|
|
A se vedea secțiunea 5 |
|
Atingerea obiectivelor NGEU |
Asistență financiară furnizată Ucrainei |
|
|
|
|
A se vedea secțiunea 3 |
A se vedea secțiunea 5 |
2. SINTEZĂ PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ
2.1. Venituri
În bugetul UE adoptat inițial, semnat de președinta Parlamentului European la 27 noiembrie 2024, valoarea totală a creditelor de plată a fost de 155 209 milioane EUR, iar din resurse proprii urmau să se finanțeze în total 151 161 de milioane EUR. Estimările veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial sunt, în general, ajustate pe parcursul exercițiului bugetar prin bugete rectificative. Ajustările privind resursele proprii bazate pe VNB asigură echilibrul dintre veniturile și cheltuielile înscrise în buget. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.
În 2025 s-au adoptat trei bugete rectificative. Ținând cont de acestea, venitul final adoptat pentru 2025 s-a ridicat la 161 163 de milioane EUR, iar totalul finanțat din resurse proprii a fost de 154 322 de milioane EUR. Principalul factor determinant al acestei creșteri a contribuțiilor statelor membre în 2025 a fost creșterea creditelor de plată.
Titlul 1: Resurse proprii
Resursele proprii tradiționale colectate s-au situat la aproximativ 4 % peste nivelul sumelor prevăzute în buget.
Plățile finale pentru TVA, VNB și ambalajele din plastic ale statelor membre au corespuns îndeaproape estimării bugetare finale. Diferențele dintre sumele estimate și sumele plătite efectiv sunt determinate de diferențele dintre cursul de schimb valutar al euro utilizat pentru întocmirea bugetului și cursurile valutare în vigoare la data la care statele membre care nu participă la zona euro au efectuat efectiv plățile.
Titlul 2: Excedente, solduri și ajustări
Excedentul din exercițiul financiar anterior s-a ridicat la 1 345 de milioane EUR. Această sumă a fost înscrisă în bugetul 2025 printr-un buget rectificativ, iar contribuțiile statelor membre la resursele proprii au fost reduse în consecință.
În ceea ce privește soldurile TVA și VNB, normele sunt prevăzute la articolul 10b din Regulamentul privind punerea la dispoziție [Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (3)]. În ceea ce privește soldurile aferente ambalajelor din plastic, normele sunt prevăzute la articolul 9 din Regulamentul privind punerea la dispoziție a resursei proprii bazate pe deșeuri de ambalaje de plastic [Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului (4)].
În conformitate cu aceste norme, suma totală a soldurilor este calculată astfel încât impactul asupra bugetului UE să fie zero („sistemul de compensare”), iar procedura să nu implice o rectificare bugetară. Prin urmare, Comisia solicită în mod direct statelor membre să plătească sumele nete în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul privind punerea la dispoziție.
Titlul 3: Venituri administrative
Acest titlu cuprinde în principal venituri din impozite și taxe pe remunerarea personalului.
Titlul 4: Venituri financiare, dobânzi de întârziere și amenzi
Partea principală corespunde amenzilor legate de punerea în aplicare a normelor în materie de concurență.
Titlul 5: Garanții bugetare, operațiuni de împrumut și de credit
Acest titlu a înregistrat o creștere semnificativă odată cu introducerea NGEU. Fondurile NGEU din cadrul acestui titlu sunt venituri alocate. Titlul 5 acoperă veniturile legate de garanții, dobânzi și rambursările creditelor acordate. De asemenea, canalizează fonduri (pentru sprijinul nerambursabil din cadrul NGEU în temeiul Mecanismului de redresare și reziliență și pentru consolidarea programelor acoperite de CFM) din veniturile alocate pe care statele membre le primesc în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI).
Titlul 6: Venituri, contribuții și restituiri aferente politicilor Uniunii
Acest titlu se referă în principal la veniturile provenite din corecțiile financiare aferente fondurilor structurale și agricole (fondurile ESI, FEGA și FEADR). Acesta include, de asemenea, participarea țărilor terțe la programe de cercetare, validarea conturilor în cadrul fondurilor agricole și alte contribuții și restituiri la programele/activitățile UE. O parte importantă a acestei sume este alcătuită din venituri alocate, care conduc la înscrierea de credite suplimentare în partea de cheltuieli.
Veniturile bugetare totale pe 2025 s-au ridicat la 224 398 de milioane EUR:
2.2. Cheltuieli
2.2.1. Execuția bugetară
Buget adoptat
În 2025, al cincilea an al CFM 2021-2027, în bugetul final adoptat, valoarea creditelor de angajament a fost de 199,2 miliarde EUR, iar cea a creditelor de plată de 161,2 miliarde EUR. De asemenea, suma de 27,1 miliarde EUR reprezentând credite de angajament a fost disponibilă sub formă de venituri alocate, din care suma de 0,2 miliarde EUR era aferentă NGEU, iar suma de 1,8 miliarde EUR reprezentând credite de angajament a fost reportată din 2024. Creditele de plată aferente veniturilor alocate în 2025 s-au ridicat la 85,9 miliarde EUR, din care suma de 43,8 miliarde EUR era aferentă NGEU, iar suma de 3,9 miliarde EUR reprezentând credite de plată a fost reportată din 2024.
Execuția creditelor de angajament
Monitorizarea activă a execuției bugetare și buna cooperare dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie au avut ca rezultat execuția integrală a bugetului.
Execuția creditelor de angajament totale în 2025 s-a ridicat la 212,1 miliarde EUR:
|
— |
196,1 miliarde EUR din bugetul final adoptat; |
|
— |
1,6 miliarde EUR din credite reportate sau puse din nou la dispoziție din 2024; |
|
— |
14,5 miliarde EUR din creditele provenite din veniturile alocate;
|
Execuția creditelor de plată
Execuția creditelor de plată totale în 2025 s-a ridicat la 216,4 miliarde EUR:
|
— |
155,2 miliarde EUR din bugetul final adoptat; |
|
— |
3,6 miliarde EUR din credite reportate sau puse din nou la dispoziție din 2024; |
|
— |
57,6 miliarde EUR din creditele provenite din veniturile alocate;
|
Creditele din bugetul votat care nu au fost executate în 2025 au fost reportate în 2026 atunci când Regulamentul financiar (5) și/sau temeiurile juridice ale programelor specifice prevedeau această posibilitate: 2,1 miliarde EUR în credite de angajament și 6,1 miliarde EUR în credite de plată.
Similar, suma de 12,4 miliarde EUR reprezentând credite de angajament pentru venituri alocate și suma de 28,3 miliarde EUR reprezentând credite de plată pentru venituri alocate au fost reportate în 2026 în conformitate cu Regulamentul financiar.
Execuția totalului creditelor de angajament pentru 2025 în funcție de rubricile CFM 2021-2027 este prezentată mai jos:
În 2025, execuția tuturor tipurilor de credite (credite bugetare, reportări din exercițiul financiar anterior și venituri alocate) a fost de 93 % pentru angajamente și de 86 % pentru plăți. Ratele de execuție, inclusiv creditele reportate în 2026 (în conformitate cu Regulamentul financiar și/sau temeiurile juridice) au fost de 99,5 % în cazul creditelor de angajament și de 100 % în cazul creditelor de plată din bugetul votat pentru 2025.
Creditele NGEU pentru sprijinul nerambursabil, și anume 421,1 miliarde EUR în credite de angajament, au fost înscrise integral în 2021. Anul 2023 a fost ultimul an pentru care au putut fi asumate angajamentele juridice aferente.
În 2025, creditele de plată aferente NGEU s-au ridicat la 43,8 miliarde EUR, iar execuția a atins 95,4 %. Diferența de 2,0 miliarde EUR în credite de plată a fost reportată în 2026.
2.2.2. Credite de angajament anulate definitiv
În temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, în cursul anului 2023 s-au înregistrat dezangajări în valoare totală de 1 078 de milioane EUR (din care 30 de milioane EUR în cadrul NGEU) pentru angajamente aferente Ungariei. Până la sfârșitul anului 2025, creditele de angajament aferente nu au putut fi reconstituite și au fost anulate definitiv.
2.2.3. Angajamente restante
Angajamentele restante (denumite de obicei RAL – reste à liquider), care corespund sumelor angajate, dar care nu au fost încă plătite, se ridicau la 501,1 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2025. Angajamentele restante au scăzut în comparație cu 2024 (cu 6,3 miliarde EUR).
Principalul factor determinant al scăderii RAL în 2025 a fost execuția NGEU (partea nerambursabilă), care a contribuit cu 124,1 miliarde EUR (24,9 %) la totalul RAL la sfârșitul exercițiului 2025.
2.2.4. Rezultatul bugetar
Rezultatul bugetar (excedent) a crescut de la 1,3 miliarde EUR în 2024 la 2,1 miliarde EUR în 2025. Rezultatul bugetar pentru 2025 este afectat în principal de surexecuția veniturilor bugetare de la titlul 4 – Venituri financiare, dobânzi de întârziere și amenzi.
3. PUNEREA ÎN APLICARE A NGEU
3.1. Prezentare generală
La încheierea exercițiului 2025, Comisia plătise sprijin financiar în valoare totală de 468,8 miliarde EUR. Cea mai mare parte a acestei sume, 393,4 miliarde EUR, a fost plătită în cadrul MRR (inclusiv sprijin pentru reformele și investițiile REPowerEU), 237,5 miliarde EUR fiind plătite ca sprijin nerambursabil și 155,9 miliarde EUR fiind plătite ca sprijin financiar sub formă de credite. O sumă suplimentară de 75,4 miliarde EUR (fără recuperări) a fost plătită sub formă de plăți din CFM în cadrul programelor existente.
3.2. Plăți reprezentând sprijin nerambursabil pentru statele membre în cadrul MRR (inclusiv REPowerEU)
La sfârșitul anului 2025, sprijinul nerambursabil total aprobat și angajat din punct de vedere juridic se ridica la
359,9 miliarde EUR. Sprijinul nerambursabil total plătit s-a ridicat la 237,5 miliarde EUR:
|
(miliarde EUR) |
|||
|
Stat membru |
Valoarea totală a granturilor 31.12.2025 |
Angajamente bugetare 31.12.2025 (6) |
Total plăți 31.12.2025 |
|
Austria |
4,0 |
4,0 |
3,3 |
|
Belgia |
5,0 |
5,0 |
3,0 |
|
Bulgaria |
6,2 |
6,2 |
3,3 |
|
Croația |
5,8 |
5,8 |
4,7 |
|
Cipru |
1,0 |
1,0 |
0,5 |
|
Cehia |
8,4 |
8,4 |
5,9 |
|
Danemarca |
1,6 |
1,6 |
1,1 |
|
Estonia |
1,0 |
1,0 |
0,6 |
|
Finlanda |
1,9 |
1,9 |
1,1 |
|
Franța |
40,3 |
40,3 |
34,1 |
|
Germania |
30,3 |
30,3 |
19,8 |
|
Grecia |
18,2 |
18,2 |
12,0 |
|
Ungaria |
6,5 |
6,5 |
0,1 |
|
Irlanda |
1,2 |
1,2 |
0,7 |
|
Italia |
71,8 |
71,8 |
54,1 |
|
Letonia |
2,0 |
2,0 |
1,1 |
|
Lituania |
2,3 |
2,3 |
1,1 |
|
Luxemburg |
0,2 |
0,2 |
0,1 |
|
Malta |
0,3 |
0,3 |
0,2 |
|
Țările de Jos |
5,4 |
5,4 |
2,5 |
|
Polonia |
25,3 |
25,3 |
9,5 |
|
Portugalia |
16,3 |
16,3 |
10,4 |
|
România |
13,6 |
13,6 |
6,4 |
|
Slovacia |
6,4 |
6,4 |
4,0 |
|
Slovenia |
1,6 |
1,6 |
1,1 |
|
Spania |
79,9 |
79,9 |
55,1 |
|
Suedia |
3,4 |
3,4 |
1,6 |
|
Total |
359,9 |
359,9 |
237,5 |
|
(6) Angajamentele bugetare iau în considerare toate dezangajările, inclusiv cele legate de angajamentele efectuate înainte de 2025. Din totalul angajamentelor bugetare, 1,0 miliarde EUR au fost angajate în 2025. |
|||
În cursul anului 2025, Comisia a plătit sprijin nerambursabil în valoare totală de 40,1 miliarde EUR. Principalele plăți au fost către Italia (7,6 miliarde EUR) și Spania (7,1 miliarde EUR), urmate de Grecia (3,5 miliarde EUR) și Franța (3,3 miliarde EUR).
3.3. Plăți reprezentând credite în cadrul MRR (inclusiv REPowerEU)
La sfârșitul anului 2025, sprijinul financiar total sub formă de credite aprobat și acoperit prin acorduri de credit semnate se ridica la 277,2 miliarde EUR. Sprijinul financiar total sub formă de credite plătit s-a ridicat la 155,9 miliarde EUR:
|
(miliarde EUR) |
|||||
|
Stat membru |
Total acordat la 31.12.2025 |
Total semnat la 31.12.2025 |
Total plăți 31.12.2025 |
Total rambursări 31.12.2025 |
Total restant 31.12.2025 |
|
Belgia |
0,2 |
0,2 |
0,1 |
– |
0,1 |
|
Croația |
4,3 |
4,3 |
1,7 |
– |
1,7 |
|
Cipru (7) |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
– |
0,0 |
|
Cehia |
0,3 |
0,3 |
0,2 |
– |
0,2 |
|
Grecia |
17,7 |
17,7 |
11,4 |
– |
11,4 |
|
Ungaria |
3,9 |
3,9 |
0,8 |
– |
0,8 |
|
Italia |
122,6 |
122,6 |
99,1 |
– |
99,1 |
|
Lituania |
1,6 |
1,6 |
0,8 |
– |
0,8 |
|
Polonia |
29,4 |
29,4 |
17,4 |
– |
17,4 |
|
Portugalia |
5,6 |
5,6 |
3,4 |
– |
3,4 |
|
România |
7,8 |
7,8 |
4,3 |
– |
4,3 |
|
Slovenia |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
– |
0,5 |
|
Spania |
83,2 |
83,2 |
16,3 |
– |
16,3 |
|
Total |
277,2 |
277,2 |
155,9 |
– |
155,9 |
|
(7) Prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021, Ciprului i s-a pus la dispoziție un sprijin sub formă de credit în valoare totală de 0,2 miliarde EUR, pentru a sprijini reforme și investiții. Ciprul a solicitat eliminarea reformelor și investițiilor menționate anterior și nu a solicitat utilizarea resurselor puse la dispoziție sub formă de credit pentru a sprijini noi măsuri sau pentru a crește nivelul de punere în aplicare a măsurilor existente în cadrul planului de redresare și reziliență. Prin urmare, în viitor nu se mai pune la dispoziția Ciprului sprijin sub formă de credit, iar prefinanțarea creditului deja plătită, în valoare de 26,0 milioane EUR se rambursează în conformitate cu termenii acordului de credit relevant. |
|||||
În cursul anului 2025, Comisia a oferit un nou sprijin financiar sub formă de credite în valoare de 47,2 miliarde EUR. Principalele plăți au fost către Italia (23,4 miliarde EUR) și Spania (15,9 miliarde EUR), urmate de Polonia (4,0 miliarde EUR). În conformitate cu acordurile de credit, statele membre vor rambursa pe o bază anuală 5 % din sumele plătite, începând cu 10 ani de la data plății. Pentru creditele plătite până la 31 decembrie 2025 perioada de rambursare va fi 2032-2055.
3.4. Plăți reprezentând sprijin nerambursabil către programe prevăzute în bugetul UE
La sfârșitul exercițiului 2025, cuantumul total al plăților nete efectuate către alte programe în cadrul CFM era de 75,4 miliarde EUR. Această contribuție, din care s-au dedus recuperările, este legată în principal de REACT-EU, care finanțează Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE, inclusiv FEAD):
|
(miliarde EUR) |
|||||
|
Program acoperit de CFM |
Total alocare 31.12.2025 |
Total angajamente nete 31.12.2025 |
Total plăți nete 31.12.2025 |
||
|
REACT-EU |
50,6 |
50,6 |
50,4 |
||
|
30,0 |
30,0 |
29,9 |
||
|
20,6 |
20,6 |
20,5 |
||
|
Fondul pentru o tranziție justă |
10,9 |
10,8 |
7,4 |
||
|
Dezvoltare rurală (FEADR) |
8,1 |
8,1 |
6,0 |
||
|
InvestEU |
6,1 |
6,1 |
4,9 |
||
|
Orizont Europa |
5,4 |
5,4 |
5,2 |
||
|
RescEU |
2,0 |
2,0 |
1,5 |
||
|
Total |
83,1 |
83,0 |
75,4 |
||
În cursul anului 2025, Comisia a efectuat plăți în valoare de 8,5 miliarde EUR către alte programe aferente CFM, majoritatea fiind către REACT-EU (4,1 miliarde EUR).
4. ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE
4.1. Venituri
Veniturile consolidate ale UE cuprind sumele aferente tranzacțiilor cu contraparte directă și tranzacțiilor fără contraparte directă, acestea din urmă fiind cele mai importante. Tendința pe cinci ani a principalelor categorii de venituri provenite din tranzacții fără contraparte directă (inclusiv resursele VNB, resursele proprii tradiționale, resursele din TVA, resursele proprii aferente ambalajelor din plastic, amenzile și recuperarea cheltuielilor) este următoarea:
Tendința pe cinci ani a veniturilor din principalele tranzacții fără contraparte directă (1)
|
(1) |
Cifre pentru perioada 2021-2025: exceptând veniturile legate de retragerea Regatului Unit din UE și a altor venituri |
Întrucât veniturile bugetare trebuie să fie egale cu (sau mai mari decât) cheltuielile bugetare, principalul factor al tendinței veniturilor prezentate mai sus îl reprezintă plățile efectuate în fiecare an.
Principalele evoluții din 2025
În 2025, veniturile totale, care cuprind toate categoriile de venituri, s-au ridicat la 202,5 miliarde EUR, față de 175,7 miliarde EUR în exercițiul anterior. Principalele evoluții care explică creșterea cu 26,8 miliarde EUR sau 15,3 % au fost:
|
— |
veniturile din amenzi au crescut cu 1,3 miliarde EUR, în principal din cauza amenzilor aplicate întreprinderilor; |
|
— |
veniturile financiare au crescut cu 2,6 miliarde EUR, în principal din cauza creșterii dobânzilor acumulate pentru credite; |
|
— |
contribuțiile TVA au crescut de la 24,5 miliarde EUR în 2024 la 25,7 miliarde EUR în 2025; |
|
— |
resursele proprii aferente ambalajelor din plastic au scăzut de la 8,2 miliarde EUR în 2024 la 7,5 miliarde EUR în 2025; |
|
— |
resursele proprii tradiționale au crescut de la 20,6 miliarde EUR în 2024 la 23,4 miliarde EUR în 2025; și |
|
— |
veniturile din VNB (venitul național brut), principalul element al veniturilor din exploatare ale UE au crescut de la 95 de miliarde EUR în 2024 la 106,3 miliarde EUR în 2025. Creșterea cu 11,3 miliarde EUR sau 11,9 % se explică în mare măsură prin creșterea necesarului de credite de plată. |
4.2. Cheltuieli
Principala componentă a cheltuielilor recunoscute în situațiile financiare consolidate vizează cheltuielile delegate statelor membre în cadrul gestiunii partajate, care includ următoarele fonduri: (i) Fondul european de garantare agricolă (FEGA); (ii) Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și alte instrumente de dezvoltare rurală; (iii) Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC); precum și (iv) Fondul social european (FSE). Aceste fonduri au reprezentat 106,3 miliarde EUR sau 41,3 % din cheltuielile totale de 257,1 miliarde EUR efectuate în 2025 (2024: 101,9 miliarde EUR, 37,3 % din cheltuielile totale). Defalcarea cheltuielilor delegate statelor membre și ponderile lor relative sunt prezentate mai jos.
Principalele cheltuieli delegate statelor membre în exercițiul financiar 2025 (gestiune partajată)
Creșterea cheltuielilor delegate statelor membre (gestiune partajată) se referă în principal la FEDR și la Fondul de coeziune (creștere cu 2,2 miliarde EUR), activitățile continuând să avanseze, precum și la Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).
Cheltuielile legate de transferuri, inclusiv granturi și sprijin bugetar, au scăzut de la 98,8 miliarde EUR în 2024 la 78,8 miliarde EUR în 2025. Reducerea cu 19,9 miliarde EUR este în principal determinată de finanțarea sprijinului nerambursabil acordat în cadrul MRR al NGEU, care s-a ridicat la 46,8 miliarde EUR (2024: 65,8 miliarde EUR). În pofida acestei reduceri semnificative a cheltuielilor, continuă progresele în ceea ce privește punerea în aplicare a jaloanelor și a țintelor.
4.3. Active
La 31 decembrie 2025, activele totale se ridicau la 617,4 miliarde EUR (2024: 518,5 miliarde EUR). Creșterea este în principal urmarea creditelor suplimentare în temeiul programului MRR și a noilor credite acordate Ucrainei în temeiul Mecanismului pentru Ucraina și al MCIU AMF. Cele mai importante active din bilanțul UE au fost activele financiare, altele decât numerarul și echivalentele de numerar (386,1 miliarde EUR), prefinanțările (76,7 miliarde EUR), creanțele și sumele recuperabile (34,1 miliarde EUR) și numerarul și echivalentele de numerar (103 miliarde EUR). Printre alte elemente de active, s-au numărat în principal imobilizări corporale și necorporale în valoare de 17,5 miliarde EUR.
Structura activelor la 31 decembrie 2025
Creșterea activelor totale, în valoare de 99,0 miliarde EUR sau 19,1 % față de exercițiul anterior, s-a datorat în principal următoarelor efecte:
|
— |
creditele în curs au crescut de la 283,6 miliarde EUR în 2024 la 333,4 miliarde EUR în 2025. Creșterea cu 49,8 miliarde EUR sau 17,6 % reflectă în principal emiterea de credite suplimentare către statele membre în cadrul MRR și REPowerEU (47,2 miliarde EUR) și de noi credite în cadrul Mecanismului pentru Ucraina și a programelor AMF (10,1 miliarde EUR și respectiv, 18,4 miliarde EUR), compensată de rambursările MESF și SURE (4,9 miliarde EUR și, respectiv, 8,0 miliarde EUR) și o creștere a deprecierii cu 14,4 miliarde EUR, în principal ca urmare a noilor credite pentru Ucraina; |
|
— |
numerarul și echivalentele de numerar au crescut de la 63,2 miliarde EUR în 2024 la 103,0 miliarde EUR în 2025. Creșterea cu 39,9 miliarde EUR sau 63 % se datorează în principal lichidității mai ridicate legate de finanțarea unificată (33,9 miliarde EUR în 2024 față de 65,2 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2025), care a rezultat din nivelul ridicat al plăților planificate pentru începutul anului 2026. |
Prefinanțare (plăți în avans angajate din punct de vedere juridic)
În 2025, prefinanțarea, excluzând alte avansuri acordate statelor membre și contribuțiile la fondurile fiduciare Bêkou și Africa, s-a ridicat la 71,3 miliarde EUR (2024: 75,1 miliarde EUR). Cea mai semnificativă evoluție se referă la prefinanțarea MRR, care a scăzut de la 15,4 miliarde EUR la 10,2 miliarde EUR în 2025, în conformitate cu punerea în aplicare normală a programului, deoarece în 2025 nu au fost plătite prefinanțări suplimentare.
Nivelul prefinanțării acordate în cadrul programelor CFM este influențat în mod semnificativ de ciclul CFM respectiv. De exemplu, se preconizează că la începutul perioadei acoperite de CFM se vor plăti avansuri importante statelor membre în cadrul politicii de coeziune și că aceste sume vor rămâne la dispoziția statelor membre până închiderea programelor. Se plătește, de asemenea, o prefinanțare anuală care trebuie să fie utilizată în cursul exercițiului financiar sau să fie recuperată în următorul exercițiu financiar în cadrul ciclului anual de închidere a conturilor. Comisia depune toate eforturile pentru a asigura că prefinanțarea este menținută la un nivel corespunzător. Trebuie să se ajungă la un echilibru între asigurarea unei finanțări suficiente a proiectelor și recunoașterea la timp a cheltuielilor.
4.4. Datorii
La 31 decembrie 2025, totalul datoriilor era de 976,6 miliarde EUR (2024: 827,3 miliarde EUR). Creșterea este determinată în principal de împrumuturile contractate în 2025 în cadrul abordării de finanțare unificată. Cele mai importante datorii au fost împrumuturile pentru finanțarea creditelor acordate statelor membre și țărilor terțe (731,2 miliarde EUR), obligațiile pentru pensii și alte datorii privind beneficiile post-angajare (91,1 miliarde EUR), cheltuielile înregistrate în avans și veniturile înregistrate în avans (77,0 miliarde EUR) și obligațiile de plată către terți (65 miliarde EUR).
Structura datoriilor la 31 decembrie 2025
Creșterea de 149,3 miliarde EUR sau 18,0 % față de exercițiul anterior a fost cauzată în principal de următoarele efecte:
|
— |
împrumuturile au crescut de la 594,0 miliarde EUR în 2024 la 731,2 miliarde EUR în 2025. Creșterea cu 137,2 miliarde EUR sau 23,1 % se referă în principal la noile emisiuni din cadrul abordării de finanțare unificată, excluzând rambursările (în valoare de 148,3 miliarde EUR) pentru MRR, la Mecanismul pentru Ucraina și creditele AMF, mai puțin rambursările MESF, SURE și BDP în valoare de 10,6 miliarde EUR; |
|
— |
cheltuielile înregistrate în avans și veniturile înregistrate în avans au crescut de la 67,1 miliarde EUR în 2024 la 77,0 miliarde EUR în 2025. Creșterea cu 9,9 miliarde EUR sau 14,8 % se referă în principal la MRR; și |
|
— |
obligațiile de plată au crescut de la 55,4 miliarde EUR în 2024 la 65,0 miliarde EUR în 2025. Creșterea de 9,6 miliarde EUR sau 17,3 % este legată în principal de FEDR, FC și ESF (o creștere de 13,9 miliarde EUR). |
Total cereri de decont și facturi primite și recunoscute la rubrica „Obligații de plată” din bilanț
4.5. Active nete
Excedentul datoriilor față de active la 31 decembrie 2025 era de 359,2 miliarde EUR (2024: 308,8 miliarde EUR). Cele mai importante elemente care au dus la această creștere sunt împrumuturile suplimentare în cadrul abordării de finanțare unificată (care urmează să fie rambursate până în 2055, a se vedea secțiunea 5.1.1), creșterea punerii în aplicare a politicilor și creșterea aferentă a creditelor de angajament, datoria privind beneficiile angajaților (care urmează să fie plătită pe parcursul mai multor decenii), precum și plățile legate de FEGA, cea mai mare parte a acestora fiind plătită în primul trimestru al anului 2026.
Ar trebui remarcat că valoarea mai mare a datoriilor comparativ cu activele nu înseamnă că instituțiile și organismele UE întâmpină dificultăți financiare, ci că anumite datorii vor fi finanțate din bugetele anuale viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt recunoscute conform normelor contabilității pe bază de angajamente în exercițiul financiar curent, deși acestea pot fi plătite efectiv în exercițiile financiare următoare și pot fi finanțate din bugete viitoare; veniturile aferente acestor finanțări viitoare vor fi contabilizate numai în perioadele viitoare.
4.6. Retragerea Regatului Unit din UE
Conform Acordului de retragere a Regatului Unit, acesta va continua să contribuie la bugetul UE și să beneficieze de programele și cheltuielile UE de dinainte de 2021, ca și cum ar fi un stat membru. Regatul Unit va primi, de asemenea, înapoi anumite sume stabilite pe care le-a plătit la bugetul UE sau sume pe care bugetul UE le-a primit în legătură cu perioada în care Regatul Unit a fost membru al UE. UE raportează de două ori pe an Regatului Unit cu privire la sumele datorate, iar Regatul Unit le plătește lunar. Raportarea este actualizată în fiecare an pe baza cifrelor reale.
Obligațiile prevăzute în Acordul de retragere creează datorii și creanțe pentru UE, care trebuie calculate și reflectate în conturile anuale ale UE. Aceste obligații se referă în special la următoarele domenii:
|
— |
resurse proprii (articolul 136); |
|
— |
angajamente restante (articolul 140); |
|
— |
amenzi în materie de concurență (articolul 141); |
|
— |
datoriile Uniunii (articolul 142); |
|
— |
datorii financiare contingente și instrumente financiare (articolele 143 și 144); |
|
— |
active nete ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (articolul 145); |
|
— |
investițiile UE în Fondul european de investiții – FEI (articolul 146); |
|
— |
datorii contingente legate de cauze juridice în justiție (articolul 147).
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La 31 decembrie 2025, creanța netă de la Regatul Unit pe baza obligațiilor care rezultă din dispozițiile financiare ale Acordului de retragere se ridica la 10 761 de milioane EUR (2024: 12 762 de milioane EUR). Această creanță constă în principal în obligațiile Regatului Unit în temeiul articolului 142, referitoare la datoriile UE privind beneficiile post-angajare (9 599 de milioane EUR) și al articolului 140, referitoare la angajamentele bugetare restante (2 327 de milioane EUR).
5. DATORII BUGETARE CONTINGENTE
În ultimii ani, UE a recurs tot mai frecvent la instrumente financiare (cum ar fi credite, garanții și investiții de capital), ca mijloc de punere în aplicare a politicilor sale și de urmărire a obiectivelor UE. De exemplu, creditele acordate de UE statelor sale membre sau țărilor partenere vizează restabilirea stabilității financiare sau promovarea redresării economice în urma situațiilor de criză. Principalul obiectiv al programelor de garantare ale UE este stimularea investițiilor și consolidarea accesului la finanțare pentru a remedia disfuncționalitățile pieței în domeniile-cheie de politică.
Atunci când UE oferă sprijin sub formă de garanții, pleacă de la premisa că investițiile vor fi stimulate cu un multiplu al contribuțiilor bugetare prin mobilizarea sprijinului altor instituții financiare și investitori.
Atunci când acordă credite țărilor terțe sau oferă garanții, bugetul UE poate suporta pierderi, atunci când se produc unele evenimente – care nu se află pe deplin sub controlul UE. Întrucât nu este probabil ca pierderile cauzate de neîndeplinirea de către beneficiarii finali a obligațiilor de plată să se materializeze integral, UE nu deține active pentru ansamblul acestor datorii potențiale (8), ci numai până la nivelul necesar pentru a acoperi pierderile preconizate și o rezervă de siguranță suficientă pentru pierderile neprevăzute. Cu toate acestea, în cazul în care s-ar înregistra pierderi peste nivelul sumelor provizionate, pierderile ar fi acoperite de statele membre prin intermediul viitoarelor bugete ale UE. În acest sens, creditele și garanțiile bugetare creează „datorii bugetare contingente” pentru bugetul UE.
UE monitorizează periodic sustenabilitatea datoriilor sale contingente și caracterul adecvat al activelor provizionate deținute în Fondul comun de provizionare (FCP) (9) (a se vedea secțiunea 5.3 de mai jos).
La sfârșitul anului 2025, datoriile bugetare contingente ale UE totalizau 475,7 miliarde EUR, din care 363,1 miliarde EUR se refereau la credite în curs acordate statelor suverane (359,4 miliarde EUR, valoarea nominală și 3,7 miliarde EUR, dobânzi acumulate) și 112,6 miliarde EUR corespundeau cuantumurilor maxime (plafoanelor) garanțiilor emise. În ceea ce privește creditele, 286,1 miliarde EUR au fost legate de credite acordate statelor membre și 77,0 miliarde EUR de credite acordate țărilor terțe. Activele provizionate pentru credite acordate țărilor terțe și pentru garanții s-au ridicat la 27,4 miliarde EUR.
UE înregistrează și alte datorii, care nu sunt de natură contingentă, dar care – dat fiind că sunt pe termen lung – vor fi finanțate de statele membre numai prin intermediul bugetelor viitoare. Este vorba în principal de datoriile privind pensiile (91,1 miliarde EUR la 31 decembrie 2025) și de împrumuturile din cadrul abordării de finanțare unificată care au finanțat granturi MRR/REPowerEU și alte câteva programe din CFM (312,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2025, a se vedea secțiunile 3.2 și 3.4).
5.1. Activitățile de împrumut și de creditare
5.1.1. Împrumuturi
Uniunea împrumută fonduri prin emiterea de titluri de valoare pe piețele internaționale de capital. În ultimă instanță, bugetul UE garantează toate împrumuturile Uniunii. Până în 2020, împrumuturile au fost utilizate numai pentru finanțarea activităților de creditare, a se vedea secțiunea 5.1.2. În urma introducerii instrumentului NGEU, împrumuturile sunt utilizate și pentru finanțarea sprijinului nerambursabil MRR/REPower, a se vedea secțiunea 3.2.
Abordarea în materie de finanțare
Până în 2020, Comisia a urmat o abordare de tip „back-to-back”, emițând o obligațiune specifică pentru a finanța un anumit acord de împrumut. Comisia transfera banii direct către țara beneficiară în aceleași termene și condiții (rată a dobânzii, scadență). Prin urmare, calendarul, volumul și scadența emisiunilor de obligațiuni erau determinate de nevoile beneficiarului.
Pentru instrumentul NGEU, Comisia utilizează o abordare de finanțare diversificată, cu donatori multipli, prin care împrumuturile nu finanțează în mod direct plăți specifice. În schimb, datoria este emisă în baza unor planuri de finanțare semestriale, care includ obligațiuni pe termen lung și titluri de valoare pe termen scurt. Comisia recurge la licitații și sindicalizări pentru a emite aceste titluri de valoare. Apoi repercutează costurile, în conformitate cu metodologia de alocare a costurilor convenită cu statele membre (10), beneficiarilor creditelor și bugetului UE în cazul sprijinului nerambursabil. Această abordare de finanțare cu donatori multipli asigură o activitate de împrumut și de creditare mai flexibilă și mai coerentă. Un alt avantaj îl reprezintă costurile de finanțare mai bune și posibilitatea de a concepe un cadru mai bun privind riscurile și conformitatea. Această flexibilitate a finanțării presupune, de asemenea, o rezervă de lichiditate pentru gestionarea eficientă a lichidității.
În urma Regulamentului (UE, Euratom) 2022/2434 al Parlamentului European și al Consiliului (11) din decembrie 2022, Comisia poate recurge la această abordare pentru toate împrumuturile viitoare. Astfel, asistența macrofinanciară (AMF)+ pentru Ucraina, Mecanismul pentru Ucraina și alte programe de creditare pot beneficia de această gestionare flexibilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a datoriei, creând o abordare de finanțare unificată pentru toate împrumuturile UE.
Împrumuturile în curs ale UE au crescut la o valoare totală de 738,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2025. În această sumă intră obligațiuni verzi NGEU în valoare de 78,5 miliarde EUR. Aceste emisiuni au la bază Cadrul privind obligațiunile verzi NGEU, care este aliniat la principiile privind obligațiunile verzi ale Asociației Internaționale a Pieței de Capital (ICMA) (12). Fondurile atrase prin intermediul obligațiunilor verzi NGEU finanțează măsuri relevante pentru climă din planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) în temeiul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Tabelul de mai jos prezintă calendarul de rambursare pentru împrumuturile UE în curs (valori nominale în miliarde EUR) în curs la 31 decembrie 2025:
|
|
FINANȚARE |
ÎMPRUMUTURI BACK-TO-BACK |
TOTAL |
|||
|
|
UNIFICATĂ |
SURE |
MESF |
AMF |
Euratom |
|
|
2026 |
69,9 |
8,0 |
6,2 |
0,1 |
0,0 |
84,2 |
|
2027 |
37,2 |
0,0 |
3,0 |
0,2 |
0,1 |
40,4 |
|
2028 |
55,6 |
10,0 |
2,3 |
0,2 |
0,1 |
68,2 |
|
2029 |
34,1 |
8,1 |
1,4 |
0,9 |
0,0 |
44,5 |
|
2030 |
27,7 |
10,0 |
0,0 |
0,1 |
0,1 |
37,9 |
|
2031 |
39,2 |
0,0 |
6,6 |
1,2 |
0,1 |
47,0 |
|
2032 |
30,3 |
0,0 |
3,0 |
0,7 |
0,0 |
34,1 |
|
2033 |
15,7 |
0,0 |
2,1 |
0,5 |
0,0 |
18,3 |
|
2034 |
39,7 |
0,0 |
0,0 |
0,7 |
0,0 |
40,5 |
|
2035 |
16,9 |
8,5 |
2,0 |
2,0 |
0,0 |
29,4 |
|
2036 |
0,0 |
9,0 |
5,8 |
1,3 |
0,0 |
16,1 |
|
2037 |
18,4 |
8,7 |
0,0 |
0,9 |
0,0 |
28,1 |
|
2038 |
17,0 |
0,0 |
1,8 |
0,3 |
0,0 |
19,1 |
|
2039 |
19,3 |
0,0 |
0,0 |
0,1 |
0,0 |
19,4 |
|
2040 |
6,0 |
7,0 |
0,0 |
0,5 |
0,0 |
13,5 |
|
2041 |
16,9 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
16,9 |
|
2042 |
13,3 |
0,0 |
3,0 |
2,0 |
0,0 |
18,3 |
|
2043 |
12,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
12,0 |
|
2044 |
14,4 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
14,4 |
|
2045 |
12,6 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
12,6 |
|
2046 |
0,0 |
5,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
5,0 |
|
2047 |
0,0 |
6,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
6,0 |
|
2048 |
15,3 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
15,3 |
|
2049 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
|
2050 |
17,0 |
10,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
27,0 |
|
2051 |
15,4 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
15,4 |
|
2052 |
13,9 |
0,0 |
0,0 |
0,5 |
0,0 |
14,4 |
|
2053 |
15,3 |
0,0 |
0,0 |
2,5 |
0,0 |
17,8 |
|
2054 |
17,3 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
17,3 |
|
2055 |
6,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
0,0 |
6,0 |
|
Total |
596,5 |
90,4 |
37,1 |
14,7 |
0,3 |
738,9 |
„Finanțarea unificată” finanțează creditele MRR/REPowerEU și sprijinul nerambursabil, precum și Mecanismul pentru Ucraina, Mecanismul pentru Balcanii de Vest, Mecanismul pentru Republica Moldova și creditele AMF semnate începând cu 2023.
5.1.2. Acordarea de credite
Comisia acordă credite bilaterale statelor membre și țărilor terțe în conformitate cu deciziile Parlamentului European și ale Consiliului. În 2025, Comisia, acționând în numele UE, a derulat următoarele programe în cadrul cărora a acordat credite (pe lângă MRR/REPower menționate în secțiunea 3.3):
|
— |
asistența SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență); |
|
— |
asistența acordată în cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF); |
|
— |
asistența macrofinanciară (AMF); |
|
— |
Mecanismul pentru Ucraina; |
|
— |
Mecanismul pentru Balcanii de Vest; |
|
— |
Mecanismul pentru Republica Moldova; |
|
— |
Euratom; și |
|
— |
Balanța de plăți (BDP). |
La 31 decembrie 2025, valoarea nominală a creditelor exprimată în miliarde EUR era:
|
|
Total semnat |
Total sume neutilizate la încheierea exercițiului |
Total plăți la încheierea exercițiului |
În curs la încheierea exercițiului |
|
SURE |
|
|
|
|
|
Belgia |
8,2 |
- |
8,2 |
8,2 |
|
Bulgaria |
1,0 |
- |
1,0 |
1,0 |
|
Croația |
1,6 |
- |
1,6 |
1,2 |
|
Cipru |
0,6 |
- |
0,6 |
0,5 |
|
Cehia |
4,5 |
- |
4,5 |
4,5 |
|
Estonia |
0,2 |
- |
0,2 |
0,2 |
|
Grecia |
6,2 |
- |
6,2 |
5,2 |
|
Ungaria |
0,7 |
- |
0,7 |
0,7 |
|
Irlanda |
2,5 |
- |
2,5 |
2,5 |
|
Italia |
27,4 |
- |
27,4 |
24,3 |
|
Letonia |
0,5 |
– |
0,5 |
0,4 |
|
Lituania |
1,1 |
- |
1,1 |
0,9 |
|
Malta |
0,4 |
- |
0,4 |
0,3 |
|
Polonia |
11,2 |
- |
11,2 |
11,2 |
|
Portugalia |
6,2 |
- |
6,2 |
6,2 |
|
România |
3,0 |
- |
3,0 |
3,0 |
|
Slovacia |
0,6 |
- |
0,6 |
0,6 |
|
Slovenia |
1,1 |
- |
1,1 |
0,9 |
|
Spania |
21,3 |
- |
21,3 |
18,5 |
|
|
98,4 |
- |
98,4 |
90,4 |
|
MESF |
|
|
|
|
|
Irlanda |
22,5 |
– |
22,5 |
17,3 |
|
Portugalia |
24,3 |
– |
24,3 |
19,8 |
|
|
46,8 |
– |
46,8 |
37,1 |
|
AMF |
|
|
|
|
|
Albania |
0,2 |
- |
0,2 |
0,2 |
|
Armenia |
0,1 |
- |
0,1 |
0,1 |
|
Bosnia și Herțegovina |
0,1 |
- |
0,1 |
0,1 |
|
Georgia |
0,1 |
- |
0,1 |
0,1 |
|
Iordania |
1,6 |
0,3 |
1,3 |
1,3 |
|
Kosovo |
0,1 |
- |
0,1 |
0,1 |
|
Republica Kârgâzstan |
0,0 |
- |
0,0 |
0,0 |
|
Republica Moldova |
0,4 |
- |
0,4 |
0,4 |
|
Muntenegru |
0,1 |
- |
0,1 |
0,1 |
|
Macedonia de Nord |
0,3 |
0,1 |
0,2 |
0,2 |
|
Tunisia |
1,4 |
- |
1,4 |
1,4 |
|
AMF pentru Ucraina |
12,2 |
– |
12,2 |
11,0 |
|
AMF+ pentru Ucraina |
18,0 |
- |
18,0 |
18,0 |
|
MCIU AMF Ucraina |
18,1 |
– |
18,1 |
18,1 |
|
Egipt |
5,0 |
4,0 |
1,0 |
1,0 |
|
|
57,6 |
4,3 |
53,3 |
52,1 |
|
Mecanismul pentru Balcanii de Vest |
|
|
|
|
|
Macedonia de Nord |
0,5 |
0,5 |
0,0 |
0,0 |
|
Albania |
0,7 |
0,6 |
0,1 |
0,1 |
|
Serbia |
1,1 |
1,1 |
0,1 |
0,1 |
|
Muntenegru |
0,3 |
0,3 |
0,0 |
0,0 |
|
|
2,6 |
2,4 |
0,2 |
0,2 |
|
Mecanismul pentru Republica Moldova |
|
|
|
|
|
Republica Moldova |
1,5 |
1,2 |
0,3 |
0,3 |
|
Mecanismul pentru Ucraina |
|
|
|
|
|
Ucraina |
33,0 |
9,8 |
23,2 |
23,2 |
|
Euratom |
|
|
|
|
|
Energoatom, K2R4 – Ucraina |
0,4 |
- |
0,4 |
0,3 |
|
MRR/REPowerEU |
277,2 |
121,3 |
155,9 |
155,9 |
|
Total |
517,4 |
139,0 |
378,5 |
359,4 |
SURE
SURE a fost înființat în 2020 pentru a oferi asistență financiară statelor membre care se confruntau cu o perturbare economică gravă cauzată de pandemia de COVID-19 sau erau serios amenințate de o astfel de perturbare. Instrumentul completează măsurile naționale luate de statele membre afectate.
Disponibilitatea instrumentului s-a încheiat la 31 decembrie 2022 și nu există plăți în curs. Scadența creditelor variază între 5 și 30 de ani.
MESF
MESF a fost creat pentru a furniza asistență financiară tuturor statelor membre care se află în dificultate sau sunt serios amenințate de perturbări economice și financiare grave cauzate de evenimente excepționale pe care nu le pot controla. Acest program s-a încheiat și nu se pot solicita credite suplimentare, decât pentru unele sarcini specifice, cum ar fi prelungirea scadențelor creditelor existente.
În 2025, Irlanda a rambursat suma de 2,4 miliarde EUR din creditul datorat în cadrul MESF, în timp ce Portugalia a rambursat anticipat două credite în valoare totală de 2,5 miliarde EUR. Obligațiunile UE suport au fost transferate în rezerva de finanțare unificată.
AMF
Programul AMF este o formă de asistență financiară acordată de UE țărilor partenere din afara UE care se confruntă cu o criză a balanței de plăți. AMF ia forma unor credite pe termen mediu/lung sau a unor granturi ori a unei combinații a acestora și este disponibilă doar pentru țările care beneficiază de un program al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Ucraina
În 2022, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra a trei pachete de asistență financiară pentru Ucraina (13), în valoare totală de 7,2 miliarde EUR, pentru a consolida reziliența imediată a țării în urma războiului de agresiune neprovocat și nejustificat declanșat de Rusia. Toate creditele au fost plătite Ucrainei până la încheierea exercițiului 2022. Scadența acestor credite acordate Ucrainei variază între 10 și 30 de ani.
Pentru ca UE să continue să acorde sprijin Ucrainei, în 2023 s-a plătit un credit AMF+ în valoare de 18 miliarde EUR în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului (14). Creditul a fost finanțat prin abordarea de finanțare unificată, în timp ce toate creditele AMF anterioare au fost finanțate în cadrul abordării de finanțare „back-to-back”.
În octombrie 2024, UE a adoptat un nou program AMF pentru Ucraina și Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina (MCIU) (15). În cadrul MCIU, veniturile extraordinare din activele suverane rusești imobilizate sunt utilizate pentru a acorda sprijin nerambursabil Ucrainei pentru a ajuta această țară să ramburseze noile împrumuturi bilaterale acordate de partenerii G7 și de UE în cadrul acestei inițiative. În consecință, UE a semnat un nou acord de împrumut AMF cu Ucraina în decembrie 2024, pentru suma de 18,1 miliarde EUR, care urmează să fie plătită până la sfârșitul anului 2025.
La sfârșitul exercițiului 2025, valoarea totală a creditelor AMF în curs acordate Ucrainei era de 47,1 miliarde EUR (valoare nominală).
Mecanismul pentru Ucraina
La 29 februarie 2024, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2024/792 (16) de instituire a Mecanismului pentru Ucraina. Acest instrument acoperă perioada 2024-2027 și oferă Ucrainei sprijin financiar în valoare de până la 50 de miliarde EUR, incluzând credite suverane în valoare de până la 33 de miliarde EUR. Până la 31 decembrie 2025, Ucrainei i-au fost plătite credite în valoare de 23,2 miliarde EUR. Creditele suverane acordate în temeiul Mecanismului pentru Ucraina sunt finanțate prin împrumuturi pentru care se aplică abordarea de finanțare unificată.
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest
Regulamentul (UE) 2024/1449 al Parlamentului European și al Consiliului (17) privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest a fost adoptat în mai 2024, iar primele credite au fost plătite în 2025. Se preconizează că mecanismul va pune la dispoziție credite în valoare de până la 4 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, plățile fiind condiționate de punerea în aplicare de către țările partenere ale UE din Balcanii de Vest a unor reforme socioeconomice și fundamentale specifice.
Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova
Regulamentul (UE) 2025/535 al Parlamentului European și al Consiliului (18) de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova a fost adoptat în martie 2025. Mecanismul va oferi sprijin Republicii Moldova în perioada 2025-2027. Se preconizează că mecanismul va pune la dispoziție credite în valoare de până la 1,5 miliarde EUR, primele plăți fiind efectuate în 2025.
Euratom
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice împrumută bani atât statelor membre, cât și țărilor terțe, precum și entităților statelor membre și ale țărilor terțe pentru a finanța proiecte în sectorul instalațiilor energetice.
BDP
BDP este un program de asistență conceput pentru statele membre din afara zonei euro care se confruntă cu dificultăți privind balanța lor de plăți. În 2025, ultimul credit BDP restant a fost rambursat integral de Letonia.
SAFE
La 27 mai 2025, Consiliul Uniunii Europene a adoptat instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) (19), menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru intensificarea demersului acestora de pregătire pentru apărare prin achiziții publice în comun. SAFE va pune la dispoziția statelor membre credite pe termen lung de până la 150 de miliarde EUR, care urmează să fie plătite în perioada 2026-2030 și finanțate prin împrumuturi. Până la 31 mai 2026, s-au semnat și au intrat în vigoare credite SAFE în valoare de 43,7 miliarde EUR, din care s-a plătit suma de 6,6 miliarde EUR.
Împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei
În februarie 2026, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2026/467 (20) de instituire a împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei în valoare maximă de până la 90 de miliarde EUR. Punerea în aplicare a programului a fost ulterior facilitată prin modificarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (21) – care stabilește cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 – în urma adoptării sale în aprilie 2026. Acordul de împrumut aferent a fost semnat în mai 2026, iar Comisia Europeană estimează că plățile vor începe să fie efectuate în iunie 2026.
Lichidități pentru finanțarea unificată
În temeiul strategiei de finanțare unificată, o anumită sumă din încasările din împrumuturi este păstrată într-un cont bancar deschis la Banca Centrală Europeană sau este investită în investiții pe termen scurt. Această rezervă de lichiditate asigură disponibilitatea unor fonduri suficiente pentru a satisface toate obligațiile viitoare de plată. În demersul de gestionare a lichidității, Comisia ia în considerare necesitățile de plată preconizate și costurile de oportunitate ale soldurilor de numerar. La încheierea exercițiului financiar 2025, fondurile deținute în rezerva de lichiditate se ridicau la 65,2 miliarde EUR.
5.1.3. Garanții bugetare menite să asigure rambursarea împrumuturilor
Împrumuturile UE sunt obligații directe și necondiționate ale UE, fiind garantate de statele membre ale UE. Se estimează că împrumuturile contractate pentru finanțarea creditelor vor fi rambursate prin colectarea la timp a principalului și a dobânzii datorate pentru creditele respective.
Cu toate acestea, în cazul în care o țară beneficiară nu își îndeplinește obligațiile de plată sau amână efectuarea rambursărilor, există o serie de garanții menite să asigure serviciul datoriei UE, care sunt sintetizate în tabelul de mai jos. Pe termen scurt, împrumuturile vor fi rambursate din soldul de trezorerie disponibil al Comisiei. Apoi, împrumuturile legate de creditele acordate țărilor terțe (cu excepția creditelor aferente AMF+ și Mecanismului pentru Ucraina) vor fi rambursate din activele deținute în FCP, iar, în cazul creditelor aferente AMF+ și Mecanismului pentru Ucraina, precum și al creditelor acordate statelor membre, Comisia poate solicita statelor membre resurse suplimentare până la marja disponibilă a resurselor proprii („marja de manevră bugetară”). Pentru unele programe există, de asemenea, garanții oferite de statele membre. Prin urmare, investitorii sunt expuși doar riscului de credit al UE, nu celui al beneficiarului creditelor.
|
Programul UE finanțat prin împrumuturi |
Sistemul de protecție |
|
NGEU (MRR și REPowerEU) |
Marja de manevră bugetară în cadrul plafonului temporar al resurselor proprii al bugetului UE – un procent suplimentar de 0,6 % din VNB-ul UE peste plafonul resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB al UE |
|
SURE |
Garanție oferită de toate statele membre ale UE (25 %) + marja de manevră bugetară în cadrul plafonului resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB-ul UE |
|
MESF |
Marja de manevră bugetară în cadrul plafonului resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB-ul UE |
|
AMF (standard) |
FCP (9 % din creditul acordat țării terțe) |
|
AMF excepțională pentru Ucraina |
FCP (9 % din credit) + garanții din partea tuturor statelor membre ale UE (61 %) |
|
AMF+ pentru Ucraina |
Marja de manevră bugetară în cadrul plafonului resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB-ul UE |
|
MCIU AMF |
Marja de manevră bugetară în cadrul plafonului resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB-ul UE |
|
Mecanismul pentru Ucraina |
Marja de manevră bugetară în cadrul plafonului resurselor proprii al bugetului UE de 1,4 % din VNB-ul UE |
|
Mecanismul pentru Balcanii de Vest |
FCP (9 % din creditul acordat țării terțe) |
|
Mecanismul pentru Republica Moldova |
FCP (9 % din creditul acordat țării terțe) |
|
Credite Euratom acordate țărilor terțe (entităților deținute de stat) |
FCP (9 % din credit) și contragaranții din partea țărilor terțe |
5.2. Garanții bugetare
În cadrul acestui tip de execuție bugetară, UE oferă garanții instituțiilor financiare (parteneri de implementare) pentru operațiunile lor de finanțare (creditare) și de investiții (titluri de capital) în vederea îndeplinirii obiectivelor sale de politică.
UE a emis garanții în cadrul următoarelor programe:
|
— |
garanții aferente mandatului de acordare a împrumuturilor externe (ELM) oferite Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru operațiunile sale de creditare în afara UE, în principal în favoarea beneficiarilor suverani și subsuverani; |
|
— |
garanția aferentă Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) acordată Grupului BEI pentru operațiunile sale care sprijină investiții suplimentare în UE și accesul la finanțare pentru IMM-uri; |
|
— |
garanția aferentă InvestEU acordată Grupului BEI, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și mai multor parteneri financiari din statele membre ale UE, pentru a mobiliza investițiile private pentru tranziția verde și digitală, inovarea, precum și investițiile sociale și competențele. Garanția aferentă InvestEU poate fi majorată prin contribuții și contragaranții din partea țărilor AELS și a statelor membre; |
|
— |
garanția pentru acțiunea externă în temeiul Regulamentului privind IVCDCI, oferind garanții atât BEI, cât și mai multor alte contrapărți pentru finanțarea și investițiile lor în afara Europei, beneficiarilor din sectorul public și privat, cu obiectivul de a promova investițiile durabile în țările partenere ale UE; |
|
— |
garanția aferentă Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) emisă pentru mai multe contrapărți cu scopul de a sprijini investițiile în Africa și în țările vizate de politica europeană de vecinătate; |
|
— |
Garanția pentru Ucraina emisă în temeiul Regulamentului privind Mecanismul pentru Ucraina mai multor contrapărți pentru a stimula investițiile pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei. |
La 31 decembrie 2025, nivelul maxim al soldului nominal în curs al garanțiilor respective acordate partenerilor de implementare a fost de 112,6 miliarde EUR, din care 77,6 miliarde EUR se referă la operațiuni de finanțare sau de investiții semnate de partenerii de implementare (garanțiile InvestEU, IVCDCI și garanțiile pentru Ucraina se află încă în perioada de investiții, în cursul căreia partenerii pot include noi operațiuni în cadrul garanției).
Statele membre și țările SEE pot contribui, de asemenea, la programul InvestEU. Până la 31 decembrie 2025, UE a semnat acorduri de contribuție cu aceste țări în valoare de 3,3 miliarde EUR, din care 2,6 miliarde EUR se referă la contribuții în numerar și 0,6 miliarde EUR la contragaranții.
5.3. Fondul comun de provizionare
Pentru a onora eventualele cereri de executare a garanției în vederea acoperirii în timp util a pierderilor suferite de partenerii de implementare, UE constituie provizioane din buget. Începând din 2021, toate activele provizionate sunt deținute în FCP, care are rolul de portofoliu unic, activele fiind investite în principal în titluri de creanță. În prezent, FCP reunește provizionarea pentru toate garanțiile bugetare ale UE și unele programe de asistență financiară. Resursele FCP sunt alocate pe compartimente în scopul urmăririi sumelor aferente garanțiilor bugetare și programelor de asistență financiară care contribuie la FCP.
La 31 decembrie 2025, Comisia deținea active nete în FCP în valoare de 27,2 miliarde EUR pentru următoarele compartimente:
|
— |
Fondul de garantare pentru acțiuni externe – 3,4 miliarde EUR (acoperind garanțiile aferente ELM, precum și creditelor AMF și Euratom acordate țărilor terțe înainte de 2021); |
|
— |
FEIS – 9,2 miliarde EUR; |
|
— |
FEDD – 0,8 miliarde EUR; |
|
— |
compartimentele InvestEU – 8,9 miliarde EUR (inclusiv contribuții în numerar din partea statelor membre și a țărilor SEE); |
|
— |
IVCDCI FEDD+ – 3,6 miliarde EUR; |
|
— |
Garanția pentru Ucraina – 0,6 miliarde EUR; |
|
— |
credite AMF în perioada de după 2020 și Mecanismul pentru Balcanii de Vest – 0,2 miliarde EUR; |
|
— |
credite AMF acordate Ucrainei – 0,5 miliarde EUR. |
De asemenea, 0,2 miliarde EUR sunt deținute în trezoreria centrală a Comisiei ca rezervă de lichidități pentru a acoperi cererile imediate de executare a garanției.
6. CADRUL POLITIC ȘI FIANCIAR, GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA UE
Uniunea Europeană (UE) este o uniune căreia statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune. Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
6.1. Cadrul politic și financiar
Tratatele UE
Obiectivele și principiile generale care ghidează Uniunea și instituțiile europene sunt definite în tratate. Uniunea și instituțiile UE pot acționa doar în limitele competențelor care le-au fost conferite de tratate în vederea realizării obiectivelor prevăzute în acestea și trebuie să își exercite competențele în conformitate cu principiile (22) subsidiarității și proporționalității. Pentru a-și îndeplini obiectivele și a-și pune în aplicare politicile, Uniunea își asigură mijloacele financiare necesare. Comisia este responsabilă cu promovarea interesului general al Uniunii, care include execuția bugetului și gestionarea programelor în cooperare cu statele membre și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare
UE urmărește realizarea obiectivelor stabilite în tratat prin diverse instrumente, dintre care unul este bugetul UE. Alte instrumente sunt, de exemplu, un cadru legislativ comun sau strategiile comune de politică.
Cadrul financiar multianual și programele de cheltuieli
Politicile sprijinite de bugetul UE sunt puse în aplicare în conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM) și cu legislația sectorială corespunzătoare care definește programele de cheltuieli și instrumentele. Acestea transpun în termeni financiari prioritățile politice ale UE pe o perioadă suficient de lungă pentru a fi eficace și pentru a oferi o perspectivă coerentă pe termen lung beneficiarilor fondurilor UE și autorităților naționale care participă la cofinanțare. Cuantumurile anuale maxime (plafoanele) sunt stabilite pentru totalul cheltuielilor UE și pentru principalele categorii de cheltuieli (rubrici). Însumând plafoanele tuturor rubricilor se obține plafonul total al creditelor de angajament. CFM este adoptat de Consiliu cu unanimitatea tuturor statelor membre, cu aprobarea Parlamentului European. Actualul cadru financiar multianual 2021-2027 a fost adoptat la 17 decembrie 2020 (23). Cadrul financiar multianual 2021-2027 este completat de instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU.
Bugetul anual
Bugetul anual este întocmit de Comisie. Parlamentul European și Consiliul convin (de obicei până la jumătatea lunii decembrie) asupra bugetului pentru anul următor, pe baza procedurii prevăzute la articolul 314 din TFUE. Potrivit principiului echilibrului bugetar, într-un exercițiu financiar dat, veniturile totale trebuie să fie egale cu cheltuielile (creditele de plată) totale.
Principalele surse de finanțare ale bugetului UE sunt veniturile din resurse proprii, care sunt completate de alte venituri. Există patru tipuri de resurse proprii: resursele proprii tradiționale (în principal taxele vamale), resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA), resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate (introdusă în 2021) și resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB). Alte venituri provenite din activitățile UE (de exemplu, amenzi în materie de concurență) reprezintă, în mod normal, mai puțin de 10 % din veniturile totale.
Modurile de gestiune
Bugetul UE este executat în cadrul a trei moduri de gestiune care stabilesc cum sunt plătiți și gestionați banii:
|
— |
gestiunea partajată: o mare parte din buget (aproximativ 3/4 din acesta) este gestionată în cadrul unui sistem de gestiune partajată de către Comisie în cooperare cu statele membre, în special în domeniile fondurilor structurale și agriculturii; |
|
— |
gestiunea directă: de asemenea, Comisia gestionează ea însăși programele și poate delega agențiilor executive punerea în aplicare a anumitor programe; |
|
— |
gestiunea indirectă: deciziile privind cheltuielile pot fi, de asemenea, gestionate indirect prin intermediul altor organisme din interiorul sau din afara UE. Regulamentul financiar și/sau acordurile de contribuție definesc mecanismele necesare de control și de raportare de către aceste entități și supravegherea de către Comisie în cazul în care sarcinile de execuție bugetară sunt încredințate agențiilor naționale, Grupului Băncii Europene de Investiții, țărilor terțe, organizațiilor internaționale (de exemplu, Băncii Mondiale sau Organizației Națiunilor Unite) și altor entități (de exemplu, agențiilor descentralizate ale UE, întreprinderilor comune). |
Instrumente financiare și garanții bugetare
Metoda tradițională de execuție bugetară care constă în acordarea de granturi și subvenții este completată de emiterea de instrumente financiare sub formă de garanții, precum și de titluri de capital și împrumuturi. De asemenea, UE desfășoară activități de împrumut și creditare pentru programe specifice de asistență financiară cu scopul de a sprijini statele membre și țările terțe sub formă de credite bilaterale finanțate din datorii emise pe piețele de capital cu garanții de la bugetul UE. În decembrie 2022, Parlamentul și Consiliul au stabilit o abordare de finanțare unificată în cazul împrumuturilor UE, în temeiul căreia Uniunea va emite „obligațiuni UE” doar sub această denumire, renunțând la obligațiunile denominate separat pentru programe individuale.
Regulamentul financiar
Regulamentul financiar (RF) (24) aplicabil bugetului general este un act de bază al arhitecturii în materie de reglementare a finanțelor UE, care definește în detaliu normele financiare aplicabile execuției bugetului UE și rolurile diferiților actori implicați în asigurarea faptului că banii sunt utilizați în mod corespunzător și obiectivele stabilite sunt îndeplinite. Regulamentul financiar include, de asemenea, dispozițiile specifice aplicabile instrumentelor financiare, garanțiilor bugetare și asistenței financiare.
6.2. Guvernanța și răspunderea
6.2.1. Structura instituțională
UE dispune de un cadru instituțional prin care vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și a acțiunilor sale. Structura organizatorică este formată din instituții, agenții și alte organe autonome ale UE. Regulamentul financiar, împreună cu normele contabile aplicabile, definește care dintre aceste entități sunt incluse în conturile consolidate ale UE (a se vedea nota 9 din conturile anuale consolidate ale UE pentru lista entităților incluse în perimetrul de consolidare).
Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. Comisia răspunde din punct de vedere politic în fața Parlamentului European. Consiliul exercită, de asemenea, funcții de elaborare a politicilor și de coordonare în cadrul direcției politice generale și al priorităților Uniunii stabilite de Consiliul European.
Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene. Promovează interesul general al Uniunii și ia inițiativele corespunzătoare în acest scop, asigurând aplicarea tratatelor și supraveghind aplicarea dreptului Uniunii de către statele membre sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia Europeană exercită funcții de coordonare, de execuție și de gestionare, execută bugetul și gestionează programe.
Comisia execută bugetul, în mare parte în cooperare cu statele membre (25). Împreună, acestea se asigură că creditele sunt utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Reglementările prevăd obligațiile de control și de audit ale statelor membre atunci când participă la execuția bugetului, precum și responsabilitățile care decurg din aceasta. Reglementările stabilesc, de asemenea, responsabilitățile și normele detaliate pentru fiecare instituție a UE în ceea ce privește propriile sale cheltuieli.
6.2.2. Structura de guvernanță a Comisiei
Mecanismele de guvernanță ale Comisiei și modul în care acestea asigură funcționarea Comisiei ca instituție modernă, responsabilă și orientată spre performanță sunt descrise în Comunicarea (26) privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene.
Comisia își îndeplinește funcțiile sub conducerea colegiului comisarilor, care stabilește prioritățile și își asumă responsabilitatea politică globală pentru activitatea Comisiei. În calitate de colegiu, Comisia lucrează sub îndrumarea politică a președintelui său, care prezintă Parlamentului European, ca parte a nominalizării sale, obiectivele pe care intenționează să le urmărească sub forma orientărilor politice. Președintele decide cu privire la organizarea internă a Comisiei, asigurându-se că aceasta acționează în mod consecvent, eficient și în calitate de organism colegial.
Colegiul deleagă execuția operațională a bugetului și gestiunea financiară directorilor generali și șefilor de servicii, care conduc structura administrativă a Comisiei. Această abordare descentralizată creează o cultură administrativă care îi încurajează pe funcționarii publici să își asume responsabilitatea pentru activitățile asupra cărora au control și le impune acestora obligația de a oferi asigurări în ceea ce privește activitățile de care sunt responsabili.
Sub autoritatea președintelui și în strânsă cooperare cu membrul Comisiei responsabil cu bugetul, resursele umane și administrația și cu implicarea serviciilor prezidențiale și centrale, Consiliul de gestionare corporativă asigură coordonarea, supravegherea, consilierea și orientările strategice.
Acordurile interne definesc un set coerent de controale solide și de instrumente de gestionare care permit colegiului comisarilor să își asume responsabilitatea politică pentru activitatea Comisiei (27).
6.2.3. Gestiunea financiară a Comisiei
În cadrul Comisiei, rolurile și responsabilitățile în materie de gestiune financiară sunt clar definite (de exemplu, în Regulamentul financiar și în normele interne (28)) și aplicate în consecință. În calitate de ordonatori de credite delegați, directorii generali și șefii de servicii ai Comisiei sunt responsabili cu buna gestiune financiară a resurselor UE, cu respectarea dispozițiilor Regulamentului financiar, cu gestionarea riscurilor și cu instituirea unui cadru de control intern adecvat.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite acoperă întregul proces de gestionare, de la definirea etapelor de lucru necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de instituție până la gestionarea activităților, atât din punct de vedere operațional, cât și din punctul de vedere al bunei gestiuni financiare. La rândul lor, ordonatorii de credite pot subdelega sarcini directorilor, șefilor de unitate și altor persoane, care devin, astfel, ordonatori de credite subdelegați. Fiecare ordonator de credite delegat poate fi ajutat de unul sau doi directori care răspund de gestionarea riscurilor și de controlul intern pentru a supraveghea și a monitoriza punerea în aplicare a sistemelor de control intern.
Serviciile centrale ale Comisiei oferă îndrumare și consiliere și promovează bunele practici, inclusiv prin activitatea Consiliului de gestionare corporativă.
Regulamentul financiar prevede obligația fiecărui ordonator de credite de a întocmi un raport anual de activitate („RAA”) care prezintă în detaliu rezultatele obținute, controlul intern și gestiunea financiară în cursul exercițiului financiar. RAA include o declarație din care reiese că resursele au fost utilizate pe baza principiilor bunei gestiuni financiare și că sunt în vigoare proceduri de control care oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente. Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE (29) este principalul instrument prin intermediul căruia colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică pentru gestionarea financiară a bugetului UE.
Contabilul Comisiei este responsabil la nivel central cu gestionarea trezoreriei, cu procedurile de recuperare, cu stabilirea unor norme contabile bazate pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS), cu validarea sistemelor contabile și cu întocmirea conturilor anuale ale Comisiei, precum și a conturilor anuale consolidate ale UE. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile anuale, declarând astfel că acestea prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de trezorerie ale Uniunii. Conturile anuale sunt adoptate de colegiul comisarilor. Funcția de contabil este independentă, contabilul având o responsabilitate majoră în ceea ce privește raportarea financiară în cadrul Comisiei.
Auditorul intern al Comisiei este, de asemenea, o funcție centralizată și independentă și furnizează consultanță, avize și recomandări independente privind calitatea și funcționarea sistemelor de control intern din cadrul Comisiei, al agențiilor UE și al altor organisme autonome ale UE.
Comitetul de monitorizare a auditurilor asigură independența auditorului intern și monitorizează calitatea activității de audit intern și măsurile luate de serviciile Comisiei în urma recomandărilor de audit intern și extern, precum și a constatărilor și a recomandărilor Curții de Conturi Europene privind descărcarea de gestiune referitoare la fiabilitatea conturilor anuale consolidate ale UE. Rolul consultativ al comitetului contribuie la îmbunătățirea în continuare, la nivel global, a eficacității și a eficienței Comisiei în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale și facilitează supravegherea de către colegiu a guvernanței, a gestionării riscurilor și a practicilor de control intern ale Comisiei.
6.2.4. Auditul extern și procedura de descărcare de gestiune
În conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, fondurile trebuie să fie gestionate într-un mod eficace, eficient și economic. Există un cadru de responsabilitate bazat pe o raportare cuprinzătoare, audit extern și control politic, menit să ofere asigurarea rezonabilă conform căreia fondurile UE sunt cheltuite în mod adecvat.
Parlamentul European, după formularea unei recomandări de către Consiliu, decide dacă își dă sau nu aprobarea finală, cunoscută sub numele de „acordare a descărcării de gestiune”, pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE într-un anumit exercițiu financiar. Procedura anuală de descărcare de gestiune asigură faptul că Comisia răspunde din punct de vedere politic pentru execuția bugetului UE.
În fiecare an, Curtea de Conturi Europeană analizează fiabilitatea conturilor, dacă s-au primit toate veniturile și dacă toate cheltuielile s-au efectuat în mod legal și cu respectarea procedurilor și dacă gestiunea financiară și aspectele calitative ale întocmirii bugetului, inclusiv performanța, au fost corespunzătoare. Începând din 2021, având în vedere importanța considerabilă a NextGenerationEU, opinia Curții de Conturi a Uniunii Europene privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor din cadrul bugetului tradițional al UE este completată de o opinie distinctă privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Publicarea raportului anual al Curții de Conturi Europene reprezintă punctul de plecare al procedurii de descărcare de gestiune. Auditorii pregătesc, de asemenea, rapoarte speciale privind domenii specifice de cheltuieli sau de politică sau privind anumite aspecte bugetare ori în materie de gestiune.
Decizia privind descărcarea de gestiune se bazează, de asemenea, pe pachetul de rapoarte integrate privind aspectele financiare și răspunderea elaborate de Comisie (30), pe audierile comisarilor în Parlamentul European și pe răspunsurile la întrebările scrise adresate Comisiei.
NOTĂ DE ÎNSOȚIRE A CONTURILOR CONSOLIDATE
Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2025 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de instituții și organisme în temeiul articolului 252 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că acestea au fost pregătite în conformitate cu titlul XIII din Regulamentul financiar și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.
Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea lor, toate informațiile necesare pentru întocmirea conturilor care prezintă activele și datoriile Uniunii Europene și execuția bugetară.
Prin prezenta certific că, pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Uniunii Europene.
Niall BOHAN
Contabilul Comisiei
18 iunie 2026
SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE (31)
CUPRINS
| BILANȚ | 35 |
| CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 36 |
| SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR | 37 |
| SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE | 38 |
| NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE | 39 |
|
1. |
POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE | 39 |
|
2. |
NOTE LA BILANȚUL CONTABIL | 57 |
|
3. |
NOTE LA CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 97 |
|
4. |
DATORII CONTINGENTE ȘI ACTIVE CONTINGENTE | 108 |
|
5. |
ANGAJAMENTE BUGETARE ȘI JURIDICE | 114 |
|
6. |
GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR | 119 |
|
7. |
INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE | 137 |
|
8. |
EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI | 139 |
|
9. |
PERIMETRUL DE CONSOLIDARE | 140 |
BILANȚ
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
ACTIVE IMOBILIZATE |
|
|
|
|
Imobilizări necorporale |
2.1 |
1 135 |
1 095 |
|
Imobilizări corporale |
2.2 |
14 756 |
13 713 |
|
Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
2.3 |
1 524 |
1 446 |
|
Active financiare |
2.4 |
362 806 |
308 961 |
|
Prefinanțare |
2.5 |
38 971 |
40 861 |
|
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă |
2.6 |
12 663 |
13 272 |
|
|
|
431 856 |
379 347 |
|
ACTIVE CURENTE |
|
|
|
|
Active financiare |
2.4 |
23 291 |
19 377 |
|
Prefinanțare |
2.5 |
37 775 |
38 058 |
|
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă |
2.6 |
21 404 |
18 465 |
|
Stocuri |
2.7 |
79 |
85 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
2.8 |
103 041 |
63 163 |
|
|
|
185 591 |
139 148 |
|
TOTAL ACTIVE |
|
617 447 |
518 495 |
|
DATORII PE TERMEN LUNG |
|
|
|
|
Pensii și alte beneficii ale angajaților |
2.9 |
(91 128 ) |
(93 096 ) |
|
Provizioane |
2.10 |
(2 149 ) |
(2 280 ) |
|
Datorii financiare |
2.11 |
(644 018 ) |
(539 575 ) |
|
|
|
(737 295 ) |
(634 951 ) |
|
DATORII CURENTE |
|
|
|
|
Provizioane |
2.10 |
(464 ) |
(7 536 ) |
|
Datorii financiare |
2.11 |
(96 769 ) |
(62 328 ) |
|
Obligații de plată |
2.12 |
(65 037 ) |
(55 414 ) |
|
Cheltuieli înregistrate în avans și venituri înregistrate în avans |
2.13 |
(77 048 ) |
(67 091 ) |
|
|
|
(239 319 ) |
(192 368 ) |
|
TOTAL DATORII |
|
(976 614 ) |
(827 319 ) |
|
ACTIVE NETE |
|
(359 167 ) |
(308 824 ) |
|
Rezerve |
2.14 |
941 |
986 |
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (32) |
2.15 |
(360 108 ) |
(309 810 ) |
|
ACTIVE NETE |
|
(359 167 ) |
(308 824 ) |
|
(32) La 26 noiembrie 2025, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale UE din resursele proprii care urmează să fie colectate de statele membre sau să fie solicitate acestora în următorul an. În plus, în temeiul articolului 83 din Statutul funcționarilor [Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 (JO L 56, 4.3.1968, p. 1), astfel cum a fost modificat], statele membre garantează în mod colectiv obligația de plată a pensiilor. |
|||
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
2025 |
2024 (reclasificat) |
|
VENITURI |
|
|
|
|
Venituri din tranzacții fără contraparte directă |
|
|
|
|
Resurse bazate pe VNB |
3.1 |
106 342 |
95 037 |
|
Resurse proprii tradiționale |
3.2 |
23 436 |
20 587 |
|
Resurse bazate pe TVA |
3.3 |
25 728 |
24 547 |
|
Resurse proprii aferente ambalajelor din plastic |
3.4 |
7 524 |
8 227 |
|
Amenzi |
3.5 |
5 370 |
4 039 |
|
Recuperarea cheltuielilor |
3.6 |
1 376 |
957 |
|
Altele |
3.8 |
18 572 |
10 673 |
|
|
|
188 348 |
164 068 |
|
Venituri din tranzacții cu contraparte directă |
|
|
|
|
Venituri financiare |
3.9 |
11 646 |
9 005 |
|
Altele |
3.10 |
2 500 |
2 592 |
|
|
|
14 146 |
11 597 |
|
Total venituri |
|
202 495 |
175 665 |
|
CHELTUIELI |
|
|
|
|
Delegate statelor membre |
3.11 |
|
|
|
Fondul european de garantare agricolă |
|
(40 914 ) |
(40 267 ) |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și alte instrumente de dezvoltare rurală |
|
(17 017 ) |
(14 779 ) |
|
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune |
|
(31 032 ) |
(28 833 ) |
|
Fondul social european |
|
(17 308 ) |
(18 037 ) |
|
Altele |
|
(4 514 ) |
(3 854 ) |
|
Transferuri, inclusiv granturi și sprijin bugetar |
3.12 |
|
|
|
Mecanismul de redresare și reziliență |
|
(46 815 ) |
(65 787 ) |
|
Altele |
|
(32 025 ) |
(32 992 ) |
|
Acorduri de contribuție, inclusiv organisme ale UE |
3.13 |
(13 200 ) |
(16 820 ) |
|
Costuri cu personalul și cu pensiile |
3.14 |
(15 954 ) |
(14 966 ) |
|
Costuri de finanțare |
3.15 |
(27 156 ) |
(27 226 ) |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
3.7 |
(465 ) |
(315 ) |
|
Achiziții, cheltuieli administrative și alte cheltuieli |
3.16 |
(10 733 ) |
(8 997 ) |
|
Total cheltuieli |
|
(257 134 ) |
(272 873 ) |
|
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
|
(54 639 ) |
(97 208 ) |
SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(54 639 ) |
(97 208 ) |
|
Activități de exploatare |
|
|
|
Amortizare |
212 |
191 |
|
Depreciere |
1 123 |
1 194 |
|
(Creșterea)/scăderea creditelor |
(49 852 ) |
(36 703 ) |
|
(Creșterea)/scăderea prefinanțării |
2 173 |
12 756 |
|
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții cu contraparte directă și a sumelor recuperabile din tranzacții fără contraparte directă |
(2 332 ) |
3 463 |
|
(Creșterea)/scăderea stocurilor |
6 |
(7 ) |
|
Creșterea/(scăderea) pensiilor și a altor beneficii ale angajaților |
(1 968 ) |
2 288 |
|
Creșterea/(scăderea) provizioanelor |
(7 202 ) |
6 481 |
|
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare (altele decât cele din cadrul abordării de finanțare unificată) |
(11 575 ) |
(1 382 ) |
|
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată |
9 623 |
4 898 |
|
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans și a veniturilor înregistrate în avans |
9 958 |
(9 714 ) |
|
Excedentul bugetar al exercițiului financiar anterior preluat ca venit nemonetar |
(1 348 ) |
(633 ) |
|
Reevaluări ale datoriilor privind beneficiile angajaților (variație nemonetară, care nu este inclusă în contul de profit și pierdere) |
5 603 |
1 159 |
|
Alte variații nemonetare |
40 |
27 |
|
Activități de investiții |
|
|
|
(Creșterea)/scăderea imobilizărilor necorporale și corporale |
(2 418 ) |
(1 817 ) |
|
(Creșterea)/scăderea investițiilor contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
(78 ) |
(80 ) |
|
(Creșterea)/scăderea activelor financiare nederivate la valoare justă prin excedent sau deficit |
(7 432 ) |
(6 246 ) |
|
(Creșterea)/scăderea activelor financiare derivate la valoare justă prin excedent sau deficit |
(475 ) |
(19 ) |
|
Activități de finanțare |
|
|
|
Creșterea/(scăderea) împrumuturilor în cadrul abordării de finanțare unificată |
150 460 |
144 900 |
|
FLUXURI NETE DE NUMERAR |
39 878 |
23 547 |
|
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar |
39 878 |
23 547 |
|
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar |
63 163 |
39 616 |
|
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar |
103 041 |
63 163 |
SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Sume care urmează să fie solicitate statelor membre Excedent/(deficit) cumulat |
Alte rezerve |
Active nete |
|
SOLD LA 31.12.2023 |
(213 221 ) |
1 052 |
(212 169 ) |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
1 159 |
– |
1 159 |
|
Altele |
94 |
(66 ) |
27 |
|
Rezultatul bugetar pe 2023 creditat statelor membre |
(633 ) |
– |
(633 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(97 208 ) |
– |
(97 208 ) |
|
SOLD LA 31.12.2024 |
(309 810 ) |
986 |
(308 824 ) |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
5 603 |
- |
5 603 |
|
Altele |
85 |
(45 ) |
40 |
|
Rezultatul bugetar pe 2024 creditat statelor membre |
(1 348 ) |
- |
(1 348 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(54 639 ) |
- |
(54 639 ) |
|
SOLD LA 31.12.2025 |
(360 108 ) |
941 |
(359 167 ) |
NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
|
Trebuie remarcat faptul că, în tabelele următoare, sumele referitoare la Regatul Unit pentru CFM până la sfârșitul anului 2020 sunt încă prezentate la rubrica „Statele membre”. Acest lucru se datorează faptului că, deși Regatul Unit s-a retras din UE la 1 februarie 2020, în conformitate cu Acordul de retragere a continuat să aibă o relație financiară cu UE echivalentă cu cea a unui stat membru în acest interval de timp. |
1. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE
1.1. TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE
Conturile UE sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (33), denumit în continuare „Regulamentul financiar” (RF).
În conformitate cu articolul 80 din Regulamentul financiar, UE își pregătește situațiile financiare conform normelor contabilității pe bază de angajamente, care se întemeiază pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie să fie aplicate de toate instituțiile și organismele UE care intră în perimetrul de consolidare pentru a se asigura coerența internă a conturilor consolidate ale UE.
Aplicarea normelor contabile noi și a normelor contabile modificate ale Uniunii Europene (EAR)
Noile EAR în vigoare pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date
EAR 1 „Situații financiare”
La 12 decembrie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat o modificare specifică a EAR 1 „Situații financiare”, care este în vigoare pentru perioadele de raportare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date. Modificarea a introdus o abordare bazată pe principii în ceea ce privește definirea segmentelor care trebuie prezentate în raportul pe segmente, care este o componentă obligatorie a conturilor anuale consolidate ale UE și a conturilor anuale individuale ale Comisiei Europene. În cadrul EAR 1 anterioare, definiția segmentelor era corelată de categoriile cadrului financiar multianual (CFM) al UE. Modificarea specifică a eliminat această corelație și definește segmentele în mod generic, în conformitate cu IPSAS 18 „Raportarea pe segmente”. În urma adoptării modificării specifice, structura raportului pe segmente a fost revizuită pentru a se concentra mai degrabă pe destinațiile fondurilor decât pe sursele de finanțare (a se vedea nota 3.17).
Noi EAR adoptate, dar care nu erau încă în vigoare la 31 decembrie 2025
EAR 8 „Contracte de leasing”
La 15 aprilie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat versiunea revizuită a EAR 8 „Contracte de leasing”, care este în vigoare pentru perioadele de raportare care încep la 1 ianuarie 2027 sau ulterior acestei date. EAR 8 revizuită a fost actualizată în conformitate cu IPSAS 43 „Contracte de leasing” (inclusiv amendamentul „Contracte de leasing concesionate și alte acorduri care conferă drepturi asupra activelor”). Principala modificare comparativ cu actuala EAR 8 este introducerea unui model de recunoaștere și evaluare a dreptului de utilizare, care impune celor care recurg la contracte de leasing să recunoască în bilanț toate contractele de leasing, inclusiv contractele de leasing concesionate, cu excepția cazului în care se aplică derogarea pe termen scurt sau legată de valoarea scăzută. Nu se va mai aplica distincția care se face în prezent între contractele de leasing, respectiv contracte de leasing operațional sau contracte de leasing financiar, numai acestea din urmă fiind recunoscute în bilanț. În cazul locatorilor, EAR 8 revizuită păstrează în mare măsură cerințele contabile existente, oferind orientări și clarificări suplimentare. În consecință, se estimează că aplicarea inițială a EAR 8 revizuite va duce la recunoașterea în bilanț a unui număr important de contracte de leasing clasificate anterior drept leasing operațional, precum și la creșterea corespunzătoare a activelor aferente dreptului de utilizare și a datoriilor aferente contractelor de leasing. Impactul EAR 8 revizuite, inclusiv asupra contractelor de leasing concesionate și a altor acorduri relevante, va continua să fie evaluat pe parcursul anului calendaristic 2026 anterior datei de intrare în vigoare de 1 ianuarie 2027.
EAR 1 „Situații financiare”
La 15 aprilie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat modificarea EAR 1 „Situații financiare”, care este în vigoare pentru perioadele de raportare care încep la 1 ianuarie 2027 sau ulterior acestei date. Obiectivul modificării este de a asigura o clasificare consecventă a tuturor împrumuturilor în cadrul activităților de finanțare. În temeiul actualei EAR 1, împrumuturile legate de contractele de leasing, achiziționarea de imobilizări corporale și împrumuturile legate de operațiunile „back-to-back” sunt clasificate în cadrul activităților de exploatare. Numai împrumuturile legate de abordarea de finanțare unificată (a se vedea nota 2.11.1.1) sunt clasificate în cadrul activităților de finanțare. Conform EAR 1 revizuite, în activitățile de finanțare intră toate activitățile care au ca rezultat modificări ale dimensiunii și structurii împrumuturilor, fără excepțiile de mai sus. În consecință, se estimează că aplicarea inițială a EAR 1 revizuite va avea ca rezultat transferul fluxurilor de trezorerie din exploatare la fluxuri de trezorerie din activități de finanțare. Impactul EAR 1 revizuite va continua să fie evaluat pe parcursul anului calendaristic 2026 anterior datei de intrare în vigoare de 1 ianuarie 2027.
1.2. PRINCIPII CONTABILE
Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de informații cu privire la poziția financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca entitate din sectorul public, obiectivele urmărite sunt, mai exact, furnizarea de informații utile pentru procesul decizional și demonstrarea răspunderii entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.
Considerentele generale (sau principiile contabile) care trebuie urmate atunci când se întocmesc situațiile financiare sunt prevăzute în norma contabilă 1 a UE, „Situații financiare”, și sunt aceleași cu cele prezentate în IPSAS 1: prezentare fidelă, contabilitate pe bază de angajamente, continuitatea activității, coerența prezentării, importanța semnificativă, agregare, compensare și informații comparative.
Caracteristicile calitative ale raportării financiare sunt relevanța, reprezentarea exactă (fiabilitatea), caracterul inteligibil, promptitudinea, comparabilitatea și caracterul verificabil.
1.3. CONSOLIDARE
Perimetrul de consolidare
Situațiile financiare consolidate ale UE cuprind toate entitățile controlate semnificative, angajamentele comune și entitățile asociate. Lista completă a entităților care intră în perimetrul de consolidare, care cuprinde în prezent 54 de entități controlate și o entitate asociată (la fel ca în 2024) poate fi găsită în nota 9. Printre entitățile controlate se numără instituțiile UE (inclusiv Comisia, dar nu și Banca Centrală Europeană) și agențiile UE (cu excepția celor care acționează în domeniul politicii externe și de securitate comune). Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare) este considerată, de asemenea, ca fiind o entitate controlată. Singura entitate asociată a UE este Fondul European de Investiții (FEI).
Entitățile care intră în perimetrul de consolidare, dar care nu sunt semnificative pentru situațiile financiare consolidate ale UE în ansamblu, nu trebuie consolidate sau contabilizate utilizând metoda punerii în echivalență în cazul în care acest lucru ar implica o pierdere excesivă de timp sau de bani din partea UE. Aceste entități sunt denumite „entități minore” și sunt enumerate separat în nota 9. În 2025, 11 entități au fost clasificate ca entități minore (2024: 11 entități).
Entități controlate
Pentru a stabili perimetrul de consolidare, se aplică conceptul de control. Entitățile controlate sunt entitățile în cazul cărora UE este expusă sau are dreptul la beneficii variabile pe baza participării sale și poate să modifice natura și cuantumul acestor beneficii prin puterea pe care o are asupra entității controlate. Această putere trebuie să poată fi exercitată în prezent și să aibă legătură cu activitățile relevante ale entității. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.
Indicatorii de control utilizați cel mai frecvent în cadrul UE sunt: instituirea entității prin tratatele fondatoare sau prin legislația secundară, finanțarea entității de la bugetul UE, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, efectuarea unui audit de către Curtea de Conturi Europeană și acordarea descărcării de gestiune de către Parlamentul European. Se efectuează o evaluare individuală în cazul fiecărei entități pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru declanșarea unui control.
Toate tranzacțiile și soldurile inter-entități semnificative între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate aferente acestor tranzacții nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.
Angajamente comune
Un angajament comun este un angajament asupra căruia UE și una sau mai multe părți dețin controlul comun. Controlul comun reprezintă controlul partajat al unui angajament, convenit într-o formă contractuală obligatorie, care există doar atunci când deciziile legate de activitățile relevante necesită acordul unanim al părților care dețin controlul comun. Angajamentele comune pot fi întreprinderi comune sau operațiuni comune. O întreprindere comună este un angajament comun care este structurat printr-un vehicul distinct și în cadrul căruia părțile care dețin controlul comun asupra angajamentului au drepturi asupra activelor nete ale acestuia. Participațiile în întreprinderile comune sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență (a se vedea nota 1.5.4). O operațiune comună este un angajament comun în cadrul căruia părțile care dețin controlul comun asupra angajamentului au drepturi asupra activelor și au obligații în ceea ce privește datoriile aferente angajamentului. Participațiile la operațiunile comune sunt contabilizate prin recunoașterea în situațiile financiare ale UE a activelor și datoriilor sale, a veniturilor și a cheltuielilor sale, precum și a cotei sale din activele, datoriile, precum și veniturile deținute sau cheltuielile suportate în comun.
Entități asociate
Entitățile asociate sunt entități asupra cărora UE exercită, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, fără a deține controlul exclusiv sau comun. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care UE deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot. Participațiile în entitățile asociate sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență (a se vedea nota 1.5.4).
Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie
Fondurile aferente Sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul UE, Fondul european de dezvoltare și Mecanismul de asigurare reciprocă (MAR), cunoscut anterior sub denumirea de Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestor entități. Entitățile menționate nu sunt însă consolidate în situațiile financiare ale UE, deoarece nu sunt controlate de aceasta.
1.4. BAZA DE ÎNTOCMIRE
Situațiile financiare sunt prezentate anual în conformitate cu articolul 249 din Regulamentul financiar. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.
1.4.1. Moneda și baza de conversie
Moneda funcțională și de raportare
Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, cu excepția cazului în care se prevede altfel, euro fiind moneda funcțională a UE.
Tranzacții și solduri
Operațiunile valutare sunt convertite în euro utilizând cursurile de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de schimb valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a reconversiei la cursurile de schimb de la încheierea exercițiului financiar a activelor și a pasivelor monetare în valută sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.
În cazul imobilizărilor corporale și necorporale se aplică metode de conversie diferite, astfel încât acestea își păstrează valoarea în euro la cursul care s-a aplicat la data când au fost cumpărate.
Soldurile de la încheierea exercițiului financiar ale elementelor monetare de active și pasive denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE) în vigoare la 31 decembrie:
Cursurile de schimb ale euro
|
Monedă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
Monedă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
BGN |
1,9558 |
1,9558 |
RON |
5,0968 |
4,9743 |
|
CZK |
24,2370 |
25,1850 |
SEK |
10,8215 |
11,459 |
|
DKK |
7,4689 |
7,4578 |
CHF |
0,9314 |
0,9412 |
|
GBP |
0,8726 |
0,8292 |
JPY |
184,09 |
163,06 |
|
HUF |
385,1500 |
411,3500 |
USD |
1,175 |
1,0389 |
|
PLN |
4,221 |
4,275 |
|
|
|
1.4.2. Utilizarea estimărilor
În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii, elaborate în temeiul celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ următoarele elemente, fără a se limita la acestea: sumele datorate pentru beneficiile angajaților, riscul financiar privind conturile de creanțe și sumele prezentate în notele referitoare la instrumentele financiare, provizionul pentru depreciere pentru activele financiare la costul amortizat și pentru datoriile privind contractul de garanție financiară, veniturile și cheltuielile înregistrate în avans, provizioanele, gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale, valoarea realizabilă netă a stocurilor, precum și activele și datoriile contingente. Rezultatele efective pot fi diferite de aceste estimări. Modificările estimărilor se reflectă în perioada în care acestea devin cunoscute, dacă modificarea afectează doar perioada respectivă, sau în perioada respectivă și în perioadele viitoare, dacă modificarea le afectează pe ambele.
1.4.3. Tranziția la noul sistem financiar și informatic al instituției (SUMMA)
Conturile anuale consolidate pentru 2025 sunt primul set de conturi întocmite pe baza informațiilor financiare raportate în noul sistem informatic financiar, SUMMA. În etapa de pregătire a conturilor anuale, au fost puse în aplicare controale sistematice și riguroase pentru a se asigura că informațiile financiare utilizate reflectă cu acuratețe tranzacțiile subiacente și sunt pe deplin conforme cu normele contabile aplicabile. În cursul procesului de închidere de la sfârșitul exercițiului, personalul de conducere a identificat probleme generate de noul sistem care au afectat în mod semnificativ conturile, iar auditorul extern a identificat ulterior alte probleme. Au fost necesare ajustări manuale și proceduri de reconciliere. Punerea în aplicare și perfecționarea noului sistem financiar și controalele aferente vor continua în exercițiile financiare viitoare. Pe baza acestei monitorizări și examinări atente a informațiilor financiare, atât în etapa introducerii datelor, cât și în cea a rezultatelor, conturile anuale oferă, cu asigurare rezonabilă și sub toate aspectele semnificative, o prezentare fidelă a poziției financiare, a rezultatelor operațiunilor și a fluxurilor de numerar ale Uniunii Europene.
1.5. BILANȚ
1.5.1. Imobilizări necorporale
O imobilizare necorporală este o imobilizare identificabilă nemonetară fără substanță fizică. Un activ este identificabil dacă este separabil [și anume, dacă poate fi separat sau divizat de entitate, de exemplu, prin vânzare, transfer, acordarea unei licențe, închiriere sau schimb, fie individual, fie împreună cu un contract conex, un activ identificabil conex sau o datorie conexă, indiferent dacă entitatea intenționează să facă acest lucru) sau rezultă din forme contractuale obligatorii (inclusiv drepturi din contracte sau alte drepturi legale), indiferent dacă aceste drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații].
Imobilizările necorporale achiziționate sunt înregistrate la costul istoric din care se scad amortizarea cumulată și pierderile din depreciere. Imobilizările necorporale dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când sunt îndeplinite criteriile relevante ale normelor contabile ale UE și cheltuielile se referă exclusiv la etapa dezvoltării activului. Costurile capitalizabile includ toate costurile direct atribuibile necesare creării, producerii și pregătirii activelor pentru a fi capabile să funcționeze conform celor prevăzute de conducere. Costurile aferente activităților de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de întreținere sunt recunoscute la cheltuieli pe măsură ce sunt suportate.
Imobilizările necorporale sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată (3-11 ani). Durata de viață utilă estimată a imobilizărilor necorporale depinde de durata de viață economică specifică sau de durata legală de viață a acestora stabilită printr-un acord.
1.5.2. Imobilizări corporale
Toate imobilizările corporale sunt înregistrate la costul istoric din care se scad amortizarea cumulată și pierderile din depreciere. Costul include cheltuielile direct atribuibile achiziționării, construirii sau transferării activului.
Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau recunoscute ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil ca viitoarele beneficii economice sau serviciile potențiale aferente elementului respectiv să revină UE și costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Costurile de reparație și întreținere sunt înregistrate la cheltuieli în contul de profit și pierdere în perioada financiară în care sunt suportate.
Terenurile nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor active se calculează utilizând metoda liniară pentru alocarea costurilor aferente acestora, din care s-au scăzut valorile lor reziduale, pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:
|
Tipul activului |
Rata amortizării prin metoda liniară |
|
Clădiri |
Între 4 % și 10 % |
|
Active spațiale |
Între 8 % și 25 % |
|
Instalații și echipamente |
Între 10 % și 25 % |
|
Mobilier și vehicule |
Între 10 % și 25 % |
|
Echipamente informatice |
Între 25 % și 33 % |
|
Altele |
Între 10 % și 33 % |
Câștigurile sau pierderile din cedări se stabilesc prin compararea încasărilor, din care se scad cheltuielile de vânzare, cu valoarea contabilă a activului cedat și se includ în contul de profit și pierdere.
Leasinguri
Un leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau al unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă convenită. Leasingurile sunt clasificate fie ca leasinguri financiare, fie ca leasinguri operaționale.
Leasingurile financiare sunt leasingurile în care locatarului îi sunt transferate practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate. Atunci când se încheie un leasing financiar în calitate de locatar, activele dobândite în temeiul leasingului financiar sunt recunoscute ca active și obligațiile aferente leasingului sunt recunoscute ca datorii de la începutul perioadei de leasing. Activele și datoriile sunt recunoscute la valori egale cu valoarea justă a proprietății care face obiectul leasingului sau cu valoarea actualizată a plăților minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică, fiecare valoare fiind stabilită la începutul leasingului. Pe durata perioadei de leasing, activele deținute în temeiul leasingurilor financiare sunt amortizate pe cea mai scurtă dintre următoarele perioade: durata de viață utilă a activelor și durata leasingului. Plățile minime de leasing sunt repartizate între cheltuielile de finanțare (elementul de dobândă) și reducerea datoriei neachitate (elementul de capital). Cheltuielile de finanțare se alocă pentru fiecare perioadă pe durata leasingului, astfel încât să se obțină o rată periodică constantă a dobânzii aferente soldului restant al datoriei, care este prezentată ca fiind curentă/pe termen lung, după caz. Chiriile contingente se înregistrează ca cheltuieli în perioada în care sunt suportate.
Un leasing operațional este un alt tip de leasing decât cel financiar, și anume un leasing în care locatorului îi sunt transferate practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. Atunci când se încheie un leasing operațional în calitate de locatar, plățile de leasing operațional sunt recunoscute la cheltuieli în contul de profit și pierdere pe baza metodei liniare pe durata leasingului, în bilanț nefiind prezentat niciun activ și nicio datorie aferentă leasingului.
1.5.3. Deprecierea activelor nefinanciare
O depreciere reprezintă o pierdere a beneficiilor economice viitoare sau a potențialului de serviciu al unui activ, în plus față de recunoașterea sistematică a pierderii beneficiilor economice viitoare ale activului sau a potențialului de serviciu al activului prin amortizare. Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu fac obiectul amortizării/deprecierii și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele care fac obiectul amortizării/deprecierii sunt supuse unui test de depreciere ori de câte ori la data de raportare există indicii conform cărora un activ poate fi depreciat. O pierdere din depreciere se recunoaște la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă (a serviciului). Valoarea recuperabilă (a serviciului) este cea mai mare dintre următoarele valori: valoarea justă a unui activ din care se scad costurile cu vânzarea și valoarea sa de utilizare.
Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor necorporale și ale celor corporale sunt analizate și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Dacă motivele deprecierii recunoscute în exercițiile financiare anterioare nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se reiau în consecință.
1.5.4. Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență
Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune
Investițiile contabilizate prin metoda punerii în echivalență sunt recunoscute inițial la valoarea de cost, valoarea contabilă inițială fiind majorată sau redusă ulterior pentru a recunoaște contribuțiile ulterioare, cota UE din excedentul sau deficitul entității în care s-a investit, deprecierile și dividendele. Adunând costul inițial și toate modificările, se obține valoarea contabilă a investiției din situațiile financiare la data bilanțului. Cota UE din excedentul sau deficitul entității în care s-a investit este recunoscută în situația performanței financiare și cota sa din variațiile capitalurilor proprii ale entității în care s-a investit este recunoscută în rezervele din cadrul activelor nete. Distribuțiile primite din investiție reduc valoarea contabilă a activului.
În cazul în care cota UE din deficitul unei investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență este egală sau mai mare decât participația sa în investiție, UE întrerupe recunoașterea cotei sale din pierderile viitoare („pierderi nerecunoscute”). După ce participația UE este redusă la zero, pierderile suplimentare se contabilizează și se recunoaște o datorie doar în măsura în care UE și-a asumat o obligație legală sau implicită sau a efectuat plăți în numele entității.
Dacă există indicii de depreciere, este necesar să se reducă valoarea contabilă la cea mai mică sumă care poate fi recuperată. Valoarea recuperabilă este determinată conform descrierii din nota 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se reia la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost recunoscute pierderi din depreciere.
În cazurile în care UE deține cel puțin 20 % dintr-un fond de capital de investiții, aceasta nu urmărește să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare și sunt incluse în categoria activelor financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit („VJED”).
Entitățile asociate și întreprinderile comune clasificate ca entități minore (a se vedea nota 1.3) nu sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență. Contribuțiile UE la aceste entități sunt contabilizate la cheltuieli aferente perioadei respective.
1.5.5. Active financiare
Clasificarea la recunoașterea inițială
Clasificarea depinde de două criterii:
|
— |
Modelul de gestionare a activelor financiare. Acest lucru necesită o evaluare a modului în care UE gestionează activele financiare pentru a genera fluxuri de trezorerie și pentru a-și atinge obiectivele, precum și a modului în care evaluează performanța activelor financiare. |
|
— |
Caracteristicile fluxurilor de numerar contractuale ale activelor. Se evaluează dacă fluxurile de trezorerie contractuale reprezintă exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii aferente soldului principalului. Dobânda reprezintă luarea în considerare a valorii-timp a banilor, a riscului de credit și a altor riscuri și costuri de creditare de bază. |
În urma evaluării bazate pe aceste criterii, activele financiare pot fi clasificate în trei categorii: active financiare la costul amortizat („CA”), active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii („VJAN”) sau active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit („VJED”).
Activele financiare cu fluxuri de trezorerie contractuale care reprezintă exclusiv principalul și dobânzile sunt clasificate în funcție de modelul de gestionare al entității. În cazul în care modelul de gestionare este de a deține activele financiare pentru a colecta fluxuri de trezorerie contractuale, activele financiare sunt clasificate la CA. În cazul în care modelul de gestionare este de a deține activele financiare atât pentru a colecta fluxuri de trezorerie contractuale, cât și pentru a vinde activele financiare, activele financiare sunt clasificate la VJAN. Dacă modelul de gestionare este diferit de aceste două modele (de exemplu, activele financiare sunt deținute în vederea tranzacționării sau sunt deținute într-un portofoliu gestionat și evaluat pe baza valorii juste), activele financiare sunt clasificate drept VJED.
Activele financiare cu fluxuri de trezorerie contractuale care nu reprezintă doar principalul și dobânzile, ci introduc expunerea la riscuri și volatilitate, altele decât cele prezente într-un acord de creditare de bază (de exemplu, modificări ale prețurilor titlurilor de capital), sunt clasificate drept VJED, indiferent de modelul de gestionare.
La recunoașterea inițială, UE clasifică activele financiare după cum urmează:
(i) Active financiare la costul amortizat
UE clasifică în această categorie:
|
— |
numerar și echivalente de numerar (inclusiv acorduri reverse repo); |
|
— |
credite (inclusiv depozite la termen cu scadența inițială mai mare de trei luni); |
|
— |
creanțe din tranzacții cu contraparte directă, cu excepția segmentului corespunzător sumelor de încasat aferent contractului de garanție financiară clasificat drept activ financiar la valoarea justă prin excedent sau deficit. |
Aceste active financiare nederivate îndeplinesc două condiții: modelul de gestionare al UE este acela de a le deține pentru a colecta fluxurile de trezorerie contractuale. În plus, în anumite zile, există fluxuri de trezorerie contractuale care reprezintă doar principalul și dobânda aferente principalului rămas de rambursat.
Un acord reverse repo („reverse repo”) este un acord prin care o parte cumpără titluri de valoare de la o altă parte pentru a le revinde ulterior la un preț convenit. Substanța economică a acestei tranzacții este similară unui depozit la termen garantat. Riscurile și beneficiile aferente titlului de valoare rămân la cedent, în timp ce cesionarul se așteaptă să primească principalul și dobânda contractuală. În consecință, tranzacțiile reverse repo sunt contabilizate la costul amortizat. UE încheie aceste tranzacții exclusiv în scopul gestionării lichidităților, valorificând oportunitatea de a investi excedentul de numerar la rate atractive pe o perioadă foarte scurtă, de cel mult 3 luni. Aceste tranzacții sunt, așadar, clasificate ca numerar și echivalente de numerar.
Activele financiare la costul amortizat sunt incluse în activele curente, cu excepția celor cu scadența de peste 12 luni de la data raportării.
(ii) Active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii
Aceste active financiare nederivate au fluxuri de trezorerie contractuale care reprezintă doar principalul și dobânda aferente principalului rămas de rambursat. În plus, modelul de gestionare este de a deține activele financiare atât pentru a colecta fluxuri de trezorerie contractuale, cât și pentru a vinde activele financiare.
Activele din această categorie sunt clasificate ca active curente dacă se preconizează lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data raportării.
UE nu deține astfel de active la sfârșitul acestei perioade de raportare.
(iii) Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
UE clasifică următoarele active financiare drept VJED, deoarece fluxurile de trezorerie contractuale nu reprezintă doar principalul și dobânzile aferente principalului:
|
— |
instrumentele financiare derivate; |
|
— |
investiții de capital și investiții în fonduri de piață monetară sau în portofolii comune; |
|
— |
alte investiții de capital (de exemplu, operațiuni cu capital de risc). |
În plus, UE clasifică titlurile de creanță pe care le deține ca VJED, deoarece portofoliile de titluri de creanță sunt gestionate și evaluate pe baza valorii juste a portofoliului (de exemplu, Fondul comun de provizionare în temeiul articolului 215 din Regulamentul financiar).
Activele din această categorie sunt clasificate ca active curente dacă se preconizează lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data raportării.
Recunoașterea inițială și evaluarea inițială
Achizițiile de active financiare clasificate la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii și la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt recunoscute la data tranzacției, și anume data la care UE se angajează să achiziționeze activul. Echivalentele de numerar și creditele sunt recunoscute atunci când numerarul este depus la o instituție financiară sau atunci când se fac plăți în numerar către debitori.
Activele financiare sunt evaluate inițial la valoarea justă. Pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justă prin excedent sau deficit, costurile tranzacțiilor se adaugă la valoarea justă în momentul recunoașterii inițiale. Pentru activele financiare recunoscute la valoarea justă prin excedent sau deficit, costurile tranzacției sunt incluse la cheltuieli în contul de profit și pierdere.
Valoarea justă a unui activ financiar în momentul recunoașterii inițiale este în mod normal prețul tranzacției, cu excepția cazului în care tranzacția nu se desfășoară în condiții de concurență deplină, și anume nu este efectuată în schimbul unei contraprestații sau este efectuată în schimbul unei contraprestații nominale în scopuri de politică publică. În această situație, diferența dintre valoarea justă a instrumentului financiar și prețul tranzacției este o componentă a unei tranzacții fără contraparte directă, care este recunoscută drept cheltuială în contul de profit și pierdere. În acest caz, valoarea justă a unui activ financiar este derivată din tranzacțiile curente de pe piață pentru un instrument direct echivalent. În cazul în care nu există o piață activă pentru instrument, valoarea justă este derivată dintr-o tehnică de evaluare care utilizează datele disponibile de pe piețele observabile.
Atunci când se acordă un împrumut pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor încasărilor viitoare de numerar, actualizată folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.
Creditele acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și creditele pentru asistență financiară sunt evaluate inițial la valoarea lor nominală, prețul tranzacției fiind considerat valoarea justă a creditului. Aceasta din cauză că:
|
— |
„mediul de piață” pentru activitățile de creditare ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată pentru a emite datorii comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții alternative, respectiva posibilitate se reflectă în prețurile de pe piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe piețele de capital, ci doar împrumută fonduri în vederea creditării. Acest lucru înseamnă că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu ratele pieței. De fapt, operațiunea de creditare a UE reprezintă ea însăși piața. În esență, deoarece „opțiunea” cost de oportunitate nu se aplică, prețul de piață nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile comerciale sau guvernamentale; |
|
— |
mai mult, întrucât nu există o piață activă sau tranzacții similare care să permită efectuarea unei comparații, rata dobânzii pe care UE trebuie să o utilizeze pentru a determina valoarea justă a operațiunilor sale de creditare trebuie să fie rata dobânzii percepute. |
Evaluarea ulterioară
Activele financiare la costul amortizat sunt evaluate ulterior la costul amortizat utilizând metoda dobânzii efective.
Activele financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii sunt evaluate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate din variația valorii juste sunt recunoscute în rezerva de valoare justă, cu excepția diferențelor de conversie valutară ale activelor monetare, care sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.
Activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt evaluate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate din variațiile valorii juste (inclusiv cele care rezultă din conversia valutară și orice dobândă câștigată) sunt incluse în contul de profit și pierdere din perioada în care se produc.
Valoarea justă la evaluarea ulterioară
Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața pentru un activ financiar nu este activă [precum și pentru titlurile de valoare necotate la bursă și instrumentele financiare derivate extrabursiere (OTC)], UE stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Printre acestea se numără folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții de concurență deplină, referirea la alte instrumente care sunt similare într-o mare măsură, analiza fluxurilor de numerar actualizate, modelele de stabilire a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare utilizate în mod obișnuit de participanții pe piață.
Investițiile în fonduri cu capital de risc care nu au un preț de piață cotat pe o piață activă sunt evaluate la valoarea netă imputabilă activelor, care este considerată echivalentul valorii lor juste.
Deprecierea activelor financiare
UE recunoaște și evaluează o pierdere din depreciere pentru pierderile din credite preconizate aferente activelor financiare care sunt evaluate la costul amortizat și la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii.
Pentru activele la costul amortizat, valoarea contabilă a activului este redusă cu valoarea pierderii din depreciere care este recunoscută în contul de profit și pierdere. Pentru activele la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii, ajustarea pentru pierdere este recunoscută în activele nete/capitaluri proprii și nu reduce valoarea contabilă a activului financiar în bilanț. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade, pierderea din depreciere recunoscută anterior se reia prin contul de profit și pierdere.
Pierderea din credit preconizată (ECL) este valoarea actualizată a diferenței dintre fluxurile de trezorerie contractuale și fluxurile de trezorerie pe care UE preconizează să le primească. ECL încorporează informații rezonabile și justificabile care sunt disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate la data raportării.
(a) Politici privind stabilirea etapelor
ECL este măsurată cu ajutorul unui model în trei etape care ia în considerare evenimentele de nerambursare ponderate în funcție de probabilitate pe durata de viață a activului financiar și evoluția riscului de credit de la inițierea activului financiar. Pentru credite, inițierea este data angajamentului de creditare irevocabil.
Alocarea pe etape depinde în principal de ratingul de credit al contrapărții. Modelul etapizat se bazează pe o evaluare relativă a riscului de credit, și anume UE poate avea credite diferite cu aceeași contraparte în etape diferite, în funcție de riscul de credit al contrapărții la inițiere. Având un statut instituțional unic, UE împrumută bani statelor sale membre sau entităților suverane aflate în dificultate. Prin urmare, UE aplică, de asemenea, o evaluare calitativă a riscului de credit bazată pe monitorizarea situației economice a debitorilor aflați în dificultate.
Etapa 1 – Nicio creștere semnificativă a riscului de credit
Creditele acordate contrapărților cu ratinguri de credit în categoria „investment grade” [și anume, între AAA (Aaa) și BBB– (Baa3) pe scala de rating S & P/Fitch (Moody’s) sau un rating extern sau intern echivalent] la data raportării sunt considerate împrumuturi cu risc de credit scăzut și, prin urmare, sunt deținute în etapa 1, cu excepția cazului în care sunt restante mai mult de 30 de zile (a se vedea etapa 2). În plus, orice credit pentru care nu a avut loc o creștere semnificativă a riscului de credit, astfel cum este definită mai jos, este clasificat în etapa 1. Pentru creditele din etapa 1, provizionul pentru depreciere se evaluează la nivelul pierderilor din credit preconizate pe 12 luni.
Etapa 2 – Creștere semnificativă a riscului de credit (CSRC)
Pentru a stabili dacă a existat o creștere semnificativă a riscului de credit de la inițiere și, prin urmare, dacă s-a trecut la etapa 2, UE aplică o combinație de evaluări cantitative și calitative:
|
— |
toate creditele pentru care plățile contractuale sunt restante între 31 și 90 de zile sunt transferate în etapa 2; |
|
— |
pentru contrapărțile cu ratinguri de credit între AAA (Aaa) și BB– (Ba3) la data recunoașterii inițiale: cu excepția cazului în care se aplică cazul cu risc scăzut (menționat mai sus în etapa 1), deteriorarea este considerată semnificativă dacă diferența dintre ratingul la inițiere și cel de la data raportării este mai mare sau egală cu 3 trepte; |
|
— |
pentru contrapărțile cu ratinguri de credit B+ (B1) sau B (B2) la data recunoașterii inițiale: deteriorarea este considerată semnificativă dacă diferența dintre ratingul inițial și ratingul curent este mai mare sau egală cu 2 trepte; |
|
— |
pentru contrapărțile cu ratinguri de credit B– (B3) sau mai mici (în intervalul JRC/Caa-C) la data recunoașterii inițiale: deteriorarea este considerată semnificativă dacă diferența dintre ratingul inițial și ratingul curent la data raportării este mai mare sau egală cu o treaptă; și |
|
— |
creditele acordate înainte de trecerea la EAR 11 revizuită (și anume 1 ianuarie 2021), pentru care nu sunt disponibile informații privind riscul de credit la recunoașterea inițială fără costuri și eforturi nejustificate, sunt clasificate în etapa 2. |
Pentru creditele din etapa 2, provizionul pentru depreciere se evaluează la nivelul pierderilor din credit preconizate pe durata de viață.
Etapa 3 – Credite depreciate
Creditele sunt clasificate în etapa 3 atunci când întârzierea la plată este de 90 de zile sau atunci când, după inițierea creditului, are loc un eveniment sau au loc mai multe evenimente care au un impact negativ asupra fluxurilor de trezorerie viitoare estimate ale activului financiar respectiv. De exemplu, un credit este clasificat în etapa 3 dacă:
|
— |
devine probabil ca un debitor să intre în faliment sau în altă formă de reorganizare financiară; |
|
— |
debitorul are un rating de credit D publicat de o agenție de rating externă; și |
|
— |
debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile financiare față de UE sau, în cazul creditelor pentru asistență financiară, în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile financiare față de orice altă organizație internațională care finanțează programul. |
Pentru creditele din etapa 3, provizionul pentru depreciere se evaluează la nivelul pierderilor din credit preconizate pe durata de viață.
Achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit (Purchased or originated as credit impaired – POCI)
UE deține, de asemenea, credite POCI. Acestea sunt credite nerambursate, în cazul cărora UE a plătit partenerului de implementare o cerere de executare a garanției. Pentru aceste credite, toate drepturile au fost subrogate către UE. UE le recunoaște în bilanțul său la valoarea justă la recunoașterea inițială. UE le clasifică drept credite POCI și calculează un provizion pentru depreciere pe baza unei ECL pe durata de viață. În temeiul acordurilor relevante dintre UE și partenerii de implementare, procedurile de recuperare sunt efectuate în numele UE, cu scopul de a recupera orice sumă datorată.
(b) Împrumuturi către entități suverane
UE își bazează evaluarea deprecierii creditelor în contextul naturii finanțării UE și al statutului său instituțional unic.
Pentru deprecierea creditelor acordate unor state terțe, UE calculează pierderile din credite preconizate utilizând date externe privind calitatea creditului, luând totuși în considerare statutul său de creditor preferențial, ceea ce reduce riscul de credit. Pentru calcularea valorii actualizate, rata de actualizare este rata inițială a dobânzii efective a creditului. Dacă un credit are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare este rata actuală a dobânzii efective stabilită în contract.
În ceea ce privește creditele acordate statelor membre, UE nu a înregistrat niciodată pierderi din depreciere și nici nu s-a confruntat cu neîndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru aceste credite, pe lângă statutul de creditor preferat, UE ia în considerare relațiile cu statele sale membre. Aceste două elemente garantează, în principiu, recuperarea integrală a creditelor acordate statelor membre, la scadență. Prin urmare, UE consideră că pierderile din credite preconizate aferente creditelor acordate statelor membre sunt neglijabile, iar o abordare statistică pentru calcularea pierderilor din credit preconizate este inadecvată pentru aceste credite. Prin urmare, nicio pierdere din credit preconizată nu este recunoscută în contul de profit și pierdere pentru creditele acordate statelor membre.
(c) Creanțe
UE evaluează pierderea din depreciere la valoarea ECL pe durata de viață, utilizând soluții practice (de exemplu, matricea de provizioane).
(d) Numerar și echivalente de numerar
UE deține numerar și echivalente de numerar în conturi bancare curente și depozite la termen de până la trei luni. Numerarul este deținut în principal la bănci cu ratinguri de credit foarte ridicate (a se vedea nota 6.6), având astfel probabilități de nerambursare foarte scăzute. Având în vedere durata scurtă și probabilitățile scăzute de nerambursare, pierderile din credite preconizate din numerar și echivalente de numerar sunt neglijabile. Prin urmare, nu este recunoscut niciun provizion pentru depreciere în cazul echivalentelor de numerar.
Derecunoaștere
Instrumentele financiare sunt derecunoscute atunci când drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții au expirat sau atunci când UE a transferat practic altei părți toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate. Orice diferență între valoarea contabilă la derecunoaștere și prețul tranzacției este recunoscută drept câștig sau pierdere în contul de profit și pierdere. Vânzările de active financiare clasificate la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii și prin excedent sau deficit sunt recunoscute la data tranzacției.
1.5.6. Stocuri
Stocurile sunt înregistrate la valoarea corespunzătoare costului sau la valoarea realizabilă netă, oricare dintre aceste valori este mai mică. Costul se determină folosind metoda „primul intrat, primul ieșit” (first-in, first-out, FIFO). Costurile produselor finite și ale lucrărilor în curs includ costurile cu materiile prime, cu mâna de lucru directă, alte costuri direct atribuibile și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de funcționare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la valoarea de cost sau la costul curent de înlocuire, oricare dintre aceste valori este mai mică. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care UE l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data de raportare.
1.5.7. Prefinanțări
Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans în numerar, adică un fond de trezorerie. Poate fi împărțită în mai multe plăți în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, pe o perioadă prevăzută în respectivul contract, în respectiva decizie, în respectivul acord sau în respectivul act de bază. Fondul de trezorerie sau avansul este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada prevăzută în acord sau este restituit. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a îi restitui UE prefinanțarea. Dat fiind faptul că UE păstrează controlul asupra prefinanțării și are dreptul la o rambursare pentru partea neeligibilă, suma este prezentată ca activ.
Prefinanțarea este recunoscută inițial în bilanț atunci când numerarul este transferat beneficiarului. Aceasta este evaluată la valoarea contraprestației acordate. În perioadele ulterioare, prefinanțarea se stabilește ca fiind diferența dintre suma recunoscută inițial în bilanț și cheltuielile eligibile (inclusiv sumele estimate, dacă este necesar) suportate în perioada respectivă.
Dobânda aferentă prefinanțării este recunoscută pe măsură ce se acumulează, în conformitate cu acordul relevant. La încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor acumulate din dobânzi, care este inclusă în bilanț.
„Alte avansuri acordate statelor membre” care provin din rambursarea de către UE a sumelor plătite ca avans de către statele membre beneficiarilor acestora (inclusiv „Instrumentele financiare din cadrul gestiunii partajate”) sunt recunoscute ca active și prezentate la rubrica „Prefinanțare”. „Alte avansuri acordate statelor membre” se stabilesc apoi ca diferența dintre valoarea recunoscută inițial în bilanț și cea mai bună estimare a cheltuielilor eligibile suportate de către beneficiarii finali, calculată pe baza unor ipoteze rezonabile și justificabile.
Contribuțiile la fondurile fiduciare ale UE (astfel cum sunt instituite în temeiul articolului 238 din Regulamentul financiar) neconsolidate la nivelul Comisiei Europene (și anume, fondurile fiduciare Africa și Bêkou) sau la alte entități neconsolidate sunt clasificate ca prefinanțare, dat fiind că scopul acestora este de a oferi un fond de trezorerie fondului fiduciar, astfel încât acesta să poată finanța acțiuni specifice stabilite în cadrul obiectivelor fondului fiduciar. Contribuțiile UE la fondurile fiduciare sunt evaluate la valoarea inițială a contribuției UE, minus cheltuielile eligibile, inclusiv sumele estimate, dacă este necesar, suportate de fondul fiduciar în cursul perioadei de raportare și alocate contribuției UE în conformitate cu acordul subiacent.
1.5.8. Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă
Normele contabile ale UE prevăd prezentarea separată a tranzacțiilor cu contraparte directă și a tranzacțiilor fără contraparte directă. Pentru a face distincția între cele două categorii, pentru tranzacțiile cu contraparte directă se folosește termenul „creanțe”, în timp ce pentru „tranzacțiile fără contraparte directă”, respectiv cazurile în care UE primește o valoare de la altă entitate fără a-i da în schimb în mod direct o valoare aproximativ egală, se folosește termenul „sume recuperabile” (de exemplu, sume recuperabile de la statele membre legate de resursele proprii).
Creanțele din tranzacțiile cu contraparte directă sunt active financiare evaluate la costul amortizat, cu excepția anumitor valori din segmentul corespunzător sumelor de încasat aferent contractului de garanție financiară care sunt clasificate drept active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit (a se vedea nota 1.5.5).
Sumele recuperabile din tranzacții fără contraparte directă se contabilizează la valoarea justă de la data achiziției din care se scade reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii. Reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii sumelor recuperabile din tranzacții fără contraparte directă se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora UE nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele prevăzute inițial pentru sumele recuperabile din tranzacții fără contraparte directă. Cuantumul reducerii valorii contabile este diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă. Cuantumul corespunzător reducerii valorii contabile este recunoscut în contul de profit și pierdere. Se înregistrează și o reducere generală a valorii contabile, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare restante care nu au făcut încă obiectul unei reduceri specifice a valorii contabile. În ceea ce privește tratamentul veniturilor înregistrate în avans la încheierea exercițiului financiar, a se vedea nota 1.5.14.
Cuantumurile menționate și prezentate ca sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă nu sunt instrumente financiare deoarece nu derivă dintr-un contract care ar genera o datorie financiară sau un instrument de capital. Cu toate acestea, în notele la situațiile financiare, sumele recuperabile din tranzacții fără contraparte directă sunt prezentate alături de creanțele din tranzacții cu contraparte directă, atunci când este cazul.
1.5.9. Numerar și echivalente de numerar
Numerarul și echivalentele de numerar sunt active financiare la costul amortizat și includ lichiditățile, depozitele la vedere și pe termen scurt la bănci, acordurile reverse repo și alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu scadențe inițiale de cel mult trei luni și deținute în scopul îndeplinirii angajamentelor în numerar pe termen scurt și al gestionării lichidității, mai degrabă decât pentru investiții sau alte scopuri.
1.5.10. Beneficiile angajaților
UE le oferă angajaților o serie de beneficii (retribuții și asigurări sociale). În scopuri contabile, acestea trebuie să fie clasificate în beneficii pe termen scurt și în beneficii post-angajare.
Beneficiile pe termen scurt ale angajaților
Beneficiile pe termen scurt ale angajaților sunt prestațiile care trebuie plătite în termen de 12 luni de la încheierea perioadei de raportare în care angajații au prestat serviciul, cum ar fi salariile, concediile anuale și concediile medicale plătite și alte indemnizații pe termen scurt. Beneficiile pe termen scurt ale angajaților sunt recunoscute la cheltuieli la momentul prestării serviciului. Se recunoaște o datorie la valoarea sumei care se preconizează că va fi plătită dacă UE are o obligație de plată actuală, juridică sau implicită, ca urmare a serviciului trecut pe care l-a prestat angajatul, iar cuantumul obligației poate fi estimat în mod fiabil.
Beneficiile post-angajare
UE le acordă angajaților un set de beneficii post-angajare, printre care se numără pensiile pentru limită de vârstă, pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș, prevăzute în cadrul Sistemului de pensii al funcționarilor europeni, precum și asigurările de sănătate prevăzute în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate (a se vedea nota 2.9). Aceste beneficii sunt acordate în cadrul unui plan unic – care este însă împărțit în două sisteme – și trebuie tratate în același mod, pentru a oferi o prezentare fidelă a situației și pentru a reflecta realitatea economică:
|
— |
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni (PSEO): în cadrul acestui sistem cu finanțare noțională (34) se acordă beneficii pentru vechime, invaliditate și calitatea de urmaș, alocații familiale, beneficii în cazul decesului anterior pensionării al angajaților care lucrează sau au lucrat în cadrul instituțiilor, al agențiilor și al altor organe ale UE sau beneficii pentru persoanele care au calitatea de urmași ai unor funcționari sau ai unor pensionari care au fost funcționari europeni. Membrii personalului contribuie din salariile lor cu o treime din costul estimat al acestor beneficii. |
|
— |
Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS): în cadrul acestui sistem, membrii personalului Comisiei Europene, instituțiilor, agențiilor și altor organe ale UE beneficiază de asigurări de sănătate oferite de UE, prin rambursarea cheltuielilor medicale. Prestațiile acordate „persoanelor inactive” din cadrul acestui sistem (și anume, pensionarilor, orfanilor etc.) sunt încadrate ca beneficii post-angajare. |
UE oferă beneficii post-angajare membrilor și foștilor membri ai personalului instituțiilor UE și prin intermediul unor sisteme de pensie separate. Acestea sunt prezentate la rubrica „Alte sisteme de prestații de pensie”. În cadrul acestor sisteme, UE acordă prestații de pensie membrilor Comisiei, ai Curții de Justiție ai Uniunii Europene, ai Curții de Conturi, ai Consiliului, ai Parlamentului European, ai Ombudsmanului European și ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Membrii personalului instituțiilor UE beneficiază de asigurări de sănătate oferite de UE prin intermediul JSIS.
Beneficiile post-angajare menționate mai sus reprezintă obligații privind beneficiul determinat ale UE și sunt calculate la fiecare dată de raportare prin estimarea cuantumului beneficiilor viitoare pe care angajații le-au câștigat în perioada curentă și în perioadele anterioare, prin actualizarea cuantumului respectiv și prin deducerea valorii juste a oricăror active ale planului. Obligația privind beneficiul determinat se calculează anual, folosind metoda unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a obligației privind beneficiul determinat se stabilește prin actualizarea viitoarelor ieșiri de fluxuri de numerar estimate, folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele angajamentelor cu titlu de pensii aferente.
Beneficiile post-angajare oferite personalului UE sunt incluse într-un plan unic care cuprinde un sistem de pensii (PSEO) și un sistem de asigurări de sănătate (JSIS), dreptul de a beneficia de asigurare în cadrul sistemului JSIS fiind condiționat de dobândirea dreptului de a beneficia de asigurare în cadrul sistemului PSEO. În conformitate cu termenii acestui plan unic, astfel cum se prevede în Statutul funcționarilor, anumite drepturi, cum ar fi dreptul la o pensie cu plata amânată la vârsta normală de pensionare și redusă în cadrul sistemului PSEO, sunt dobândite după 10 ani de serviciu. Cu toate acestea, drepturile dobândite în cadrul planului unic pentru anii ulteriori de serviciu sunt net superioare drepturilor inițiale, astfel cum rezultă din drepturile de pensie acumulate ulterior în fiecare an.
Prin urmare, pentru a prezenta substanța economică a tranzacției subiacente impusă de caracteristica calitativă a reprezentării exacte a raportării financiare, astfel cum se subliniază atât în EAR 1, cât și în Cadrul conceptual al IPSAS, costul serviciului suportat se calculează conform metodei liniare pentru perioada de serviciu activ estimată a personalului, și anume perioada cuprinsă între data la care serviciul prestat de angajat generează pentru prima dată beneficii în cadrul planului (indiferent dacă beneficiile sunt condiționate sau nu de servicii ulterioare) și până la data la care prestarea ulterioară de servicii de către angajat nu va conduce la valori semnificative ale beneficiilor ulterioare în cadrul planului, altele decât cele rezultate din creșteri ulterioare ale salariului. Această abordare se aplică în mod consecvent beneficiilor prevăzute în cadrul planului unic.
Reevaluările datoriilor nete privind beneficiul determinat cuprind câștigurile și pierderile actuariale și rentabilitatea activelor planului și sunt recunoscute imediat la active nete.
UE recunoaște cheltuielile nete cu dobânzile (veniturile) și alte cheltuieli legate de planurile de beneficii determinate în contul de profit și pierdere în cadrul capitolului „Costuri cu personalul și cu pensiile”.
Atunci când beneficiile furnizate se modifică sau se reduc, variația rezultată a beneficiilor care se referă la un serviciu trecut sau la câștigul ori pierderea care rezultă din reducere este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere. Câștigurile și pierderile la decontare sunt recunoscute la momentul decontării. Costul serviciului trecut este recunoscut imediat în contul de profit și pierdere, cu excepția cazului în care modificările sunt condiționate de rămânerea angajaților în funcție pentru o perioadă determinată.
1.5.11. Provizioane
Provizioanele sunt recunoscute atunci când UE are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți ca urmare a unor evenimente anterioare, fiind în mai mare măsură probabil decât improbabil că va fi necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, și atunci când cuantumul poate fi estimat în mod fiabil. Nu sunt recunoscute provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Cuantumul provizionului corespunde celei mai bune estimări a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile aferente acestora (metoda „valorii preconizate”).
Provizioanele pentru contracte oneroase sunt evaluate la valoarea actualizată a celui mai mic cost preconizat al rezilierii contractului și a costului net preconizat al continuării contractului.
1.5.12. Datorii financiare
Datoriile financiare sunt clasificate ca datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit, ca datorii financiare contabilizate la cost amortizat sau ca datorii privind contractele de garanții financiare.
Împrumuturi
Împrumuturile constau în împrumuturi de la instituții de credit și datorii atestate prin certificate (obligațiuni UE, depozite UE și titluri pe termen scurt ale UE). Împrumuturile sunt recunoscute inițial la valoarea justă, și anume încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări, minus costurile de tranzacție, și valoarea de rambursare este recunoscută în contul de profit și pierdere pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului creditului sunt nesemnificative și sunt recunoscute direct în contul de profit și pierdere.
Împrumuturile sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni după data bilanțului.
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
Intră în această categorie instrumentele financiare derivate în cazul cărora valoarea justă este negativă. Acestea fac obiectul aceluiași tratament contabil ca și activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit – a se vedea nota 1.5.5.
Această categorie cuprinde garanții furnizate de UE instituțiilor financiare referitoare la investițiile de capital. Aceste garanții sunt clasificate ca instrumente financiare derivate și contabilizate ca active financiare sau datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit, deoarece nu corespund definiției datoriei privind garanția financiară. Activul sau datoria financiară a UE se măsoară pe baza valorii investițiilor subiacente.
Datorii aferente contractelor de garanție financiară
UE recunoaște o datorie aferentă unui contract de garanție financiară (CGF) atunci când încheie un contract care impune UE să efectueze plăți specificate pentru a rambursa deținătorului garanției o pierdere pe care acesta o suportă deoarece un anumit debitor nu efectuează plata la scadență în conformitate cu termenii inițiali sau modificați ai unui instrument de datorie. În cazul în care contractul de garanție impune UE să efectueze plăți ca răspuns la variațiile de preț ale instrumentelor financiare sau la modificările aduse altor instrumente financiare suport, contractul de garanție este un instrument derivat, și anume o datorie financiară la valoarea justă prin excedent sau deficit. Toate celelalte contracte de garanție sunt contabilizate ca provizioane financiare.
Datoriile aferente CGF sunt recunoscute inițial la valoarea justă. Valoarea justă este egală cu valoarea actualizată netă a primei de încasat, dacă aceasta este în condițiile pieței. În cazul în care nu se percepe o primă de garanție sau în cazul în care contravaloarea nu este valoarea justă, valoarea justă se determină pe baza prețurilor cotate pe o piață activă pentru contracte de garanție financiară direct echivalente celui subscris în cadrul datoriei privind garanția financiară, dacă aceste prețuri sunt disponibile, sau utilizând o tehnică de evaluare. În cazul în care o evaluare fiabilă a valorii juste nu poate fi determinată nici prin observarea directă a unei piețe active, nici printr-o altă tehnică de evaluare, datoria privind contractul de garanție financiară este evaluată inițial la valoarea pierderilor din credit preconizate pe durata de viață.
Evaluarea ulterioară depinde de evoluția expunerii la riscul de credit din garanția financiară, care este monitorizată prin încadrarea contractului de garanție financiară în etape. Indicatorul-cheie de risc pentru alocarea CGF pe etape este ratingul de credit al datoriei garantate. Modelul etapizat compară ratingul de credit la inițiere cu ratingul de credit la data raportării.
Dacă nu există o creștere semnificativă a riscului de credit („etapa 1”), datoriile privind garanția financiară sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre pierderile din credite preconizate pe 12 luni și valoarea recunoscută inițial din care se scade, după caz, amortizarea cumulată. Dacă există o creștere semnificativă a riscului de credit („etapa 2”), datoriile privind garanția financiară sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre pierderile din credite preconizate pe durata de viață și valoarea recunoscută inițial din care se scade, după caz, amortizarea cumulată.
Criteriile de încadrare într-o anumită etapă a datoriilor garantate aferente contractelor de garanție financiară care acoperă un singur instrument de datorie sunt aceleași cu cele pentru activele financiare la costul amortizat (a se vedea nota 1.5.5).
În ceea ce privește datoriile garantate din garanțiile de portofoliu, criteriile de încadrare într-o anumită etapă sunt aceleași ca cele pentru activele financiare la costul amortizat, cu următoarele excepții:
|
— |
pentru criteriile de încadrare într-o anumită etapă se ia în considerare ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului garantat sau ratingul garanției și nu ratingul fiecărui instrument de datorie în parte; |
|
— |
în cazul garanțiilor cu rating de credit între AAA (Aa1) și BB– (Ba3) la data recunoașterii inițiale: deteriorarea este considerată semnificativă dacă diferența dintre ratingul la emitere și ratingul la data de raportare este mai mare sau egală cu două trepte; |
|
— |
în cazul garanțiilor cu rating de credit între B+ (B1) sau inferior la data recunoașterii inițiale: deteriorarea este considerată semnificativă dacă diferența dintre ratingul la emitere și ratingul la data de raportare este mai mare sau egală cu o treaptă. |
În schimb, în cazul în care ratingurile de credit nu sunt disponibile, dar există o estimare a creanțelor anuale preconizate la momentul recunoașterii inițiale, nivelul real al creanțelor în comparație cu estimarea inițială este considerat, de asemenea, un indicator de risc rezonabil pentru evaluarea creșterii semnificative a riscului de credit (CSRC).
În plus față de criteriile de mai sus, UE poate aplica o evaluare calitativă a creșterii semnificative a riscului de credit, pe baza informațiilor suplimentare, rezonabile și justificate disponibile.
CGF emise înainte de trecerea la EAR 11 revizuită (și anume, înainte de 1 ianuarie 2021), pentru care nu sunt disponibile informații privind riscul de credit la recunoașterea inițială fără costuri și eforturi nejustificate, sunt clasificate în etapa 2.
Clasificarea în etapa 3 și POCI nu se aplică în cazul CGF.
Contractele de garanție financiară sunt clasificate drept datorii curente, cu excepția cazului în care UE are dreptul necondiționat de a amâna decontarea datoriei pentru cel puțin 12 luni de la data raportării.
Contribuții însoțite de condiții
Fondurile fiduciare ale UE care sunt considerate parte a activităților operaționale ale Comisiei (de exemplu fondurile fiduciare Madad și Columbia) sunt contabilizate în conturile Comisiei și consolidate apoi în conturile anuale ale UE. Contribuțiile altor donatori la aceste fonduri fiduciare îndeplinesc criteriile veniturilor din tranzacții fără contraparte directă, în anumite condiții. Aceste contribuții sunt prezentate ca datorii financiare până la îndeplinirea condițiilor aferente contribuțiilor transferate, și anume costurile eligibile sunt suportate de fondul fiduciar. Fondul fiduciar trebuie să finanțeze proiecte specifice și să restituie fondurile rămase la momentul lichidării. La data bilanțului, soldul datoriei reprezentând contribuțiile primite este evaluat la valoarea contribuțiilor primite minus cheltuielile suportate de fondul fiduciar, inclusiv sumele estimate, dacă este necesar. În scopuri de raportare, cheltuielile nete sunt alocate contribuțiilor altor donatori proporțional cu contribuțiile nete plătite la 31 decembrie. Această alocare a contribuțiilor este prezentată doar cu titlu orientativ. Atunci când fondul fiduciar va fi lichidat, distribuția efectivă a resurselor restante va fi decisă de consiliul de administrație al fondului fiduciar.
Aceleași principii de evaluare se aplică contribuțiilor externe la programele UE, în cazul în care astfel de contribuții se primesc cu condiția de a utiliza resursele conform prevederilor din acordurile de contribuție sau, în caz contrar, de a le returna contribuitorului.
1.5.13. Obligații de plată
O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale UE o constituie cererile de decont neplătite prezentate de beneficiarii de granturi sau de alte finanțări acordate de UE (tranzacții fără contraparte directă). Acestea sunt înregistrate ca obligații de plată pentru suma cerută atunci când este primită cererea de decont. La verificarea și acceptarea costurilor eligibile, obligațiile de plată sunt evaluate la suma eligibilă.
Obligațiile de plată rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile eligibile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când bunurile sau serviciile sunt livrate și acceptate de către UE.
1.5.14. Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate
Tranzacțiile și evenimentele sunt recunoscute în situațiile financiare pentru perioada la care acestea se referă. La încheierea exercițiului financiar, dacă nu s-a emis încă o factură, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori dacă există un acord contractual (de exemplu, prin referire la un tratat), suma respectivă se va recunoaște în situațiile financiare ca venit înregistrat în avans. În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă s-a emis o factură, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și recunoscut în perioada contabilă ulterioară.
Cheltuielile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt recunoscute pe baza unei estimări a obligației de transfer aferente respectivei perioade. Cheltuielile înregistrate în avans se calculează în conformitate cu orientările operaționale și practice detaliate emise de Comisie care sunt menite să asigure faptul că situațiile financiare redau în mod fidel fenomenele economice și de altă natură pe care doresc să le reprezinte. Prin analogie, dacă s-a efectuat o plată în avans pentru servicii sau bunuri care nu au fost încă furnizate, cheltuiala va fi reportată și recunoscută în perioada contabilă ulterioară.
1.6. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
1.6.1. Venituri
VENITURI DIN TRANZACȚII FĂRĂ CONTRAPARTE DIRECTĂ
Marea majoritate a veniturilor UE provin din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, după cum urmează:
Resurse bazate pe VNB, resurse proprii bazate pe TVA și resurse proprii aferente ambalajelor din plastic
Veniturile sunt recunoscute pentru perioada care face obiectul cererii de fonduri trimisă de Comisie statelor membre, solicitând contribuția acestora. Veniturile sunt evaluate la „suma solicitată”. Având în vedere faptul că resursele bazate pe TVA și pe VNB și cele aferente ambalajelor din plastic se întemeiază pe estimări ale datelor din respectivul exercițiu bugetar, acestea pot fi revizuite pe măsură ce au loc modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător perioadei în care a avut loc modificarea.
Resurse proprii tradiționale
Sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb și veniturile aferente sunt recunoscute atunci când situațiile contabile „A” lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data de raportare, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Comisiei, sunt estimate și recunoscute ca venituri înregistrate în avans. Situațiile contabile „B” trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt recunoscute ca venituri minus costurile de colectare la care acestea au dreptul. În plus, se recunoaște o reducere a valorii pentru cuantumul aferent diferenței de recuperare estimate.
Amenzi
Veniturile din amenzi sunt înregistrate atunci când UE ia decizia de aplicare a unei amenzi și aceasta este notificată în mod oficial destinatarului. După luarea deciziei de a aplica o amendă, în termen de două luni de la data notificării, entitățile amendate:
|
— |
fie acceptă decizia, caz în care trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE; fie |
|
— |
nu acceptă decizia, caz în care o contestă în temeiul dreptului UE. |
Chiar dacă se introduce o cale de atac, amenda trebuie plătită în termenul de trei luni prevăzut, deoarece calea de atac nu are efect suspensiv (articolul 278 din TFUE). Numerarul primit este folosit pentru a compensa suma recuperabilă. Cu toate acestea, cu aprobarea contabilului Comisiei, întreprinderea poate prezenta o garanție bancară pentru suma respectivă, în locul achitării acesteia. În acest caz, amenda rămâne înregistrată în contabilitate ca sumă recuperabilă. În cazul în care nu se primește nici numerar, și nici nu se furnizează o garanție și există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se recunoaște o reducere a creanței.
Dacă întreprinderea introduce o cale de atac împotriva deciziei și a plătit deja amenda cu titlu provizoriu, suma este prezentată ca datorie contingentă sau, dacă pare probabil ca Tribunalul să nu se pronunțe în favoarea UE, se recunoaște un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, se furnizează o garanție, atunci valoarea contabilă a sumei recuperabile restante se reduce.
Dobânda acumulată primită de Comisie în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este recunoscută ca venit și orice datorie contingentă este majorată în consecință.
Începând cu 2010, toate amenzile încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie în cadrul unui fond special creat în acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare.
Tratamentul contabil al excedentului bugetar înregistrat în exercițiul precedent
Articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că excedentul bugetar al unui anumit exercițiu financiar se înscrie în bugetul exercițiului financiar următor ca venit. În contul de profit și pierdere, aceste venituri sunt recunoscute la „Alte venituri din tranzacții fără contraparte directă” (a se vedea nota 3.8), o înregistrare corespunzătoare efectuându-se în „Sume care urmează să fie solicitate de la statele membre”, o componentă a activelor nete (a se vedea nota 2.15).
VENITURI DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ
Veniturile din vânzarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile aferente unei tranzacții care implică furnizarea de servicii sunt recunoscute în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data de raportare.
Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile
Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când calculează rata dobânzii efective, UE estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu include viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele ratelor dobânzii plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau reduceri.
Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare este considerat pierdere din depreciere („etapa 3”), venitul din dobânzi este recunoscut folosind rata dobânzii pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.
Venituri din dividende
Veniturile din dividende și distribuțiile similare sunt recunoscute atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.
Venituri și cheltuieli din active financiare prin excedent sau deficit
Se referă la câștigurile (veniturile) la valoarea justă și pierderile (cheltuielile) la valoarea justă aferente acestor active financiare, inclusiv cele care rezultă din conversia valutară. Pentru activele financiare purtătoare de dobândă, sunt incluse și dobânzile. A se vedea și nota 3.9.
Venituri din contracte de garanție financiară
Veniturile din contracte de garanție financiară (prima de garanție) sunt recunoscute în perioada în care UE este pregătită să despăgubească deținătorul contractului de garanție financiară pentru pierderea din credite pe care ar putea să o suporte. Calendarul de amortizare aplicat ia în considerare timpul și volumul expunerii garantate. Veniturile din contractele de garanție financiară includ, de asemenea, amortizarea datoriei privind contractele de garanție financiară în cazurile în care garanția a fost furnizată fără contraprestație sau în schimbul unei contraprestații nominale.
1.6.2. Cheltuieli
Cheltuielile cu tranzacții fără contraparte directă reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor UE. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: (i) drepturi la plată; (ii) transferuri efectuate în temeiul unui acord și al granturilor discreționare, precum și (iii) contribuții și donații.
Transferurile sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au avut loc evenimentele care au generat transferul, în măsura în care reglementările relevante (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) permit efectuarea respectivului tip de transfer sau în măsura în care s-a semnat un acord care autorizează transferul, beneficiarul a îndeplinit condițiile de eligibilitate și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.
Atunci când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este recunoscută la cheltuieli, cuantumul său fiind egal cu suma eligibilă. La încheierea exercițiului financiar, cheltuielile eligibile constatate datorate beneficiarilor, dar nereportate încă, sunt estimate și înscrise la cheltuieli înregistrate în avans.
Cheltuielile cu tranzacțiile cu contraparte directă rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când bunurile sunt livrate și serviciile sunt furnizate și acestea sunt acceptate de către UE. Aceste cheltuieli sunt evaluate la costul de facturare inițial. În plus, la data bilanțului, cheltuielile aferente serviciului furnizat în perioada pentru care nu s-a primit încă sau nu s-a acceptat încă o factură sunt estimate și recunoscute în contul de profit și pierdere.
1.7. ACTIVE CONTINGENTE ȘI DATORII CONTINGENTE
1.7.1. Active contingente
Un activ contingent este un activ potențial care este rezultatul unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora UE nu deține în întregime controlul. Un activ contingent este menționat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.
1.7.2. Datorii contingente
O datorie contingentă este o obligație potențială care este rezultatul unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora UE nu deține în întregime controlul sau o obligație actuală care este rezultatul unor evenimente anterioare, dar care nu este recunoscută deoarece nu este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale ori în rarele circumstanțe în care nu se poate face o estimare suficient de fiabilă a valorii obligației. Datoriile contingente sunt prezentate, mai puțin în cazul în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.
1.8. SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a nevoilor sale de a utiliza aceste fluxuri de numerar.
Situația fluxurilor de numerar este întocmită prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că rezultatul economic al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor fără caracter monetar, de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli aferente investirii fluxurilor de numerar.
Fluxurile de numerar rezultate din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale UE (euro), aplicând sumei în valută cursul de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.
Situația fluxurilor de numerar prezintă fluxurile de numerar ale exercițiului financiar clasificate în activități de exploatare, activități de investiții și de finanțare.
Activitățile de exploatare sunt acele activități ale UE care nu constituie activități de investiții sau de finanțare. Drept urmare, acestea reprezintă majoritatea activităților desfășurate de UE.
Activitățile de investiții acoperă achiziționarea și cedarea imobilizărilor necorporale și corporale, precum și alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ împrumuturile acordate beneficiarilor, întrucât fac parte din obiectivele generale și, prin urmare, din operațiunile curente ale UE. Obiectivul este de a evidenția investițiile reale făcute de UE.
Activitățile de finanțare sunt activități care au ca rezultat modificări ale dimensiunii și componenței împrumuturilor, altele decât cele acordate beneficiarilor pe bază „back-to-back” sau pentru achiziționarea de imobilizări corporale (care sunt incluse la activități de exploatare).
2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE
2.1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
|
(milioane EUR) |
|
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2024 |
2 257 |
|
Adăugiri |
267 |
|
Cedări |
(70) |
|
Transfer între categoriile de active |
0 |
|
Alte modificări |
– |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2025 |
2 455 |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2024 |
(1 162 ) |
|
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul financiar |
(213) |
|
Reluări de amortizări |
1 |
|
Cedări |
54 |
|
Transfer între categoriile de active |
0 |
|
Alte modificări |
(1) |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2025 |
(1 320 ) |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2025 |
1 135 |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2024 |
1 095 |
Valoarea contabilă netă la sfârșitul exercițiului 2025, de 1 135 de milioane EUR, include în principal software-ul generat intern deja operațional (405 milioane EUR), software-ul generat intern în construcție (354 de milioane EUR) și software-ul achiziționat (375 de milioane EUR).
2.2. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Categoria activelor spațiale vizează activele imobilizate operaționale aferente programelor spațiale ale UE: sistemele globale de navigație prin satelit (GNSS), și anume Galileo și Sistemul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM), Programul privind conectivitatea securizată și Programul european de observare a Pământului, Copernicus. Activele sistemelor spațiale care nu sunt încă operaționale sunt incluse la rubrica „Active în construcție”. Activele aferente programelor spațiale ale UE sunt construite cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA).
În cazul Galileo, constelația include în prezent 30 de sateliți. Valoarea activelor imobilizate operaționale aferente programului Galileo, care acoperă atât sateliții, cât și instalațiile de la sol, după deducerea amortizării cumulate, era de 2 630 de milioane EUR la 31 decembrie 2025 (2024: 2 987 de milioane EUR). Celelalte active în construcție aveau o valoare totală de 2 592 de milioane EUR (2024: 2 145 de milioane EUR).
În ceea ce privește Copernicus, 10 sateliți sunt operaționali, iar 22 sateliți și instrumente sunt în construcție. Valoarea totală a activelor imobilizate operaționale aferente programului Copernicus este de 845 de milioane EUR (2024: 492 de milioane EUR), după deducerea amortizării cumulate. Suma de încă 3 645 de milioane EUR aferentă sateliților Copernicus este recunoscută în categoria activelor în construcție (2024: 3 520 de milioane EUR).
Imobilizările aferente infrastructurii terestre a EGNOS, în valoare de 182 de milioane EUR (2024: 160 de milioane EUR) sunt, de asemenea, incluse la rubrica „Active spațiale”. De asemenea, valoarea activelor EGNOS în construcție se ridică la 346 de milioane EUR (2024: 345 de milioane EUR).
Programul Uniunii Europene de comunicare guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM) urmărește să ofere capacități de comunicare prin satelit securizate, reziliente și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru misiunile și operațiunile guvernamentale critice de securitate și siguranță, gestionate de UE și de statele sale membre, inclusiv de actorii din domeniul securității naționale și de agențiile și instituțiile UE. Valoarea activelor GOVSATCOM în construcție se ridică la 9 milioane EUR (2024: 0 EUR).
Programul privind conectivitatea securizată are două obiective principale:
|
— |
asigurarea accesului la nivel mondial la servicii de comunicare guvernamentală prin satelit pentru protecția infrastructurilor critice, supraveghere, acțiuni externe și gestionarea crizelor; |
|
— |
permiterea sectorului privat să furnizeze servicii comerciale, cum ar fi punerea la dispoziție a benzii largi de mare viteză și a conectivității neîntrerupte în întreaga Uniune Europeană. |
Valoarea activelor legate de conectivitatea securizată în construcție se ridică la 454 de milioane EUR (2024: 0 EUR).
Imobilizări corporale
|
(milioane EUR) |
|||||||||
|
|
Terenuri și construcții |
Active spațiale |
Instalații și echipamente |
Mobilier și vehicule |
Echipamente informatice |
Altele |
Leasinguri financiare |
Active în construcție |
Total |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2024 |
6 528 |
9 056 |
483 |
255 |
714 |
308 |
2 075 |
6 528 |
25 945 |
|
Adăugiri |
44 |
1 |
23 |
13 |
76 |
14 |
5 |
2 029 |
2 205 |
|
Cedări |
(9 ) |
(113 ) |
(24 ) |
(37 ) |
(87 ) |
(35 ) |
(2 ) |
(0 ) |
(306 ) |
|
Transfer între categoriile de active |
73 |
811 |
0 |
(0 ) |
0 |
2 |
– |
(886 ) |
(0 ) |
|
Alte modificări |
(3 ) |
– |
0 |
0 |
1 |
0 |
– |
– |
(2 ) |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2025 |
6 630 |
9 755 |
482 |
231 |
705 |
292 |
2 079 |
7 671 |
27 843 |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2024 |
(4 106 ) |
(5 417 ) |
(423 ) |
(177 ) |
(575 ) |
(225 ) |
(1 309 ) |
|
(12 232 ) |
|
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul financiar |
(145 ) |
(777 ) |
(24 ) |
(17 ) |
(75 ) |
(18 ) |
(75 ) |
|
(1 131 ) |
|
Reluări de amortizări |
0 |
– |
0 |
(0 ) |
8 |
1 |
– |
|
8 |
|
Cedări |
8 |
96 |
23 |
36 |
76 |
30 |
2 |
|
270 |
|
Transfer între categoriile de active |
(0 ) |
– |
(0 ) |
(0 ) |
0 |
0 |
– |
|
0 |
|
Alte modificări |
2 |
– |
(0 ) |
0 |
(0 ) |
(0 ) |
– |
|
1 |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2025 |
(4 240 ) |
(6 098 ) |
(425 ) |
(161 ) |
(566 ) |
(214 ) |
(1 382 ) |
|
(13 086 ) |
|
VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31.12.2025 |
2 390 |
3 657 |
57 |
70 |
138 |
77 |
696 |
7 671 |
14 756 |
|
VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31.12.2024 |
2 420 |
3 639 |
60 |
76 |
139 |
84 |
766 |
6 528 |
13 713 |
2.3. INVESTIȚII CONTABILIZATE PRIN METODA PUNERII ÎN ECHIVALENȚĂ
Participarea UE, reprezentată de Comisie, la Fondul european de investiții (FEI) este tratată ca fiind cea a unei entități asociate, prin metoda punerii în echivalență. FEI este instituția financiară a UE specializată în furnizarea de capital de risc și de garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). FEI funcționează ca un parteneriat public-privat, membrii acestuia fiind Banca Europeană de Investiții (BEI), UE și un grup de instituții financiare.
La 31 decembrie 2025, UE deținea 29,7 % din participațiile în capitalurile proprii ale FEI (2024: 29,7 %) și 29,7 % din drepturile de vot (2024: 29,7 %). În conformitate cu statutul său, FEI trebuie să aloce unei rezerve statutare cel puțin 20 % din rezultatul său net anual, până când rezerva agregată ajunge la 10 % din capitalul subscris. Această rezervă nu poate fi distribuită.
Tabelul de mai jos prezintă evoluția în exercițiul financiar curent a participării UE la FEI.
|
(milioane EUR) |
|
|
|
Fondul european de investiții |
|
Participația la 31.12.2024 |
1 446 |
|
Contribuții |
– |
|
Dividende primite |
(8 ) |
|
Cota rezultatului net |
69 |
|
Cota din activele nete |
16 |
|
Participația la 31.12.2025 |
1 524 |
Informații financiare sintetice ale FEI:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
|
Total FEI |
Total FEI |
|
Active |
9 023 |
7 789 |
|
Datorii |
(3 896 ) |
(2 923 ) |
|
Excedent/(deficit) |
233 |
280 |
Reconcilierea informațiilor financiare rezumate mai sus cu valoarea contabilă a participațiilor în FEI este următoarea:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Active nete ale entității asociate |
5 127 |
4 866 |
|
Participații în capitalurile proprii ale FEI deținute de CE |
29,7 % |
29,7 % |
|
Valoare contabilă |
1 524 |
1 446 |
UE, reprezentată de Comisie, a vărsat fonduri pentru 20 % din acțiunile sale subscrise la capitalul FEI la 31 decembrie 2025, cuantumul nesolicitat fiind următorul:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
Total capital FEI |
Subscrierea UE |
|
Capital social total |
7 370 |
2 190 |
|
Vărsat |
(1 474 ) |
(438 ) |
|
Nesolicitat |
5 896 |
1 752 |
2.4. ACTIVE FINANCIARE
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
|
Active financiare la costul amortizat |
2.4.1 |
314 887 |
269 903 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2 |
47 919 |
39 058 |
|
|
|
362 806 |
308 961 |
|
Curente |
|
|
|
|
Active financiare la costul amortizat |
2.4.1 |
18 545 |
13 677 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2 |
4 746 |
5 700 |
|
|
|
23 291 |
19 377 |
|
Total |
|
386 097 |
328 338 |
2.4.1. Active financiare la costul amortizat
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Credite acordate statelor membre și țărilor terțe |
2.4.1.1 |
332 821 |
283 114 |
|
Alte credite |
2.4.1.2 |
611 |
466 |
|
Total |
|
333 432 |
283 580 |
|
Pe termen lung |
|
314 887 |
269 903 |
|
Curente |
|
18 545 |
13 677 |
2.4.1.1.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Credite acordate statelor membre |
286 301 |
251 457 |
|
Credite acordate țărilor terțe |
46 520 |
31 656 |
|
Total la 31.12.2025 |
332 821 |
283 114 |
|
Pe termen lung |
314 764 |
269 782 |
|
Curente |
18 056 |
13 332 |
Credite acordate statelor membre
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
MRR |
SURE |
MESF |
BDP |
Total |
|
Total la 31.12.2024 |
110 120 |
98 839 |
42 297 |
201 |
251 457 |
|
Credite noi (nominal) |
47 218 |
– |
– |
– |
47 218 |
|
Rambursări |
– |
(8 000 ) |
(4 900 ) |
(200 ) |
(13 100 ) |
|
Variații ale valorii contabile |
876 |
(135 ) |
(15 ) |
(1 ) |
726 |
|
Total la 31.12.2025 |
158 215 |
90 705 |
37 382 |
– |
286 301 |
|
Pe termen lung |
155 904 |
82 594 |
30 818 |
– |
269 316 |
|
Curente |
2 310 |
8 111 |
6 564 |
– |
16 985 |
La 31 decembrie 2025, valoarea nominală a creditelor acordate statelor membre era de 283,4 miliarde EUR (2024: 249,2 miliarde EUR), din care 155,9 miliarde EUR se referă la creditele NGEU pentru MRR și REPowerEU.
În acest tabel și în tabelul de mai jos referitor la creditelor acordate țărilor terțe, rândul „variații ale valorii contabile” corespunde variației dobânzii acumulate și variației primelor/reducerilor (prime/reduceri noi și amortizare).
Programele SURE, MESF și BDP au fost puse în aplicare în baza „back-to-back”. Aceasta înseamnă că creditele au fost finanțate prin împrumuturi echivalente, acordate în aceleași termene și condiții. Scadențele sunt aceleași, primele/sconturile de emisiune și costurile sunt realocate beneficiarului creditului. La scadență, beneficiarul creditului rambursează creditul Comisiei și Comisia rambursează împrumutul. În ceea ce privește creditele MRR finanțate prin NGEU, nu există o relație de tipul „back-to-back” între condițiile creditelor și cele ale împrumuturilor. Aceste credite sunt finanțate prin abordarea de finanțare unificată, explicată în nota 2.11.1.1.
MRR
MRR este un instrument temporar, creat în 2021, cu scopul de a ajuta economiile statelor membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și să devină reziliente la tranziția verde și digitală. În cadrul Instrumentului de redresare al UE (NGEU), Comisia împrumută fonduri pe care MRR le utilizează pentru a finanța reformele și investițiile statelor membre. Acestea trebuie să fie în conformitate cu prioritățile UE și să abordeze provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și sociale. Finanțarea poate fi sub formă de credit (sprijin rambursabil) sau grant (sprijin nerambursabil, a se vedea nota 2.5). Statele membre pot primi finanțare până la o alocare convenită anterior pentru împrumuturi și granturi. Pentru a beneficia de sprijin, statele membre trebuie să transmită Comisiei Europene planurile lor naționale de redresare și reziliență. Fiecare plan stabilește reformele și investițiile care urmează să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026, definind jaloane și ținte clare care urmează să fie analizate de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul European. Creditele din cadrul MRR pot fi plătite până la 31 decembrie 2026, dar numai după îndeplinirea jaloanelor și țintelor convenite.
În 2023, Regulamentul privind MRR a fost modificat și a permis statelor membre să adauge un capitol privind REPowerEU în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Statele membre pot finanța investiții și reforme pentru a atinge obiectivele REPowerEU. Finanțarea poate fi acordată și prin credite, folosind resursele de creditare ale MRR care nu au fost încă solicitate de statele membre. Rubrica MRR din tabelul de mai sus include, așadar, și împrumuturile REPowerEU.
La 31 decembrie 2025, s-au semnat acorduri de credit pentru suma de 277,2 miliarde EUR (comparativ cu 290,9 miliarde EUR la sfârșitul anului 2024, scăderea înregistrându-se ca urmare a reducerilor unor acorduri de credit). S-au plătit credite în valoare de 155,9 miliarde EUR, acesta fiind soldul la sfârșitul anului 2025.
Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)
SURE a acordat asistență financiară în scopul de a menține persoanele pe piața muncii și de a sprijini locurile de muncă afectate de pandemia de coronavirus. Disponibilitatea instrumentului s-a încheiat la 31 decembrie 2022. Creditele plătite la 31 decembrie 2024 au fost de 98,4 miliarde EUR (valoare nominală) și nu există plăți pendinte. În 2025, statele membre au rambursat împrumuturi SURE în valoare de 8 miliarde EUR.
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF)
MESF a facilitat acordarea de asistență financiară unui stat membru care se confruntă cu dificultăți financiare. Programul a expirat, cu excepția tranzacțiilor specifice, cum ar fi prelungirea scadenței creditelor. În 2025, Irlanda a rambursat 2,4 miliarde EUR din creditul MESF datorat. Portugalia a solicitat rambursarea anticipată a două credite în valoare totală de 2,5 miliarde EUR. Rambursarea creditelor a fost executată la prețul pieței al obligațiunilor suport. Această operațiune a condus la câștiguri sau pierderi din derecunoaștere aferente creditelor (a se vedea notele 3.9 și 3.15). Obligațiunile UE suport au fost transferate în rezerva de finanțare unificată (a se vedea nota 2.11.1.1).
Balanța de plăți (BDP)
Acesta este un instrument financiar strategic care acordă asistență financiară pe termen mediu statelor membre care nu au adoptat moneda euro. În 2025, ultimul credit BDP restant a fost rambursat integral de Letonia.
Credite acordate țărilor terțe
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
AMF |
Mecanismul pentru Ucraina |
Euratom |
Mecanismul pentru Balcanii de Vest |
Mecanismul pentru Republica Moldova |
Total |
|
Total la 31.12.2024 |
23 831 |
7 623 |
203 |
– |
– |
31 656 |
|
Credite noi (nominal) |
18 366 |
10 052 |
– |
184 |
289 |
28 891 |
|
Rambursări |
(20 ) |
– |
– |
– |
– |
(20 ) |
|
Variații ale valorii contabile |
247 |
104 |
(0 ) |
3 |
4 |
358 |
|
Variația deprecierii |
(9 164 ) |
(5 206 ) |
4 |
(0 ) |
(0 ) |
(14 366 ) |
|
Total la 31.12.2025 |
33 260 |
12 573 |
207 |
187 |
293 |
46 520 |
|
Pe termen lung |
32 505 |
12 264 |
206 |
184 |
289 |
45 448 |
|
Curente |
754 |
310 |
0 |
3 |
4 |
1 072 |
La 31 decembrie 2025, valoarea nominală a creditelor acordate țărilor terțe era de 76,0 miliarde EUR (2024: 47,2 miliarde EUR).
În acest tabel, rândul „Variația deprecierii” corespunde reevaluării pierderilor din credit preconizate la 31 decembrie 2025. Rândul „Variații ale valorii contabile” corespunde modificării dobânzilor acumulate și modificării primelor/reducerilor (prime/reduceri noi și amortizare).
Programul Euratom funcționează în regim „back-to-back”.
Până la sfârșitul anului 2022, creditele AMF au fost finanțate utilizând abordarea „back-to-back”, în timp ce, odată cu punerea în aplicare a programului AMF+ în 2023, noile credite acordate în cadrul AMF sunt puse în aplicare în principal utilizând abordarea de finanțare unificată explicată în nota 2.11.1.1. Orice nou program, cum ar fi Mecanismul pentru Ucraina, Mecanismul pentru Balcanii de Vest și Mecanismul pentru Republica Moldova va fi finanțat, de asemenea, în cadrul abordării de finanțare unificată.
Asistența macrofinanciară
AMF se referă la creditele pentru asistență financiară acordate țărilor partenere care se confruntă cu o criză a balanței de plăți.
Expunerea nominală totală a creditelor AMF în curs la sfârșitul exercițiului era de 52,1 miliarde EUR (2024: 33,7 miliarde EUR), din care 47,1 miliarde EUR se referă la creditele acordate Ucrainei (2024: 29,0 miliarde EUR).
La 31 decembrie 2025, provizionul pentru depreciere aferent creditelor pentru AMF era de 19,4 miliarde EUR (2024: 10,2 miliarde EUR), din care 19,3 miliarde EUR se referă la creditele acordate Ucrainei (2024: 10,1 miliarde EUR). Deși toate sumele datorate în 2025 de Ucraina au fost plătite la timp și, la momentul întocmirii conturilor anuale, nu există plăți restante, în conformitate cu normele contabile, deprecierea reflectă pierderile din credit preconizate pe durata creditelor, estimate cu o prudență deosebită din cauza incertitudinilor semnificative implicate.
În octombrie 2024, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2024/2773 de instituire a Mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina (MCIU) și de autorizare a unei noi AMF pentru Ucraina. În cadrul MCIU, veniturile extraordinare provenite din activele suverane rusești imobilizate sunt utilizate pentru a acorda sprijin nerambursabil Ucrainei pentru a ajuta această țară să ramburseze creditele bilaterale acordate de partenerii G7 și de UE în cadrul acestei inițiative. UE a semnat acordul de credit AMF cu Ucraina în decembrie 2024, pentru suma de 18,1 miliarde EUR. Creditul a fost plătit integral în 2025. Întrucât creditul AMF acordat în cadrul MCIU a fost angajat în mod irevocabil la sfârșitul anului 2024, a fost recunoscut un provizion pentru pierderi din credit preconizate în valoare de 7,1 miliarde EUR (a se vedea, de asemenea, nota 2.10). În 2025, acest provizion a fost anulat și s-a recunoscut, în schimb, un provizion pentru depreciere în valoare de 8,7 miliarde EUR, reducând valoarea creditului.
În 2025, UE a acordat 740 de milioane EUR (2024: 763 de milioane EUR) Ucrainei reprezentând subvenții la rata dobânzii pentru dobânzile acumulate la creditele AMF și AMF+ excepționale. Aceasta constituie o modificare a condițiilor creditului (a se vedea, de asemenea, notele 3.15 și 6.6) și se regăsește la „Variații ale valorii contabile” în tabelul de mai sus.
La 31 decembrie 2025 cuantumul sumelor neutilizate care au fost angajate condiționat conform acordurilor de împrumut AMF semnate se ridica la 4,3 miliarde EUR (2024: 95 de milioane EUR).
Credite în temeiul Mecanismului pentru Ucraina
Regulamentul privind Mecanismul pentru Ucraina (35) este un instrument adoptat în 2024 care oferă Ucrainei sprijin financiar în valoare de până la 50 de miliarde EUR, inclusiv împrumuturi suverane în valoare de până la 33 de miliarde EUR, care urmează să fie plătite până la sfârșitul anului 2027. Până la sfârșitul anului 2025 s-au plătit Ucrainei credite în valoare de 23,2 miliarde EUR (2024: 13,1 miliarde EUR).
Provizionul pentru depreciere recunoscut pentru aceste credite era de 10,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2025 (2024: 5,7 miliarde EUR). Cuantumul sumelor neutilizate aferente acordurilor de credit semnate, angajate în funcție de îndeplinirea condițiilor de politică era de 9,8 miliarde EUR la încheierea exercițiului (2024: 19,9 miliarde EUR).
Creditele acordate de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) împrumută bani atât statelor membre, cât și țărilor terțe, precum și entităților statelor membre și ale țărilor terțe pentru a finanța proiecte în sectorul instalațiilor energetice. La 31 decembrie 2025, nu se înregistrau solduri restante referitoare la statele membre. Soldul restant total se referă la creditele acordate Energoatom, garantate de statul ucrainean. Pentru aceste credite s-a recunoscut un provizion pentru depreciere în valoare de 94 de milioane EUR (2024: 98 de milioane EUR). Nu există sume neutilizate din acordurile de împrumut semnate.
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest
Regulamentul (UE) 2024/1449 privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (denumit în continuare „Mecanismul pentru Balcanii de Vest”) a fost adoptat în mai 2024, iar primele operațiuni financiare au avut loc în 2025. Se preconizează că mecanismul va pune la dispoziție credite în valoare de până la 4 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, plățile fiind condiționate de punerea în aplicare de către țările partenere ale UE din Balcanii de Vest a unor reforme socioeconomice și fundamentale specifice.
Până la 31 decembrie 2025, s-au semnat credite în valoare de 2,6 miliarde EUR cu Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Muntenegru, din care s-au plătit 184 de milioane EUR. La încheierea exercițiului, suma de 2,4 miliarde EUR rămâne angajată condiționat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică.
Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova
Regulamentul (UE) 2025/535 de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova (denumit în continuare „Mecanismul pentru Republica Moldova”) a fost adoptat în martie 2025. Mecanismul va sprijini Republica Moldova în perioada 2025-2027 și se preconizează că va pune la dispoziție credite în valoare de până la 1,5 miliarde EUR.
Acordul de credit pentru suma de 1,5 miliarde EUR a fost semnat în 2025. Până la 31 decembrie 2025 s-au plătit 289 de milioane EUR, suma de 1,2 miliarde EUR fiind neutilizată la încheierea exercițiului.
Garanția de la bugetul UE pentru creditele acordate statelor membre și țărilor terțe
Bugetul UE garantează împrumuturile emise de UE care finanțează creditele acordate statelor membre și țărilor terțe. Dacă în viitor vor exista credite neplătite, este posibil ca bugetul UE să trebuiască să ramburseze sumele împrumutate aferente.
Pentru mai multe detalii, a se vedea nota 6.7.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În conformitate cu articolul 143 din Acordul de retragere, Regatul Unit este răspunzător față de Uniune pentru partea sa din datoriile financiare contingente legate de creditele pentru asistență financiară (MESF, AMF, BDP și Euratom) aprobate/decise la data retragerii, 31 ianuarie 2020. Articolul 143 prevede că, în cazul unei cereri de executare a garanției pentru o operațiune financiară care a fost aprobată înainte de data retragerii, Regatul Unit ar urma să aibă obligații față de Uniune pentru cota sa din plățile efectuate de Uniune în cadrul operațiunilor respective, cu excepția cazului în care obligația ar putea fi acoperită prin cota de provizionare a Regatului Unit deținută în compartimentul Fondului de garantare pentru acțiuni externe al FCP, dacă acest lucru este relevant (și anume creditele AMF și Euratom în țări terțe) – a se vedea nota 4.1.1.
Datoria contingentă restantă a UE legată de creditele pentru asistență financiară menționate mai sus se ridica la 53,9 miliarde EUR la data retragerii. În urma rambursărilor efectuate de la acea dată, valoarea acestor credite acoperite de garanția UE la 31 decembrie 2025 este de 42,2 miliarde EUR – cota care îi revine Regatului Unit din această sumă fiind de 5,3 miliarde EUR.
2.4.1.2.
Acestea includ trei tipuri de credite:
|
(a) |
credite acordate din programele bugetare ale UE (de exemplu, agricultura și inițiativele de finanțare pentru electrificare și Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială). Aceste credite totalizau 85 de milioane EUR la 31 decembrie 2025 (2024: 75 de milioane EUR). |
|
(b) |
credite subrogate: acestea sunt credite plătite de BEI și garantate de programele privind FEIS și ELM. Pentru creditele nerambursate, Comisia a plătit cererile de executare a garanției și, prin urmare, deține drepturile de recuperare. În consecință, creditele sunt recunoscute în prezent în bilanțul UE. La 31 decembrie 2025, Comisia deținea drepturi de recuperare a unor astfel de credite în valoare de 1,0 miliarde EUR, inclusiv dobânzile acumulate (2024: 1,0 miliarde EUR). Cu toate acestea, după luarea în considerare a pierderilor din credit preconizate, suma recunoscută în bilanț este de 45 de milioane EUR (2024: 51 de milioane EUR); |
|
(c) |
depozite la termen în valoare de 481 de milioane EUR (2024: 340 de milioane EUR) cu o scadență de peste 3 luni, care nu corespund definiției echivalentelor de numerar. |
2.4.2. Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit (VJED)
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Active financiare la VJED – instrumente nederivate |
2.4.2.1 |
51 080 |
43 648 |
|
Active financiare la VJED – instrumente derivate |
2.4.2.2 |
1 585 |
1 110 |
|
Total |
|
52 665 |
44 758 |
|
Pe termen lung |
|
47 919 |
39 058 |
|
Curente |
|
4 746 |
5 700 |
2.4.2.1.
Active financiare la VJED – instrumente nederivate în funcție de tip
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Titluri de creanță |
|
40 462 |
34 465 |
|
FPM, ETF și investiții în portofolii puse în comun |
|
6 812 |
5 975 |
|
Alte investiții de capital |
|
3 796 |
3 201 |
|
Credite |
|
9 |
8 |
|
Total |
|
51 080 |
43 648 |
|
Pe termen lung |
|
46 350 |
37 948 |
|
Curente |
|
4 730 |
5 700 |
Titlurile de creanță sunt în principal obligațiuni suverane și corporative. Acestea sunt deținute în fondurile (portofoliile) gestionate de Comisie [în principal FCP și Fondul „Amenzi bugetare” (BUFI)] sau de BEI în numele UE [în principal Orizont 2020 (H2020) și Fondul pentru inovare]. Performanța portofoliilor este evaluată în baza valorii juste (valoarea de piață). La 31 decembrie 2025, valoarea de piață a titlurilor de valoare date cu împrumut în cadrul programelor de dare cu împrumut de titluri de valoare se ridica la 6,0 miliarde EUR (5,8 miliarde EUR în 2024). Titlurile de valoare date cu împrumut nu sunt derecunoscute din bilanțul UE, deoarece riscurile și randamentele sunt încă deținute de UE.
Fondurile de piață monetară (FPM) sunt fonduri mutuale care investesc în titluri de creanță pe termen scurt (de exemplu, fondul unitar al BEI). Fondurile tranzacționate la bursă (ETF) sunt fonduri de investiții tranzacționate la burse. Acestea urmăresc indicii și dețin active precum acțiuni, obligațiuni, valute și contracte futures. Investițiile în portofolii comune sunt fonduri ale UE din programele Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și Orizont 2020 reunite împreună cu fondurile statelor membre din programul NER 300. Acestea sunt utilizate pentru a oferi garanții operațiunilor de finanțare și de investiții ale BEI.
„Alte investiții de capital” se referă în principal la investirea fondurilor din bugetul UE – prin intermediul partenerilor de implementare – în capital de risc sau în alte tipuri de fonduri de investiții pentru urmărirea obiectivelor de politică ale UE: de exemplu, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru înființarea de IMM-uri, pentru cercetare și inovare, precum și pentru infrastructură, atât în interiorul, cât și în afara UE.
Active financiare la VJED – instrumente nederivate, defalcate în funcție de program
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Fondul comun de provizionare |
27 018 |
23 174 |
|
Fondul pentru inovare |
13 265 |
10 616 |
|
Orizont 2020 și Orizont Europa |
4 286 |
3 968 |
|
Investiții BUFI |
2 662 |
2 141 |
|
CECO în lichidare |
1 187 |
1 206 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
683 |
716 |
|
Instrumentele UE de capitaluri proprii pentru IMM-uri |
433 |
453 |
|
BERD |
309 |
188 |
|
Fondul european pentru Europa de Sud-Est |
250 |
243 |
|
Planul de pensii al personalului local al SEAE |
152 |
128 |
|
Fondul pentru o creștere ecologică |
152 |
128 |
|
Facilitatea de finanțare pentru eficiență energetică |
104 |
103 |
|
Altele |
581 |
586 |
|
Total |
51 080 |
43 648 |
|
Pe termen lung |
46 350 |
37 948 |
|
Curente |
4 730 |
5 700 |
Fondul comun de provizionare (FCP)
UE oferă garanții partenerilor financiari pentru pierderile aferente investițiilor de capital și creditelor (a se vedea nota 4.1 pentru garanțiile bugetare ale UE). Conform actelor juridice, bugetul UE rezervă treptat fonduri pentru a plăti partenerilor eventualele pierderi acoperite de aceste garanții. De asemenea, bugetul UE rezervă fonduri pentru rambursarea împrumuturilor în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată pentru creditele acordate în temeiul AMF, Euratom, Mecanismului pentru Balcanii de Vest și Mecanismului pentru Republica Moldova.
În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia a instituit FCP pentru a gestiona, într-un portofoliu comun, fondurile pe care le rezervă („provizionare”). Fondurile sunt investite în titluri de creanță, fonduri de piață monetară și ETF. Pe lângă provizionarea de la bugetul UE, FCP primește sume recuperate din operațiunile în stare de nerambursare, randamentul din investițiile sale și remunerarea acordată UE de partenerii săi financiari. FCP poate primi, de asemenea, contribuții voluntare din partea statelor membre și a altor contribuitori care – în acest mod – măresc garanțiile disponibile de la bugetul UE.
FCP alocă contribuțiile primite în compartimente, în funcție de programul contribuitor. Actele juridice ale programelor stabilesc provizionarea necesară pentru garanțiile furnizate. Bugetul UE reunește în cadrul FCP aceste fonduri provizionate individual pentru a optimiza gestionarea activelor.
La 31 decembrie 2025, activele financiare la VJED – instrumente nederivate ale FCP au crescut pe măsură ce garanțiile pentru InvestEU, IVCDCI și Ucraina încep să constituie provizioanele necesare, dar și ca urmare a câștigurilor de trezorerie în valoare de 0,8 miliarde EUR. Valoarea totală a activelor financiare la VJED – instrumente nederivate a fost de 27,0 miliarde EUR, din care suma de 22,8 miliarde EUR a fost investită în titluri de creanță și suma de 3,9 miliarde EUR în ETF.
Fondul pentru inovare (FI)
Fondul pentru inovare stabilește un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii. Scopul este de a utiliza veniturile pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și proceselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon în anumite sectoare economice. Fondul pentru inovare primește veniturile provenite din monetizarea progresivă a 530 de milioane de certificate și, de asemenea, eventualele fonduri necheltuite din cele 300 de milioane de certificate disponibile pentru programul NER300 (a se vedea nota 3.8). BEI gestionează fondurile, până când acestea sunt utilizate în scopul preconizat, și le investește în titluri de creanță. Creșterea din 2025 se datorează în principal veniturilor încasate din licitații.
Orizont 2020 și Orizont Europa
În temeiul Regulamentului UE de instituire a programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020), s-au înființat noi instrumente financiare menite să sporească accesul la finanțare al entităților implicate în cercetare și inovare (C-I). Aceste instrumente sunt:
|
— |
Serviciul InnovFin de creditare și garantare pentru C-I, în cadrul căruia Comisia partajează riscul financiar legat de un portofoliu de noi operațiuni de finanțare efectuate de BEI; |
|
— |
InnovFin – Garanții pentru IMM-uri și Instrumentul de garantare neplafonată din cadrul Inițiativei pentru IMM-uri (SIUGI) – mecanisme de garantare gestionate de FEI care furnizează garanții și contragaranții intermediarilor financiari pentru noile portofolii de credite (în cadrul SIUGI, Comisia partajează cu statele membre, FEI și BEI riscul financiar aferent garanției furnizate); |
|
— |
Mecanismul InnovFin de capitaluri proprii pentru C-I, care investește în fonduri cu capital de risc și este gestionat de FEI; și |
|
— |
Fondul CEI (Fondul Consiliului European pentru Inovare), care oferă finanțare prin capitaluri proprii pentru a accelera acțiunile de inovare și de introducere pe piață. Fondul CEI este finanțat din programele Orizont Europa și Orizont 2020. |
Investiții BUFI
Comisia a creat fondul „Amenzi bugetare” („BUFI”) pentru gestionarea sumelor pe care le încasează cu titlu provizoriu pentru amenzile emise societăților care fac obiectul unui recurs. Până la hotărârea definitivă a instanței cu privire la amendă, Comisia investește banii în instrumente de datorie.
CECO în lichidare
Tratatul CECO a expirat la 23 iulie 2002 și toate activele CECO au fost transferate Uniunii Europene. Acestea au fost alocate cercetării în sectoarele asociate industriilor cărbunelui și oțelului, de exemplu tehnologii revoluționare care permit realizarea producției de oțel cu emisii de dioxid de carbon aproape de zero. Comisia investește fondurile în titluri de creanță, până când acestea sunt acordate în scopuri de cercetare.
Mecanismul pentru interconectarea Europei
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (36), instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) a fost instituit cu obiectivul de a facilita accesul la finanțare pentru proiectele de infrastructură în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. Acesta este gestionat de BEI în temeiul unui acord cu UE. Instrumentul de datorie MIE permite partajarea riscurilor pentru finanțarea prin îndatorare, sub formă de datorii sau garanții cu rang prioritar sau subordonate, și acordă sprijin pentru obligațiunile destinate finanțării de proiecte garantate de UE.
Instrumentele UE de capitaluri proprii pentru IMM-uri
Acestea sunt instrumente de capital finanțate de programul COSME, de programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP), de programul multianual pentru întreprinderi și spirit antreprenorial (MAP) și de Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, sub tutela FEI, care sprijină înființarea de IMM-uri în UE și finanțarea acestora în etapele de lansare (start-up) și de creștere, prin intermediul investițiilor în fonduri cu capital de risc specializate și adecvate.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
UE deține o investiție financiară în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În 2025, UE și-a majorat participația, achiziționând alte 12 102 acțiuni la valoarea nominală de 10 000 EUR pe acțiune. Plata totală în valoare de 121 de milioane EUR urmează să se efectueze în tranșe egale pe o perioadă de cinci ani, prima tranșă fiind plătită în 2025. La 31 decembrie 2025, Comisia deținea 102 146 de acțiuni (2024: 90 044 acțiuni), reprezentând 3,04 % din totalul capitalului social subscris. În total, UE a subscris 1 021 de milioane EUR din capitalul social al BERD, din care 713 milioane EUR sunt în prezent nesolicitate.
Ierarhia valorii juste a activelor financiare la VJED – instrumente nederivate
|
(milioane EUR) |
||
|
Tipul de activ financiar |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Nivelul 1: prețuri cotate pe piețe active |
44 447 |
37 559 |
|
Nivelul 2: date observabile, altele decât prețurile cotate |
3 150 |
3 098 |
|
Nivelul 3: tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile |
3 483 |
2 991 |
|
Total |
51 080 |
43 648 |
În cursul perioadei nu s-au efectuat transferuri între nivelul 1 și nivelul 2 al ierarhiei valorii juste.
Reconcilierea activelor financiare nederivate evaluate cu ajutorul unor tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile (nivelul 3)
|
(milioane EUR) |
|
|
Evoluții ale valorii juste |
|
|
Sold inițial la 1.1.2025 |
2 991 |
|
Investiții în cursul perioadei |
699 |
|
Rambursări de capital |
(97) |
|
Venituri decontate |
(19) |
|
Câștiguri sau pierderi aferente perioadei în excedent sau deficit |
(90) |
|
Transferuri către nivelul 3 |
– |
|
Transferuri de la nivelul 3 |
– |
|
Altele |
– |
|
Sold de închidere la 31.12.2025 |
3 483 |
2.4.2.2.
Active financiare și datorii financiare la VJED – instrumente derivate, defalcate în funcție de tip
|
(milioane EUR) |
||||||
|
Tipul de instrument financiar derivat |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
||||
|
Valoare noțională |
Valoarea justă a activelor |
Valoarea justă a datoriilor |
Valoare noțională |
Valoarea justă a activelor |
Valoarea justă a datoriilor |
|
|
Garanția privind portofoliul de participații |
6 951 |
1 568 |
(52 ) |
6 057 |
1 110 |
(60 ) |
|
Instrumente financiare derivate pe cursul de schimb |
1 910 |
17 |
(9 ) |
2 417 |
– |
(38 ) |
|
Total |
8 861 |
1 585 |
(62 ) |
8 474 |
1 110 |
(98 ) |
|
Pe termen lung |
|
1 569 |
(9 ) |
|
1 110 |
(13 ) |
|
Curente |
|
17 |
(53 ) |
|
– |
(84 ) |
Garanții privind portofoliile de participații
Rubrica „Garanția privind portofoliul de participații” include garanții furnizate de UE instituțiilor financiare referitoare la portofoliile de investiții de capital. Aceste garanții sunt clasificate ca instrumente financiare derivate și contabilizate ca active financiare sau datorii financiare la VJED, deoarece nu corespund definiției datoriei privind garanția financiară – a se vedea nota 1.5.12. Activul sau datoria financiară a UE se măsoară pe baza valorii investițiilor subiacente.
Suma totală reprezintă în principal garanția din cadrul FEIS acordată de UE Grupului BEI prin investiții de capital subiacente plătite de BEI și FEI, în valoare de 3,6 miliarde EUR (2024: 3,8 miliarde EUR). Valoarea justă a garanției acordate de UE pentru portofoliile de participații ale FEIS a totalizat 1,4 miliarde EUR (2024: 1,1 miliarde EUR).
Instrumente financiare derivate pe cursul de schimb
UE încheie contracte la termen de tip forward în valută pentru a acoperi riscul valutar aferent titlurilor de creanță denominate în USD deținute în cadrul FCP. În cadrul contractelor la termen de tip forward în valută, UE furnizează suma în valută a cărei valoare noțională a fost convenită prin contract („segmentul corespunzător sumelor de plată”), astfel cum este prezentată în tabelul de mai sus, și primește valoarea noțională în EUR („segmentul corespunzător sumelor de încasat”) la data scadenței.
În această rubrică intră, de asemenea, efectul activităților de acoperire a riscului valutar în cadrul garanției InvestEU și cazurile în care UE garantează riscul valutar.
Ierarhia valorii juste a activelor financiare și a datoriilor financiare derivate
|
(milioane EUR) |
||||
|
Tipul de instrument financiar derivat |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
||
|
Valoarea justă a activelor |
Valoarea justă a datoriilor |
Valoarea justă a activelor |
Valoarea justă a datoriilor |
|
|
Nivelul 1: prețuri cotate pe piețe active |
– |
– |
– |
– |
|
Nivelul 2: date observabile, altele decât prețurile cotate |
17 |
(7 ) |
– |
(27 ) |
|
Nivelul 3: tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile |
1 568 |
(55 ) |
1 110 |
(71 ) |
|
Total |
1 585 |
(62 ) |
1 110 |
(98 ) |
În cursul perioadei nu s-au efectuat transferuri între nivelul 1 și nivelul 2. Instrumentele financiare derivate încadrate la valoare justă de nivel 3 includ, în principal, garanții pentru portofoliile de participații.
Reconcilierea activelor financiare și a datoriilor financiare derivate evaluate cu ajutorul unor tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile (nivelul 3)
|
(milioane EUR) |
|
|
Evoluții ale valorii juste |
|
|
Sold inițial active/(datorii) la 1.1.2025 |
1 039 |
|
Cereri de executare a garanției plătite |
164 |
|
Cereri de executare a garanției returnate |
(44) |
|
Venituri din garanții decontate |
(154) |
|
Câștiguri sau pierderi aferente perioadei în excedent sau deficit |
507 |
|
Transferuri către nivelul 3 |
– |
|
Transferuri de la nivelul 3 |
– |
|
Altele |
(0) |
|
Sold de închidere la 31.12.2025 |
1 513 |
2.5. PREFINANȚARE
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
|
Prefinanțare |
2.5.1 |
36 000 |
39 093 |
|
Alte avansuri acordate statelor membre |
2.5.2 |
2 933 |
1 682 |
|
Contribuție la fondurile fiduciare |
|
38 |
85 |
|
|
|
38 971 |
40 861 |
|
Curente |
|
|
|
|
Prefinanțare |
2.5.1 |
35 298 |
35 969 |
|
Alte avansuri acordate statelor membre |
2.5.2 |
2 477 |
2 089 |
|
|
|
37 775 |
38 058 |
|
Total |
|
76 746 |
78 919 |
Nivelul prefinanțării din cadrul diverselor programe trebuie să fie suficient pentru a asigura fondurile necesare în vederea inițierii și continuării proiectului de către beneficiar, în același timp protejând interesele financiare ale UE și ținând seama de constrângerile juridice, operaționale și legate de raportul cost-eficacitate.
2.5.1. Prefinanțare
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Sumă brută |
Compensată prin regularizări |
Suma netă la 31.12.2025 |
|
State membre |
|
|
|
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
3 605 |
(1 625 ) |
1 980 |
|
FEDR și FC |
29 858 |
(17 052 ) |
12 805 |
|
FSE |
9 997 |
(6 560 ) |
3 438 |
|
MRR (NGEU) |
13 626 |
(3 392 ) |
10 234 |
|
Altele |
21 022 |
(10 041 ) |
10 981 |
|
AELS și țări terțe |
3 772 |
(2 710 ) |
1 062 |
|
Entități private și publice |
82 761 |
(61 415 ) |
21 346 |
|
Alți beneficiari |
17 397 |
(7 943 ) |
9 454 |
|
Total |
182 038 |
(110 740 ) |
71 299 |
|
Pe termen lung |
36 000 |
|
36 000 |
|
Curente |
146 038 |
(110 740 ) |
35 298 |
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Sumă brută |
Compensată prin regularizări |
Suma netă la 31.12.2024 |
|
Gestiune partajată |
|
|
|
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
3 885 |
(840 ) |
3 045 |
|
FEDR și FC |
25 859 |
(16 476 ) |
9 384 |
|
FSE |
9 437 |
(6 258 ) |
3 180 |
|
Altele |
14 220 |
(4 836 ) |
9 384 |
|
|
53 402 |
(28 409 ) |
24 992 |
|
Gestiune directă |
|
|
|
|
Pusă în aplicare de: |
|
|
|
|
Comisie |
34 727 |
(14 289 ) |
20 438 |
|
din care MRR (NGEU) |
18 930 |
(3 541 ) |
15 389 |
|
Agenții executive ale UE |
40 693 |
(25 586 ) |
15 107 |
|
Fonduri fiduciare |
508 |
(429 ) |
79 |
|
|
75 928 |
(40 304 ) |
35 624 |
|
Gestiune indirectă |
|
|
|
|
Pusă în aplicare de: |
|
|
|
|
Alte agenții și organisme ale UE |
5 281 |
(2 814 ) |
2 467 |
|
Țări terțe |
1 843 |
(1 103 ) |
739 |
|
Organizații internaționale |
13 171 |
(8 839 ) |
4 333 |
|
Alte entități |
19 295 |
(12 389 ) |
6 906 |
|
|
39 590 |
(25 144 ) |
14 446 |
|
Total |
168 920 |
(93 858 ) |
75 062 |
|
Pe termen lung |
39 093 |
– |
39 093 |
|
Curente |
129 826 |
(93 858 ) |
35 969 |
Prefinanțările reprezintă fonduri plătite și, prin urmare, o execuție a creditelor de plată. Astfel cum s-a explicat în nota 1.5.7, acestea sunt plăți în avans și, prin urmare, nu au fost încă înregistrate la cheltuieli. Așadar, chiar dacă prefinanțările reduc RAL restante (a se vedea nota 5.1), acestea reprezintă cheltuieli care nu au fost încă acceptate și recunoscute în contul de profit și pierdere.
În ceea ce privește prefinanțarea acordată statelor membre în domeniul coeziunii (FEDR, FC, FSE), creșterea este legată în principal de noile plăți de prefinanțare care au avut loc în 2025 și s-au ridicat la 5,6 miliarde EUR.
Prefinanțarea acordată statelor membre raportată la rubrica „Altele” se referă în principal la Fondul pentru o tranziție justă (6,2 miliarde EUR) și la Fondul pentru azil, migrație și integrare (1 miliard EUR).
Cuantumul net al sprijinului nerambursabil aferent instrumentului MRR, care a fost raportat în cadrul prefinanțării în gestiune directă în 2024 a fost de 10,2 miliarde EUR la încheierea exercițiului (2024: 15,4 miliarde EUR). Scăderea este în concordanță cu punerea în aplicare normală a programului, deoarece în 2025 nu s-au plătit prefinanțări suplimentare.
În ceea ce privește prefinanțarea acordată organismelor publice (17,5 miliarde EUR) și organismelor private (10,5 miliarde EUR) plătită de Comisie, cele mai importante sume se referă la domeniul cercetării (10,9 miliarde EUR), la Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și la precursorii acestuia (5 miliarde EUR), la Erasmus+ (4,6 miliarde EUR) și la Mecanismul pentru interconectarea Europei (1,2 miliarde EUR).
Garanții primite pentru prefinanțare
Acestea sunt garanții pe care Comisia le solicită, în anumite cazuri, din partea beneficiarilor care nu sunt state membre atunci când efectuează plăți în avans (prefinanțare). Pentru acest tip de garanție, trebuie menționate două valori: valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea nominală, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea curentă, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării din garanție, redusă apoi de compensările ulterioare. La data de 31 decembrie 2025, valoarea nominală a garanțiilor primite pentru prefinanțări se ridica la 1,1 miliarde EUR.
Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) și al programelor Orizont 2020 și Orizont Europa sunt acoperite efectiv de Mecanismul de asigurare reciprocă (MAR), cunoscut anterior sub numele de Fondul de garantare al participanților (FGP). MAR este un instrument reciproc avantajos instituit pentru a acoperi riscurile legate de neplata sumelor de către beneficiari pe perioada punerii în aplicare a acțiunilor indirecte în cadrul programelor respective. Toți participanții la acțiunile indirecte care primesc un grant din partea UE contribuie la capitalul MAR cu 5 % din contribuția maximă a UE, această contribuție fiind investită de Comisie pe piețele financiare pentru a genera dobânzi. Dobânda poate fi utilizată pentru a acoperi datoriile neonorate de un participant aflat în situație de nerambursare față de Uniune. La sfârșitul acțiunii indirecte, contribuțiile sunt rambursate participanților. UE (reprezentată de Comisie) acționează ca agent executiv al participanților la MAR, însă fondul este deținut de către participanți. Prin urmare, MAR este o entitate separată care nu este consolidată în aceste conturi anuale ale UE.
La 31 decembrie 2025, prefinanțările acoperite de MAR aveau o valoare totală de 3,0 miliarde EUR (2024: 3,0 miliarde EUR). Activele totale ale MAR, inclusiv activele financiare gestionate de Comisie, s-au ridicat la 3,2 miliarde EUR (2024: 3,2 miliarde EUR).
2.5.2. Alte avansuri acordate statelor membre
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Avansuri acordate statelor membre pentru instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate |
3 750 |
1 889 |
|
Scheme de ajutoare |
1 659 |
1 883 |
|
Total |
5 409 |
3 772 |
|
Pe termen lung |
2 933 |
1 682 |
|
Curente |
2 477 |
2 089 |
Avansuri acordate statelor membre pentru instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate
În cadrul programelor finanțate din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) este posibil să se efectueze plăți în avans din bugetul UE către statele membre, pentru ca acestea să poată contribui la instrumentele financiare (și anume credite, investiții de capital sau garanții). Aceste instrumente financiare sunt instituite și gestionate sub responsabilitatea statelor membre, nu a Comisiei. Totuși, sumele nefolosite de aceste instrumente la încheierea exercițiului financiar rămân în proprietatea UE (la fel ca în cazul tuturor prefinanțărilor) și, prin urmare, sunt tratate ca active în bilanțul UE.
În cadrul domeniului coeziunii, din cele 3 740 de milioane EUR plătite, se estimează că 3 661 de milioane EUR erau neutilizate la 31 decembrie 2025.
În ceea ce privește dezvoltarea rurală, la încheierea exercițiului financiar rămăseseră neutilizate 89 de milioane EUR.
Scheme de ajutoare
În mod similar, sumele rambursate care corespund avansurilor plătite de statele membre pentru diversele scheme de ajutoare (ajutor de stat, măsuri de piață ale FEGA ori măsuri de investiții ale FEADR) care nu au fost utilizate la încheierea exercițiului financiar sunt înregistrate drept active (avansuri) în bilanțul UE. Comisia a estimat valoarea acestor avansuri pe baza informațiilor furnizate de statele membre; sumele rezultate sunt incluse la subrubrica „Scheme de ajutoare” de mai sus. În 2025, suma de 1 397 de milioane EUR se referă la agricultură și dezvoltare rurală. În ceea ce privește politica de coeziune, sumele neutilizate la încheierea exercițiului au fost estimate la 263 de milioane EUR și se referă la CFM 2021-2027.
2.6. CREANȚE DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ ȘI SUME RECUPERABILE DIN TRANZACȚII FĂRĂ CONTRAPARTE DIRECTĂ
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
|
Sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă |
2.6.1 |
10 878 |
11 541 |
|
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă |
2.6.2 |
1 786 |
1 731 |
|
|
|
12 663 |
13 272 |
|
Curente |
|
|
|
|
Sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă |
2.6.1 |
18 952 |
16 529 |
|
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă |
2.6.2 |
2 452 |
1 936 |
|
|
|
21 404 |
18 465 |
|
Total |
|
34 068 |
31 736 |
2.6.1. Sume recuperabile din tranzacții fără contraparte directă
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
|
State membre |
2.6.1.1 |
597 |
275 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
2.6.1.2 |
10 256 |
11 231 |
|
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate |
2.6.1.4 |
0 |
10 |
|
Alte sume recuperabile |
|
24 |
25 |
|
|
|
10 878 |
11 541 |
|
Curente |
|
|
|
|
State membre |
2.6.1.1 |
5 097 |
4 667 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
2.6.1.2 |
505 |
1 530 |
|
Amenzi aplicate societăților |
2.6.1.3 |
10 964 |
9 152 |
|
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate |
2.6.1.4 |
2 269 |
1 085 |
|
Alte sume recuperabile |
|
117 |
94 |
|
|
|
18 952 |
16 529 |
|
Total |
|
29 830 |
28 070 |
2.6.1.1.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Resurse proprii tradiționale înregistrate în contabilitatea A |
3 652 |
3 277 |
|
Resurse proprii tradiționale înregistrate în contabilitatea separată |
868 |
849 |
|
Resurse proprii care urmează a fi primite |
– |
139 |
|
Depreciere |
(535 ) |
(553 ) |
|
Altele |
– |
– |
|
Sume recuperabile reprezentând resurse proprii |
3 985 |
3 712 |
|
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
1 802 |
1 534 |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și alte instrumente de dezvoltare rurală |
222 |
127 |
|
Depreciere |
(607 ) |
(741 ) |
|
Sume recuperabile în cadrul FEGA și al dezvoltării rurale |
1 417 |
920 |
|
Recuperarea prefinanțării |
21 |
16 |
|
TVA plătită și recuperabilă |
56 |
53 |
|
Alte sume recuperabile de la statele membre |
215 |
242 |
|
Total |
5 694 |
4 943 |
|
Pe termen lung |
597 |
275 |
|
Curente |
5 097 |
4 667 |
Sumele pe termen lung pe care le datorează statele membre se referă, în principal, la deciziile neexecutate privind verificarea conformității pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA), precum și pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sumele aferente acestor decizii sunt recuperate în tranșe anuale.
Sume recuperabile reprezentând resurse proprii
„Contabilitatea A” reprezintă situațiile lunare în care statele membre comunică drepturile de resurse proprii tradiționale (RPT) constatate. Tabelul enumeră sumele din „contabilitatea A” care nu au fost încă plătite Comisiei. RPT constau în principal din taxe vamale și cotizații pentru zahăr, colectate de statele membre în numele Comisiei.
În ceea ce privește „contabilitatea A”, tendința a fost de a avea în conturi 3-4 miliarde EUR la încheierea exercițiului. În 2025, sumele declarate de statele membre se situează în jurul nivelului obișnuit. Suma finală reflectă în mare măsură taxele vamale constatate în noiembrie și decembrie 2025.
În ceea ce privește cauza de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschisă împotriva Regatului Unit (Cauza de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2018/2008), la 8 martie 2022, Curtea a pronunțat hotărârea aferentă și a confirmat că Regatul Unit și-a încălcat obligațiile de a proteja bugetul Uniunii. Cauza a avut la bază un raport prezentat de OLAF în 2017, care a constatat că importatorii din Regatul Unit au eludat plata unor sume importante reprezentând taxe vamale, utilizând facturi fictive și false și declarații vamale de import incorecte în momentul efectuării importului.
Comisia a analizat hotărârea și, în special, observațiile Curții cu privire la stabilirea sumelor datorate. În urma unei analize detaliate, Regatul Unit a plătit atât principalul, cât și dobânzile de întârziere în perioada 2022-2023 (1,6 miliarde EUR pentru principal și 1,4 miliarde EUR pentru dobânda de întârziere înainte de reducerea cotei Regatului Unit).
Aplicând aceiași parametri pentru calcularea pierderilor estimate reprezentând RPT datorate pentru articolele textile și încălțămintea importate din China la o valoare semnificativ subestimată, statele membre au plătit cu rezervă suma de 1,9 miliarde EUR în 2021 și 2022. În urma închiderii dosarului legat de subevaluare cu privire la Regatul Unit în 2023, Comisia a recalculat, în cooperare cu statele membre, sumele finale respective datorate în conformitate cu hotărârea Curții în cauza C-213/19. În 2024 și 2025, s-a convenit cu mai multe state membre asupra cuantumurilor finale ale principalului și dobânzii datorate, iar cazurile respective au fost închise. Pentru a stabili sumele finale datorate, sunt în curs discuții cu unele state membre pentru a obține clarificări. Până la 31 decembrie 2025, conturile sunt ajustate în sens descrescător cu 0,24 miliarde EUR, ceea ce reflectă rectificarea veniturilor.
Dobânzile de întârziere datorate în legătură cu aceste cazuri sunt estimate în prezent la 0,3 miliarde EUR la 31 decembrie 2025 (a se vedea nota 2.6.2).
„Contabilitatea separată” reprezintă creanțele constatate care nu au fost incluse în „Contabilitatea A”, deoarece nu au fost recuperate de statele membre și nu s-a furnizat niciun gaj (și anume, garanție) pentru acestea (sau s-a furnizat o garanție, dar aceasta este contestată). Aceste drepturi la plată fac obiectul unei deprecieri, pe baza informațiilor furnizate în fiecare an de statele membre. Cuantumul deprecierii reprezintă, în general, un procent similar din valoarea principalului la încheierea fiecărui exercițiu financiar.
Sume recuperabile în cadrul FEGA și al dezvoltării rurale
Acest element acoperă în principal sumele datorate de statele membre la 31 decembrie 2025, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2025. Pentru sumele recuperabile care au apărut după această declarație și până la 31 decembrie 2025, se efectuează o estimare. Comisia estimează, de asemenea, o reducere a valorii contabile a sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare puțin probabilă. Efectuarea unei astfel de ajustări nu implică renunțarea de către Comisie la recuperarea în viitor a acestor sume. În ajustare este inclusă și o deducere de 20 %, care corespunde sumelor pe care statele membre le pot reține pentru acoperirea costurilor administrative.
2.6.1.2.
„Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice” (ref. 2019/C 384 I/01) („Acordul de retragere” sau „AR”), semnat între UE și Regatul Unit, stabilește diferite obligații financiare pentru ambele părți. La 31 decembrie 2025, creanța netă de la Regatul Unit pe baza acestor obligații se ridica la 10 761 de milioane EUR (2024: 12 762 de milioane EUR), din care 505 milioane EUR urmează să fie încasate în termen de 12 luni de la data raportării (2024: 1 530 de milioane EUR):
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Articolul 140 |
Articolul 142 |
Altele |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Sume datorate de Regatul Unit |
2 327 |
9 599 |
166 |
12 092 |
14 683 |
|
Sume datorate Regatului Unit |
– |
– |
(1 331 ) |
(1 331 ) |
(1 922 ) |
|
Total |
2 327 |
9 599 |
(1 165 ) |
10 761 |
12 762 |
|
Pe termen lung |
1 928 |
9 244 |
(915 ) |
10 256 |
11 231 |
|
Curente |
399 |
355 |
(250 ) |
505 |
1 530 |
Suma datorată de Regatul Unit – Variația comparativ cu exercițiul precedent
Scăderea cu 2 001 milioane EUR (de la 12 762 de milioane EUR la sfârșitul anului 2024 la 10 761 de milioane EUR la sfârșitul anului 2025) a sumelor nete de încasat se datorează în principal plăților nete încasate în 2025 (1 535 de milioane EUR), precum și unei ajustări nemonetare în valoare de 465 de milioane EUR. Această ajustare nemonetară, care este contabilizată drept cheltuială netă, este urmarea:
|
— |
reducerii sumei datorate de Regatul Unit în temeiul articolului 142 pentru cota sa din soldul evaluărilor pentru PSEO și JSIS (529 de milioane EUR); |
|
— |
reducerii sumei datorate de Regatul Unit în temeiul articolului 140 (142 de milioane EUR) ca urmare a pozițiilor compensatorii suplimentare (58 de milioane EUR) și a ajustării neexecutării estimate (84 de milioane EUR); |
|
— |
sumelor datorate Regatului Unit în temeiul articolelor 143 și 144 din Acordul de retragere (198 de milioane EUR și, respectiv, 43 de milioane EUR); |
|
— |
reducerii nete a sumei datorate de Regatul Unit pentru cauzele juridice în temeiul articolului 147 (5 milioane EUR), cuprinzând suma datorată de Regatul Unit pentru cota sa din sumele nete plătite în 2025, în valoare de 7 milioane EUR, și reducerii sumei estimate datorate de Regatul Unit pentru cauzele juridice încă nesoluționate, în valoare de 12 milioane EUR); contrabalansată de |
|
— |
suma datorată de Regatul Unit în temeiul articolului 142 pentru cota sa din plățile nete efectuate de la bugetul Uniunii în 2025 către beneficiarii PSEO și JSIS (326 de milioane EUR); |
|
— |
reducerea sumei datorate Regatului Unit în temeiul articolului 141 ca urmare a reducerii bazei de evaluare a cotei Regatului Unit din amenzi (109 milioane EUR); și |
|
— |
creșterea sumei datorate de Regatul Unit în temeiul articolului 136 ca urmare a actualizării estimărilor și a sumelor suplimentare (17 milioane EUR). |
Suma care trebuie plătită în termen de 12 luni de la data raportării
Suma de 505 milioane EUR pe care Regatul Unit trebuie să o plătească în termen de 12 luni de la data raportării cuprinde restul facturii din septembrie 2025 (338 de milioane EUR), factura din aprilie 2026 (78 de milioane EUR, inclusiv o ajustare preconizată de 27,9 milioane EUR legată de articolul 140 și partea din factura estimată din septembrie 2026 care trebuie plătită în perioada octombrie-decembrie 2026 (89 de milioane EUR):
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Restul facturii din septembrie 2025 |
Factura din aprilie 2026 |
Estimarea facturii din septembrie 2026 (partea oct.-dec.) |
Total |
|
Articolul 136 |
9 |
122 |
|
130 |
|
Articolul 140 |
406 |
(136 ) |
129 |
399 |
|
Articolul 141 |
(95 ) |
|
(50 ) |
(146 ) |
|
Articolul 142 |
18 |
326 |
11 |
355 |
|
Articolul 143 |
|
(198 ) |
|
(198 ) |
|
Articolul 144 |
|
(43 ) |
|
(43 ) |
|
Articolul 147 |
|
7 |
|
7 |
|
Total |
338 |
78 |
89 |
505 |
Cota Regatului Unit (articolul 139)
În conformitate cu articolul 139, cota care îi revine Regatului Unit din obligațiile financiare care decurg din Acordul de retragere este un procent calculat ca raportul dintre resursele proprii puse la dispoziție de Regatul Unit în exercițiile 2014-2020 și resursele proprii puse la dispoziție în această perioadă de toate statele membre și de Regatul Unit, ajustat cu suma comunicată statelor membre înainte de 1 februarie 2022. Cota finală a Regatului Unit a fost calculată ca fiind de 12,431681219587700 %.
Plăți în temeiul Acordului de retragere
Mecanismul de plată care trebuie aplicat obligațiilor prevăzute între cele două părți este prevăzut la articolul 148. Pe scurt, UE facturează sumele nete datorate de Regatul Unit în lunile aprilie și septembrie ale fiecărui an, iar Regatul Unit le plătește lunar. Sumele raportate în luna aprilie a unui anumit an trebuie plătite în patru tranșe lunare egale din iunie până în septembrie din anul respectiv. Sumele raportate în luna septembrie trebuie plătite în opt tranșe lunare egale din luna octombrie a anului respectiv până în luna mai a anului următor. Întrucât unele sume raportate se bazează în mod necesar pe previziuni și estimări, raportarea este actualizată în fiecare an pe baza cifrelor reale.
În 2025, suma netă raportată Regatului Unit în temeiul articolului 136 și al articolelor 140-147 a fost de 754 de milioane EUR (2024: 377 de milioane EUR), din care suma de 213 milioane EUR a fost raportată în aprilie 2025 și suma de 541 de milioane EUR a fost raportată în septembrie 2025 [2024: 1 414 milioane EUR (sumă de plătit Regatului Unit) și, respectiv, 1 791 de milioane EUR (sumă pe care trebuie să o plătească Regatul Unit)].
Plățile totale primite în 2025 s-au ridicat la 1 535 de milioane EUR (2024: 2 391 de milioane EUR). Din această sumă, 1 120 de milioane EUR corespundeau diferenței raportului din septembrie 2024 și au fost plătite de Regatul Unit în cinci tranșe egale în perioada ianuarie-mai 2025 (2024: 3 133 de milioane EUR), 213 milioane EUR corespundeau raportului din aprilie 2025 și au fost plătite de Regatul Unit în patru tranșe lunare egale în perioada iunie-septembrie 2025 (2024: 1 414 milioane EUR, plătite Regatului Unit) și 203 milioane EUR corespundeau raportului din septembrie 2025 și au fost plătite de Regatul Unit în trei tranșe egale în perioada octombrie-decembrie 2025 (2024: 672 de milioane EUR).
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Diferența raportului din septembrie 2024: (sume datorate și plătite în perioada ianuarie-mai 2025) |
Raportul din aprilie 2025: (sume datorate și plătite în perioada iunie- septembrie 2025) |
Raportul din septembrie 2025: (sume datorate și plătite în perioada octombrie- decembrie 2025) |
Total plăți în 2025 |
|
Articolul 140 |
1 119 |
599 |
244 |
1 963 |
|
Articolul 142 |
18 |
305 |
11 |
334 |
|
Articolul 136 |
13 |
– |
5 |
18 |
|
Articolul 147 |
– |
69 |
– |
69 |
|
|
1 150 |
973 |
260 |
2 384 |
|
Articolul 136 |
– |
(126 ) |
– |
(126 ) |
|
Articolul 141 |
(31 ) |
(343 ) |
(57 ) |
(431 ) |
|
Articolul 143 |
– |
(191 ) |
– |
(191 ) |
|
Articolul 144 |
– |
(58 ) |
– |
(58 ) |
|
Articolul 145 |
– |
(37 ) |
– |
(37 ) |
|
Articolul 146 |
– |
(7 ) |
– |
(7 ) |
|
|
(31 ) |
(760 ) |
(57 ) |
(848 ) |
|
Total |
1 120 |
213 |
203 |
1 535 |
Soldul restant al facturii din septembrie 2025 la sfârșitul exercițiului financiar, în valoare de 338 de milioane EUR, se plătește de Regatul Unit în cinci tranșe lunare egale în perioada ianuarie-mai 2026 (2024: 1 120 de milioane EUR).
Articolul 140 – Angajamente restante
Regatul Unit s-a angajat să îi plătească UE cota care îi revine din angajamentele bugetare restante la 31 decembrie 2020 („RAL Brexit”), astfel cum a fost ajustată în conformitate cu cerințele articolului 140. La 31 decembrie 2025, valoarea totală recunoscută drept creanțe se ridica la 2 327 de milioane EUR (2024: 4 432 de milioane EUR), din care 399 de milioane EUR trebuie plătite în termen de 12 luni de la încheierea anului. Tabelul următor prezintă principalele variații dintre valoarea totală recunoscută drept creanță la 31 decembrie 2024 și suma totală recunoscută drept creanță la 31 decembrie 2025:
|
(milioane EUR) |
|
|
Suma datorată de Regatul Unit la 31.12.2024 |
4 432 |
|
Corecții financiare nete legate de perioadele de programare 2014-2020 sau anterioare (inclusiv ajustarea deducerilor din 2025) |
(58) |
|
Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind resursele proprii |
(0) |
|
Plăți nete primite din partea Regatului Unit în 2025 |
(1 963 ) |
|
Ajustarea neexecuției estimate |
(84) |
|
Suma datorată de Regatul Unit la 31.12.2025 |
2 327 |
|
Pe termen lung |
1 928 |
|
Curente |
399 |
Scăderea anuală a valorii totale recunoscută drept creanță s-a ridicat la 2 104 milioane EUR (2024: 3 909 milioane EUR) și a fost în principal urmarea plăților primite de la Regatul Unit în 2025.
Suma care trebuie plătită în termen de 12 luni de la data de raportare (399 de milioane EUR) cuprinde soldul restant al facturii din septembrie 2025 (406,5 milioane EUR), care trebuie plătit de Regatul Unit în perioada ianuarie-mai 2026, suma facturată în aprilie 2026 (136,3 milioane EUR, inclusiv o ajustare estimată în valoare de 27,9 milioane EUR), care trebuie plătită de Regatul Unit în perioada iunie-septembrie 2026, și partea din suma estimată de facturat în septembrie 2026 care trebuie plătită de Regatul Unit în perioada octombrie-decembrie 2026 (128,9 milioane EUR).
Suma facturată în aprilie 2026 este compusă din 200,6 milioane EUR aferente cotei Regatului Unit din execuția RAL estimată în 2026, o sumă negativă de 336,4 milioane EUR (inclusiv o ajustare estimată la 27,9 milioane EUR) legată de ajustarea cotei Regatului Unit din RAL ca urmare a execuției în 2025 și o sumă negativă în valoare de 0,5 milioane EUR legată de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu resursele proprii.
Suma estimată care urmează să fie facturată în septembrie 2026 și care trebuie plătită în perioada octombrie-decembrie 2026 este alcătuită din 150,4 milioane EUR aferente cotei Regatului Unit din execuția RAL estimată în 2026 și o sumă negativă de 21,6 milioane EUR aferente cotei Regatului Unit din corecțiile financiare nete estimate pentru 2014-2020 sau perioadele de programare anterioare (inclusiv ajustarea deducerilor din 2025).
Neexecuția estimată a fost ajustată cu 84 de milioane EUR pentru a reflecta dezangajările din 2025, precum și dezangajările viitoare ale stocului rămas de RAL legate de Brexit, astfel cum a fost estimat la sfârșitul exercițiului 2025.
Articolul 142 – Datoriile Uniunii la sfârșitul anului 2020
Regatul Unit s-a angajat să îi plătească UE cota care îi revine din datoriile Uniunii la sfârșitul anului 2020, cu excepția datoriilor: (a) cu active corespunzătoare și (b) legate de funcționarea bugetului și de gestionarea resurselor proprii (inclusiv sumele deja acoperite de angajamentele restante, a se vedea articolul 140 mai sus). Principala sumă în acest caz se referă la datoriile pentru beneficiile angajaților post-angajare ale UE (pensii și asigurări de sănătate) existente la 31 decembrie 2020.
Datorii restante în 2020 în temeiul articolului 142 alineatul (6)
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Datorii restante în 2020 |
68 944 |
4 326 |
73 271 |
77 529 |
|
Cota care îi revine Regatului Unit |
8 571 |
538 |
9 109 |
9 638 |
|
Contribuții PSEO/JSIS |
315 |
12 |
326 |
305 |
|
Total |
8 885 |
550 |
9 435 |
9 943 |
|
Pe termen lung |
8 571 |
538 |
9 109 |
9 638 |
|
Curente |
315 |
12 |
326 |
305 |
În conformitate cu modul de plată implicit prevăzut la articolul 142 alineatul (6), Regatul Unit contribuie anual la plățile nete efectuate de la bugetul Uniunii în anul precedent către fiecare beneficiar al Sistemului de pensii al funcționarilor europeni (PSEO) și la contribuția aferentă a bugetului Uniunii la Sistemul comun de asigurări de sănătate (SCAS) pentru fiecare beneficiar sau persoană care beneficiază prin intermediul unui beneficiar. Contribuțiile se plătesc în patru tranșe lunare din iunie până în luna septembrie a anului respectiv.
Cota Regatului Unit din plățile nete efectuate de la bugetul Uniunii în 2025 către beneficiarii PSEO și către JSIS s-a ridicat la 315 milioane EUR și, respectiv, 12 milioane EUR. Aceste sume au fost comunicate Regatului Unit ca parte a facturii din aprilie 2026 (și, prin urmare, se vor plăti de Regatul Unit în patru tranșe lunare egale în perioada iunie-septembrie 2026).
În plus, la 31 decembrie 2025, obligațiile restante ale Regatului Unit pentru 2020 în temeiul articolului 142 alineatul (6), referitoare la PSEO și la JSIS se ridicau la 8 571 de milioane EUR și, respectiv, 538 de milioane EUR (2024: 9 023 de milioane EUR și 615 milioane EUR). Se remarcă faptul că, deși pierderile (sau câștigurile) actuariale rezultate din modificările ipotezelor actuariale au un impact asupra valorii actualizate a obligațiilor restante din 2020 calculate pe baza IPSAS 39/EAR 12, acestea nu modifică nici valoarea beneficiilor care vor trebui plătite efectiv de UE, nici, implicit, contribuțiile Regatului Unit la aceste plăți datorate în temeiul mecanismului de decontare implicit prevăzut la articolul 142 alineatul (6).
Datorii restante în 2020 în temeiul articolului 142 alineatul (5)
În conformitate cu articolul 142 alineatul (5), Regatul Unit contribuie la obligațiile legate de celelalte sisteme de pensii, astfel cum au fost înregistrate în conturile consolidate ale UE pentru exercițiul financiar 2020 în 10 tranșe începând cu 31 octombrie 2021 (fiecare tranșă anuală fiind plătibilă în opt tranșe lunare în perioada octombrie-mai a anului următor). Aceste datorii din conturile anuale consolidate ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2020 s-au ridicat la 2 344 de miliarde EUR, rezultând o cotă a Regatului Unit de 291 de milioane EUR la 31 decembrie 2020. Luând în considerare sumele primite de la Regatul Unit până la sfârșitul anului 2025, în valoare totală de 127 de milioane EUR, cota restantă a Regatului Unit pentru celelalte sisteme de pensii a scăzut la 164 de milioane EUR la 31 decembrie 2025, din care 29 de milioane EUR urmează să fie plătite în termen de 12 luni de la încheierea exercițiului.
Pentru mai multe informații referitoare la schemele de beneficii ale angajaților, a se vedea notele 1.5.10 și 2.9.
Alte articole
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Datorate de Regatul Unit: |
|
|
|
Articolul 136 |
133 |
8 |
|
Articolul 147 |
33 |
107 |
|
|
166 |
116 |
|
Datorate Regatului Unit: |
|
|
|
Articolul 141 |
(1 090 ) |
(1 630 ) |
|
Articolul 143 |
(198 ) |
(191 ) |
|
Articolul 144 |
(43 ) |
(58 ) |
|
Articolul 145 |
– |
(37 ) |
|
Articolul 146 |
– |
(7 ) |
|
|
(1 331 ) |
(1 922 ) |
|
Total |
(1 165 ) |
(1 806 ) |
|
Pe termen lung |
(915 ) |
(1 040 ) |
|
Curente |
(250 ) |
(766 ) |
Articolul 136 – Dispoziții aplicabile în ceea ce privește resursele proprii
Articolul 136 stabilește dispozițiile aplicabile după 31 decembrie 2020 în ceea ce privește resursele proprii. Regatul Unit are dreptul să primească cota sa sau este obligat să plătească cota sa, după caz, atunci când resursele proprii aferente exercițiilor financiare anterioare anului 2020 inclusiv urmează să fie puse la dispoziție, corectate sau să facă obiectul unor ajustări după 31 decembrie 2020. Așadar, Regatul Unit face, de asemenea, obiectul eventualelor ajustări ale resurselor proprii bazate pe TVA și VNB care se referă la exercițiile financiare până la 2020 și inclusiv 2020. Cu toate acestea, ajustările TVA și VNB menționate anterior vor fi efectuate numai dacă se va lua o decizie cel târziu până la 31 decembrie 2028.
În conformitate cu articolul 136 din Acordul de retragere, autoritățile Regatului Unit continuă să trimită lunar extrase de cont A care prezintă o sinteză a sumelor reprezentând resurse proprii tradiționale datorate bugetului UE. Aceste sume (mai puțin rata de reținere aplicabilă) sunt incluse în cuantumurile totale ale facturii subsecvente menționate la articolul 148 alineatul (2) din Acordul de retragere (a se vedea punctul următor). În cazul în care sumele respective sunt plătite cu întârziere, se datorează dobândă în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
Regatul Unit are, așadar, obligația de a plăti resursele proprii tradiționale pe care le colectează după 28 februarie 2021, dar legate de exercițiul 2020 și de exercițiile anterioare. Cota care îi revine din totalul pus la dispoziție trebuie apoi dedusă din această sumă. Contul separat pentru resursele proprii tradiționale trebuie lichidat integral la 31 decembrie 2025. Astfel, Regatul Unit va pune la dispoziție o parte, calculată în conformitate cu articolul 136 alineatul (3) litera (f), din soldurile restante la data respectivă care nu fac obiectul constatărilor inspecțiilor Comisiei Europene.
Soldul restant net datorat de Regatul Unit la 31 decembrie 2025 este de 133 de milioane EUR (2024: 8 milioane EUR) din care 130 de milioane EUR vor trebui plătite de Regatul Unit în termen de 12 luni de la încheierea exercițiului și 2 milioane EUR ulterior.
|
(milioane EUR) |
|
|
Suma datorată Regatului Unit (-)/de Regatul Unit (+) la 31.12.2024 |
8 |
|
Ajustarea estimării pentru sumele facturate în 2025 |
14 |
|
Plăți efectuate către Regatul Unit în 2025 |
107 |
|
Ajustări TVA și VNB (solduri aferente exercițiului 2024) |
(12) |
|
Dobânzi pentru plata cu întârziere de către Regatul Unit a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA |
5 |
|
Ponderea RPT pendinte în contul separat al Regatului Unit până la 31 decembrie 2025 |
4 |
|
Resursele proprii tradiționale nete colectate de Regatul Unit după 28 februarie 2021 |
3 |
|
Ajustări TVA și VNB (solduri aferente exercițiului 2025) |
2 |
|
Suma datorată Regatului Unit (-)/de Regatul Unit (+) la 31.12.2025 |
133 |
|
Pe termen lung |
2 |
|
Curente |
130 |
Suma prezentată la „Ajustări TVA și VNB (solduri aferente exercițiului 2024)” corespunde diferenței dintre factura efectivă din aprilie 2026 (109 milioane EUR) și estimarea deja inclusă în creanța legată de Brexit la sfârșitul anului 2024 (121 de milioane EUR).
Suma prezentată la rândurile „Dobânzi pentru plata cu întârziere de către Regatul Unit a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA”, „Ponderea RPT pendinte în contul separat al Regatului Unit până la 31 decembrie 2025” și „Resursele proprii tradiționale nete colectate de Regatul Unit după 28 februarie 2021” corespunde sumelor suplimentare facturate în aprilie 2026.
Suma prezentată la „Ajustări TVA și VNB (solduri aferente exercițiului 2025)” corespunde sumei estimate care urmează să fie facturată în aprilie 2027.
Articolul 141 – Amenzi
Regatul Unit are dreptul la cota care îi revine din cuantumul amenzilor decise înainte de 31 decembrie 2020, precum și din cele decise de Uniune după 31 decembrie 2020 în cadrul procedurii menționate la articolul 92 alineatul (1), atunci când acestea devin definitive. Cuantumul amenzilor relevante pentru Regatul Unit care erau restante la 31 decembrie 2025 este de 7,6 miliarde EUR (2024: 8,9 miliarde EUR). Reducerea netă a acestor amenzi a fost de 1,3 miliarde EUR (0,0 EUR reprezentând amenzi emise în 2025 minus 0,4 miliarde EUR reprezentând amenzi confirmate și plătite, reduse sau anulate prin hotărâri judecătorești minus 0,9 miliarde EUR reprezentând creșterea deprecierii). Cota care îi revine Regatului Unit din cuantumul amenzilor relevante pentru Regatul Unit restante la 31 decembrie 2025 este de 0,9 miliarde EUR (2024: 1,1 miliarde EUR), din care suma de 89 de milioane EUR va fi inclusă în factura din septembrie 2026 și plătită Regatului Unit în perioada octombrie 2026-mai 2027. De asemenea, Regatul Unit are dreptul la partea care îi revine din amenzile definitive care nu mai erau restante la 31 decembrie 2025 (46 de milioane EUR, sumă care urmează să fie inclusă în factura din septembrie 2026 și plătită Regatului Unit în perioada octombrie 2026-mai 2027) și la partea care îi revine din amenzile definitive care au fost facturate în septembrie 2025, dar care nu au fost încă plătite la încheierea exercițiului (95 de milioane EUR, sumă care urmează să fie plătită Regatului Unit în perioada ianuarie-mai 2026). Prin urmare, cota totală a Regatului Unit din amenzi se ridică, așadar, la 1,09 miliarde EUR (2024: 1,6 miliarde EUR), din care 146 de milioane EUR trebuie plătite în termen de 12 luni de la data raportării (2024: 431 de milioane EUR).
Articolul 143 – Datorii financiare contingente: credite pentru asistență financiară, FEIS, FEDD și ELM
În temeiul acestui articol, Regatul Unit are obligația de a-și finanța cota care îi revine din datoriile contingente ale UE în ceea ce privește activitățile sale de împrumut, creditare și garantare în cazul în care acestea se materializează și în cazul în care acestea nu sunt acoperite de fondurile de garantare existente – a se vedea nota 4.1 pentru datoriile contingente aferente. UE va rambursa Regatului Unit sumele cu care Regatul Unit a contribuit deja la fondurile de garantare și care nu mai sunt necesare. Regatul Unit are, de asemenea, dreptul la restituiri din operațiunile pentru care împarte datoria. La 31 decembrie 2025, suma care trebuie plătită Regatului Unit, integral în următoarele 12 luni, este de 198,3 milioane EUR (2024: 190,6 milioane EUR). Această sumă cuprinde cota Regatului Unit din sumele recuperate și veniturile nete colectate în 2025 (129,3 milioane EUR), excedentul de provizioane (42,6 milioane EUR) și veniturile din gestionarea activelor (26,5 milioane EUR). În această sumă sunt cuprinse, de asemenea, ajustări în valoare de minus 41 de mii EUR identificate în cursul procedurilor de revizuire convenite: ajustarea pentru cuantumul ieșirilor de numerar acoperite de intrările de numerar generate de operațiunile pentru ELM (49 EUR) și ajustările între intrările și ieșirile de numerar „înainte de Brexit” și „după Brexit” acoperite de intrările generate de operațiunile pentru FEIS (1 246 EUR); ajustarea defalcării soldurilor restante în 2024 ale operațiunilor garantate pentru FEIS „înainte de Brexit” și „după Brexit” (minus 41 899 EUR).
Articolul 144 – Instrumente financiare
În temeiul acestui articol, UE s-a angajat să ramburseze Regatului Unit cota care îi revine acestuia din restituirile care rezultă din operațiunile financiare aprobate până la data retragerii, precum și cota sa din plățile efectuate pentru operațiunile financiare aprobate după data retragerii. La 31 decembrie 2025, suma care trebuie plătită Regatului Unit, integral în următoarele 12 luni, este de 42,7 milioane EUR (2024: 57,9 milioane EUR).
Articolul 145 – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare)
Regatul Unit are dreptul la cota sa din activele nete ale CECO în lichidare la 31 decembrie 2020, care urmează să fie rambursată în cinci tranșe la data de 30 iunie a fiecărui an, începând din 2021. Activele nete ale CECO în lichidare la 31 decembrie 2020 se ridicau la 1,5 miliarde EUR, din care cota Regatului Unit este de 184 de milioane EUR. În urma plății celei de a cincea și ultime tranșe în valoare de 37 de milioane EUR în 2025, la 31 decembrie 2025, Regatul Unit și-a rambursat toate obligațiile legate de acest articol.
Articolul 146 – investiții în Fondul European de Investiții (FEI)
Regatul Unit are dreptul la cota sa din investițiile UE în capitalul social subscris și vărsat de FEI la 31 decembrie 2020, care urmează să fie rambursată în cinci tranșe la data de 30 iunie a fiecărui an, începând din 2021. La 31 decembrie 2020, investițiile UE în capitalul social subscris și vărsat de FEI au fost de 267 de milioane EUR, din care cota Regatului Unit este de 33 de milioane EUR. În urma plății celei de a cincea și ultime tranșe în valoare de 6,6 milioane EUR în 2025, la 31 decembrie 2025, Regatul Unit și-a rambursat toate obligațiile legate de acest articol.
Articolul 147 – Cauze juridice
Regatul Unit s-a angajat să contribuie cu cota sa din plățile UE care decurg din cauzele juridice privind interesele financiare ale Uniunii care devin scadente, cu condiția ca faptele care fac obiectul acestor cauze să fi avut loc cel târziu la 31 decembrie 2020. Luând în considerare provizioanele și angajamentele la încheierea exercițiului, precum și plățile efective efectuate și încasate de UE pentru cauze juridice în 2025, Regatul Unit va trebui să plătească o sumă estimată la 33 de milioane EUR (2024: 107 milioane EUR), din care 7 milioane EUR urmează să fie plătite în termen de 12 luni de la data raportării.
2.6.1.3.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Sume recuperabile din cuantumul brut al amenzilor |
15 604 |
12 247 |
|
Plăți provizorii |
(2 823 ) |
(2 161 ) |
|
Depreciere |
(1 817 ) |
(934 ) |
|
Total |
10 964 |
9 152 |
|
Pe termen lung |
– |
– |
|
Curente |
10 964 |
9 152 |
Amenzile impuse întreprinderilor includ amenzi în materie de concurență și alte amenzi. Întreprinderile amendate care au introdus sau intenționează să introducă o cale de atac au posibilitatea de a face plăți provizorii sau de a furniza Comisiei garanții bancare. Totalul amenzilor restante la încheierea exercițiului care nu sunt acoperite prin plăți provizorii sau definitive au fost acoperite prin garanții în valoare de 10 729 de milioane EUR (2024: 7 091 de milioane EUR).
Plățile primite de la întreprinderile amendate sunt deținute fie ca investiții (a se vedea nota 2.4.2.1), fie în conturi bancare (a se vedea nota 2.8).
Reducerile valorii contabile ca urmare a deprecierii reflectă analiza de la caz la caz efectuată de Comisie cu privire la amenzile neîncasate sau neacoperite de o garanție, pe care Comisia preconizează că nu le va recupera, precum și cazurile în care amenda a fost redusă de instanțe.
Veniturile provenite din amenzile aplicate întreprinderilor în cursul anului s-au ridicat la 4 808 milioane EUR (a se vedea nota 3.5), în timp ce cheltuielile, și anume reducerile amenzilor prin hotărâri ale Curții, s-au ridicat în total la 214 milioane EUR (a se vedea nota 3.16).
Se prezintă o datorie contingentă în valoare de 2 035 de milioane EUR pentru eventualitatea în care va fi necesar să se restituie sumele plătite cu titlu provizoriu de întreprinderile amendate care contestă sau au dreptul de a contesta amenzile care le-au fost impuse – a se vedea nota 4.2.1.
2.6.1.4.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Venituri înregistrate în avans |
1 679 |
756 |
|
Cheltuieli reportate referitoare la tranzacții fără contraparte directă |
591 |
339 |
|
Total |
2 269 |
1 095 |
|
Pe termen lung |
0 |
10 |
|
Curente |
2 269 |
1 085 |
La venituri înregistrate în avans intră suma de 0,3 miliarde EUR (2024: 0,4 miliarde EUR) pe care Comisia se așteaptă să o recupereze în domeniul coeziunii ca urmare a examinării și acceptării conturilor anuale prezentate de statele membre.
2.6.2. Creanțe din tranzacții cu contraparte directă
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
Sume de încasat aferente garanțiilor financiare |
1 359 |
1 324 |
|
Dobânzi de întârziere |
319 |
323 |
|
Alte creanțe |
108 |
84 |
|
|
1 786 |
1 731 |
|
Curente |
|
|
|
Sume de încasat aferente garanțiilor financiare |
293 |
306 |
|
Clienți |
349 |
302 |
|
Deprecierea aferentă creanțelor de la clienți |
(154 ) |
(136 ) |
|
Cheltuieli reportate referitoare la tranzacțiile de schimb |
411 |
363 |
|
Dobânzi de întârziere |
801 |
761 |
|
Altele |
753 |
339 |
|
|
2 452 |
1 936 |
|
Total |
4 238 |
3 666 |
Sumele de încasat aferente contractului de garanție financiară (CGF) reprezintă remunerația viitoare pe care UE se așteaptă să o primească pentru garanțiile acordate. Majoritatea garanțiilor UE nu sunt remunerate sau au un preț inferior celui de pe piață. Prin urmare, sumele de încasat aferente CGF sunt semnificativ mai mici decât datoria aferentă CGF (a se vedea nota 2.11.2). Din suma totală de 1 651 de milioane EUR corespunzătoare sumelor de încasat aferente CGF la 31 decembrie 2025, 1 564 de milioane EUR sunt clasificate drept active financiare evaluate la VJED (valoare justă de nivel 3). Comparativ cu soldul de deschidere de la 1 ianuarie 2025, în valoare de 1 629 de milioane EUR, suma de încasat aferentă CGF a crescut în total cu 22 de milioane EUR datorită primelor de garantare mai mari cu 264 de milioane EUR preconizate a fi încasate în viitor, din care s-au dedus primele de garantare în valoare de 242 de milioane EUR încasate în cursul anului.
Dobânzile de întârziere se referă în principal la cazurile legate de resurse proprii și la dobânzile acumulate pentru amenzile acoperite prin garanții oferite de societățile amendate. Suma pe termen lung (0,3 miliarde EUR) se referă la cazurile aflate încă în desfășurare cu statele membre, menționate la nota 2.6.1.1.
2.7. STOCURI
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Material științific |
58 |
66 |
|
Altele |
22 |
19 |
|
Total |
79 |
85 |
2.8. NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Conturi la trezorerii și bănci centrale |
|
31 755 |
24 059 |
|
Conturi curente |
|
1 816 |
808 |
|
Conturi de avans |
|
7 |
10 |
|
Transferuri (numerar în tranzit) |
|
0 |
– |
|
Alte depozite la termen |
|
– |
– |
|
Conturi bancare pentru execuția bugetului |
2.8.1 |
33 579 |
24 877 |
|
Conturi la băncile centrale |
|
23 596 |
33 926 |
|
Depozite la termen |
|
23 516 |
– |
|
Tranzacții reverse repo |
|
18 115 |
– |
|
Lichidități pentru finanțarea unificată |
2.8.2 |
65 227 |
33 926 |
|
Instrumente financiare |
2.8.3 |
2 975 |
2 758 |
|
Amenzi |
2.8.4 |
237 |
134 |
|
Alte instituții, agenții și organe |
|
988 |
1 439 |
|
Fonduri fiduciare |
|
35 |
30 |
|
Total |
|
103 041 |
63 163 |
2.8.1. Conturi bancare pentru execuția bugetului
La această rubrică sunt incluse fondurile pe care Comisia le deține în conturile sale bancare în fiecare stat membru și în fiecare țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente de la băncile comerciale, în conturile de avans și în casă.
Soldurile de numerar ale Comisiei urmează un model ciclic: intrările de resurse (de exemplu, încasarea veniturilor) sunt urmate, de regulă, de cheltuieli. Această neconcordanță temporală duce la fluctuația soldurilor pe tot parcursul anului. Caracteristica fundamentală a acestui ciclu este faptul că o parte semnificativă a soldului de numerar de la sfârșitul anului este utilizată la începutul lunii ianuarie pentru a acoperi o plată importantă, în principal pentru cheltuielile din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA).
Diferența dintre soldul de numerar disponibil la sfârșitul anului 2025 comparativ cu 2024 este în principal urmarea reportării mai multor credite de plată, în special pentru ca Fondul de solidaritate al Uniunii Europene să acopere plățile către mai multe țări afectate de dezastre, veniturilor colectate din licitarea certificatelor ETS pentru finanțarea planurilor Fondului social pentru climă începând din 2026 și unei sume mai mari decât cea înscrisă în buget pentru resursele proprii tradiționale. De asemenea, s-a înregistrat un ritm oarecum mai lent în ceea ce privește anumite cheltuieli decât se preconizase.
2.8.2. Lichidități pentru finanțarea unificată
În cadrul strategiei de finanțare unificate, o parte din veniturile obținute din împrumuturi sunt fie păstrate ca numerar, fie investite în investiții pe termen scurt pentru a îndeplini viitoarele obligații de plată.
O tranzacție reverse repo este o operațiune de creditare în numerar încheiată de UE cu o contraparte pe o perioadă determinată, la o rată fixă a dobânzii. Durata tranzacției este de 7 sau 14 zile. Cu titlu de garanție, UE primește obligațiuni foarte lichide pe durata limitată a operațiunii reverse repo (18,1 miliarde EUR la 31 decembrie 2025). Întrucât riscurile și beneficiile garanțiilor rămân la cedent, acestea nu sunt recunoscute în bilanțul UE.
Creșterea soldurilor de numerar și echivalente de numerar la sfârșitul anului 2025 se datorează plăților planificate pentru începutul anului 2026 pentru a finanța programele MRR și SAFE.
2.8.3. Instrumente financiare
Sumele prezentate la această rubrică se referă în principal la echivalentele de numerar gestionate de administratori în numele Comisiei în scopul punerii în aplicare a programelor de instrumente financiare finanțate din bugetul UE: suma de 2,0 miliarde EUR la 31 decembrie 2025, din care 0,8 miliarde EUR se referă la Fondul CEI – a se vedea nota 2.4.2.1. Sunt incluse, de asemenea, echivalente de numerar în valoare de 0,8 miliarde EUR (depozite la termen și efecte de comerț pe termen scurt) aparținând Fondului pentru inovare gestionat de BEI – a se vedea nota 2.4.2.1. Această rubrică nu acoperă rezerva de lichiditate aferentă FCP (0,2 miliarde EUR la 31 decembrie 2025), care este deținută în trezoreria centrală a Comisiei. Numerarul care ține de instrumentele financiare poate fi folosit numai pentru programul respectiv.
2.8.4. Amenzi
Este vorba în principal de numerar primit pentru amenzile aplicate de Comisie întreprinderilor pentru care cazul este în derulare. Dacă s-a introdus o cale de atac sau atunci când nu se știe dacă întreprinderea amendată va introduce o cale de atac, suma corespunzătoare este prezentată ca datorie contingentă la nota 4.2.1. Începând cu 2010, toate amenzile încasate cu titlu provizoriu de la întreprinderi au fost gestionate de Comisie în fondul BUFI și investite în instrumente financiare încadrate în categoria activelor financiare la VJED – instrumente nederivate (a se vedea nota 2.4.2), unele active ale fondului fiind încasate la finalul anului.
DATORII
2.9. PENSII ȘI ALTE BENEFICII ALE ANGAJAȚILOR
2.9.1. Datoria netă privind sistemul de beneficii ale angajaților
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Total 31.12.2025 |
Total 31.12.2024 |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
83 998 |
1 887 |
5 721 |
91 605 |
93 557 |
|
Active ale planului |
Nu se aplică |
(11 ) |
(467 ) |
(477 ) |
(461 ) |
|
Datoria netă |
83 998 |
1 876 |
5 254 |
91 128 |
93 096 |
Datoria totală privind beneficiile angajaților s-a menținut la un nivel relativ stabil, reducerea nesemnificativă fiind ocazionată, în principal, de reducerea datoriei nete a Sistemului comun de asigurări de sănătate (JSIS). Aceasta din cauza unei valori actualizate a tendinței costurilor medicale în JSIS, care a condus la câștiguri actuariale ca urmare a modificărilor ipotezelor financiare, reducând astfel datoria totală. S-a observat, de asemenea, o scădere foarte mică a datoriei nete a Sistemului de pensii al funcționarilor europeni (PSEO), cel mai mare sistem în vigoare. Câștigurile actuariale rezultate din creșterea ratei de actualizare reale a PSEO în cursul anului au fost compensate parțial de pierderile ocazionate de ipotezele actuariale legate de modificările salariale (a se vedea notele 2.9.2 și 2.9.4). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, deși o creștere sau o scădere a ratei de actualizare reale are un impact asupra dimensiunii datoriei la încheierea exercițiului, aceasta nu modifică valoarea beneficiilor care vor trebui plătite efectiv de la bugetul UE beneficiarilor în anii următori. Scăderea suplimentară a datoriei nete a PSEO ca urmare a câștigurilor actuariale din experiență a fost compensată de o creștere ocazionată de costul anual al serviciului curent și de costul dobânzii (lichidarea actualizării datoriei), reducând și mai mult impactul câștigurilor actuariale ca urmare a modificărilor ipotezelor financiare asupra datoriei totale (a se vedea nota 2.9.2).
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni
Această obligație privind beneficiul determinat reprezintă valoarea actualizată a plăților viitoare preconizate pe care UE are obligația să le efectueze pentru a deconta obligațiile privind pensiile care rezultă în urma serviciului prestat de angajați în perioada curentă și în perioadele anterioare. Sistemul este permanent și, ca atare, toate plățile care trebuie efectuate anual din sistem sunt incluse în bugetul UE în fiecare exercițiu financiar.
În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor prevăzute de sistemul de pensii al funcționarilor constituie cheltuieli din bugetul UE. Sistemul are o finanțare noțională și statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii. O contribuție obligatorie la sistemul de pensii este dedusă din salariile de bază ale membrilor activi ai personalului, în prezent aceasta fiind de 13,1 %. Aceste contribuții sunt considerate ca venituri bugetare ale respectivului exercițiu financiar și contribuie la finanțarea cheltuielilor UE, în general – a se vedea, de asemenea, nota 3.8.
Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de membri ai personalului din cadrul PSEO (personal activ, pensionari, foști membri activi ai personalului care în prezent sunt beneficiari ai unei pensii de invaliditate și persoane aflate în întreținerea unor membri ai personalului decedați) la 31 decembrie 2025 și pe baza normelor Statutului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a fost realizată în conformitate cu dispozițiile contabile ale IPSAS 39 (și, prin urmare, și cu norma contabilă 12 a UE).
Alte sisteme de prestații de pensie
Această rubrică se referă la datoriile legate de obligațiile privind pensiile față de membrii și foștii membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție a Uniunii Europene și ai Curții de Conturi, ai Consiliului, ai Ombudsmanului European și ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor. De asemenea, s-au inclus la această rubrică datoriile care corespund pensiilor deputaților din Parlamentul European.
Sistemul comun de asigurări de sănătate
Pe lângă sistemele de pensii de mai sus, se efectuează o estimare a datoriei pe care o are UE în ceea ce privește Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS) referitor la costurile cu asistența medicală care trebuie plătite în perioadele de după încetarea activității (excluzând contribuțiile acestora). Astfel cum se menționează la nota 1.5.10, la calcularea acestei datorii se ia în considerare întreaga perioadă de serviciu activ, asigurându-se faptul că atât sistemul de pensii, cât și sistemul de asigurări de sănătate din cadrul planului post-angajare al personalului sunt contabilizate în mod consecvent.
Având în vedere obligația de a prezenta în mod exact substanța economică a situației subiacente, astfel cum se prevede atât în EAR, cât și în IPSAS, IPSAS 39 nu a fost interpretat într-un sens mai strict la atribuirea beneficiilor pentru perioadele de serviciu. Dacă s-ar acumula integral costul serviciului pentru sistemul JSIS pe o perioadă de 10 ani pentru toți funcționarii, spre deosebire de perioada de serviciu activ al angajatului, o astfel de abordare ar duce, la încheierea exercițiului financiar, la o creștere de 0,8 miliarde EUR a obligației privind beneficiul determinat. Totuși, astfel cum s-a menționat deja, această abordare mai strictă nu ar fi compatibilă cu caracteristicile calitative ale reprezentării exacte și, prin urmare, nu ar fi considerată ca furnizând informații fiabile în conformitate cu EAR 1 și cu Cadrul conceptual al IPSAS. Această estimare are un grad ridicat de sensibilitate în ceea ce privește evoluția statutului administrativ al personalului actual (în special numărul de membri ai personalului cu contract pe durată determinată care se presupune că vor deveni funcționari în viitor).
2.9.2. Variația valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat aferentă beneficiilor angajaților
Valoarea actualizată a obligației privind beneficiul determinat este valoarea actualizată a plăților viitoare preconizate care trebuie efectuate pentru a deconta obligația care rezultă din serviciul prestat de angajați în perioada curentă și în perioadele anterioare.
Mai jos este prezentată o analiză a variației obligației privind beneficiul determinat în exercițiul financiar în curs:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Total |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2024 |
84 765 |
1 942 |
6 850 |
93 557 |
|
Recunoscute în contul de profit și pierdere |
|
|
|
|
|
Costul serviciului curent |
2 874 |
77 |
241 |
3 192 |
|
Cost cu dobânda |
2 794 |
63 |
226 |
3 083 |
|
Recunoscute la active nete |
|
|
|
|
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
|
|
|
|
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din experiență |
(1 498 ) |
17 |
(202 ) |
(1 683 ) |
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din ipoteze demografice |
237 |
6 |
15 |
259 |
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din ipoteze financiare |
(2 608 ) |
(134 ) |
(1 270 ) |
(4 012 ) |
|
Altele |
|
|
|
|
|
Beneficii plătite |
(2 567 ) |
(84 ) |
(140 ) |
(2 791 ) |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2025 |
83 998 |
1 887 |
5 721 |
91 605 |
Costul serviciului curent reprezintă creșterea valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat care rezultă din serviciul actualilor membri ai personalului în exercițiul financiar curent.
Costul cu dobânda reprezintă creșterea, în decursul perioadei, a valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat, deoarece beneficiile sunt cu o perioadă mai aproape de decontare.
Câștigurile și pierderile actuariale din experiență reprezintă efectele diferențelor dintre ceea ce s-a preconizat pe baza ipotezelor formulate în exercițiul financiar anterior pentru 2025 și ceea ce s-a întâmplat de fapt în 2025. Acest element reflectă, de asemenea, impactul noilor angajați (membri ai personalului prezenți în exercițiul curent, dar nu și în exercițiul precedent).
Câștigurile și pierderile actuariale din variațiile valorilor ipotezelor actuariale (variabile demografice, cum ar fi rotația personalului și mortalitatea, și variabile financiare, cum ar fi ratele de actualizare și creșterile salariale preconizate) apar atunci când valorile estimate ale acestor ipoteze sunt actualizate pentru a reflecta condițiile subiacente.
Beneficiile (de exemplu, pensiile sau rambursările costurilor medicale) sunt plătite în cursul exercițiului financiar în conformitate cu normele sistemului. Aceste beneficii plătite conduc la o reducere a obligației privind beneficiul determinat.
2.9.3. Active ale planului
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Total |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2024 |
23 |
438 |
461 |
|
Variația netă a activelor planului |
(12 ) |
29 |
17 |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2025 |
11 |
467 |
477 |
2.9.4. Ipoteze actuariale – beneficiile angajaților
Principalele ipoteze actuariale folosite la evaluarea celor mai importante două sisteme de beneficii ale angajaților UE sunt prezentate mai jos:
|
|
2025 |
2024 |
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
|
|
|
Rata de actualizare nominală |
3,8 % |
3,3 % |
|
Rata preconizată a inflației |
2,0 % |
2,0 % |
|
Rata de actualizare reală |
1,8 % |
1,3 % |
|
Rata preconizată a creșterilor salariale viitoare |
1,4 % |
1,3 % |
|
Vârsta de pensionare |
63 /64 /66 |
63 /64 /66 |
|
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
|
|
|
Rata de actualizare nominală |
3,8 % |
3,3 % |
|
Rata preconizată a inflației |
2,0 % |
2,0 % |
|
Rata de actualizare reală |
1,8 % |
1,3 % |
|
Rata preconizată a creșterilor salariale viitoare |
1,4 % |
1,3 % |
|
Ratele tendinței privind costurile medicale |
0,9 % |
1,6 % |
|
Vârsta de pensionare |
63 /64 /66 |
63 /64 /66 |
Ratele mortalității pentru 2025 au la bază Tabelul actualizat privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici ai UE – EULT 2023 care integrează o tendință dinamică pentru următorii 18 ani.
Rata de actualizare nominală se stabilește ca fiind valoarea randamentului obligațiunilor în euro cu cupon zero (cu o scadență de 17 ani în decembrie 2025 pentru PSEO și de 17 ani pentru Sistemul comun de asigurări de sănătate). Rata inflației utilizată este rata preconizată a inflației pe perioada echivalentă: pragul de rentabilitate pentru inflație se obține prin compararea randamentelor obligațiunilor de stat care depind de inflație și ale obligațiunilor de stat obișnuite de pe principalele piețe financiare europene. Rata de actualizare reală se calculează pe baza ratei de actualizare nominale și a ratei preconizate a inflației pe termen lung.
2.9.5. Analiza de sensibilitate
Analiza de sensibilitate se bazează pe simulări care modifică, în condițiile în care toate celelalte elemente rămân identice, valoarea ipotezelor în cauză.
Analiza de sensibilitate în cazul Sistemului de pensii al funcționarilor europeni
O variație cu 10 puncte de bază (0,1 %) a ratei de actualizare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(1 436 ) |
1 474 |
(1 516 ) |
1 558 |
O modificare de 10 puncte de bază (0,1 %) a creșterilor salariale preconizate ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
1 439 |
(1 404 ) |
1 514 |
(1 476 ) |
Modificarea cu un an a vârstei de pensionare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(751 ) |
1 078 |
(799 ) |
1 109 |
Analiza de sensibilitate în cazul Sistemului comun de asigurări de sănătate
O modificare de 10 puncte de bază a ratelor tendinței presupuse a costurilor medicale ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Valoarea agregată a costului serviciului curent și a componentelor costului cu dobânda aferente costurilor medicale post-angajare periodice nete |
11 |
(10 ) |
11 |
(11 ) |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
131 |
(127 ) |
166 |
(162 ) |
O variație cu 10 puncte de bază (0,1 %) a ratei de actualizare nominale presupuse ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(96 ) |
99 |
(130 ) |
133 |
O modificare de 10 puncte de bază (0,1 %) a creșterilor salariale preconizate ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(26 ) |
25 |
(27 ) |
26 |
Modificarea cu un an a vârstei de pensionare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
2025 |
2024 |
||
|
|
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(150 ) |
161 |
(185 ) |
197 |
2.10. PROVIZIOANE
|
(milioane EUR) |
|||||||
|
|
Valoare la 31.12.2024 |
Provizioane suplimentare |
Sume neutilizate reluate |
Sume utilizate |
Transfer între categorii |
Modificarea estimărilor |
Valoare la 31.12.2025 |
|
Cauze în instanță: |
|
|
|
|
|
|
|
|
Agricultură |
204 |
9 |
(178 ) |
– |
– |
– |
35 |
|
Altele |
100 |
149 |
(8 ) |
(59 ) |
– |
0 |
182 |
|
Dezafectarea siturilor nucleare |
1 796 |
– |
– |
(53 ) |
– |
137 |
1 880 |
|
Sectorul financiar |
7 082 |
1 |
(7 081 ) |
(0 ) |
– |
– |
3 |
|
Altele |
633 |
164 |
(206 ) |
(17 ) |
– |
(61 ) |
514 |
|
Total |
9 816 |
323 |
(7 473 ) |
(129 ) |
– |
76 |
2 613 |
|
Pe termen lung |
2 280 |
58 |
(181 ) |
(22 ) |
(63 ) |
76 |
2 149 |
|
Curente |
7 536 |
265 |
(7 292 ) |
(107 ) |
63 |
– |
464 |
Provizioanele sunt sume estimate în mod fiabil care rezultă din evenimente anterioare și care vor trebui probabil să fie plătite în viitor din bugetul UE.
Dispoziții financiare
În 2024, UE a recunoscut provizioane în valoare de 7,1 miliarde EUR pentru ECL în ceea ce privește angajamentul irevocabil de creditare pentru creditul MCIU AMF. Creditul a fost plătit integral Ucrainei în 2025, așadar provizionul a fost anulat și la 31 decembrie 2025 a fost recunoscută o ajustare pentru depreciere – a se vedea nota 2.4.1.1.
Cauze în instanță
La această rubrică este inclusă estimarea sumelor care vor trebui probabil plătite după încheierea exercițiului financiar în legătură cu mai multe cauze aflate pe rol. Sumele alocate agriculturii se referă la acțiuni în justiție ale statelor membre împotriva deciziilor de verificare a conformității pentru FEGA și FEADR.
Dezafectarea siturilor nucleare
Începând din 2017, baza provizionului a fost actualizată conform „Strategiei JRC privind programul de dezafectare și gestionare a deșeurilor – actualizată în 2017”. Evaluarea strategiei, precum și a bugetului și a nevoilor de personal, a fost efectuată împreună cu grupul de experți independenți în materie de dezafectare și gestionare a deșeurilor. Aceasta este cea mai bună estimare disponibilă a bugetului și a personalului necesare pentru a finaliza procesul de dezafectare a siturilor JRC din Geel, Karlsruhe și Petten. Pentru situl din Ispra, în 2025 s-a elaborat o estimare revizuită a costurilor pentru activitățile de dezafectare, care se reflectă în provizion.
În conformitate cu normele contabile ale UE, acest provizion este indexat pentru a ține cont de inflație și apoi actualizat la valoarea sa actualizată netă (folosind curba de swap în euro). La 31 decembrie 2025, a rezultat un provizion în valoare de 1 880 de milioane EUR, defalcat în sume care se estimează că vor fi utilizate în 2026 (45 de milioane EUR) și ulterior (1 834 de milioane EUR).
Trebuie remarcat faptul că incertitudinile majore, inerente planificării pe termen lung a dezafectării nucleare, ar putea avea un impact asupra acestei estimări, care ar putea crește în mod semnificativ în viitor. Principalele surse de incertitudine sunt legate de starea finală a sitului dezafectat, de materialele nucleare, de aspectele privind gestionarea și eliminarea deșeurilor, de definițiile incomplete prevăzute în cadrele de reglementare naționale sau de absența unor astfel de definiții în respectivele cadre, de procesele complicate și îndelungate de acordare a licențelor și de evoluțiile viitoare ale pieței dezafectării instalațiilor industriale.
2.11. DATORII FINANCIARE
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
|
Datorii financiare la costul amortizat |
2.11.1 |
643 928 |
539 522 |
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2.2 |
9 |
13 |
|
Datorii privind garanțiile financiare |
2.11.2 |
81 |
39 |
|
|
|
644 018 |
539 575 |
|
Curente |
|
|
|
|
Datorii financiare la costul amortizat |
2.11.1 |
89 069 |
55 904 |
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2.2 |
53 |
84 |
|
Datorii privind garanțiile financiare |
2.11.2 |
7 647 |
6 340 |
|
|
|
96 769 |
62 328 |
|
Total |
|
740 787 |
601 903 |
2.11.1. Datorii financiare la costul amortizat
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Împrumuturi |
2.11.1.1 |
731 224 |
594 028 |
|
Alte datorii financiare |
2.11.1.2 |
1 773 |
1 398 |
|
Total |
|
732 997 |
595 426 |
|
Pe termen lung |
|
643 928 |
539 522 |
|
Curente |
|
89 069 |
55 904 |
2.11.1.1.
|
(milioane EUR) |
|||||||
|
|
Finanțare unificată |
SURE |
MESF |
BDP |
AMF |
Euratom |
Total |
|
Total la 31.12.2024 |
437 628 |
98 839 |
42 297 |
201 |
14 762 |
301 |
594 028 |
|
Împrumuturi noi – valoare nominală |
221 526 |
– |
– |
– |
– |
– |
221 526 |
|
Rambursări |
(73 266 ) |
(8 000 ) |
(2 400 ) |
(200 ) |
(20 ) |
– |
(83 886 ) |
|
Variații ale valorii contabile |
(300 ) |
(135 ) |
(15 ) |
(1 ) |
7 |
(0 ) |
(443 ) |
|
Alte variații |
2 500 |
– |
(2 500 ) |
– |
– |
– |
– |
|
Total la 31.12.2025 |
588 088 |
90 705 |
37 382 |
– |
14 749 |
301 |
731 224 |
|
Pe termen lung |
514 099 |
82 594 |
30 818 |
– |
14 495 |
300 |
642 305 |
|
Curente |
73 989 |
8 111 |
6 564 |
– |
255 |
0 |
88 919 |
La 31 decembrie 2025, valoarea nominală a împrumuturilor era de 738,9 miliarde EUR (2024: 601,3 miliarde EUR). Majoritatea acestor împrumuturi sunt emisiuni de obligațiuni pe termen lung, cu excepția finanțării unificate, în cadrul căreia, la sfârșitul exercițiului se înregistrau titluri de valoare pe termen scurt ale UE în valoare de 36,8 miliarde EUR (2024: 23,1 miliarde EUR). Noile împrumuturi nete în 2025 au fost în valoare de 137,6 miliarde EUR (valoare nominală).
Sumele împrumutate pentru creditele SURE, MESF, Euratom și AMF semnate înainte de 2023 sunt tranzacții „back-to-back”, ceea ce înseamnă că pentru a finanța un anumit acord de împrumut UE emite o obligațiune specifică, în aceleași termene și condiții – a se vedea nota 2.4.1.1.
„Finanțarea unificată” finanțează creditele MRR (inclusiv REPowerEU) și sprijinul nerambursabil, precum și Mecanismul pentru Ucraina, Mecanismul pentru Balcanii de Vest, Mecanismul pentru Republica Moldova și creditele AMF semnate începând cu 2023. Comisia utilizează o abordare de finanțare cu donatori multipli în care împrumuturile individuale nu finanțează în mod direct plăți specifice. În schimb, datoria este emisă în conformitate cu un plan anual de împrumuturi, care prevede obligațiuni pe termen lung și titluri de valoare pe termen scurt. Comisia recurge la licitații și sindicalizări pentru a emite aceste titluri de valoare. Apoi repercutează costurile, în conformitate cu metodologia de alocare a costurilor convenită cu statele membre, statelor membre și altor țări beneficiare pentru credite și bugetului UE pentru sprijinul nerambursabil. Această flexibilitate a finanțării necesită, de asemenea, o rezervă de lichiditate pentru o gestionare eficientă a lichidității, a se vedea nota 2.8.2. În contextul strategiei de finanțare unificată, Uniunea emite titluri de valoare pe termen scurt ale UE (3-12 luni), care pot fi rambursate în cursul aceluiași an sau în anul următor. Rândul „Rambursări” se referă la 55,3 miliarde EUR din astfel de împrumuturi pe termen scurt.
Rândul „Variații ale valorii contabile” corespunde evoluției dobânzilor acumulate și modificării primelor/sconturilor (prime/sconturi noi și amortizare).
Rândul „Alte variații” se referă la un transfer de obligațiuni în valoare de 2,5 miliarde EUR (valoare nominală) din programul MESF în finanțarea unificată în urma rambursării anticipate a două împrumuturi de către Portugalia – a se vedea nota 2.4.1.1.
Rambursarea împrumuturilor menționate mai sus este garantată în ultimă instanță de bugetul UE – a se vedea nota 2.4.1.1.
2.11.1.2.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Pe termen lung |
|
|
|
Datorii aferente leasingului financiar |
511 |
605 |
|
Clădiri plătite în rate |
244 |
283 |
|
Contribuții însoțite de condiții |
617 |
234 |
|
Altele |
251 |
134 |
|
|
1 623 |
1 256 |
|
Curente |
|
|
|
Datorii aferente leasingului financiar |
90 |
79 |
|
Clădiri plătite în rate |
57 |
55 |
|
Contribuții însoțite de condiții |
3 |
8 |
|
Altele |
– |
– |
|
|
150 |
142 |
|
Total |
1 773 |
1 398 |
Datorii aferente leasingului financiar
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Sume care urmează să fie plătite |
|||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Datorii totale |
|
Terenuri și construcții |
87 |
256 |
248 |
592 |
|
Alte imobilizări |
3 |
6 |
– |
9 |
|
Total la 31.12.2025 |
90 |
263 |
248 |
601 |
|
Elementul de dobândă |
20 |
64 |
59 |
143 |
|
Totalul plăților minime viitoare de leasing la 31.12.2025 |
110 |
327 |
308 |
744 |
|
Totalul plăților minime viitoare de leasing la 31.12.2024 |
102 |
361 |
393 |
856 |
Sumele aferente leasingurilor și clădirilor prezentate mai sus vor trebui finanțate din bugetele viitoare.
Contribuțiile însoțite de condiții se referă la contribuțiile statelor membre și ale altor donatori la programele UE, în special la InvestEU (a se vedea nota 4.1.1), în temeiul cărora UE are obligația de a restitui contribuitorului eventualele fonduri neutilizate.
2.11.2. Datorii privind garanțiile financiare
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
||
|
|
Sume de încasat aferente garanțiilor financiare (Nota 2.6.2) |
Garanția financiară pentru datorii |
Sume de încasat aferente garanțiilor financiare (Nota 2.6.2) |
Garanția financiară pentru datorii |
|
Programele de garantare bugetară ale UE |
|
|
|
|
|
Garanțiile ELM ale BEI |
11 |
1 806 |
19 |
1 862 |
|
Garanția FEIS |
1 248 |
1 307 |
1 345 |
1 402 |
|
Garanția FEDD |
9 |
89 |
7 |
192 |
|
Garanția InvestEU |
276 |
1 841 |
190 |
1 606 |
|
Garanția UE IVCDCI |
60 |
915 |
30 |
582 |
|
Garanția pentru Ucraina |
24 |
1 248 |
10 |
61 |
|
|
1 629 |
7 205 |
1 600 |
5 707 |
|
Programele privind instrumentele financiare ale UE |
|
|
|
|
|
COSME |
– |
219 |
– |
304 |
|
Orizont 2020 |
4 |
126 |
6 |
198 |
|
Altele |
18 |
179 |
23 |
171 |
|
|
22 |
523 |
29 |
673 |
|
Total |
1 651 |
7 729 |
1 629 |
6 379 |
|
Pe termen lung |
1 359 |
81 |
1 324 |
39 |
|
Curente |
293 |
7 647 |
306 |
6 340 |
UE aplică prezentarea brută a contractelor de garanție financiară, în care veniturile care urmează să fie primite în temeiul garanției sunt recunoscute drept componentă de încasat aferentă garanției financiare (prezentate la rubrica creanțe din tranzacții cu contraparte directă – a se vedea nota 2.6.2), iar datoria aferentă garanției financiare este recunoscută ca reprezentând datoria UE pentru acoperirea viitoarelor cereri de garanție.
Datoriile aferente garanției financiare pentru ELM și FEIS sunt în continuare semnificative, în timp ce garanțiile din cadrul noilor programe ale actualului CFM, și anume InvestEU, IVCDCI și garanția pentru Ucraina inițiată în 2024, continuă să crească ca urmare a semnării de noi operațiuni de către partenerii de implementare ai UE (a se vedea, de asemenea, nota 4.1.1).
Cu excepția garanției FEIS, în cazul căreia UE are dreptul la o remunerație estimată – recunoscută drept sumă de încasat aferentă garanției financiare – care acoperă în mare măsură datoria, pentru restul programelor, veniturile estimate acoperă doar o mică parte din garanție. Acest lucru din cauza unei ponderi ridicate a subvenționării de către UE a programelor respective, în special a celor prevăzute pentru finanțarea cu un grad mai ridicat de risc pentru IMM-uri sau pentru sectorul inovării, precum și pentru garanțiile aferente proiectelor din țările în curs de dezvoltare.
2.12. OBLIGAȚII DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
Suma brută |
Ajustări |
Suma netă la 31.12.2025 |
Suma brută |
Ajustări |
Suma netă la 31.12.2024 |
|
Cereri de decont și facturi primite de la: |
|
|
|
|
|
|
|
State membre |
|
|
|
|
|
|
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
1 892 |
– |
1 892 |
269 |
(0 ) |
269 |
|
FEDR și FC |
13 463 |
(2 250 ) |
11 213 |
6 036 |
(2 258 ) |
3 778 |
|
FSE |
8 720 |
(557 ) |
8 164 |
2 156 |
(447 ) |
1 708 |
|
MRR (NGEU) |
22 707 |
(1 646 ) |
21 061 |
28 016 |
(724 ) |
27 292 |
|
Altele |
1 463 |
(217 ) |
1 247 |
1 824 |
(318 ) |
1 506 |
|
Entități private și publice |
1 187 |
(15 ) |
1 172 |
1 957 |
(334 ) |
1 623 |
|
Total cereri de decont și facturi primite |
49 433 |
(4 684 ) |
44 749 |
40 258 |
(4 082 ) |
36 176 |
|
FEGA |
15 344 |
N/A |
15 344 |
15 086 |
N/A |
15 086 |
|
Obligații de plată aferente resurselor proprii |
47 |
N/A |
47 |
– |
N/A |
– |
|
Obligații de plată diverse |
4 344 |
N/A |
4 344 |
3 624 |
N/A |
3 624 |
|
Altele |
553 |
N/A |
553 |
528 |
N/A |
528 |
|
Total |
69 721 |
(4 684 ) |
65 037 |
59 496 |
(4 082 ) |
55 414 |
Obligațiile de plată includ facturile și cererile de decont primite, dar încă neplătite la încheierea exercițiului financiar. Obligațiile de plată sunt recunoscute inițial la momentul primirii facturilor sau cererilor de decont pentru sumele solicitate. Obligațiile de plată sunt ajustate ulterior pentru a reflecta numai sumele acceptate în urma analizării costurilor și sumele considerate ca fiind eligibile. Sumele considerate ca fiind neeligibile sunt incluse în coloana „Ajustări”; cele mai mari sume corespund acțiunilor structurale.
Scăderea obligațiilor de plată în cadrul MRR cu 6,2 miliarde EUR indică faptul că s-au primit mai puține cereri de plată spre sfârșitul anului pentru care procesul de evaluare a țintelor și jaloanelor era în curs.
Creșterea obligațiilor de plată în cadrul FEADR se datorează faptului că 2025 este ultimul an de punere în aplicare a perioadei de programare anterioare, majoritatea programelor atingând plafonul de 95 %. Prin urmare, rambursarea cererilor de decont aferente este suspendată, ceea ce se reflectă în nivelul mai ridicat al obligațiilor de plată.
Creșterea obligațiilor de plată în domeniul coeziunii se datorează faptului că s-a primit un număr mai mare de cereri de decont de plătit până la 31 decembrie comparativ cu anul precedent, iar procesul de verificare a eligibilității și de plată era încă în curs.
Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (37) și (UE) 2021/1060 (38) ale Parlamentului European și ale Consiliului privind dispozițiile comune (RDC) aplicabile fondurilor structurale (FEDR și FSE), Fondului de coeziune și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) prevăd că bugetul UE este protejat prin rețineri sistematice din plățile intermediare efectuate. Până în luna februarie de după încheierea exercițiului financiar al RDC (1 iulie-30 iunie), ciclul de control se finalizează atât prin controale de gestiune efectuate de autoritățile de management, cât și prin audituri efectuate de autoritățile de audit. Comisia examinează documentele de asigurare și conturile furnizate de autoritățile relevante ale statelor membre. Plata/recuperarea soldului final se efectuează numai după ce această evaluare este finalizată, iar conturile sunt acceptate. Suma reținută în conformitate cu acest provizion la sfârșitul exercițiului financiar 2025 a avut o valoare totală de 11,2 miliarde EUR. O parte din această sumă (1,3 miliarde EUR) este considerată ca fiind neeligibilă pe baza informațiilor furnizate de statele membre în conturile lor și este inclusă, de asemenea, în coloana „Ajustări”.
Obligații de plată aferente resurselor proprii
Obligațiile de plată aferente resurselor proprii se referă la contribuțiile statelor membre la bugetul UE care trebuie să fie rambursate la încheierea exercițiului financiar. Bugetele rectificative sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 10a alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014. Soldul de la 31 decembrie 2025 este urmarea adoptării bugetului rectificativ nr. 3/2025 la 26 noiembrie 2025. În conformitate cu dispoziția juridică menționată anterior, sumele rezultate au fost returnate statelor membre în prima zi lucrătoare a lunii ianuarie 2026.
2.13. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS ȘI VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Cheltuielile înregistrate în avans |
76 785 |
66 792 |
|
Venituri înregistrate în avans |
197 |
159 |
|
Altele |
66 |
140 |
|
Total |
77 048 |
67 091 |
Cheltuielile înregistrate în avans sunt defalcate după cum urmează:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
MRR (NGEU) |
12 688 |
4 371 |
|
FEGA |
25 337 |
25 586 |
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
15 786 |
17 374 |
|
FEDR și FC |
3 670 |
3 101 |
|
FSE |
2 929 |
2 318 |
|
Altele |
16 376 |
14 042 |
|
Total |
76 785 |
66 792 |
Cheltuielile înregistrate în avans se referă la cheltuielile recunoscute pentru care Uniunea mai trebuie să primească cereri de decont. Cea mai mare variație se referă la MRR, creșterea reflectând ritmul punerii în aplicare a acestui instrument, deoarece estimarea are la bază previziunile pe termen scurt privind plățile. În ceea ce privește FEADR, statele membre au declarat cheltuieli mai mari în cadrul programelor din perioada CFM anterior, deoarece a fost ultimul an de punere în aplicare, ceea ce a dus la o scădere a sumelor înregistrate.
ACTIVE NETE
2.14. REZERVE
Valoarea rezervelor UE este de 941 de milioane EUR (986 de milioane EUR în 2024). Această sumă corespunde în principal rezervelor CECO în lichidare în valoare totală de 533 de milioane EUR (593 de milioane EUR în 2024) pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, care au fost create în contextul lichidării CECO în lichidare. Suma menționată anterior corespunde, de asemenea, fondului de rezervă al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, având scopul de a asigura continuitatea operațiunilor sale, cuantumul aferent fiind de 292 de milioane EUR (293 de milioane EUR în 2024).
2.15. SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE
|
(milioane EUR) |
|
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2024 |
309 810 |
|
Rezultatul bugetar pe 2024 creditat statelor membre |
1 348 |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
(5 603 ) |
|
Altele |
(85) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
54 639 |
|
Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2025 |
360 108 |
Această sumă reprezintă partea din cheltuielile suportate de UE până la 31 decembrie care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt recunoscute conform normelor contabilității pe bază de angajamente în exercițiul financiar N, deși acestea pot fi plătite efectiv în exercițiul financiar N+1 (sau ulterior) și, prin urmare, pot fi finanțate din bugetul exercițiului financiar N+1 (sau ulterior). Includerea acestor datorii în conturi și faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate din bugetele viitoare duce la datorii care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc cu mult activele. Cele mai semnificative sume care trebuie evidențiate se referă la împrumuturile legate de sprijinul nerambursabil contractate în temeiul NGEU, la activitățile FEGA și la datoriile privind beneficiile angajaților.
Trebuie remarcat și faptul că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar – veniturile bugetare trebuie să fie întotdeauna egale cu cheltuielile bugetare sau să le depășească și orice excedent de venituri este returnat statelor membre.
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților se referă la câștigurile și pierderile actuariale care rezultă din evaluarea actuarială a acestor datorii.
Creșterea considerabilă a sumelor care urmează să fie solicitate de la statele membre din ultimii ani este cauzată în principal de împrumuturile legate de sprijinul nerambursabil contractate în cadrul NGEU în această perioadă.
3. NOTE LA CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
VENITURI
VENITURI DIN TRANZACȚII FĂRĂ CONTRAPARTE DIRECTĂ: RESURSE PROPRII
3.1. RESURSE BAZATE PE VNB
Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor din exploatare ale UE. Veniturile bazate pe VNB (venitul național brut) sunt cele mai semnificative din cele patru categorii de resurse proprii. Se percepe un procentaj uniform din VNB-ului fiecărui stat membru. Veniturile bazate pe VNB echilibrează veniturile și cheltuielile, și anume finanțează partea din buget care nu este acoperită de alte surse de venit. Creșterea veniturilor bazate pe VNB în 2025 comparativ cu 2024 se explică în mare măsură prin creșterea necesarului de credite de plată.
3.2. RESURSE PROPRII TRADIȚIONALE
Resursele proprii tradiționale se referă în principal la taxele vamale, din care statele membre rețin, drept costuri de colectare, 25 % din sume, astfel încât din cifrele de mai sus s-a efectuat această deducere. Nivelul taxelor la import reflectă, în esență, atât fluctuațiile valorii importurilor din afara UE, cât și modificările tarifului comun, fiind introduse reduceri ale tarifelor de mai multe ori în urma negocierilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și a acordurilor specifice de acordare de preferințe tarifare anumitor parteneri comerciali sau anumitor produse. Prin urmare, nivelul taxelor la import depinde, de asemenea, de situația economică generală, de nivelul prețurilor mondiale și de impactul cursurilor de schimb.
3.3. RESURSE BAZATE PE TVA
Resursa proprie bazată pe TVA este calculată conform bazelor TVA aplicate de statele membre, care sunt armonizate în acest scop în conformitate cu normele UE. O cotă de apel uniformă de 0,30 % se aplică valorii totale a încasărilor din TVA colectate de fiecare stat membru pentru toate livrările impozabile împărțită la cota medie ponderată de TVA. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB-ul fiecărui stat membru.
3.4. RESURSE PROPRII AFERENTE AMBALAJELOR DIN PLASTIC
O cotă de apel uniformă de 0,80 EUR pe kilogram se aplică greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate într-un anumit an se calculează ca diferența dintre deșeurile de ambalaje din plastic generate și deșeurile de ambalaje din plastic reciclate în anul respectiv într-un stat membru. Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia au dreptul la o reducere anuală forfetară a contribuțiilor lor respective la resursele proprii aferente ambalajelor din plastic. Aceasta este o resursă proprie relativ nouă care a fost introdusă în 2021 odată cu intrarea în vigoare a noii Decizii (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (39) privind resursele proprii.
VENITURI DIN TRANZACȚII FĂRĂ CONTRAPARTE DIRECTĂ: TRANSFERURI
3.5. AMENZI
Veniturile în valoare de 5 370 de milioane EUR (2024: 4 039 de milioane EUR) se referă în principal la amenzile pe care Comisia le-a impus societăților pentru încălcări ale normelor UE în materie de concurență (3 971 de milioane EUR) și la alte amenzi impuse societăților (837 de milioane EUR).
3.6. RECUPERAREA CHELTUIELILOR
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Cheltuieli delegate statelor membre |
1 291 |
755 |
|
Granturi |
34 |
157 |
|
Acorduri de contribuții/delegare |
50 |
44 |
|
Altele |
1 |
- |
|
Total |
1 376 |
957 |
La această rubrică sunt incluse, în principal, ordinele de recuperare emise de Comisie care fie sunt încasate, fie sunt compensate (și anume deduse) din cererile de plată ulterioare înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei. Ordinele de recuperare sunt emise astfel încât să se recupereze cheltuielile plătite anterior din bugetul UE. Recuperările se bazează pe controale, audituri sau analize ale eligibilității și, prin urmare, aceste operațiuni protejează bugetul UE împotriva cheltuielilor efectuate prin încălcarea legislației.
La această rubrică sunt incluse, de asemenea, ordinele de recuperare destinate beneficiarilor cheltuielilor FEGA care au fost emise de statele membre, precum și variațiile estimărilor privind veniturile înregistrate în avans în exercițiul financiar curent în raport cu exercițiul financiar precedent.
Sumele incluse în tabelul de mai sus reprezintă veniturile obținute prin emiterea de ordine de recuperare. Din acest motiv, cifrele respective nu pot ilustra și nu ilustrează în totalitate măsurile luate în vederea protejării bugetului UE, în special în cazul politicii de coeziune, în cadrul căreia există mecanisme specifice menite să asigure corectarea cheltuielilor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Bugetul UE este, de asemenea, protejat de retrageri de cheltuieli și de recuperări ale prefinanțărilor. Recuperările legate de cheltuielile delegate statelor membre reprezintă cea mai mare parte a totalului:
Agricultură: FEGA și dezvoltare rurală
În cadrul FEGA și FEADR, la această rubrică se contabilizează ca venituri ale exercițiului financiar corecțiile financiare aferente exercițiului financiar și rambursările declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului financiar, precum și creșterea netă a sumelor restante declarate de statele membre în vederea recuperării la încheierea exercițiului financiar care privesc cazuri de fraudă și neregularități.
Politica de coeziune
Principalele sume legate de politica de coeziune sunt sumele pe care Comisia se așteaptă să le recupereze de la statele membre. Recuperarea se va face în urma examinării și a acceptării conturilor anuale prezentate de statele membre la începutului anului 2026. Sumele care trebuie recuperate reprezintă, în esență, diferența dintre sumele declarate inițial ca fiind eligibile în cursul exercițiului contabil și sumele confirmate ca fiind eligibile în conturile anuale ale statelor membre. O sumă mică înseamnă că toate controalele instituite la nivelul statelor membre au permis detectarea sumelor neeligibile la începutul procesului.
3.7. ACORDUL DE RETRAGERE A REGATULUI UNIT
Aceste venituri se referă la sumele nete datorate de Regatul Unit în temeiul Acordului de retragere semnat în urma ieșirii sale din Uniune în 2020 (a se vedea nota 2.6.1.2), ajustate în fiecare an în conformitate cu cerințele Acordului de retragere. În 2025, nu s-au înregistrat venituri rezultate din Acordul de retragere a Regatului Unit; în schimb, a fost recunoscută o cheltuială de 465 de milioane EUR.
3.8. ALTE VENITURI DIN TRANZACȚII FĂRĂ CONTRAPARTE DIRECTĂ
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Contribuțiile statelor membre: |
|
|
|
Fondul pentru inovare |
2 614 |
2 297 |
|
REPowerEU |
6 360 |
5 869 |
|
Fondul social pentru climă |
3 668 |
- |
|
Ajutor extern |
1 001 |
671 |
|
InvestEU |
58 |
207 |
|
Impozite și contribuții ale personalului |
1 882 |
1 754 |
|
Contribuția altor entități la CE |
3 293 |
524 |
|
Contribuția AELS, a țărilor terțe și a țărilor în curs de aderare |
4 874 |
4 527 |
|
Transfer de active |
– |
307 |
|
Ajustări bugetare |
(5 811 ) |
(6 169 ) |
|
Ajustarea provizioanelor |
459 |
426 |
|
Altele |
175 |
261 |
|
Total |
18 572 |
10 673 |
Contribuțiile statelor membre la Fondul pentru inovare sunt venituri legate în principal de vânzarea certificatelor de emisii care urmează să fie utilizate pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Creșterea comparativ cu 2024 este legată în principal de majorarea prețului carbonului. Veniturile din licitații generate în cadrul certificatelor ETS au fost, de asemenea, utilizate pentru a acorda sprijin suplimentar statelor membre prin intermediul capitolelor privind REPowerEU (6,4 miliarde EUR), precum și pentru a finanța Fondul social pentru climă, care va oferi sprijin financiar statelor membre pentru măsurile și investițiile incluse în planurile lor sociale pentru climă pentru perioada 2026-2032 (3,7 miliarde EUR). Contribuțiile statelor membre pentru ajutorul extern includ în principal contribuțiile la rata dobânzii pentru creditele AMF+ acordate Ucrainei (0,6 miliarde EUR).
Impozitele și contribuțiile personalului provin, în principal, din deducerile din salariile personalului. Contribuțiile la sistemul de pensii și impozitul pe venit reprezintă principalele sume din cadrul acestei categorii.
Contribuțiile din partea țărilor AELS se ridică la 1,5 miliarde EUR, iar contribuțiile din partea țărilor terțe și a țărilor în curs de aderare includ în principal contribuții financiare la programul Orizont Europa (2,8 miliarde EUR).
Ajustarea bugetară este legată în principal de ajustările resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB din exercițiile financiare anterioare. Prin această operațiune, Comisia redistribuie statelor membre soldurile totale ale TVA și VNB, pozitive sau negative, în conformitate cu cheia VNB. Creșterea ușoară este corelată în principal de un excedent bugetar din anul precedent mai mare, compensat parțial de sumele mai mari care urmează să fie redistribuite pentru resursele proprii bazate pe VNB, TVA și ambalaje din plastic.
VENITURI DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ
3.9. VENITURI FINANCIARE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Dobânda la: |
|
|
|
Credite |
5 720 |
4 129 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
1 823 |
1 726 |
|
Plăți efectuate cu întârziere |
237 |
224 |
|
Împrumuturi |
217 |
228 |
|
Altele |
39 |
38 |
|
Venituri din CGF |
1 245 |
971 |
|
Câștiguri din active financiare sau datorii financiare la VJED: |
|
|
|
Instrumente nederivate |
1 357 |
1 490 |
|
Instrumente financiare derivate |
772 |
165 |
|
Câștig din derecunoaștere pentru împrumuturi |
24 |
– |
|
Dividende |
9 |
31 |
|
Altele |
202 |
4 |
|
Total |
11 646 |
9 005 |
Veniturile din dobânzi aferente plăților efectuate cu întârziere provin, în principal, din amenzi și din contribuțiile cu titlu de resurse proprii datorate și neplătite la timp.
Dobânzile din credite au crescut în principal ca urmare a noilor credite în temeiul MRR/REPowerEU, AMF și a Mecanismului pentru Ucraina. În ceea ce privește MRR/REPower, dobânzile au fost de 3,1 miliarde EUR în 2025, comparativ cu 2,0 miliarde EUR în anul precedent. S-au efectuat noi plăți în 2025 și plățile din a doua jumătate a anului 2024 au generat dobândă pentru întregul exercițiu financiar în 2025. În ceea ce privește AMF, dobânzile au fost de 1,1 miliarde EUR comparativ cu 0,8 miliarde EUR în 2024. Creșterea provine în principal din plățile AMF MCIU din 2024. În cazul Mecanismului pentru Ucraina, dobânzile au fost de 0,5 miliarde EUR, comparativ cu 0,2 miliarde EUR în 2024, când plățile au început numai în al doilea semestru.
Veniturile din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar constau în principal în dobânzi în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru lichiditățile deținute pentru finanțarea unificată (plasamente în conturi bancare deținute la BCE, depozite pe termen scurt și tranzacții reverse repo) – a se vedea nota 2.8.2.
Veniturile din dobânzi aferente împrumuturilor sunt în principal legate de SURE și provin din ratele dobânzii efective negative pentru anumite emisiuni anterioare.
Veniturile din contractele de garanție financiară se referă în principal la amortizarea datoriilor privind garanția financiară. Aceasta poate fi interpretată ca o scutire a UE de datoriile aferente garanției pentru perioada în care UE era pregătită să compenseze deținătorii garanțiilor pentru pierderile lor din credite. Astfel, recunoașterea veniturilor pentru garanțiile financiare reflectă trecerea timpului și volumul garantat. Amortizările se aplică ambelor tipuri de garanții, celor care sunt remunerate și celor pentru care UE nu percepe nicio remunerație sau percepe o remunerație nominală (a se vedea nota 2.11.2). Dintre garanțiile remunerate, cea mai semnificativă este garanția FEIS acordată BEI pentru portofoliul de datorii al componentei pentru infrastructură și inovare („IIW”), corelat cu portofoliile de datorii ale InvestEU (a se vedea nota 4.1.1). În 2025, veniturile obținute din garanția FEIS în legătură cu portofoliile de datorii combinate s-au ridicat la 202 milioane EUR.
Veniturile aferente contractelor de garanție financiară în valoare de 1 245 de milioane EUR sunt compensate prin pierderi din depreciere pentru datoriile aferente garanțiilor financiare în valoare de 1 199 de milioane EUR legate de: cererile de executare a garanției, din care s-au dedus recuperări în valoare de 683 de milioane EUR și pierderi din depreciere nerealizate în valoare de 516 milioane EUR (a se vedea notele 3.15 și 6.6). De asemenea, UE a subvenționat programe de garantare financiară pentru suma de 1 942 de milioane EUR prin perceperea unor prime de garantare egale cu zero sau inferioare ratei pieței (a se vedea nota 3.15). În total, rezultatul net al programelor de garantare financiară este un deficit de 1 896 de milioane EUR.
Câștigul din active financiare la VJED – instrumente nederivate se referă în principal la FCP (0,8 miliarde EUR) și la Fondul pentru inovare (0,3 miliarde EUR). Reducerile ratei dobânzii au avut un impact pozitiv asupra valorii juste a titlurilor de valoare.
Câștigul din derecunoaștere aferent creditelor se referă la rambursarea anticipată de către Portugalia a unui credit MESF în valoare de 1,8 miliarde EUR la valoarea de piață a obligațiunii suport – a se vedea nota 2.4.1.1.
3.10. ALTE VENITURI DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Venituri din taxele pentru prestarea de servicii (agenții) |
927 |
855 |
|
Câștiguri din schimbul valutar |
490 |
325 |
|
Vânzări de bunuri |
64 |
58 |
|
Cota rezultatului net al FEI |
69 |
83 |
|
Venituri aferente imobilizărilor |
230 |
907 |
|
Altele |
720 |
364 |
|
Total |
2 500 |
2 592 |
Veniturile din taxe pentru prestarea de servicii includ, în principal, taxele pentru autorizațiile de introducere pe piață percepute de Agenția Europeană pentru Medicamente și taxele pentru mărcile comerciale colectate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.
CHELTUIELI
3.11. DELEGATE STATELOR MEMBRE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Fondul european de garantare agricolă |
40 914 |
40 267 |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și alte instrumente de dezvoltare rurală |
17 017 |
14 779 |
|
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune |
31 032 |
28 833 |
|
Fondul social european |
17 308 |
18 037 |
|
Altele |
4 514 |
3 854 |
|
Total |
110 784 |
105 770 |
Creșterea vizează politica de coeziune (FEDR și FC), în cazul căreia aproape toate cheltuielile (28,1 miliarde EUR) se referă la perioada de programare 2021-2027, activitățile continuând să înregistreze progrese. S-a înregistrat, de asemenea, o creștere a cheltuielilor declarate în cadrul planurilor strategice PAC, care continuă să avanseze.
La „alte cheltuieli” intră în principal cheltuielile legate de Fondul pentru o tranziție justă (1,4 miliarde EUR), de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (0,8 miliarde EUR), de Fondul pentru azil și migrație (0,6 miliarde EUR), precum și de Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (0,8 miliarde EUR).
3.12. TRANSFERURI, INCLUSIV GRANTURI ȘI SPRIJIN BUGETAR
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Mecanismul de redresare și reziliență |
46 815 |
65 787 |
|
Altele |
32 025 |
32 992 |
|
Total |
78 841 |
98 779 |
În pofida reducerii semnificative a cheltuielilor MRR, se înregistrează în continuare progrese în punerea în aplicare a jaloanelor și a țintelor.
Restul cheltuielilor legate de transferuri se referă la punerea în aplicare a politicii de cercetare (10 miliarde EUR) și a acțiunilor externe, care includ Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și instrumentele precedente acestuia (3,1 miliarde EUR), precum și operațiunile de ajutor umanitar (1,1 miliarde EUR). Suma suplimentară de 4,6 miliarde EUR este legată de Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondul comun de infrastructură pentru implementarea rețelelor inteligente în domeniul transporturilor, energiei și telecomunicațiilor.
3.13. ACORDURI DE CONTRIBUȚIE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Contribuții |
13 200 |
16 820 |
|
Total |
13 200 |
16 820 |
Cheltuielile legate de acordurile de contribuție se referă în principal la Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și la precursorii acestuia (4,5 miliarde EUR), la programele spațiale (3,2 miliarde EUR), la Erasmus+ (2,9 miliarde EUR) și la politica de cercetare (1,9 miliarde EUR).
3.14. COSTURI CU PERSONALUL ȘI CU PENSIILE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Costuri cu personalul |
9 679 |
9 070 |
|
Costuri cu pensiile |
6 275 |
5 896 |
|
Total |
15 954 |
14 966 |
Costurile cu pensiile reprezintă elemente ale variațiilor care au apărut în urma evaluării actuariale a datoriilor legate de beneficiile angajaților, altele decât cele recunoscute în active nete. Prin urmare, acestea nu reprezintă plăți efective de pensii ale exercițiului financiar, care sunt semnificativ mai mici, respectiv 2,8 miliarde EUR.
3.15. COSTURI DE FINANȚARE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Cheltuieli cu dobânzile: |
|
|
|
Împrumuturi |
14 037 |
9 780 |
|
Credite |
148 |
159 |
|
Leasinguri financiare |
26 |
31 |
|
Altele |
42 |
32 |
|
CGF – remunerare subvenționată |
1 942 |
1 156 |
|
Pierderi nete din depreciere pentru: |
|
|
|
Contracte de garanție financiară |
1 199 |
474 |
|
Împrumuturi, angajamente de creditare și creanțe |
8 066 |
14 134 |
|
Pierderi din active financiare sau datorii financiare la VJED: |
|
|
|
Instrumente nederivate |
170 |
153 |
|
Instrumente financiare derivate |
153 |
252 |
|
Pierdere rezultată din modificare |
1 131 |
763 |
|
Pierderea din derecunoaștere aferentă împrumuturilor |
94 |
– |
|
Costuri de finanțare garantate |
119 |
151 |
|
Altele |
28 |
140 |
|
Total |
27 156 |
27 226 |
Creșterea cu 4,3 miliarde EUR a cheltuielilor cu împrumuturile rezultă din activitățile de finanțare unificată, dobânzile aferente fiind de 12,7 miliarde EUR comparativ cu 8,4 miliarde EUR în exercițiul anterior. Această creștere se explică prin împrumuturile noi din 2025 și prin faptul că emisiunile din al doilea semestru al anului 2024 au generat dobânda pe un an întreg în 2025.
Cheltuielile cu dobânzile aferente creditelor sunt rezultatul anumitor tranzacții SURE, pentru care fondurile împrumutate în perioade cu rate negative ale dobânzii au fost creditate în regim „back-to-back” statelor membre, în aceleași termene și condiții.
Pentru mai multe detalii privind cheltuielile legate de garanțiile financiare (CGF), a se vedea nota 3.9.
Pierderile nete din deprecierea creditelor, a angajamentelor de creditare și a creanțelor se referă în principal la ECL pentru Mecanismul pentru Ucraina și la creditele AMF MCIU plătite în 2025. A se vedea notele 2.4.1.1 și 6.6.
Pierderea rezultată în urma modificării se referă la subvenționarea ratei dobânzii acordată Ucrainei pentru AMF+, AMF excepțională și creditele acordate în cadrul Mecanismului pentru Ucraina – a se vedea nota 2.4.1.1.
Pierderea din derecunoaștere aferentă creditelor se referă la rambursarea anticipată de către Portugalia a unui credit MESF în valoare de 0,7 miliarde EUR la valoarea de piață a obligațiunii suport – a se vedea nota 2.4.1.1.
Costurile de finanțare garantate sunt costuri suportate de partenerii de implementare pentru a finanța investiții de capital garantate de UE. Pe baza acordurilor de garantare, UE garantează aceste costuri, alături de investițiile de capital asociate.
3.16. ACHIZIȚII, CHELTUIELI ADMINISTRATIVE ȘI ALTE CHELTUIELI
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Cheltuieli administrative, informatice și alte cheltuieli |
6 687 |
3 956 |
|
Cheltuieli aferente imobilizărilor și cheltuieli de gestionare a terenurilor și clădirilor |
2 164 |
2 662 |
|
Pierderi din diferențele de schimb valutar |
621 |
282 |
|
Cheltuieli de leasing operațional |
589 |
560 |
|
Ajustarea provizioanelor |
458 |
415 |
|
Reducerea cuantumului amenzilor prin decizia Curții |
214 |
1 123 |
|
Total |
10 733 |
8 997 |
Cheltuielile administrative, informatice și de altă natură includ în principal cheltuieli de consultanță (1,5 miliarde EUR), cheltuieli legate de informatică (1,3 miliarde EUR) și diverse costuri de exploatare (2,3 miliarde EUR), de exemplu cheltuieli cu materialele de birou, evenimentele, conferințele și comunicările.
Rândul „Reducerea cuantumului amenzilor prin decizia Curții” indică un cuantum mai mic în 2025 comparativ cu 2024, deoarece amenzi cu cuantumuri relativ mai mici au fost anulate în 2025 comparativ cu 2024 (când s-a eliminat din bilanț o amendă în valoare de 432 de milioane EUR deoarece Comisia a retras decizia de aplicare a unei amenzi impusă Illumina/Grail în cadrul unei proceduri privind concentrările economice și când s-a retras parțial o amendă în valoare de 684 de milioane EUR impusă Intel în 2009 ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție emise în octombrie 2024).
Valoarea agregată a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea recunoscute drept cheltuieli în cursul exercițiului 2025 este următoarea:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
Costuri de cercetare |
468 |
479 |
|
Costuri de dezvoltare necapitalizate |
127 |
119 |
|
Total |
594 |
598 |
3.17. RAPORTAREA PE SEGMENTE ÎN FUNCȚIE DE PRINCIPALELE DOMENII DE CHELTUIELI
|
(milioane EUR) |
||||||||||
|
|
Fonduri agricole |
Fonduri de coeziune și alte fonduri structurale |
MRR și activități financiare |
Cercetare și inovare |
Acțiunea externă |
Tranziția verde și sănătatea publică |
Alte politici (40) |
Total CE |
Alte instituții și agenții UE |
Total UE |
|
Resurse bazate pe VNB |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
106 342 |
106 342 |
– |
106 342 |
|
Resurse proprii tradiționale |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
23 436 |
23 436 |
– |
23 436 |
|
TVA |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
25 728 |
25 728 |
– |
25 728 |
|
Resurse proprii aferente ambalajelor din plastic |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
7 524 |
7 524 |
– |
7 524 |
|
Amenzi |
– |
– |
– |
358 |
– |
101 |
4 912 |
5 370 |
– |
5 370 |
|
Recuperarea cheltuielilor |
948 |
348 |
– |
21 |
12 |
0 |
37 |
1 365 |
10 |
1 376 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
Altele |
319 |
3 792 |
6 360 |
3 884 |
593 |
2 952 |
(4 590 ) |
13 310 |
5 262 |
18 572 |
|
Venituri din tranzacții fără contraparte directă |
1 268 |
4 139 |
6 360 |
4 262 |
605 |
3 053 |
163 389 |
183 077 |
5 272 |
188 348 |
|
Venituri financiare |
0 |
1 |
16 506 |
1 844 |
(258 ) |
340 |
(6 856 ) |
11 579 |
68 |
11 646 |
|
Altele |
(5 ) |
(4 ) |
142 |
344 |
183 |
(40 ) |
823 |
1 443 |
1 057 |
2 500 |
|
Venituri din tranzacții cu contraparte directă |
(5 ) |
(3 ) |
16 649 |
2 188 |
(74 ) |
300 |
(6 033 ) |
13 021 |
1 125 |
14 146 |
|
Total venituri |
1 263 |
4 136 |
23 009 |
6 450 |
531 |
3 353 |
157 355 |
196 098 |
6 397 |
202 495 |
|
Cheltuieli delegate statelor membre |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
FEGA |
(40 914 ) |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
(40 914 ) |
– |
(40 914 ) |
|
FEADR și altele |
(17 017 ) |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
(17 017 ) |
– |
(17 017 ) |
|
FEDR și FC |
– |
(31 032 ) |
– |
– |
– |
– |
– |
(31 032 ) |
– |
(31 032 ) |
|
FSE |
– |
(17 308 ) |
– |
– |
– |
– |
– |
(17 308 ) |
– |
(17 308 ) |
|
Altele |
– |
(3 081 ) |
– |
– |
– |
– |
(1 432 ) |
(4 514 ) |
– |
(4 514 ) |
|
Transferuri, inclusiv granturi și sprijin bugetar |
|
|
|
|
|
|
– |
– |
– |
|
|
MRR |
– |
– |
(46 815 ) |
– |
– |
– |
– |
(46 815 ) |
– |
(46 815 ) |
|
Altele |
(38 ) |
(203 ) |
(1 489 ) |
(18 938 ) |
(5 901 ) |
(104 ) |
(1 615 ) |
(28 289 ) |
(3 737 ) |
(32 025 ) |
|
Acorduri de contribuție, inclusiv organisme ale UE |
(124 ) |
(546 ) |
197 |
(5 159 ) |
(7 190 ) |
(526 ) |
(5 988 ) |
(19 337 ) |
6 137 |
(13 200 ) |
|
Costuri cu personalul și cu pensiile |
3 |
1 |
– |
(3 ) |
(0 ) |
1 |
(10 695 ) |
(10 694 ) |
(5 260 ) |
(15 954 ) |
|
Costuri de finanțare |
(7 ) |
0 |
(22 718 ) |
(1 658 ) |
(1 943 ) |
(1 ) |
(773 ) |
(27 100 ) |
(56 ) |
(27 156 ) |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
(465 ) |
(465 ) |
– |
(465 ) |
|
Achiziții publice, cheltuieli administrative și alte cheltuieli |
(54 ) |
(141 ) |
(62 ) |
(2 260 ) |
(1 027 ) |
(316 ) |
(3 563 ) |
(7 423 ) |
(3 310 ) |
(10 733 ) |
|
Total cheltuieli |
(58 152 ) |
(52 311 ) |
(70 888 ) |
(28 018 ) |
(16 062 ) |
(946 ) |
(24 531 ) |
(250 907 ) |
(6 226 ) |
(257 134 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(56 889 ) |
(48 174 ) |
(47 879 ) |
(21 568 ) |
(15 531 ) |
2 407 |
132 825 |
(54 810 ) |
171 |
(54 639 ) |
|
(40) La veniturile prezentate la rubrica „Alte politici” intră în principal veniturile din resursele proprii ale UE, care intră sub incidența principiului universalității și care sunt utilizate fără diferențiere pentru a finanța toate cheltuielile înscrise în bugetul anual al Uniunii. |
||||||||||
3.18. RECLASIFICAREA CIFRELOR COMPARATIVE ÎN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Începând cu conturile anuale pe 2025, principalele cheltuieli din contul de profit și pierdere sunt prezentate într-o nouă structură, care pune accentul pe tipul de instrument mai degrabă decât pe tipul de execuție bugetară (gestiune partajată, gestiune directă, gestiune indirectă). În conformitate cu normele contabile ale UE, cifrele comparative pentru 2024 au fost reclasificate în consecință. Impactul reclasificării este prezentat în cele ce urmează.
|
(milioane EUR) |
||||||||||
|
|
Execuție bugetară |
|
|
|
|
|
||||
|
|
Gestiune partajată |
Gestiune directă |
Gestiune indirectă |
|
|
|
|
|
||
|
|
State membre |
Comisia, agenții executive și fonduri fiduciare |
Alte agenții și organisme ale UE |
Țări terțe și organizații internaționale |
Alte entități |
Costuri cu personalul și pensiile |
Costuri de finanțare |
Acordul de retragere a Regatului Unit |
Alte cheltuieli |
Total cheltuieli 2024 (reclasificat) |
|
Delegate statelor membre |
(105 770 ) |
|
|
|
|
|
|
|
|
(105 770 ) |
|
Transferuri, inclusiv granturi și sprijin bugetar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
MRR |
|
(65 787 ) |
|
|
|
|
|
|
|
(65 787 ) |
|
Altele |
|
(32 992 ) |
|
|
|
|
|
|
|
(32 992 ) |
|
Acorduri de contribuție, inclusiv organele UE |
|
(194 ) |
(4 388 ) |
(6 639 ) |
(5 599 ) |
|
|
|
|
(16 820 ) |
|
Costuri cu personalul și cu pensiile |
|
|
|
|
|
(14 966 ) |
|
|
|
(14 966 ) |
|
Costuri financiare |
|
|
|
|
|
|
(27 226 ) |
|
|
(27 226 ) |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
|
|
|
|
|
|
|
(315 ) |
|
(315 ) |
|
Achiziții, cheltuieli administrative și alte cheltuieli |
|
2 |
|
|
|
|
|
|
(8 999 ) |
(8 997 ) |
|
Total cheltuieli |
(105 770 ) |
(98 971 ) |
(4 388 ) |
(6 639 ) |
(5 599 ) |
(14 966 ) |
(27 226 ) |
(315 ) |
(8 999 ) |
(272 873 ) |
4. DATORII CONTINGENTE ȘI ACTIVE CONTINGENTE
Datoriile contingente sunt posibile viitoare obligații de plată ale UE care pot să apară ca urmare a unor evenimente trecute sau a unor angajamente asumate care sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar care vor depinde de evenimente viitoare ce nu sunt în întregime sub controlul UE. Acestea se referă, în principal, la garanțiile acordate și la riscurile juridice. Toate datoriile contingente, cu excepția celor privind amenzile, garanțiile și instrumentele financiare până la nivelul la care sunt acoperite de fonduri (a se vedea nota 2.4.2.1), vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, din bugetul UE (și, în consecință, de statele membre ale UE) în exercițiile financiare următoare.
4.1. Garanții acordate de bugetul UE
4.1.1. Garanții acordate în cadrul programelor de garantare bugetară ale UE (valoare nominală)
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
31.12.2025 |
|||
|
|
Garanții acordate |
Active provizionate (41) |
||
|
|
Plafon |
Semnate |
Plătite |
|
|
Garanțiile ELM ale BEI |
20 880 |
20 880 |
16 826 |
3 529 |
|
Garanția FEIS |
25 119 |
21 449 |
19 982 |
9 234 |
|
Garanția FEDD |
583 |
573 |
451 |
809 |
|
Garanția InvestEU |
28 469 |
15 519 |
6 010 |
8 912 |
|
Garanția pentru acțiunea externă IVCDCI |
33 965 |
16 461 |
2 949 |
3 583 |
|
Garanția pentru Ucraina |
3 540 |
2 699 |
1 181 |
614 |
|
Total |
112 556 |
77 580 |
47 399 |
26 681 |
|
(41) Activele în valoare de 3,5 miliarde EUR provizionate pentru garanțiile aferente mandatului BEI de acordare a împrumuturilor externe acoperă, de asemenea, creditele și împrumuturile aferente din cadrul AMF și Euratom anterioare (a se vedea nota 2.4.1.1). |
||||
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
31.12.2024 |
|||
|
|
Garanții acordate |
Active provizionate (42) |
||
|
|
Plafon |
Semnate |
Plătite |
|
|
Garanțiile ELM ale BEI |
25 772 |
25 772 |
19 184 |
3 400 |
|
Garanția FEIS |
25 373 |
22 998 |
21 033 |
8 941 |
|
Garanția FEDD |
759 |
667 |
521 |
785 |
|
Garanția InvestEU |
27 042 |
11 769 |
3 468 |
6 802 |
|
Garanția pentru acțiunea externă IVCDCI |
30 173 |
11 228 |
1 341 |
2 943 |
|
Garanția pentru Ucraina |
790 |
172 |
132 |
202 |
|
Total |
109 909 |
72 606 |
45 678 |
23 073 |
|
(42) Activele în valoare de 3,4 miliarde EUR provizionate pentru garanțiile aferente mandatului BEI de acordare a împrumuturilor externe acoperă, de asemenea, creditele și împrumuturile aferente din cadrul AMF și Euratom anterioare (a se vedea nota 2.4.1.1). |
||||
Tabelele de mai sus prezintă măsura în care bugetul UE este expus la posibile plăți viitoare legate de garanțiile furnizate Grupului BEI sau altor instituții financiare. Sumele plătite reprezintă sumele acordate deja beneficiarilor finali, în timp ce sumele semnate includ aceste sume plătite, la care se adaugă acordurile semnate deja cu beneficiarii sau cu intermediarii financiari, dar care nu au fost încă plătite la încheierea exercițiului (30,2 miliarde EUR). Plafonul reprezintă valoarea totală a garanției pe care bugetul UE și, prin urmare, statele sale membre s-au angajat să o acopere, întrucât, pentru a prezenta expunerea maximă a UE la 31 decembrie 2025, trebuie incluse operațiunile a căror semnare a fost autorizată, dar care nu au fost încă semnate (35,0 miliarde EUR).
Programele de garantare bugetară sunt susținute de provizioane constituite treptat din buget și păstrate în FCP ca rezervă de lichiditate pentru a acoperi viitoarele cereri de executare a garanției (a se vedea nota 2.4.2.1). A se consulta nota 6.2 pentru măsurile instituite pentru a se asigura că provizionarea este suficientă pentru a acoperi cererile de executare a garanției pe termen mediu. Orice pierdere înregistrată în cadrul programelor de garantare bugetară, care depășește provizioanele rezervate, ar trebui, în orice caz, să fie acoperită din bugetele viitoare. În ceea ce privește compartimentul pentru statele membre al InvestEU, UE primește, de asemenea, contragaranții din partea statelor membre și a țărilor SEE (a se vedea mai jos).
Garanțiile ELM ale BEI
Bugetul UE garantează credite semnate și acordate de BEI țărilor terțe din resursele proprii ale BEI. La 31 decembrie 2025, valoarea creditelor în curs și acoperite de garanția UE totaliza 16 826 de milioane EUR. Bugetul UE garantează:
|
— |
16 680 de milioane EUR prin intermediul compartimentului privind Fondul de garantare pentru acțiuni externe al FCP; și |
|
— |
146 de milioane EUR direct pentru creditele acordate statelor membre înainte de aderare. |
În garanțiile acordate la 31 decembrie 2025 sunt incluse credite semnate, dar neplătite în valoare de 0,7 miliarde EUR, pentru care plățile viitoare sunt condiționate de aprobarea UE (2,1 miliarde EUR în 2024). Reducerea față de 2024 este parțial urmarea transferului anumitor operațiuni de la ELM la Garanția pentru Ucraina.
Garanția pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe a UE legată de creditele acordate de BEI este limitată la 65 % din soldurile restante pentru acordurile semnate după 2007 (mandatele 2007-2013 și 2014-2021). În cazul acordurilor încheiate înainte de 2007, garanția UE este limitată la un procent din plafonul liniilor de credit autorizate, în majoritatea cazurilor 65 %, dar și 70 %, 75 % sau 100 %. În cazul în care plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă.
Odată cu Decizia (UE) 2018/412 a Parlamentului European și a Consiliului (43), a fost instituit un mandat de acordare de împrumuturi pentru sectorul privat pentru proiecte din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență („ERI”) care sunt orientate către reziliența economică pe termen lung a refugiaților, a migranților, a comunităților-gazdă și a comunităților de tranzit. Bugetul Uniunii este remunerat pentru riscul asumat în legătură cu garanțiile acordate pentru operațiunile de finanțare ale BEI în cadrul mandatului ERI destinat sectorului privat, ceea ce explică prima de încasat pentru garanția ELM, care este, în caz contrar, o garanție neremunerată (a se vedea nota 2.11.2).
Mandatul ELM pentru perioada 2014-2020, care a expirat în 2021, a fost ultimul mandat din cadrul Fondului de garantare pentru acțiuni externe. Noul mandat al BEI intră sub incidența garanției pentru acțiunea externă instituită prin Regulamentul privind IVCDCI.
Plățile garanției acordate de UE se efectuează din compartimentul privind Fondul de garantare pentru acțiuni externe al FCP. În cursul anului 2025, recuperările primite au depășit cererile de executare a garanțiilor cu 0,3 milioane EUR (2024: UE a plătit cereri de executare a garanțiilor în valoare de 11 milioane EUR, sumă din care s-au dedus recuperările).
Garanția Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)
FEIS este o inițiativă care vizează să consolideze capacitatea Grupului BEI de a-și asuma riscuri, permițându-i BEI să își extindă investițiile în UE. Obiectivul FEIS este de a sprijini investiții suplimentare în UE și accesul întreprinderilor mici la finanțare. Bugetul UE oferă o garanție de până la 26 de miliarde EUR („garanția acordată de UE în cadrul FEIS”) în temeiul unui acord între UE și BEI, denumit în continuare „acordul FEIS”, pentru a proteja BEI împotriva pierderilor potențiale pe care aceasta le poate suferi ca urmare a operațiunilor sale de finanțare și de investiții.
Operațiunile FEIS se desfășoară în cadrul a două componente: componenta destinată infrastructurii și inovării (IIW), executată de BEI (cu o garanție a UE în cadrul FEIS în valoare de 19 250 de milioane EUR) și componenta destinată IMM-urilor (SME Window – SMEW), executată de FEI (cu o garanție a UE în cadrul FEIS în valoare de 6 750 de milioane EUR), ambele având un portofoliu de creanțe și un portofoliu de participații. FEI acționează în temeiul unui acord cu BEI pe baza unei garanții a BEI, care este contragarantată de garanția acordată de UE în cadrul FEIS în temeiul acordului privind FEIS. Pentru a consolida eficiența garanției UE și a spori capacitatea acesteia de asumare a riscurilor, în 2022 s-a creat o combinație între două portofolii de datorii FEIS și InvestEU. Toate cererile de executare a garanțiilor, recuperările și veniturile sunt distribuite între FEIS și garanția InvestEU pe baza alocărilor garantate efective.
UE și BEI au roluri distincte în cadrul FEIS. FEIS este instituit în cadrul BEI, care îi finanțează operațiunile (împrumuturi și investiții de capital) și, în acest scop, împrumută fondurile necesare de pe piețele de capital. Grupul BEI ia deciziile în materie de investiții în mod independent și gestionează operațiunile în conformitate cu normele și procedurile sale. UE acordă garanția pentru respectivele operațiuni și acoperă pierderile suportate de BEI în limita plafonului acestei garanții.
întrucât nu sunt îndeplinite criteriile în materie de control și cerințele contabile pentru consolidare prevăzute de normele contabile ale UE (și de IPSAS), activele conexe garantate nu sunt contabilizate în conturile anuale consolidate ale UE.
Garanția UE acordată Grupului BEI în cadrul FEIS este contabilizată ca datorie privind garanția financiară pentru portofoliul de creanțe al IIW și portofoliul de creanțe al SMEW (a se vedea nota 2.11.2) și ca instrument financiar derivat (activ financiar sau datorie financiară la valoarea justă prin excedent sau deficit) pentru ambele portofolii de participații (a se vedea nota 2.4.2.2). Garanția din cadrul FEIS include operațiuni ale programelor COSME și Orizont 2020, ale Mecanismului de garantare pentru sectorul cultural și cel creativ, precum și ale EaSI pentru partea acoperită de garanția acordată de UE în cadrul FEIS în portofoliul de creanțe al SMEW.
În cursul anului 2025, au fost plătite cereri nete de executare a garanției în valoare de 296 de milioane EUR din compartimentul FEIS al FCP, inclusiv unele cereri de executare a garanțiilor survenite în anii anteriori, dar acoperite temporar de veniturile UE deținute în contul de decontare al FEIS la BEI (2024: 151 de milioane EUR).
Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD)
Fondul european pentru dezvoltare durabilă, instituit prin Regulamentul privind FEDD (44), este o inițiativă menită să sprijine investițiile în Africa și în vecinătatea europeană ca mijloc de a contribui la realizarea dezvoltării durabile și de a aborda cauzele socioeconomice specifice profunde ale migrației. În temeiul Regulamentului privind FEDD, UE a fost autorizată să pună la dispoziția partenerilor de implementare garanții în valoare de 1,5 miliarde EUR (majorate ulterior prin contribuții externe) pentru operațiunile de investiții și de finanțare ale respectivilor parteneri, în vederea reducerii riscurilor de investiții suportate de aceștia. Garanția FEDD este garantată de FCP – a se vedea nota 2.4.2.1.
Pentru unul dintre acordurile de garantare FEDD (prin care UE garantează adecvarea capitalului unui fond de acoperire a riscului valutar pentru suma de 145 de milioane EUR), în cazul în care se formulează o cerere de executare a garanției, UE deține un drept de rambursare pentru a primi acțiuni din fond echivalente cu suma plătită.
Garanția pentru acțiunea externă IVCDCI
Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (45) a instituit Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, inclusiv Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus („FEDD+”) și garanția pentru acțiunea externă, pentru perioada CFM 2021-2027. Obiectivul FEDD+ este de a promova investițiile durabile în țările partenere ale UE.
Garanția pentru acțiunea externă sprijină operațiunile FEDD+ acoperite de garanții bugetare, asistență macrofinanciară și credite acordate țărilor terțe. Este garantată de FCP – a se vedea nota 2.4.2.1.
La 31 decembrie 2025, erau în vigoare acorduri de garanții bugetare pentru un plafon restant total de 34,0 miliarde EUR, din care 26,6 miliarde EUR se referă la garanții furnizate BEI pentru credite externe pe care le-a acordat contrapărților suverane și subsuverane în cadrul componentelor de investiții 1 și 2 ale IVCDCI (care au succedat programului ELM).
Pentru unul dintre acordurile de garantare IVCDCI (prin care UE garantează adecvarea capitalului unui fond de acoperire a riscului valutar pentru suma de 150 de milioane EUR), în cazul în care se formulează o cerere de executare a garanției, UE deține un drept de rambursare pentru a primi acțiuni din fond echivalente cu suma plătită.
Garanția InvestEU
În 2025, UE a adoptat Regulamentul InvestEU revizuit ca parte a pachetului Omnibus II. Ca parte a demersului de revizuire, garanția bugetară a UE a fost majorată cu 2,9 miliarde EUR, totalul ajungând de la 26,2 miliarde EUR la 29,1 miliarde EUR.
Această garanție a UE sprijină investițiile private și publice în patru domenii de politică: infrastructura durabilă, cercetarea, inovarea și digitalizarea, întreprinderi mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Mai mulți parteneri financiari, cum ar fi băncile naționale de promovare, primesc garanția UE. Aceștia sprijină investițiile prin acordarea de credite, garanții sau capital propriu. De exemplu, partenerii de implementare pot acorda credite IMM-urilor, pot participa la fonduri de capital sau pot oferi garanții băncilor comerciale pentru creditele plătite. De asemenea, Comisia poate aloca Fondului InvestEU sume de la bugetul UE din alte programe ale UE, de exemplu de la HERA Invest (sănătate), de la Programul spațial al Uniunii sau de la Catalyst (inovare).
Pentru a crea un amortizor de capital pentru pierderile rezultate din investițiile garantate, Comisia rezervă treptat fonduri („provizionare”) din bugetul UE în FCP. Regulamentul InvestEU a stabilit rata de provizionare la 40 % din garanția UE.
Garanția UE poate fi majorată ulterior, peste nivelul de 29,1 miliarde EUR menționat mai sus, cu sprijinul statelor membre și al țărilor SEE. Acestea pot contribui cu fonduri bugetare care le sunt alocate în temeiul politicii de coeziune, al MRR sau cu sume de la bugetele naționale. În cazul statelor membre, provizionarea se stabilește de la caz la caz, în timp ce garanția suplimentară a UE garantată de țările SEE este provizionată în proporție de 40 % prin contribuții în numerar. Numerarul din partea statelor membre și al țărilor SEE este păstrat în FCP. Suma neprovizionată este acoperită prin contragaranții din partea statelor membre și a țărilor SEE. La 31 decembrie 2025, erau în vigoare acorduri cu opt state membre și două țări SEE pentru suma de 3,3 miliarde EUR, din care suma de 2,6 miliarde EUR urmează să fie susținută prin contribuții în numerar și suma de 0,6 miliarde EUR prin contragaranții. Până în prezent, aceste sume s-au utilizat pentru a semna acorduri de garantare suplimentare în valoare de 3,3 miliarde EUR cu mai mulți parteneri de implementare.
În cursul anului 2025, din compartimentele InvestEU ale FPC s-au plătit cereri nete de executare a garanției în valoare de 272 de milioane EUR (2024: 140 de milioane EUR).
Garanția pentru Ucraina
În urma Regulamentului privind Mecanismul pentru Ucraina, UE a instituit Garanția pentru Ucraina care are o capacitate maximă de garantare de 7,8 miliarde EUR, cu scopul de a stimula investițiile pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei.
La 31 decembrie 2025, erau semnate opt acorduri de garanții bugetare care erau în vigoare pentru limita totală de acoperire de 3,5 miliarde EUR.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În conformitate cu articolul 143 din Acordul de retragere, Regatul Unit are obligații față de Uniune cu privire la cota care îi revine din datoriile financiare contingente legate de FEIS, FEDD și de operațiunile din mandatul BEI de acordare a împrumuturilor externe aprobate până la data retragerii, 31 ianuarie 2020. Articolul 143 prevede că, în cazul unei cereri de executare a garanției pentru o operațiune financiară care a fost aprobată înainte de data retragerii, Regatul Unit ar urma să aibă obligații față de Uniune pentru cota sa din plățile efectuate de Uniune în cadrul operațiunilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar putea fi acoperit de cota Regatului Unit din provizionarea din fondul de garantare, dacă acest lucru este relevant.
În ceea ce privește creditele acordate de BEI în temeiul ELM, valoarea garanției bugetare a UE la data retragerii, pentru operațiunile aprobate până la data retragerii, era de 33,7 miliarde EUR. La 31 decembrie 2025, această sumă era de 17,3 miliarde EUR (2024: 20,6 miliarde EUR). Prin urmare, cota Regatului Unit din această datorie contingentă la 31 decembrie 2025 este de 2,1 miliarde EUR (31 decembrie 2024: 2,6 miliarde EUR). Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat mai sus, neîndeplinirea obligațiilor de plată aferente acestor credite este acoperită mai întâi de compartimentul privind Fondul de garantare pentru acțiuni externe al FCP, iar sumele ar fi solicitate din partea Regatului Unit numai în cazul în care provizionarea Regatului Unit pentru acest fond, în valoare de 244 de milioane EUR la 31 decembrie 2025, nu este suficientă.
În ceea ce privește operațiunile FEIS, valoarea garanției bugetare a UE la data retragerii, pentru operațiunile aprobate până la data retragerii, era de 23,5 miliarde EUR. La 31 decembrie 2025, această sumă era de 16,7 miliarde EUR (2024: 17,0 miliarde EUR). Prin urmare, cota Regatului Unit din această datorie contingentă la 31 decembrie 2025 este de 2,1 miliarde EUR. Toate cererile de executare a garanției în cadrul FEIS sunt acoperite mai întâi de compartimentul „Fondul de garantare al FEIS” din FCP, iar sumele ar urma să fie solicitate Regatului Unit numai dacă provizionarea creată prin acest fond pentru Regatul Unit, în valoare de 443 de milioane EUR la 31 decembrie 2025, nu este suficientă.
întrucât partenerii de implementare nu aprobaseră operațiuni în legătură cu garanția FEDD înainte de data retragerii, Regatul Unit nu are nicio obligație în acest caz.
Cota Regatului Unit din plățile efectuate în 2025 pentru operațiunile aprobate la data retragerii sau după această dată și până la 31 decembrie 2020 s-a ridicat la 98 de milioane EUR (97 de milioane EUR pentru FEIS și 1 milion EUR pentru ELM), reducând în mod corespunzător provizionarea Regatului Unit. Suma datorată Regatului Unit în 2025 este de 198,3 milioane EUR (a se vedea nota 2.6.1.2).
4.1.2. Garanții acordate în cadrul programelor privind instrumentele financiare ale UE (valoare nominală)
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Orizont 2020 |
2 027 |
2 145 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
644 |
649 |
|
COSME |
236 |
378 |
|
Altele |
536 |
471 |
|
Total |
3 443 |
3 642 |
Sumele din tabelul de mai sus prezintă sumele nominale în curs ale garanțiilor acordate în cadrul programelor de instrumente financiare ale UE.
Astfel cum se menționează la articolul 213 alineatul (1) din Regulamentul financiar, cheltuielile bugetare legate de un instrument financiar și datoria financiară a UE nu trebuie să depășească în niciun caz valoarea angajamentului bugetar relevant prevăzut pentru acesta, evitându-se astfel datoriile contingente pentru buget. În practică, acest lucru înseamnă că respectivele datorii au o contraparte în partea de active a bilanțului sau sunt acoperite de angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli.
Mecanismul de garantare a împrumuturilor (LGF) din cadrul COSME constă în principal în garanții plafonate pentru portofoliile de finanțare prin îndatorare cu risc mai ridicat (în principal credite) oferite de intermediarii financiari IMM-urilor. LGF din cadrul COSME este pus în aplicare de FEI în numele UE.
Pentru mai multe detalii privind programul Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei, a se vedea, de asemenea, nota 2.4.2.1.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În ceea ce privește datoriile contingente ale UE pentru sumele aprobate până la data retragerii în legătură cu instrumentele financiare ale UE, inclusiv cele de mai sus, în cazul în care oricare dintre aceste datorii contingente se concretizează, acestea ar urma să fie acoperite de la bugetul UE utilizând fonduri deținute în conturi fiduciare. Prin urmare, în principiu, nicio sumă nu va fi solicitată de la Regatul Unit în afară de partea sa din RAL-ul bugetar, astfel cum se subliniază la articolul 140 din AR – a se vedea nota 2.6.1.2.
4.2. Datorii contingente legate de cauze juridice
4.2.1. Cauze juridice în domeniul amenzilor
La 31 decembrie 2025, datoriile contingente aferente amenzilor se ridicau la 2 336 de milioane EUR (2024: 2 178 de milioane EUR). În această sumă intră amenzile impuse întreprinderilor (2 035 de milioane EUR, a se vedea nota 2.6.1.3) și amenzile impuse statelor membre (301 milioane EUR) care au fost plătite cu titlu provizoriu și care fie au fost contestate, fie nu se știe dacă vor fi contestate. Datoria contingentă va fi păstrată până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri sau până la expirarea perioadei prevăzute pentru contestarea amenzii. Dobânda câștigată din plățile provizorii este inclusă în rezultatul economic al exercițiului financiar în curs și, de asemenea, este contabilizată ca datorie contingentă, pentru a reflecta nesiguranța dreptului Comisiei asupra acestor sume. În cazul în care Curtea de Justiție declară UE ca parte căzută în pretenții în oricare dintre cauzele referitoare la amenzile impuse, sumele primite cu titlu provizoriu vor fi înapoiate întreprinderilor sau statelor membre, fără impact asupra bugetului. Cuantumul amenzilor este recunoscut ca venit bugetar doar atunci când amenzile sunt definitive (articolul 107 din RF).
4.2.2. Alte cauze în instanță
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Agricultură |
617 |
77 |
|
Altele |
157 |
67 |
|
Total |
774 |
144 |
Agricultură
Acestea sunt datorii contingente față de statele membre legate de decizii de conformitate privind FEGA și dezvoltarea rurală în așteptarea pronunțării unei hotărâri de către Curtea de Justiție. Stabilirea cuantumului final al datoriei și a exercițiului financiar în care efectul căilor de atac în care s-a obținut câștig de cauză se va reflecta în buget va depinde de durata procedurii în fața Curții.
Alte cauze în instanță
Această rubrică se referă la acțiunile în despăgubiri introduse în prezent împotriva UE, la alte litigii și la cheltuielile de judecată estimate. Trebuie precizat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri introduse în temeiul articolului 340 din TFUE, reclamantul trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod suficient de grav unele prevederi legale menite să confere drepturi persoanelor fizice, să prezinte daunele reale pe care le-a suferit și legătura cauzală directă dintre actul ilegal și prejudicii.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În temeiul articolului 147 din AR, Regatul Unit trebuie să își plătească cota care îi revine din plățile necesare în vederea lichidării datoriilor contingente ale Uniunii care devin scadente pentru cauze referitoare la interesele financiare ale Uniunii, cu condiția ca faptele care fac obiectul respectivelor cauze să fi fost săvârșite cel târziu la 31 decembrie 2020. Expunerea maximă estimată a Regatului Unit este de 80,6 milioane EUR (2024: 15 milioane EUR). Pentru cauzele juridice în care se consideră că este probabil ca sumele să fie plătite din bugetul UE (a se vedea nota 2.10), cota care îi revine Regatului Unit este inclusă ca parte a sumei totale datorate de Regatul Unit – a se vedea detaliile de la nota 2.6.1.2.
4.3. ACTIVE CONTINGENTE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Garanții primite: |
|
|
|
Garanții de bună execuție |
253 |
275 |
|
Alte garanții |
4 |
5 |
|
Alte active contingente |
13 |
15 |
|
Total |
269 |
295 |
Garanțiile de bună execuție sunt solicitate pentru a se asigura faptul că beneficiarii finanțării UE își îndeplinesc obligațiile contractuale față de UE.
5. ANGAJAMENTE BUGETARE ȘI JURIDICE
Prezenta notă oferă informații cu privire la procesul bugetar și la nevoile viitoare de finanțare, și nu cu privire la datoriile existente la 31 decembrie 2025.
Cadrul financiar multianual (CFM) convenit de statele membre definește programele și stabilește plafoanele fiecărei rubrici pentru creditele de angajament și totalul creditelor de plată în limitele cărora UE poate să își asume angajamente bugetare și juridice și, în fine, să efectueze plăți pentru o perioadă de 7 ani – a se vedea tabelul 3.2 din notele la rapoartele privind execuția bugetară.
Angajamentele juridice corespund programelor, proiectelor, acordurilor sau contractelor semnate și care, prin urmare, sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru UE. Un angajament juridic este acțiunea prin care ordonatorul de credite înscrie sau constată o obligație (pentru UE) care determină o cheltuială (articolul 2 punctul 39 din RF).
Un angajament bugetar este asumat, în principiu, înaintea angajamentului juridic, însă în cazul anumitor programe/proiecte multianuale se procedează invers, respectiv angajamentele bugetare relevante sunt repartizate în tranșe anuale, de-a lungul mai multor exerciții financiare, atunci când actul de bază prevede acest lucru. De exemplu, în domeniul coeziunii, articolul 86 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) [Regulamentul (UE) 2021/1060] prevede că decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie un angajament juridic în sensul Regulamentului financiar, dar că angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Alte temeiuri juridice pot conține dispoziții similare. Din acest motiv, sunt sume pe care UE s-a angajat din punct de vedere juridic să le plătească, dar în cazul cărora nu s-a asumat încă angajamentul bugetar – a se vedea nota 5.2 de mai jos.
Dacă s-a asumat angajamentul bugetar, însă nu s-au efectuat plățile ulterioare, valoarea angajamentelor restante se numește „reste à liquider” (RAL). Poate fi vorba despre programe sau proiecte, adesea multianuale, care au fost semnate și pentru care plățile se vor efectua doar în următoarele exerciții financiare. Acestea reprezintă obligații de plată pentru exercițiile financiare următoare. Dat fiind faptul că situațiile financiare sunt întocmite pe baza contabilității de angajamente, în timp ce rapoartele privind execuția bugetară sunt întocmite pe bază de numerar, o parte din cuantumul total al sumelor neplătite (RAL) a fost deja înregistrată la cheltuieli și este recunoscută ca datorie în bilanț (a se vedea notele 2.12 și 2.13). Calculul acestor cheltuieli se efectuează pe baza cererilor de decont/facturilor primite sau a estimării privind punerea în aplicare a unui program sau a unui proiect în cazul în care UE nu i s-a notificat încă niciun decont până la data de raportare. După efectuarea plăților aferente RAL, datoria din bilanț este derecunoscută. Partea din RAL care nu a fost încă înregistrată la cheltuieli nu este inclusă la datorii, ci este prezentată mai jos, a se vedea nota 5.1.
Prin urmare, cifrele de mai jos prezintă situația, de la 31 decembrie 2025, privind sumele pe care UE s-a angajat să le plătească pe baza îndeplinirii acordurilor contractuale și care, prin urmare, urmează să fie finanțate din bugetele viitoare ale UE.
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Notă |
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli |
5.1 |
380 780 |
428 588 |
|
Angajamente juridice semnificative |
5.2 |
180 699 |
257 256 |
|
Total |
|
561 479 |
685 844 |
5.1. ANGAJAMENTE BUGETARE RESTANTE, NEÎNREGISTRATE ÎNCĂ LA CHELTUIELI
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli |
380 780 |
428 588 |
Suma prezentată mai sus este RAL-ul bugetar („reste à liquider”) de 501 084 de milioane EUR (a se vedea tabelul 6.4 din rapoartele privind execuția bugetară), din care s-au dedus sumele aferente care au fost incluse la datorii în bilanț și la cheltuieli în contul de profit și pierdere. RAL-ul bugetar este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu s-au făcut încă plăți și/sau dezangajări. Acesta este consecința firească a existenței programelor multianuale.
Trebuie precizat faptul că la 31 decembrie 2025 avansul de prefinanțare restant avea o valoare totală de 78,3 miliarde EUR – a se vedea nota 2.5. Această sumă reprezintă angajamentele bugetare care au fost plătite, reducând RAL-ul, însă sumele plătite sunt considerate în continuare ca aparținând UE, și nu beneficiarului, până la îndeplinirea obligațiilor contractuale relevante. Prin urmare, la fel ca RAL-ul prezentat mai sus, acestea nu au fost încă înregistrate la cheltuieli.
5.2. ANGAJAMENTE JURIDICE SEMNIFICATIVE
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Coeziune economică, socială și teritorială |
113 279 |
177 459 |
|
Resurse naturale și mediu |
30 946 |
46 659 |
|
Migrație și gestionarea frontierelor |
4 657 |
4 153 |
|
Securitate și apărare |
377 |
520 |
|
ITER |
10 291 |
9 898 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
9 043 |
7 313 |
|
Fondul pentru inovare |
4 779 |
521 |
|
Programe spațiale |
1 838 |
2 672 |
|
Mecanismul pentru Ucraina |
837 |
2 270 |
|
Orizont Europa |
365 |
519 |
|
Programul privind conectivitatea securizată (46) |
253 |
631 |
|
Acorduri de pescuit |
133 |
234 |
|
IVCDCI |
120 |
– |
|
RESCUE |
91 |
106 |
|
Angajamente privind leasinguri operaționale |
2 997 |
2 721 |
|
Alte angajamente contractuale |
692 |
856 |
|
Angajamente de sprijin nerambursabile în cadrul MRR |
– |
558 |
|
Euratom |
– |
166 |
|
Total |
180 699 |
257 256 |
|
(46) Începând din 2025, Programul privind conectivitatea securizată este prezentat separat de programele spațiale și, prin urmare, suma pentru 2024 este, de asemenea, defalcată în consecință. |
||
Aceste cuantumuri reflectă angajamentele juridice pe termen lung care nu erau acoperite de credite de angajament înscrise în buget la încheierea exercițiului financiar. Aceste obligații cu forță juridică vor fi înscrise în buget și vor fi plătite în exercițiile financiare viitoare.
Anumite programe importante (a se vedea mai jos) pot fi puse în aplicare în tranșe anuale, conform articolului 112 alineatul (2) din RF. Astfel, UE poată să își asume angajamente juridice (să semneze acorduri de grant, acorduri de delegare și contracte de achiziții publice) care depășesc cuantumul creditelor de angajament disponibile pentru un anumit exercițiu financiar. Prin urmare, o parte substanțială a alocării globale pentru actualul CFM poate fi deja angajată. Acest lucru este valabil în special pentru programele prezentate mai jos.
Fonduri care fac obiectul gestiunii partajate
Acestea sunt obligații juridice pe care UE s-a angajat să le plătească la momentul adoptării programelor operaționale legate de gestiunea partajată. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul financiar și, odată notificată statului membru în cauză, reprezintă un angajament juridic în sensul regulamentului menționat.
Articolul 86 alineatul (2) din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile cu gestiune partajată prevede:
„Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate de către Comisie în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027”.
Sumele prezentate la primele patru rânduri din tabelul de mai sus se referă la rubrica 2a (Coeziune economică, socială și teritorială), la rubrica 3 (Resurse naturale și mediu), la rubrica 4 (Migrație și gestionarea frontierelor) și la rubrica 5 (Securitate și apărare) din CFM 2021-2027. Aceste sume reprezintă sumele restante pe care UE le va angaja bugetar și apoi le va plăti după 31 decembrie 2025.
ITER – Reactorul termonuclear experimental internațional
Aceste angajamente vizează acoperirea costurilor de construcție ale instalațiilor ITER. Contribuția UE (Euratom) la organizația internațională ITER este furnizată prin intermediul agenției Fusion for Energy, care include, de asemenea, contribuțiile din partea statelor membre și a Elveției. ITER a fost înființat pentru a gestiona instalațiile ITER și a încuraja exploatarea acestora, pentru a promova înțelegerea și acceptarea de către public a energiei de fuziune și pentru a întreprinde orice alte activități necesare în vederea îndeplinirii scopului său. ITER implică UE împreună cu diverse alte țări.
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE2)
MIE2 acordă asistență financiară rețelelor transeuropene, în vederea sprijinirii proiectelor de interes comun în sectoarele infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie. Angajamentele juridice aferente programului MIE acoperă o perioadă de execuție cuprinsă între 2021 și 2027 pentru componentele MIE – Energie și MIE – Transporturi (cu posibilitatea de prelungire). Temeiul juridic al acestor angajamente este Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (47), articolul 4 alineatul (5) prevăzând că „Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza în tranșe anuale, pe parcursul a două sau mai multe exerciții financiare”.
Fondul pentru inovare
Articolul 10 alineatul (8) din Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (48) de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră prevede că „Angajamentele bugetare pentru acțiuni care depășesc un exercițiu financiar pot fi defalcate în tranșe anuale pe parcursul mai multor exerciții financiare.” Această prevedere se aplică în cazul acțiunilor noi semnate începând din 2024, inclusiv acțiunilor finanțate prin cereri de propuneri sau în cadrul unui mecanism de licitație concurențială.
Programe spațiale
Programul spațial include următoarele componente: Galileo, EGNOS, Copernicus, Govsatcom și SSA. Cele mai importante sunt Galileo, care dezvoltă Sistemul european global de navigație prin satelit, și Copernicus, care este Programul european de observare a Pământului. Aceste angajamente sunt contractate pentru perioada anterioară anului 2027. În temeiul Regulamentului (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (49), Comisia a semnat acorduri de contribuție cu Agenția Spațială Europeană (ESA), cu EUMETSAT, cu Mercator și cu Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu. Articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/696 autorizează utilizarea tranșelor anuale.
Angajamente de sprijin nerambursabile în cadrul Mecanismului pentru Ucraina
Mecanismul pentru Ucraina a fost instituit pentru a sprijini Ucraina în demersul de abordare a deficitului de finanțare și a nevoilor de redresare, reconstrucție și modernizare. Acest mecanism a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2024/792 pentru perioada 2024-2027. În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/792, resursele pentru punerea în aplicare a mecanismului sunt disponibile prin intermediul Rezervei pentru Ucraina mobilizate în cadrul procedurii bugetare anuale, în conformitate cu articolul 10b din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093. Acest credit finanțează sprijinul acordat în cadrul a trei piloni (Planul pentru Ucraina, Cadrul de investiții pentru Ucraina, Asistența pentru aderare la Uniune și măsurile de sprijin conexe), în conformitate cu repartizarea orientativă prevăzută în regulament. În 2025, Suedia a efectuat o contribuție financiară suplimentară – în valoare de 750 000 000 SEK (echivalentul a 67 de milioane EUR) – ceea ce a majorat contribuția nerambursabilă totală de la 5,27 miliarde EUR la 5,337 miliarde EUR. Addendumul 1 la acordul de finanțare al Ucrainei semnat în noiembrie 2025 – sub forma unui schimb de scrisori – a reflectat noua valoare agregată a principalului de 5,337 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027.
Orizont Europa
Acestea sunt sumele angajate pentru programul Orizont Europa pentru activitățile în amonte privind conectivitatea securizată, activitățile în amonte și în aval pentru diferitele componente spațiale. Aceste angajamente sunt contractate pentru perioada anterioară anului 2027. În temeiul Regulamentului (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (50), Comisia a semnat un acord de contribuție cu ESA. Conform articolului 12 alineatul (8) din regulament se pot utiliza tranșe anuale.
Programul privind conectivitatea securizată
Obiectivul Programului privind conectivitatea securizată este îmbunătățirea serviciilor de comunicații ale UE prin dezvoltarea și exploatarea unei infrastructuri de conectivitate multiorbitală, pe baza unui model de parteneriat public. Programul va asigura furnizarea la nivel mondial a unor servicii de comunicații prin satelit securizate, flexibile și reziliente către entitățile guvernamentale ale Uniunii și ale statelor membre. În acest sens, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/588 al Parlamentului European și al Consiliului (51), s-a atribuit un contract de concesiune unui grup de societăți.
Acorduri de pescuit
Acestea sunt angajamente încheiate cu țări terțe pentru desfășurarea de operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit până în 2032. Angajamentele asumate au ca temei deciziile Consiliului pentru fiecare țară terță și sunt considerate tratate internaționale specifice cu drepturi și obligații multianuale.
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI)
Principalul instrument al Uniunii Europene pentru acțiune externă în perioada 2021-2027. Fondurile sunt utilizate pentru îmbunătățirea serviciilor de comunicare prin satelit în unele țări terțe prin achiziționarea de servicii comerciale în temeiul contractului de concesiune. Cadrul pentru contracte este instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947.
RESCEU
RescEU este o rezervă europeană de resurse și capacități de răspuns instituită în temeiul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, ca parte a revizuirii legislative din 2019 a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (52). Rezerva rescEU a fost creată drept soluție de ultimă instanță pentru cazurile în care capacitățile naționale și capacitățile angajate în Rezerva europeană de protecție civilă nu pot să asigure un răspuns eficace la diferitele tipuri de dezastre. Uniunea Europeană finanțează aceste capacități de răspuns ca măsură de pregătire pentru a le pune la dispoziție în cazul în care sunt necesare operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Domeniile considerate prioritare în cadrul rescEU pentru care se dezvoltă capacități sunt: combaterea aeriană a incendiilor forestiere, incidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare, răspunsul medical de urgență, precum și transportul și logistica.
Angajamente de sprijin nerambursabile în cadrul MRR
MRR este un program esențial al NGEU, Instrumentul de redresare al UE. MRR a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (53) care finanțează reforme și investiții în statele membre de la începutul pandemiei de coronavirus în februarie 2020 și până în 2026. Articolul 23 din Regulamentul (UE) 2021/241 autorizează utilizarea tranșelor anuale. În 2023, MRR a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/435 a Parlamentului European și a Consiliului (54) pentru a oferi sprijin suplimentar statelor membre prin intermediul capitolelor privind REPowerEU pentru reforme și investiții care promovează independența, securitatea și durabilitatea aprovizionării cu energie a Uniunii.
EURATOM
Euratom este un program care are la bază Regulamentul (Euratom) 2021/765 al Consiliului (55). Articolul 4 din regulament prevede utilizarea tranșelor anuale.
Obiectivul general al programului este de a desfășura activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear, punând accentul pe îmbunătățirea continuă a siguranței nucleare, a securității și a radioprotecției, precum și de a completa realizarea obiectivelor programului Orizont Europa, printre altele în contextul tranziției energetice. Programul Euratom prevede granturi pentru cercetare prin intermediul unor cereri competitive de propuneri și unor beneficiari desemnați.
Angajamente privind leasinguri operaționale
Sumele minime angajate care trebuie să fie plătite conform contractelor subiacente până la scadența acestor contracte de leasing sunt următoarele:
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Plăți minime de leasing |
|||
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
|
Clădiri |
490 |
1 183 |
1 267 |
2 939 |
|
Echipamente informatice și alte echipamente |
14 |
37 |
7 |
58 |
|
Total |
504 |
1 220 |
1 273 |
2 997 |
În martie 2019, în contextul notificării de către Regatul Unit a intenției sale de a se retrage din UE și ca urmare a Regulamentului (UE) 2018/1718 al Parlamentului European și al Consiliului (56), sediul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) a fost mutat de la Londra la Amsterdam. La 2 iulie 2019, agenția a ajuns la un acord cu proprietarul și, de atunci, a subînchiriat localurile sale unui subchiriaș în condiții conforme cu cele ale contractului principal de închiriere, inclusiv clauza de subînchiriere care curge până la expirarea contractului principal de închiriere al EMA în iunie 2039.
În sumele prezentate în tabelul de mai sus intră suma de 328 de milioane EUR care este încă datorată în temeiul contractului principal de închiriere.
Alte angajamente contractuale
Sumele prezentate în acest tabel reprezintă sumele angajate care trebuie să fie plătite pe durata contractelor. Cea mai semnificativă sumă prezentată în cadrul acestui tabel este cea aferentă contractului Comisiei pentru lucrări de construcție (JMO2) în Luxemburg (328 de milioane EUR).
6. GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR
Informațiile prezentate cu privire la gestionarea riscurilor financiare ale UE acoperă mai multe domenii-cheie:
|
— |
activitățile de împrumut și de creditare ale Comisiei pentru asistență financiară prin intermediul unor programe precum NGEU, MESF, BDP, AMF, SURE, Mecanismul pentru Ucraina, Mecanismul pentru Balcanii de Vest, Mecanismul pentru Republica Moldova și Euratom; |
|
— |
operațiunile de trezorerie ale Comisiei pentru execuția bugetului UE; |
|
— |
activele deținute în fonduri precum FCP, CECO în lichidare și portofoliul BUFI; |
|
— |
programele instrumentelor financiare (57); |
|
— |
programele de garantare bugetară ale UE. |
6.1. TIPURI DE RISC FINANCIAR
UE se confruntă cu riscuri financiare generate de instrumentele sale financiare.
|
|
Riscul de piață: și anume incertitudinea valorii investiției ca urmare a variației prețurilor pieței. Acest risc include riscuri precum:
|
|
|
Riscul de credit: este riscul ca un debitor să nu ramburseze un împrumut sau să nu își îndeplinească obligațiile contractuale, ceea ce duce la situații de neîndeplinire a obligațiilor, cum ar fi întârzierea plăților sau falimentul. |
|
|
Riscul de lichiditate: este riscul ca o entitate din UE să nu dispună de fonduri sau active suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile financiare. |
6.2. POLITICI ÎN MATERIE DE GESTIONARE A RISCURILOR
Evaluarea instrumentelor financiare
Următoarele clase de active financiare și datorii financiare nu sunt evaluate la valoarea justă: numerar și echivalente de numerar, credite la costul amortizat, creanțe din tranzacții cu contraparte directă, altele decât creanțele aferente contractelor de garanție financiară, atunci când sunt clasificate la active financiare la VJED, împrumuturi, contracte de garanție financiară și alte datorii financiare evaluate la costul amortizat. Valoarea contabilă a acestor active financiare și datorii financiare este considerată a fi o aproximare rezonabilă a valorii lor juste.
Guvernanța riscurilor pentru împrumuturi, administrarea datoriei și operațiunile de creditare conexe, garanțiile bugetare și operațiunile de gestionare a activelor
Cadrul de gestionare a riscurilor UE este conceput pentru a proteja interesele financiare și reputaționale ale Uniunii, asigurând în același timp buna gestionare a operațiunilor sale de împrumut și de creditare, a garanțiilor bugetare, a instrumentelor financiare și a operațiunilor sale de gestionare a activelor. Deși Comisia Europeană nu este o instituție financiară, aceasta aplică practici avansate de gestionare a riscurilor, adaptate la structura unică și la cerințele programelor UE. Obiectivul principal al cadrului este protejarea intereselor financiare ale Uniunii și menținerea integrității, transparenței și fiabilității operațiunilor sale.
Cadrul, elaborat de responsabilul cu gestionarea riscurilor (CRO), include politici-cheie, cum ar fi politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea, politica privind riscul de lichiditate al pieței și de finanțare și politica de gestionare a riscurilor operaționale. CRO stabilește limite de risc stricte și flexibile, precum și indicatori-cheie de risc pentru a monitoriza și evalua riscurile.
Rapoartele periodice privind riscurile asigură respectarea limitelor, evidențiază expunerile la risc și propun strategii de atenuare. Modelul cu „trei linii de apărare” consolidează guvernanța prin separarea competențelor, definirea autorității și clarificarea rolurilor în gestionarea și controlul riscurilor.
Cu sprijinul Comitetului pentru riscuri și conformitate, CRO implementează cadrul de gestionare a riscurilor prin politici și proceduri interne. Acest comitet consiliază CRO cu privire la aspecte legate de riscuri.
Prin adoptarea Deciziei (UE, Euratom) 2025/369 (58) a Comisiei s-au reafirmat și extins responsabilitățile CRO, astfel încât acesta să supravegheze:
|
— |
creditele acordate direct de Uniune, provizionate sau nu; |
|
— |
garanțiile bugetare ale Uniunii care acoperă operațiuni pe baza acordurilor de garantare cu partenerii de implementare; |
|
— |
operațiunile de emisiune de titluri de creanță și de administrare a datoriei, inclusiv operațiunile conexe de administrare a lichidității; |
|
— |
operațiuni de gestionare a activelor și sarcini legate de funcția serviciilor desemnate de gestionare a activelor pentru gestionarea portofoliilor externalizate. |
CRO are autonomie în îndeplinirea sarcinilor și responsabilităților care îi revin și raportează membrului colegiului responsabil cu bugetul, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2023/2825 a Comisiei (59). Astfel se asigură independența în executarea sarcinilor și responsabilităților încredințate.
Activitățile de împrumut și de creditare
UE nu împrumută bani pentru a-și finanța cheltuielile operaționale, cu excepția împrumuturilor legate de NGEU.
Operațiunile de împrumut și de credit ale UE sunt gestionate în conformitate cu regulamentele, deciziile și orientările interne relevante. Manuale detaliate reglementează activități precum împrumuturile și creditele, iar unitățile relevante evaluează în permanență riscurile financiare și operaționale, asigurând în același timp conformitatea.
În trecut, operațiunile de creditare ale UE erau finanțate prin împrumuturi „back-to-back”, care au redus la minimum riscul de rată a dobânzii sau al pozițiilor valutare deschise. Cu toate acestea, începând din 2021, UE împrumută, în principal, bani în cadrul unei abordări de finanțare unificată.
Abordarea de finanțare unificată, dezvoltată inițial pentru programul NGEU, utilizează diverse instrumente și tehnici de finanțare pentru a răspunde atât nevoilor de finanțare pe termen lung, cât și celor pe termen scurt. Această abordare presupune emiterea de obligațiuni cu marca UE, înlocuind practica anterioară a emisiunilor separate pentru fiecare program. Din decembrie 2022, această strategie a fost extinsă la creditele AMF+ pentru Ucraina, din 2024 la programul privind Mecanismul pentru Ucraina și la credite AMF și din 2025, la credite AMF MCIU pentru programele Mecanismul pentru Ucraina, Mecanismul pentru Balcanii de Vest și Mecanismul pentru Republica Moldova. Utilizarea abordării de finanțare unificată consolidează flexibilitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor și este singura abordare de finanțare care urmează să fie utilizată pentru viitoarele plăți ale creditelor.
Trezorerie
Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, astfel cum a fost modificat prin Regulamentele (UE, Euratom) 2016/804 (60) și (UE, Euratom) 2022/615 (61) ale Consiliului și în Regulamentul financiar. Se aplică următoarele principii-cheie:
|
— |
resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la banca centrală națională; |
|
— |
resursele proprii sunt plătite de către statele membre în moneda lor națională, în timp ce, în general, plățile Comisiei sunt denominate în EUR; |
|
— |
conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilități de descoperire de cont. |
|
— |
fondurile deținute în conturi bancare denominate în alte monede decât EUR sunt folosite pentru plăți în aceleași monede sau sunt convertite periodic în EUR. |
Pe lângă conturile aferente resurselor proprii, Comisia a deschis alte conturi bancare la bănci centrale și comerciale pentru a executa plăți și a primi încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.
Operațiunile de trezorerie și de plată au un grad ridicat de automatizare și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri pentru a garanta securitatea sistemului, a separa sarcinile și a asigura respectarea Regulamentului financiar, a standardelor de control intern și a principiilor de audit.
Orientările și procedurile scrise reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată ale Comisiei, cu scopul de a limita riscurile operaționale și financiare și de a asigura un nivel adecvat de control. Orientările acoperă domenii precum executarea plăților, gestionarea numerarului, previzionarea fluxurilor de numerar și continuitatea activității. Respectarea orientărilor este monitorizată periodic.
Gestionarea activelor
Controlul diferitelor riscuri legate de activitățile de gestionare a activelor are la bază proceduri de guvernanță și de lucru specifice adoptate în urma evaluării comparative cu cele mai înalte standarde adoptate de instituții internaționale similare. Aceste proceduri, care au făcut obiectul mai multor audituri interne și externe, asigură buna gestiune a activelor.
Comisia a instituit guvernanța adecvată pentru a revizui și a aproba deciziile tehnice și strategice în ceea ce privește operațiunile de gestionare a activelor. Operațiunile de gestionare a activelor sunt supervizate de două comitete: Comitetul de risc compus din reprezentanți ai DG BUDG și Consiliul pentru administrarea activelor, alcătuit din reprezentanți ai DG BUDG, DG ECFIN și DG FISMA. Deciziile de natură tehnică se discută și se aprobă în cadrul Comitetului de risc, iar deciziile strategice se aprobă de Comitetul de risc și de Consiliul pentru administrarea activelor urmând a primi aprobarea finală a directorului general al DG BUDG, de comun acord cu contabilul. Guvernanța gestionării activelor garantează claritatea delegării procesului decizional și a liniilor de responsabilitate, precum și separarea adecvată a sarcinilor între front office, gestionarea riscurilor și back office. Procedurile de asigurare a conformității oferă cadrul unor norme adecvate pentru codurile de conduită în vederea gestionării potențialelor conflicte de interese personale, precum și al unor norme în vederea gestionării riscurilor legate de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate.
Orientările privind gestionarea activelor și restricțiile privind investițiile interne oferă un cadru solid de control intern pentru a asigura protejarea activelor. Titlurile de valoare sunt păstrate la depozitari în conformitate cu cele mai bune practici de pe piață, în timp ce numerarul și depozitele sunt plasate la instituții financiare cu un rating ridicat. Protejarea activelor financiare este asigurată, de asemenea, prin separarea sarcinilor între echipa responsabilă cu inițierea tranzacțiilor cu titluri de valoare și echipa administrativă responsabilă cu decontarea și reconcilierea conturilor bancare. Echipa de contabilitate asigură un nivel suplimentar de control în momentul procesului de reconciliere efectuat cu ocazia închiderii contabile lunare, portofoliul de titluri de valoare fiind reconciliat cu declarația depozitarului de titluri de valoare. Discrepanțele în ceea ce privește decontarea și plățile întârziate cauzate de contrapărți sunt urmărite de echipele care asigură reconcilierea conturilor bancare și funcția de back-office.
Pentru monitorizarea respectării cadrului de control, se prezintă periodic rapoarte părților interesate relevante cu privire la un set exhaustiv de indicatori de performanță și de risc pentru activele administrate.
Orientările privind gestionarea activelor și strategiile referitoare la riscuri și investiții definesc anumite limite și restricții pentru a restrânge expunerea portofoliului la riscul de credit, care este limitat la categoria de rating „investment grade”, cu excepția expunerii statelor membre ale UE.
Fondul comun de provizionare
FCP este gestionat în conformitate cu orientările privind gestionarea activelor stabilite de Comisie prin Decizia C(2020) 1896 din 25 martie 2020 (62). Directorul general al DG BUDG este responsabil cu gestionarea activelor financiare ale FCP.
Obiectivul FCP este de a asigura lichiditățile necesare pentru a acoperi pe deplin și cu promptitudine toate ieșirile necesare, cum ar fi cererile de executare a garanției, precum și de a asigura conservarea capitalului în orizontul de investiții al fondului, cu un nivel ridicat de încredere.
Portofoliul FCP este conceput astfel încât să fie foarte diversificat la nivelul claselor de active, zonelor geografice, emitenților și scadențelor diferite, în conformitate cu orientările privind gestionarea activelor. La 31 decembrie 2025, portofoliul includea investiții în instrumente ale pieței monetare, obligațiuni, precum și fonduri corporative și de capital tranzacționate la bursă.
Banca Reglementelor Internaționale este contraparte unică pentru toate contractele la termen de tip forward în valută în curs la 31 decembrie 2025. La această dată nu erau instituite instrumente de îmbunătățire a calității creditului, cum ar fi garanții reale, acorduri de compensare sau garanții. Expunerea maximă la riscul de credit pentru instrumentele financiare derivate pe cursul de schimb care au o valoare justă pozitivă la încheierea perioadei de raportare este egală cu valoarea contabilă din bilanț.
Amenzi
Amenzi plătite cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
Amenzile impuse și plătite cu titlu provizoriu sunt investite în portofoliul BUFI.
Comisia gestionează portofoliul BUFI în conformitate cu orientările și procedurile interne în materie de gestionare a activelor. Obiectivele activităților de gestionare a activelor sunt:
|
— |
asigurarea faptului că fondurile sunt ușor disponibile în caz de necesitate; |
|
— |
reducerea riscurilor asociate piețelor financiare; vizarea obținerii unui randament care este în conformitate cu indicele de referință BUFI, menținând totodată valoarea nominală a amenzilor. |
În conformitate cu orientările privind gestionarea activelor, astfel cum au fost actualizate în decembrie 2025, investițiile în portofoliul BUFI se limitează la:
|
— |
depozite la termen; |
|
— |
instrumente ale pieței monetare și fonduri de piață monetară; |
|
— |
instrumente de datorie, cum ar fi obligațiuni, titluri de stat pe termen scurt și mediu; |
|
— |
organisme de plasament colectiv, inclusiv fonduri tranzacționate la bursă care investesc în titluri de capital sau în instrumente de datorie ale căror pierderi maxime nu pot depăși sumele investite; |
|
— |
acorduri repo și acorduri reverse repo; |
|
— |
operațiuni de dare cu împrumut de titluri de valoare. |
Garanții financiare primite
Comisia deține garanții pentru cuantumuri semnificative, emise de instituții financiare în legătură cu amenzile impuse întreprinderilor care încalcă normele UE (a se vedea nota 2.6.1.3). Aceste garanții sunt furnizate de întreprinderile amendate ca o alternativă la efectuarea plăților provizorii.
Comisia gestionează aceste garanții în conformitate cu politica internă de gestionare a riscurilor. Această politică asigură faptul că riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate periodic, iar conformitatea cu politicile și procedurile interne este verificată cu regularitate.
Programele de garantare bugetară ale UE
Regulamentul financiar a instituit mai multe garanții pentru a proteja bugetul UE împotriva riscurilor financiare create de garanțiile bugetare. Aceste garanții pot fi grupate în patru categorii principale:
(a) Măsuri de limitare a datoriilor contingente
Garanția UE este plafonată într-un mod clar definit, iar datoria financiară nu poate depăși cuantumul garanției bugetare autorizate prin actul de bază. Datoria contingentă generată de o garanție bugetară poate depăși activele financiare furnizate pentru a acoperi răspunderea financiară a UE numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază subiacent și în condiții specifice.
Profilul de risc dorit al operațiunilor/produselor financiare garantate de UE este determinat ex ante, și anume înainte de semnarea acordurilor de garantare.
(b) Măsuri privind selectarea partenerilor de implementare
Programele de garantare bugetară sunt puse în aplicare cu parteneri fiabili, evaluați pe baza pilonilor. Acești parteneri se angajează să utilizeze propriile resurse, asigurând alinierea intereselor cu UE.
(c) Măsuri de asigurare a unei capacități bugetare ex ante adecvate pentru a absorbi cererile de executare a garanției
Programele de garantare bugetară sunt susținute de active provizionate care sunt păstrate în FCP. Rata de provizionare este stabilită în actul de bază al fiecărui program astfel încât programarea creditelor bugetare să permită constituirea unui provizion care ar permite absorbția pierderilor fără perturbări bugetare. Comisia se asigură în fiecare an că rata de provizionare este adecvată și aliniată la principiile RF și la programarea financiară.
(d) Măsuri de gestionare a pierderilor realizate care depășesc estimarea ex ante
RF include două praguri de alertă timpurie (disponibilitatea ratei de provizionare de 50 % și 30 %). În baza acestor praguri Comisia poate să anticipeze eventuala utilizare completă a provizionării și să determine dacă să propună o provizionare suplimentară. Sunt prevăzute proceduri pentru situația temporară a unui necesar de lichiditate suplimentar, printre care transferuri între compartimentele FCP, utilizarea lichidității trezoreriei centrale și utilizarea marjei bugetare disponibile.
Programele instrumentelor financiare
Bugetul UE s-a bazat de mulți ani pe programe privind instrumente financiare. Aceste programe sunt utilizate pentru a finanța beneficiari finali cu un grad mai ridicat de risc, care întâmpină dificultăți în a obține finanțare de la creditori/investitori comerciali. Comisia deleagă punerea în aplicare a acestor programe Grupului BEI sau altor instituții financiare în baza unui acorduri cu Comisia. A se vedea nota 2.4.2.1 pentru exemple de astfel de programe.
Odată angajată o contribuție financiară la un instrument financiar, fondurile necesare sunt transferate într-un cont fiduciar deschis de instituția financiară în numele său, dar pe seama Comisiei sau în compartimentul FCP relevant pentru instrumente financiare sub formă de garanții utilizate în operațiunile de finanțare mixtă. Instituția financiară poate utiliza aceste fonduri pentru a acorda credite, pentru a emite instrumente de datorie, pentru a investi în instrumente de capital sau pentru a acoperi cererile de executare a garanției.
Riscul aferent acestor instrumente financiare este limitat la plafonul definit în acordurile subiacente, care corespunde sumei prevăzute în buget pentru respectivul instrument. Întrucât Comisia suportă adesea prima pierdere, este probabil să se înregistreze unele pierderi la bugetul UE.
Acordurile Comisiei cu instituțiile financiare prevăd condiții și obligații stricte pentru a asigura gestionarea și raportarea corespunzătoare a fondurilor UE. Veniturile din instrumente financiare sunt, în general, rambursate la bugetul UE.
6.3. RISCUL VALUTAR
Expunerea instrumentelor financiare ale UE la riscul valutar la încheierea exercițiului financiar – poziție netă
|
(milioane EUR) |
|||||||
|
|
31.12.2025 |
||||||
|
|
USD |
RON |
PLN |
SEK |
Altele |
EUR |
Total |
|
Active financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Active financiare la CA (1) |
51 |
5 |
– |
– |
7 |
548 |
611 |
|
Active financiare la VJED |
|
|
|
|
|
|
|
|
Instrumente nederivate |
1 558 |
– |
– |
18 |
124 |
49 380 |
51 080 |
|
Instrumente financiare derivate |
(1 122 ) |
87 |
134 |
93 |
164 |
2 229 |
1 585 |
|
Creanțe (2) |
138 |
8 |
84 |
2 |
159 |
3 351 |
3 742 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
219 |
594 |
1 480 |
612 |
1 517 |
98 619 |
103 041 |
|
|
845 |
694 |
1 698 |
725 |
1 972 |
154 127 |
160 060 |
|
Datorii financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Datoria privind garanția financiară |
(469 ) |
(51 ) |
(77 ) |
(9 ) |
(110 ) |
(7 012 ) |
(7 729 ) |
|
Datorii financiare la VJED |
(6 ) |
221 |
– |
– |
(3 ) |
(273 ) |
(62 ) |
|
|
(475 ) |
170 |
(77 ) |
(9 ) |
(114 ) |
(7 285 ) |
(7 790 ) |
|
Total |
369 |
864 |
1 621 |
715 |
1 858 |
146 842 |
152 269 |
|
(milioane EUR) |
|||||||
|
|
31.12.2024 |
||||||
|
|
USD |
RON |
PLN |
SEK |
Altele |
EUR |
Total |
|
Active financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Active financiare la CA (63) |
40 |
5 |
– |
– |
7 |
414 |
466 |
|
Active financiare la VJED |
|
|
|
|
|
|
|
|
Instrumente nederivate |
2 148 |
– |
– |
45 |
120 |
41 336 |
43 648 |
|
Instrumente financiare derivate |
– |
– |
– |
– |
– |
1 110 |
1 110 |
|
Creanțe (64) |
72 |
1 |
17 |
1 |
111 |
3 039 |
3 240 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
111 |
258 |
573 |
314 |
966 |
60 941 |
63 163 |
|
|
2 371 |
264 |
590 |
360 |
1 204 |
106 839 |
111 628 |
|
Datorii financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Datoria privind garanția financiară |
(518 ) |
(36 ) |
(59 ) |
(12 ) |
(112 ) |
(5 643 ) |
(6 379 ) |
|
Datorii financiare la VJED |
(1 712 ) |
285 |
76 |
75 |
138 |
1 040 |
(98 ) |
|
|
(2 230 ) |
248 |
17 |
63 |
26 |
(4 603 ) |
(6 477 ) |
|
Total |
141 |
512 |
607 |
423 |
1 230 |
102 237 |
105 151 |
|
(63) Fără creditele acordate statelor membre și țărilor terțe. (64) Cu excepția cheltuielilor reportate. |
|||||||
Dacă moneda euro s-ar aprecia sau s-ar deprecia cu 10 % în raport cu celelalte monede, impactul asupra rezultatului economic ar fi următorul:
|
(milioane EUR) |
||||
|
Creșterea cursului de schimb (+)/ Scăderea cursului de schimb (–) |
2025 |
|||
|
USD |
RON |
PLN |
SEK |
|
|
+10 % |
(34 ) |
(79 ) |
(147 ) |
(65 ) |
|
–10 % |
41 |
96 |
180 |
79 |
|
(milioane EUR) |
||||
|
Creșterea cursului de schimb (+)/ Scăderea cursului de schimb (–) |
2024 |
|||
|
USD |
RON |
PLN |
SEK |
|
|
+10 % |
(13 ) |
(47 ) |
(55 ) |
(38 ) |
|
–10 % |
16 |
57 |
67 |
47 |
Activitățile de împrumut și de creditare
întrucât toate activele și pasivele financiare ale UE sunt în prezent în EUR, UE nu este expusă riscului valutar.
Trezorerie
Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse proprii. Când este nevoie de aceste fonduri pentru efectuarea unor plăți, fondurile sunt convertite în EUR. În unele cazuri, fondurile respective sunt utilizate direct pentru plăți în aceleași monede.
De asemenea, Comisia deține la bănci comerciale conturi în alte monede decât EUR, cum ar fi USD și GBP, pentru a executa plăți în aceste monede. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de necesități, ceea ce atenuează riscul valutar.
Atunci când se primesc încasări diverse în alte monede decât EUR, aceste încasări fie sunt transferate în conturile Comisiei denominate în aceeași monedă ca a sumei încasate, fie sunt convertite în EUR și transferate în conturi denominate în EUR.
Conturile de avans în alte monede decât EUR sunt alimentate pe baza nevoilor estimate de plăți pe termen scurt și sunt păstrate în limitele plafoanelor respective.
Amenzi
Toate amenzile impuse, plătite sau acoperite cu titlu provizoriu sunt în EUR, neexistând astfel risc valutar atunci când sunt ținute în fondul BUFI.
Garanții bugetare
Garanțiile bugetare sunt de obicei plafonate la o sumă maximă în EUR. Cu toate acestea, unele operațiuni subiacente pot fi exprimate în alte monede, precum USD sau monede locale, situație în care UE ar putea acoperi, de asemenea, pierderile din diferențele de curs valutar.
Comisia ia în considerare riscul valutar atunci când stabilește nevoile de provizionare pentru garanțiile bugetare.
Fondul comun de provizionare
FCP funcționează atât în EUR, cât și în USD. Pentru a gestiona riscul valutar, FCP încheie contracte forward pe cursul de schimb pentru a acoperi împotriva riscurilor valoarea de piață a investițiilor sale în USD, limita pentru expunerea maximă la cursul de schimb, neacoperită împotriva riscurilor fiind stabilită la 1 % din valoarea totală a portofoliului în cadrul alocărilor de referință și de strategie anuală, astfel cum sunt definite în instrumentele financiare relevante.
FCP utilizează această strategie de acoperire împotriva riscurilor pentru a ajusta sau a inversa în consecință poziția acoperită, după caz. Cu toate acestea, FCP nu acoperă riscul valutar pentru împrumuturile subrogate (a se vedea nota 2.4.1.2) care sunt înregistrate în moneda lor inițială, ceea ce expune UE la riscul valutar. Pentru aceste credite, nu există activități care să compenseze variațiile valutare din cauza incertitudinilor legate de calendarul de rambursare a creditelor.
6.4. RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII
Tabelul de mai jos ilustrează modul în care o variație cu 1 % a ratelor dobânzii (+/– 100 de puncte de bază) ar afecta rezultatul economic al UE pentru titluri de creanță, fonduri de piață monetară și ETF.
|
(milioane EUR) |
||
|
|
Creșterea (+)/reducerea (–) în puncte de bază |
Rezultatul economic |
|
2025: Active financiare la VJED |
+ 100 |
(1 448 ) |
|
– 100 |
1 536 |
|
|
2024: Active financiare la VJED |
+ 100 |
(1 172 ) |
|
– 100 |
1 246 |
|
Sensibilitatea unui portofoliu de obligațiuni la variațiile ratei dobânzii crește odată cu durata portofoliului. Durata principalelor portofolii de active gestionate de Comisie este prezentată mai jos.
Activitățile de împrumut și de creditare
Ca urmare a activităților sale de luare de împrumuturi și de creditare, UE are numeroase active și datorii purtătoare de dobânzi. Pentru instrumentele de asistență financiară anterioare gestionate conform abordării back-to-back nu există un risc de rată a dobânzii, deoarece împrumuturile sunt compensate prin credite echivalente din punctul de vedere al termenelor și condițiilor.
În cazul abordării de finanțare unificată, riscul de rată a dobânzii este acoperit prin proceduri și mecanisme de punere în aplicare care reduc riscul. Principiul de bază al abordării de finanțare unificată este de a aloca costul finanțării și costurile aferente beneficiarilor creditelor și bugetului UE într-un mod transparent, cât mai eficient din punctul de vedere al costurilor și echitabil, pe baza calculelor zilnice ale dobânzii. Finanțarea unificată are la bază principiul alocării integrale a costurilor, astfel încât orice cost cu dobânda care provine din instrumente de împrumut, casă sau alte instrumente de investiții să fie realocat integral și facturat beneficiarilor creditelor drept cost de finanțare sau de gestionare a lichidității.
Costurile de finanțare sunt alocate beneficiarilor creditelor pe baza soldului restant al creditelor. Costurile de finanțare nealocate creditelor sau sprijinului nerambursabil sunt facturate beneficiarilor creditelor și bugetului UE cu titlu de costuri de gestionare a lichidităților care pot fi pozitive sau negative, în funcție de evoluția ratelor dobânzii aplicate soldurilor de numerar.
În cadrul abordării de finanțare unificată, numerarul este deținut într-o rezervă de finanțare a UE astfel încât să se asigure o rezervă de siguranță determinată care să permită efectuarea de plăți într-un interval scurt, evitând, în același timp, soldurile excedentare. Rezerva de siguranță constă în numerar la bancă, depozite la termen pe piața monetară la bănci naționale și agenții de finanțare deținute de stat, precum și tranzacții reverse repo cu o durată de 7 sau 14 zile (a se vedea nota 2.8.2). Numerarul este păstrat în principal la BCE, care aplică rata dobânzii pe termen scurt de pe piața monetară din zona euro minus 20 de puncte procentuale oricărui sold de numerar restant. Orice venituri din conturile de numerar și alte instrumente de investiții sunt cuprinse în facturarea costurilor de gestionare a lichidității.
Trezorerie
Comisia a instituit măsuri care să asigure că dobânda obținută pentru conturile sale bancare reflectă cu regularitate ratele dobânzii de pe piață și fluctuațiile posibile ale acestora.
Conturile aferente resurselor proprii sunt protejate de eventualele costuri, deoarece nu se aplică comisioane sau dobânzi în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
Conturile deschise la trezoreriile statelor membre pentru încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobândă și sunt scutite de comisioane. Conturile deținute la băncile centrale naționale (resurse proprii și de alt tip) pot fi remunerate la cursurile oficiale aplicate de fiecare instituție.
Comisia își adaptează procedurile de gestionare a numerarului în funcție de condițiile curente ale dobânzii pe piață. În conturile centrale de depozite se deține o rezervă de numerar de siguranță pe baza unei finanțări săptămânale din conturile de resurse proprii pentru a acoperi nevoile de plată pentru execuția bugetului, evitând, în același timp, soldurile excedentare.
La soldurile de la sfârșitul zilei aferente conturilor deschise la bănci comerciale și centrale se aplică zilnic o dobândă, pe baza ratelor variabile ale pieței și a unei marje contractuale (pozitive sau negative).
Amenzi
Amenzile încasate cu titlu provizoriu sunt investite într-un portofoliu de obligațiuni pe termen lung, cu o durată medie a portofoliului de 1,81 ani.
Fondul comun de provizionare
Durata totală medie a portofoliului FCP este de 3,56 ani.
CECO în lichidare
Sumele aferente CECO în lichidare sunt investite într-un portofoliu de obligațiuni pe termen lung, a cărui durată medie este de 3,83 ani.
6.5. ALTE RISCURI DE PREȚ
La 31 decembrie 2025, UE era expusă riscului de devalorizare a titlurilor de capital rezultat din diverse investiții, inclusiv:
|
— |
investiții de capital necotate (cum ar fi capitalul de risc și alte fonduri de investiții); |
|
— |
fonduri de piață monetară (cum ar fi Fondul unitar al BEI); |
|
— |
ETF; |
|
— |
investiții în portofolii regrupate (a se vedea nota 2.4.2.1). |
De asemenea, UE este expusă riscului de devalorizare a titlurilor de capital ca urmare a garanțiilor care acoperă investițiile de capital sau cvasicapital necotate, care sunt tratate ca instrumente financiare derivate la valoarea justă prin excedent sau deficit (a se vedea nota 2.4.2.2).
Riscul de preț al titlurilor de capital este riscul ca valorile juste ale investițiilor de capital să se modifice ca urmare a fluctuațiilor înregistrate în ceea ce privește prețurile titlurilor de capital și/sau valoarea investițiilor de capital garantate.
Efectul unei creșteri sau scăderi de 10 % a valorii instrumentelor menționate anterior asupra excedentului sau deficitului ar fi următorul:
|
(milioane EUR) |
||
|
|
10 % |
(10) % |
|
Investiții de capital |
380 |
(380) |
|
FPM, ETF și investiții în portofolii puse în comun |
681 |
(681) |
|
Garanții privind titlurile de capital (65) |
695 |
(695) |
|
Total la 31.12.2025 |
1 756 |
(1 756 ) |
|
Investiții de capital |
320 |
(320) |
|
FPM, ETF și investiții în portofolii puse în comun |
598 |
(598) |
|
Garanții privind titlurile de capital (65) |
606 |
(606) |
|
Total la 31.12.2024 |
1 523 |
(1 523 ) |
|
(65) *Riscul garanțiilor privind titlurile de capital se bazează pe valoarea noțională care este acoperită de garanție. |
||
UE investește în active necotate ale căror valori nu sunt disponibile public sau le garantează. Aceste active sunt, de regulă, puse în aplicare de entități cărora le-a fost încredințată execuția, care au statut de experți în domeniu și care evaluează și monitorizează periodic valoarea acestora.
6.6. RISCUL DE CREDIT
Expunerea maximă la riscul de credit
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Active financiare |
|
|
|
Credite |
333 432 |
283 580 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
103 041 |
63 163 |
|
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă (66) |
3 742 |
3 240 |
|
Active financiare la VJED – titluri de creanță |
40 462 |
34 465 |
|
Active financiare la VJED – instrumente derivate |
1 585 |
1 110 |
|
Active financiare la VJED – credite |
9 |
– |
|
Garanții acordate și angajamente de creditare |
|
|
|
CGF |
65 474 |
60 857 |
|
Angajamente de creditare |
24 |
18 193 |
|
Total |
547 771 |
464 607 |
|
(66) *Cu excepția cheltuielilor reportate. |
||
De asemenea, UE este expusă indirect la riscul de credit prin investițiile sale în FPM, în fondurile de obligațiuni corporative tranzacționate la bursă și în portofoliile comune de titluri de creanță (a se vedea nota 2.4.2.1), ceea ce poate avea un impact asupra prețurilor acestora (a se vedea nota 6.5).
Credite: calitatea creditului
|
(milioane EUR) |
|||||
|
31.12.2025 |
|||||
|
|
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Etapa 3 |
POCI |
Total |
|
Rating de credit |
|
|
|
|
|
|
Categoria premium și superioară |
33 176 |
– |
– |
– |
33 176 |
|
Categoria medie superioară |
102 243 |
– |
– |
– |
102 243 |
|
Categoria medie inferioară |
151 363 |
– |
– |
– |
151 363 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) (incl. nerambursare) |
4 340 |
72 630 |
28 |
21 |
77 019 |
|
Valoarea contabilă brută |
291 122 |
72 630 |
28 |
21 |
363 801 |
|
Minus ajustarea pentru pierderi |
(12 ) |
(30 357 ) |
(24 ) |
24 |
(30 369 ) |
|
Valoare contabilă netă |
291 110 |
42 273 |
4 |
45 |
333 432 |
|
(milioane EUR) |
|||||
|
31.12.2024 |
|||||
|
|
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Etapa 3 |
POCI |
Total |
|
Rating de credit |
|
|
|
|
|
|
Categoria premium și superioară |
35 593 |
– |
– |
– |
35 593 |
|
Categoria medie superioară |
87 005 |
– |
– |
– |
87 005 |
|
Categoria medie inferioară |
129 200 |
– |
– |
– |
129 200 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) (incl. nerambursare) |
3 593 |
44 139 |
14 |
27 |
47 773 |
|
Valoarea contabilă brută |
255 391 |
44 139 |
14 |
27 |
299 571 |
|
Minus ajustarea pentru pierderi |
(31 ) |
(15 969 ) |
(14 ) |
24 |
(15 991 ) |
|
Valoare contabilă netă |
255 360 |
28 170 |
(1 ) |
51 |
283 580 |
Categoriile de risc menționate mai sus au la bază, în principiu, scalele de rating ale agențiilor de rating extern. Aceste categorii sunt următoarele:
|
— |
categoria premium și superioară: Moody’s P-1, Aaa – Aa3; S & P A-1+, A-1, AAA – AA -; Fitch F1+, F1, AAA – AA- și echivalentă; |
|
— |
categoria medie superioară: Moody’s P-2, A1 – A3; S&P A-2, A+ - A-; Fitch F2, A+ - A- și echivalentă; |
|
— |
categoria medie inferioară: Moody’s P-3, Baa1 – Baa3, S & P A-3, BBB+ – BBB-; Fitch F3, BBB+ – BBB- și echivalentă; |
|
— |
categoria speculativă („non-investment grade”): Moody’s în afara categoriei premium, Ba1 – C; S & P B, C, D, BB+ – D; Fitch B, C, D, BB+ – D și echivalentă. |
UE utilizează aceste categorii de rating ca punct de referință pentru instrumente financiare și bănci comerciale. Cu toate acestea, UE poate păstra sume într-o anumită categorie de risc chiar dacă o agenție de rating a retrogradat contrapartea, după ce a efectuat propria analiză a situației individuale.
Creditele din categoria „non-investment grade” sunt, în principal, credite pentru asistență financiară acordate țărilor terțe care se confruntă cu dificultăți financiare. Toate creditele acordate statelor membre sunt din categoria „non-investment grade” și în etapa 1. Creditele din etapa 2 includ în principal AMF, AMF+, Mecanismul pentru Ucraina, AMF MCIU și creditele Euratom acordate Ucrainei. Creditele POCI sunt credite subrogate din programele ELM.
Activitățile de împrumut și de creditare
În cazul în care debitorii nu își îndeplinesc obligațiile de plată, Comisia poate utiliza activele deținute în FCP pentru serviciul eventualelor datorii care trebuie plătite în legătură cu creditele AMF (cu excepția creditelor AMF+ și AMF MCIU), cu creditele Euratom acordate țărilor terțe și cu creditele bazate pe politici acordate în cadrul Mecanismului pentru Balcanii de Vest și al Mecanismului pentru Republica Moldova.
Creditele acordate Ucrainei în cadrul programului de asistență macrofinanciară excepțională (6 miliarde EUR plătite în 2022) sunt acoperite, mai întâi, de compartimentul corespunzător al FCP și apoi și prin garanții suplimentare din partea statelor membre în valoare de 3,7 miliarde EUR, care sunt considerate o îmbunătățire a calității creditului pentru creditele respective și, prin urmare, reduc provizionul pentru depreciere recunoscut în legătură cu creditele respective.
Se preconizează că Ucraina va rambursa creditul AMF MCIU care i-a fost acordat din fluxurile de venituri extraordinare provenite din activele suverane rusești imobilizate acordate Ucrainei ca sprijin nerambursabil în cadrul mecanismului MCIU. În 2025, Uniunea a colectat și a acordat Ucrainei suma de 622 de milioane EUR. Această sumă este plasată în contul bancar special la sfârșitul anului și va fi utilizată exclusiv pentru a asigura serviciul AMF – reducând astfel pierderile de credit preconizate din creditul respectiv.
Comisia gestionează expunerea la riscul de credit pentru creditele Euratom prin obținerea de garanții de stat, care la 31 decembrie 2025 se ridicau în total la 300 milioane EUR (2024: 300 de milioane EUR).
Împrumuturile acordate statelor membre în cadrul instrumentului SURE sunt susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre, care se ridică la 25 % din plafonul maxim disponibil pentru asistența financiară aferentă.
Pentru orice pierderi din credite pentru creditele acordate statelor membre, AMF+, AMF MCIU și Mecanismul pentru Ucraina, Comisia poate apela la statele membre, respectând în același timp plafoanele resurselor proprii („marja de manevră bugetară”; a se vedea nota 6.7).
Credite: Variația ajustării pentru pierderi din depreciere
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Etapa 3 |
POCI |
Total |
|
Ajustarea pentru pierderi la 1.1.2025 |
31 |
15 969 |
14 |
(24 ) |
15 991 |
|
Transfer către etapa 1 |
1 |
(1 ) |
– |
– |
– |
|
Transfer către etapa 2 |
(1 ) |
1 |
– |
– |
– |
|
Transfer către etapa 3 |
– |
(1 ) |
1 |
– |
– |
|
Credite noi |
2 |
13 483 |
4 |
– |
13 488 |
|
Derecunoașteri – rambursări |
(0 ) |
(1 ) |
(0 ) |
– |
(2 ) |
|
Derecunoașteri – sume scoase din bilanț |
– |
– |
(3 ) |
– |
(3 ) |
|
Reevaluarea ajustării pentru pierderi |
(22 ) |
907 |
(0 ) |
– |
885 |
|
Altele |
2 |
2 |
8 |
– |
11 |
|
Ajustarea pentru pierderi la 31.12.2025 |
12 |
30 357 |
24 |
(24 ) |
30 369 |
Ajustarea suplimentară pentru pierderi din depreciere aferentă creditelor din etapa 2 se datorează în principal noilor credite acordate Ucrainei care au fost plătite în cadrul Mecanismului pentru Ucraina și al AMF MCIU (a se vedea nota 2.4.1.1) și unei actualizări a parametrilor de risc aplicați în estimările riscului de credit.
În 2025, UE a acordat Ucrainei subvenții la rata dobânzii în valoare de 1,1 miliarde EUR (2024: 763 milioane EUR) pentru dobânzile acumulate la unele credite excepționale AMF, AMF+ și în temeiul Mecanismului pentru Ucraina. Costul amortizat înainte de modificare era de 37,7 miliarde EUR (2024: 17,3 miliarde EUR). Această modificare a clauzelor contractuale a fost contabilizată ca o pierdere rezultată în urma modificării în contul de profit și pierdere (a se vedea nota 3.15). Subvenționarea ratei dobânzii nu a avut un impact semnificativ asupra evaluării riscului de credit și creditele au fost clasificate în continuare în etapa 2 la 31 decembrie 2025.
Pentru politicile UE privind separarea în cazul creditelor, a se vedea nota 1.5.5.
Credite: evaluarea ECL
UE utilizează o estimare ponderată în funcție de probabilități pentru a măsura pierderile din credit preconizate. Se estimează diferența dintre fluxurile de trezorerie contractuale și fluxurile de trezorerie preconizate.
Pentru această estimare, UE utilizează trei parametri de risc de credit:
|
— |
probabilitatea de nerambursare (probability of default – PD): este procentajul care reprezintă probabilitatea ca o contraparte să nu își îndeplinească obligațiile financiare în următoarele 12 luni sau pe durata de viață rămasă a obligației; |
|
— |
pierderea în caz de nerambursare (loss given default – LGD): este un procent care indică deficitul de numerar preconizat, luând în considerare recuperările și garanțiile reale; |
|
— |
expunerea la riscul de nerambursare (exposure at default – EAD): este expunerea (suma) restantă în momentul unui eveniment de nerambursare. |
UE ia în considerare statutul de creditor privilegiat de facto atunci când estimează LGD pentru expunerile suverane.
Fluxurile de trezorerie estimate pe durata de viață preconizată a activului financiar sunt actualizate la rata dobânzii efective.
UE ia în considerare informațiile prospective rezonabile și justificate, disponibile fără costuri și eforturi nejustificate și ajustează parametrii modelului atunci când este necesar.
Numerar și echivalente de numerar: calitatea creditului
|
(milioane EUR) |
||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
|
Rating de credit |
|
|
|
Categoria premium și superioară |
101 584 |
57 251 |
|
Categoria medie superioară |
821 |
4 161 |
|
Categoria medie inferioară |
533 |
1 722 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) |
104 |
28 |
|
Valoarea contabilă brută |
103 041 |
63 163 |
|
Minus ajustarea pentru pierderi |
- |
– |
|
Valoare contabilă netă |
103 041 |
63 163 |
Trezorerie
Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt păstrate în conturile pentru resurse proprii deschise de statele membre pentru plata propriilor contribuții de resurse proprii, în principal VNB, TVA și TOR. Aceste conturi sunt deschise la trezoreriile sau băncile centrale naționale ale statelor membre, au cel mai mic risc de credit (sau de contraparte) pentru Comisie.
În ceea ce privește partea de resurse de trezorerie ale Comisiei depozitată la bănci comerciale, alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul oportun”, fiind gestionată în mod automat de sistemul trezoreriei de gestionare a numerarului. Nivelurile de numerar din fiecare cont comercial sunt stabilite astfel încât suma totală overnight să se mențină în mod constant sub limitele respective de expunere la contraparte.
Se aplică orientări specifice pentru selecția băncilor comerciale, pentru a minimiza și mai mult riscul de contraparte la care este expusă Comisia. Aceste orientări prevăd:
|
— |
selectarea băncilor comerciale prin proceduri de ofertare, cu un rating de credit minim pe termen lung de S & P A- sau echivalent; |
|
— |
monitorizarea ratingurilor și definirea unei expuneri maxime pentru fiecare instituție financiară, ținând seama de bonitatea și capitalizarea entității din sectorul financiar; |
|
— |
deținerea de conturi de avans la bănci locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată în delegațiile din afara UE, cerințele de rating depinzând de situația locală. Pentru a se limita expunerea la risc, soldurile din conturile de avans sunt menținute la nivelurile cele mai scăzute posibil, sunt alimentate cu regularitate, iar plafoanele aplicate sunt analizate anual. |
Lichiditate deținută în temeiul finanțării unificate
În cadrul abordării de finanțare unificată, se deține numerar suficient pentru a răspunde tuturor nevoilor de plată viitoare și a menține un amortizor de siguranță definit, evitând, în același timp, eventualele solduri excedentare. Numerarul este plasat într-un cont bancar la BCE, în depozite pe termen scurt pe piața monetară la bănci centrale naționale sau agenții de finanțare deținute de stat sau este investit în acorduri reverse repo garantate cu obligațiuni lichide. Riscul de credit al rezervei de lichidități este, așadar, foarte scăzut.
Creanțe: calitatea creditului
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
Nescadente |
Restante |
Restante |
Restante |
Restante |
Total |
|
0-30 de zile |
31-90 de zile |
91 de zile-1 an |
> 1 an |
|||
|
Valoarea contabilă brută |
2 063 |
18 |
22 |
52 |
179 |
2 335 |
|
Minus ajustarea pentru pierderi |
(5 ) |
(3 ) |
(9 ) |
(24 ) |
(115 ) |
(156 ) |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2025 |
2 058 |
15 |
14 |
28 |
64 |
2 178 |
|
Valoarea contabilă brută |
1 508 |
15 |
33 |
27 |
207 |
1 789 |
|
Minus ajustarea pentru pierderi |
(5 ) |
(2 ) |
(3 ) |
(13 ) |
(115 ) |
(138 ) |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2024 |
1 502 |
13 |
30 |
14 |
92 |
1 652 |
|
Sumele din acest tabel nu includ cheltuielile reportate și segmentul de încasat din CGF evaluat la VJED (a se vedea nota 2.6.2), deoarece acestea nu fac obiectul cerințelor privind deprecierea. |
||||||
Active financiare la VJED – titluri de creanță: calitatea creditului
Fondul comun de provizionare
Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului FCP este A (S & P sau echivalent).
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului este A (S & P sau echivalent).
Garanții financiare primite
Politica de gestionare a riscurilor aplicată pentru acceptarea garanțiilor financiare îi asigură Comisiei o calitate ridicată a creditului. Această politică prevede:
|
— |
definirea unei expuneri maxime din credite pe baza ratingului de credit și a nivelului de capital ale unei entități din sectorul financiar, astfel cum sunt raportate în situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS; |
|
— |
revizuirea periodică a conformității garanțiilor restante cu cerințele de politică. |
CECO în lichidare
Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului este A– (S & P sau echivalent).
Active financiare la VJED – instrumente derivate: calitatea creditului
Activele derivate ale UE se referă în principal la garanții pentru portofoliile de titluri de capital. Riscul de credit este limitat la riscul de contraparte. Garanția pentru titlurile de capital va fi decontată în principal cu Grupul BEI, care are un rating AAA, reducând riscul de credit.
Singura contraparte pentru toate contractele forward în valută în curs la 31 decembrie 2025 este Banca Reglementelor Internaționale. Prin urmare, nu sunt necesare îmbunătățiri ale calității creditului, cum ar fi garanțiile reale sau alte garanții.
Contracte de garanție financiară: calitatea creditului
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
31.12.2025 |
31.12.2024 |
||||
|
|
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Total |
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Total |
|
Rating pe termen lung |
|
|
|
|
|
|
|
Categoria premium și superioară |
19 |
1 |
20 |
1 |
– |
1 |
|
Categoria medie superioară |
69 |
12 |
81 |
5 |
– |
5 |
|
Categoria medie inferioară |
108 |
2 |
109 |
137 |
– |
137 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) |
39 396 |
25 813 |
65 209 |
34 912 |
25 746 |
60 658 |
|
Gestionare colectivă/fără rating |
10 |
45 |
55 |
10 |
47 |
56 |
|
Total |
39 602 |
25 872 |
65 474 |
35 064 |
25 793 |
60 857 |
Contracte de garanție financiară: variația ajustării pentru pierderi
|
(milioane EUR) |
|||
|
|
Etapa 1 |
Etapa 2 |
Total |
|
Ajustarea pentru pierderi la 1.1.2025 |
1 930 |
2 075 |
4 005 |
|
Transfer către etapa 2 (67) |
(48 ) |
48 |
– |
|
Transfer către etapa 1 (67) |
28 |
(28 ) |
– |
|
Adăugiri |
377 |
1 257 |
1 634 |
|
Eliberarea garanțiilor |
(340 ) |
(2 ) |
(342 ) |
|
Reevaluare |
397 |
107 |
504 |
|
Ajustarea pentru pierderi la 31.12.2025 |
2 345 |
3 456 |
5 800 |
|
Valoarea contabilă a datoriei privind garanția financiară la 31.12.2025 |
4 061 |
3 668 |
7 729 |
|
(67) Transferurile din și către etapa 1/etapa 2 sunt evaluate la soldul inițial al provizionului pentru depreciere, în timp ce modificările sumei care rezultă din modificarea etapei (și anume, evaluarea ECL la 12 luni sau ECL pe durata de viață) fac parte din reevaluare. |
|||
Creșterea înregistrată în 2025 în ceea ce privește ajustarea pentru pierderi aferentă garanțiilor în etapa 2 este în principal rezultatul noilor operațiuni semnate în cadrul Garanției pentru Ucraina (a se vedea nota 4.1.1).
Din ECL restante pentru garanții în etapa 2, în valoare de 3,5 miliarde EUR la 31 decembrie 2025, 1,7 miliarde EUR corespund garanțiilor pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe (a se vedea nota 4.1.1). În această sumă intră 0,9 miliarde EUR reprezentând ECL pe durata de viață pentru expunerea BEI în Ucraina (credite BEI restante în valoare de 3,4 miliarde EUR pentru contrapărți din Ucraina garantate de UE).
Pentru politicile UE privind separarea în cazul contactelor de garanție financiară, a se vedea nota 1.5.12.
Garanții bugetare
UE este expusă în principal riscului de credit prin operațiunile pe care le garantează. Atunci când calitatea creditului operațiunilor subiacente se deteriorează, probabilitatea apariției unor evenimente de nerambursare devine mai mare și poate crește, de asemenea, numărul cererilor de executare a garanțiilor UE.
Pentru a monitoriza și a gestiona acest risc, Comisia se bazează pe un model de risc de credit care evaluează pierderile potențiale. Modelul utilizează datele transmise de partenerii de implementare și le corelează cu opinia experților pentru a obține o evaluare a riscurilor care este coerentă cu tranzacția și cu circumstanțele economice relevante.
6.7. RISCUL DE LICHIDITATE
Analiza scadenței datoriilor financiare nederivate în funcție de scadența contractuală reziduală
|
(milioane EUR) |
|||||
|
Fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate |
Valoarea contabilă |
||||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
|
Împrumuturi |
(98 561 ) |
(240 053 ) |
(578 604 ) |
(917 217 ) |
(731 224 ) |
|
Obligații de plată |
(65 037 ) |
– |
– |
(65 037 ) |
(65 037 ) |
|
Altele |
(180 ) |
(608 ) |
(1 157 ) |
(1 944 ) |
(1 773 ) |
|
Total la 31.12.2025 |
(163 777 ) |
(240 661 ) |
(579 760 ) |
(984 199 ) |
(798 034 ) |
|
Împrumuturi |
(61 589 ) |
(201 152 ) |
(468 669 ) |
(731 410 ) |
(594 028 ) |
|
Obligații de plată |
(55 414 ) |
– |
– |
(55 414 ) |
(55 414 ) |
|
Altele |
(168 ) |
(560 ) |
(850 ) |
(1 578 ) |
(1 398 ) |
|
Total la 31.12.2024 |
(117 171 ) |
(201 711 ) |
(469 519 ) |
(788 401 ) |
(650 839 ) |
Analiza scadenței datoriilor financiare derivate în funcție de scadența contractuală reziduală
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate |
Valoarea contabilă |
|||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
|
Segmentul corespunzător sumelor de plată al instrumentului financiar derivat |
(1 184 ) |
(11 ) |
– |
(1 195 ) |
|
|
Segmentul corespunzător sumelor de încasat al instrumentului financiar derivat |
1 138 |
7 |
– |
1 145 |
|
|
Fluxuri de trezorerie nete la 31.12.2025 |
(46 ) |
(4 ) |
– |
(50 ) |
(48 ) |
|
Segmentul corespunzător sumelor de plată al instrumentului financiar derivat |
(1 779 ) |
(7 ) |
(4 ) |
(1 790 ) |
|
|
Segmentul corespunzător sumelor de încasat al instrumentului financiar derivat |
1 691 |
– |
– |
1 691 |
|
|
Fluxuri de trezorerie nete la 31.12.2024 |
(88 ) |
(7 ) |
(4 ) |
(99 ) |
(98 ) |
Analiza scadenței contractelor de garanție financiară emise până la prima perioadă în care ar putea fi solicitată executarea garanției
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Valoarea maximă a garanției |
Valoarea contabilă |
|||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
|
CGF la 31.12.2025 |
(63 617 ) |
(1 637 ) |
(13 966 ) |
(79 220 ) |
(7 729 ) |
|
CGF la 31.12.2024 |
(64 115 ) |
(2 211 ) |
(10 271 ) |
(76 597 ) |
(6 379 ) |
Analiza scadenței angajamentelor de creditare neutilizate
|
(milioane EUR) |
|||||
|
|
Cuantumul maxim al angajamentului de creditare neutilizat |
Valoare contabilă |
|||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
|
Angajamente de creditare neutilizate la 31.12.2025 |
– |
15 |
9 |
24 |
3 |
|
Angajamente de creditare neutilizate la 31.12.2024 |
18 152 |
41 |
– |
18 193 |
7 082 |
Activitățile de împrumut
Pentru rambursarea împrumuturilor, UE recurge în primul rând la colectarea la timp a asistenței financiare aferente și la rambursările creditelor NGEU. Cu toate acestea, sunt prevăzute garanții suplimentare în cazul în care debitorii nu își îndeplinesc obligațiile de plată sau înregistrează întârzieri la plata obligațiilor.
Comisia a instituit o măsură temporară pe termen scurt, denumită acoperire bugetară, care asigură lichidități pentru plata obligațiilor care decurg din programele de asistență financiară „back-to-back”.
Pentru creditele acordate țărilor terțe în cadrul AMF (cu excepția AMF+ și AMF MCIU), al Euratom, al Mecanismului pentru Balcanii de Vest și al Mecanismului pentru Republica Moldova, FCP oferă o rezervă de lichiditate. Această rezervă poate fi utilizată pentru a rambursa împrumuturile aferente.
Dacă activele disponibile în rezervă se dovedesc insuficiente pentru a acoperi pierderile reale, Comisia va activa măsuri pentru a asigura resurse suplimentare, precum recurgerea la utilizarea temporară a lichidității de trezorerie a Comisiei, la transferuri temporare sau cheltuieli suplimentare din bugetul UE.
Creditele acordate Ucrainei în cadrul programului AMF excepțional sunt acoperite de compartimentul corespunzător al FCP, precum și de garanții suplimentare din partea statelor membre (a se vedea nota 6.6).
În ceea ce privește creditele plătite și împrumuturile emise în cadrul abordării de finanțare unificată, Comisia poate recurge la o gestionare activă a numerarului și la împrumuturi pe termen scurt pentru a asigura serviciul datoriilor UE. Gestionarea riscului de lichiditate în cadrul acestei abordări necesită punerea în aplicare a unor proceduri de gestionare a lichidității și a unor instrumente specifice pentru a monitoriza și gestiona lichiditățile zi de zi.
Comisia poate solicita, de asemenea, resurse din partea statelor membre până la plafonul resurselor proprii pentru a acoperi serviciul datoriilor UE. Decizia privind resursele proprii stabilește plafonul resurselor proprii pentru a acoperi creditele anuale de plată la 1,40 % din venitul național brut (VNB) al statelor membre, plus o creștere temporară suplimentară de 0,6 puncte procentuale doar pentru NGEU. Bugetul pentru 2025 a inclus un total al resurselor proprii de 0,83 % din VNB-ul UE pentru finanțarea cheltuielilor. Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2025 a existat o marjă disponibilă de 1,17 % pentru acoperirea datoriilor.
În fine, împrumuturile acordate statelor membre în cadrul instrumentului SURE sunt susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre, care se ridică la 25 % din plafonul maxim disponibil pentru asistența financiară aferentă. Înainte de a solicita executarea acestor garanții, Comisia ar trebui să examineze posibilitatea de a utiliza marja disponibilă în cadrul plafonului resurselor proprii pentru creditele de plată.
Angajamentele de creditare neutilizate la 31 decembrie 2024 se referă în principal la creditul AMF în cadrul MCIU în valoare de 18,1 miliarde EUR (a se vedea nota 2.4.1.1). Acest credit a fost plătit integral în 2025.
Trezorerie
Principiile bugetare ale UE asigură faptul că totalul lichidităților pentru un exercițiu financiar dat sunt întotdeauna suficiente pentru executarea tuturor plăților.
Contribuțiile totale ale statelor membre, împreună cu veniturile diverse sunt egale cu cuantumul creditelor de plată pentru exercițiul bugetar. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în 12 tranșe lunare pe parcursul exercițiului financiar și se bazează pe bugetul adoptat, în timp ce plățile depind de nevoile operaționale.
Contribuțiile statelor membre legate de bugetele rectificative aprobate într-o anumită lună (N) devin disponibile numai în prima zi lucrătoare a lunii N + 1 sau N + 2, în timp ce creditele de plată aferente sunt disponibile imediat.
În vederea asigurării faptului că resursele de trezorerie disponibile sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care trebuie să fie executate într-o anumită lună, s-au instituit proceduri privind previzionarea periodică a numerarului. Dacă este necesar, se pot solicita în avans resurse proprii sau finanțări suplimentare din partea statelor membre, în anumite limite și în condițiile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
Pe lângă aceste proceduri, instrumentele automatizate de gestionare a numerarului asigură disponibilitatea unor lichidități suficiente în fiecare dintre conturile bancare ale Comisiei, ca parte a operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei.
Amenzi
Fondul BUFI este gestionat astfel încât să se mențină un nivel suficient de lichiditate și să poată fi mobilizat pentru a onora angajamentele pe termen scurt. Portofoliul este format în cea mai mare parte din titluri de valoare foarte lichide care pot fi vândute cu ușurință pentru a face față ieșirilor de numerar. Ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este de aproximativ 41 %.
Garanții bugetare
Analiza scadenței UE pentru garanțiile financiare utilizează abordarea prudentă, alocând valoarea maximă a garanției primei perioade în care garanția ar putea fi executată. Cu toate acestea, probabilitatea să se solicite UE întreaga sumă în prima perioadă este redusă, iar pierderea așteptată este adesea mai mică decât plafonul garanției. Prin urmare, riscul de lichiditate trebuie luat în considerare împreună cu valoarea contabilă a datoriilor aferente garanției.
Un obiectiv-cheie al cadrului de gestionare a riscurilor este de a se asigura că bugetul UE își poate onora obligațiile, fără a perturba execuția normală a bugetului. Aceasta înseamnă atenuarea riscului de lichiditate legat de garanțiile bugetare, respectiv riscul unor fonduri insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor de plată în timp util.
Pentru a aborda acest risc, pentru fiecare garanție bugetară se constituie provizioane suficiente care se varsă în FCP astfel încât să se asigure plata la timp a cererilor de executare a garanției. UE monitorizează periodic caracterul adecvat al ratei de provizionare a fiecărui program de garantare bugetară și raportează în fiecare an dacă sumele sunt suficiente pentru a acoperi riscul pentru următorii cinci ani cu un nivel definit de certitudine.
De asemenea, UE dispune de proceduri de salvgardare, printre care transferuri temporare între compartimentele FCP și utilizarea lichidității din trezoreria centrală, pentru a asigura disponibilitatea unui nivel suficient de lichiditate atunci când este nevoie.
Fondul comun de provizionare
FCP este gestionat astfel încât să se asigure că activele sale au un grad suficient de lichiditate și mobilizare pentru a putea onora angajamentele pe termen scurt. Portofoliul este format din active lichide care pot fi vândute cu ușurință pentru a face față ieșirilor de numerar, dacă acest lucru este necesar. Ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este de aproximativ 10 %.
Decontarea contractelor derivate se face la valoarea brută a acestora și are la bază scadența lor contractuală. Dacă este necesar, obligațiile sunt onorate prin vânzarea de active denominate în USD sau printr-o tranzacție de swap, ceea ce poate duce la o ieșire de numerar din cauza diferențelor de curs valutar.
7. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE
7.1. PĂRȚILE AFILIATE
Părțile afiliate ale UE sunt entitățile consolidate ale UE, entitățile asociate și personalul-cheie din conducerea acestor entități. Tranzacțiile dintre aceste entități se efectuează în cadrul operațiunilor obișnuite ale UE și, de aceea, în conformitate cu normele contabile ale UE, respectivele tranzacții nu fac obiectul unor cerințe specifice de informare.
7.2. DREPTURILE LA PLATĂ ALE PERSONALULUI-CHEIE DIN CONDUCERE
În vederea prezentării informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate referitoare la personalul-cheie din conducerea UE, persoanele vizate sunt clasificate în cinci categorii:
|
|
categoria 1: președintele Consiliului European, președintele Comisiei și președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene; |
|
|
categoria 2: vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai Comisiei; |
|
|
categoria 3: secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, președintele și membrii Tribunalului, Ombudsmanul și șeful Autorității Europene pentru Protecția Datelor; |
|
|
categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi Europene; |
|
|
categoria 5: funcționarii publici cu cel mai mare grad din instituții și agenții. |
Mai jos este prezentată o sinteză a drepturilor la plată ale acestora. Informații suplimentare sunt disponibile în Statutul funcționarilor, documentul oficial care prevede drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Statutul funcționarilor este publicat pe site-ul web Europa. Personalul-cheie din conducere nu primește credite preferențiale din partea UE.
DREPTURI FINANCIARE ALE PERSONALULUI-CHEIE DIN CONDUCERE
|
(EUR) |
|||||
|
Drepturi la plată (pentru fiecare salariat) |
Categoria 1 |
Categoria 2 |
Categoria 3 |
Categoria 4 |
Categoria 5 |
|
Salariu de bază (lunar) |
35 860,91 |
32 482,71 -33 782,02 |
25 986,17 -29 234,44 |
28 065,06 -29 884,10 |
16 523,41 -25 986,17 |
|
Alocație pentru locuință/indemnizație de expatriere |
15 % |
15 % |
15 % |
15 % |
0 -4 % -16 % |
|
Indemnizații familiale: |
|
|
|
|
|
|
Locuință (% din salariu) |
2 % + 241,21 |
2 % + 241,21 |
2 % + 241,21 |
2 % + 241,21 |
2 % + 241,21 |
|
Copil aflat în întreținere |
527,06 |
527,06 |
527,06 |
527,06 |
527,06 |
|
Alocație preșcolară |
128,76 |
128,76 |
128,76 |
128,76 |
128,76 |
|
Educație sau |
357,63 |
357,63 |
357,63 |
357,63 |
357,63 |
|
Educație în afara locului de muncă |
715,26 |
715,26 |
715,26 |
715,26 |
715,26 |
|
Alocație pentru judecătorii președinți de complete |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
1 111,04 |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
Alocație de reprezentare |
1 943,34 |
1 248,97 |
832,83 |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
Cheltuieli anuale cu deplasările |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Rambursate |
|
Transferuri către statele membre: |
|
|
|
|
|
|
Alocație școlară (68) |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
|
% din salariu (68) |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
|
% din salariu fără cc |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
|
Cheltuieli de reprezentare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
Preluarea funcției: |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli de instalare |
71 721,82 |
64 965,42 -67 564,04 |
51 972,34 -58 468,88 |
56 130,12 -59 768,20 |
Rambursate |
|
Cheltuieli familiale de călătorie |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Cheltuieli de mutare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Plecarea din funcție: |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli de reinstalare |
35 860,91 |
32 482,71 -33 782,02 |
25 986,17 -29 234,44 |
28 065,06 -29 884,10 |
Rambursate |
|
Cheltuieli familiale de călătorie |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Cheltuieli de mutare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Tranziție (% din salariu) (69) |
40 % -65 % |
40 % -65 % |
40 % -65 % |
40 % -65 % |
Nu se aplică |
|
Asigurare de sănătate |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
|
Pensie (% din salariu înainte de impozitare) |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
|
Deduceri: |
|
|
|
|
|
|
Taxa comunitară |
8 % -45 % |
8 % -45 % |
8 % -45 % |
8 % -45 % |
8 % -45 % |
|
Asigurare de sănătate (% din salariu) |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
|
Taxe speciale pe salariu |
7 % |
7 % |
7 % |
7 % |
6 -7 % |
|
Deducere pensie |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
13,10 % |
|
Număr de persoane la încheierea exercițiului financiar |
3 |
8 |
93 |
27 |
116 |
|
(68) *S-a aplicat un coeficient corector („cc”). (69) **Se plătește în primii 3 ani după plecarea din funcție. |
|||||
8. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI
La data semnării acestor conturi, nu au fost constatate de către contabilul Comisiei și nici nu i-au fost raportate probleme semnificative care să necesite o prezentare separată în prezenta secțiune. Conturile și notele aferente au fost pregătite pe baza celor mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate.
9. PERIMETRUL DE CONSOLIDARE
|
|||
|
|||
|
Consiliul Uniunii Europene |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
||
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
Comitetul Economic și Social European |
||
|
Comisia Europeană |
Serviciul European de Acțiune Externă |
||
|
Comitetul European al Regiunilor |
Ombudsmanul European |
||
|
Consiliul European |
Parlamentul European |
||
|
Curtea de Conturi Europeană |
|
||
|
|
|
||
|
|||
|
|
||
|
Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) |
Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA) |
||
|
Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) |
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA) |
||
|
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA) |
Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA) |
||
|
|
|
||
|
|
||
|
Agenția de Sprijin pentru Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (Oficiul OAREC) |
Parchetul European (EPPO) |
||
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) |
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) |
||
|
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) |
Fundația Europeană de Formare (ETF) |
||
|
Autoritatea Bancară Europeană (ABE) |
Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) |
||
|
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) |
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) |
||
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) |
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) |
||
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) |
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) |
||
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) |
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) |
||
|
Agenția Europeană de Mediu (AEM) |
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) |
||
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) |
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) |
||
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) |
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) |
||
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) |
Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) |
||
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) |
Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (EUSPA) |
||
|
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) |
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) |
||
|
Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („Fusion for Energy”) |
Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) |
||
|
Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) |
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) |
||
|
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) |
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) |
||
|
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) |
|
||
|
|||
|
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare) |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) |
||
|
|||
|
Fondul European de Investiții (FEI) |
|
||
ENTITĂȚI MINORE
Entitățile enumerate mai jos nu au fost consolidate prin metoda punerii în echivalență în situațiile financiare consolidate ale UE pe 2025 deoarece nu sunt semnificative.
|
ENTITĂȚI MINORE (11) |
|
Întreprinderea comună pentru cipuri (Chips JU) |
|
Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa (CBE JU) |
|
Întreprinderea comună pentru o aviație curată (CAJU) |
|
Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat (Clean H2 JU) |
|
Întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei (EU-RAIL JU) |
|
Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) |
|
Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC JU) |
|
Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” (GH EDCP3 JU) |
|
Întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” (IHI JU) |
|
întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 (SESAR 3 JU) |
|
Întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” (SNS JU) |
Conturile anuale ale entităților menționate mai sus sunt publicate pe site-urile lor web.
RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ ȘI NOTE EXPLICATIVE (70)
CUPRINS
|
1. |
REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE | 143 |
|
2. |
SITUAȚIA COMPARAȚIEI DINTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE | 144 |
|
3. |
NOTE LA RAPOARTELE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ | 145 |
|
3.1. |
CADRUL BUGETAR AL UE | 145 |
|
3.2. |
CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2021-2027 | 145 |
|
3.3. |
RUBRICI DETALIATE ALE CFM (PROGRAME) | 148 |
|
3.4. |
NextGenerationEU | 149 |
|
3.5. |
BUGETUL ANUAL | 149 |
|
3.6. |
VENITURI | 150 |
|
3.7. |
CALCULAREA REZULTATULUI BUGETAR | 152 |
|
3.8. |
RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR | 152 |
|
4. |
EXECUȚIA BUGETULUI UE ÎN 2025 | 154 |
|
5. |
EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE ALE UE | 155 |
|
5.1. |
SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE ALE UE | 155 |
|
6. |
EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE | 156 |
|
6.1. |
CFM: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ | 156 |
|
6.2. |
CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 158 |
|
6.3. |
CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 159 |
|
6.4. |
CFM: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL) | 160 |
|
6.5. |
CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE | 160 |
|
6.6. |
CFM DETALIAT: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ | 161 |
|
6.7. |
CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 172 |
|
6.8. |
CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 190 |
|
6.9. |
CFM DETALIAT: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL) | 203 |
|
6.10. |
CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE | 210 |
|
7. |
EXECUȚIA BUGETULUI PE INSTITUȚII | 216 |
|
7.1. |
EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE | 216 |
|
7.2. |
EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 217 |
|
7.3. |
EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 219 |
|
8. |
EXECUȚIA BUGETELOR AGENȚIILOR | 220 |
|
8.1. |
VENITURI BUGETARE | 220 |
|
8.2. |
CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ DEFALCATE PE AGENȚII | 221 |
1. REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE
|
(milioane EUR) |
|||
|
Notă |
|
2025 |
2024 |
|
a |
Venituri aferente exercițiului financiar |
224 398 |
250 609 |
|
b |
Plăți aferente creditelor exercițiului financiar în curs |
(212 797 ) |
(244 309 ) |
|
c |
Credite de plată reportate în exercițiul financiar N+1 |
(6 087 ) |
(3 848 ) |
|
d |
Anularea creditelor nefolosite reportate din exercițiul financiar N-1 |
273 |
334 |
|
e |
Evoluția veniturilor alocate (B)-(A) |
(3 579 ) |
(1 486 ) |
|
|
Credite neutilizate la încheierea exercițiului financiar curent (A) |
28 271 |
24 692 |
|
|
Credite neutilizate la încheierea exercițiului financiar anterior (B) |
24 692 |
23 206 |
|
f |
Diferențe de schimb valutar în exercițiul financiar |
(130 ) |
44 |
|
|
Rezultatul bugetar |
2 078 |
1 345 |
Rezultatul bugetar al UE este returnat statelor membre în următorul exercițiul financiar prin deducerea din sumele datorate de acestea în respectivul exercițiu financiar. Acesta se calculează în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (71) de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii. Pentru informații suplimentare, a se vedea secțiunea 3.7 „Calcularea rezultatului bugetar”.
|
a. |
Venituri aferente exercițiului financiar: tabelul 5.1 „Sinteza execuției veniturilor bugetare ale UE”, coloana 8 „Total venituri”. |
|
b. |
Plăți aferente creditelor exercițiului financiar în curs: tabelul 6.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”, coloana 2 „Plăți efectuate din bugetul adoptat” și coloana 4 „Plăți efectuate din venituri alocate”. |
|
c. |
Credite de plată reportate în exercițiul financiar N + 1: tabelul 6.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”, coloana 7 „Reportări automate” și coloana 8 „Reportări prin decizie”. |
|
d. |
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul financiar N-1: ia în considerare cuantumul creditelor de plată reportate (automat și prin decizie) la încheierea exercițiului financiar anterior și „Plățile efectuate din reportări” aferente exercițiului curent, a se vedea coloana 3 din tabelul 6.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”. |
|
e. |
Evoluția totalului creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar: calculează diferența dintre cuantumul creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar anterior (plus) și cuantumul creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar curent (a se vedea coloana 8 din tabelul 6.3 „CFM – Execuția creditelor de plată” – minus) pentru a obține variația netă a veniturilor alocate în exercițiul financiar curent. |
|
f. |
Diferențele de schimb valutar includ diferențele de schimb valutar realizate și nerealizate. |
2. SITUAȚIA COMPARAȚIEI DINTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE
Venituri bugetare
|
(milioane EUR) |
|||||
|
Titlul |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Creanțe constatate |
Venituri |
|
|
1 |
Resurse proprii |
151 161 |
154 322 |
155 448 |
155 418 |
|
2 |
Excedente, solduri și ajustări |
– |
1 345 |
1 362 |
1 362 |
|
3 |
Venituri administrative |
2 425 |
2 425 |
3 272 |
3 226 |
|
4 |
Venituri financiare, dobânzi de întârziere și amenzi |
183 |
1 659 |
18 874 |
2 618 |
|
5 |
Garanții bugetare, operațiuni de împrumut și de credit |
– |
– |
40 815 |
40 766 |
|
6 |
Venituri, contribuții și restituiri aferente politicilor Uniunii |
1 440 |
1 412 |
24 016 |
21 008 |
|
|
Total |
155 209 |
161 163 |
243 787 |
224 398 |
|
|
din care Next Generation EU (NGEU) |
- |
- |
40 219 |
40 213 |
Cheltuieli bugetare: angajamente pe rubrici ale cadrului financiar multianual (CFM)
|
(milioane EUR) |
|||||
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
|
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
21 480 |
21 539 |
30 466 |
27 095 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
77 980 |
77 979 |
80 804 |
78 884 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
56 731 |
56 700 |
58 961 |
57 658 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
4 791 |
4 645 |
5 338 |
4 738 |
|
5 |
Securitate și apărare |
2 633 |
2 633 |
2 742 |
2 666 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
16 308 |
16 892 |
20 828 |
19 645 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
12 845 |
12 766 |
15 115 |
13 955 |
|
O |
În afara CFM |
4 320 |
4 320 |
11 767 |
6 409 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 349 |
1 766 |
2 085 |
1 065 |
|
|
Total |
199 438 |
199 239 |
228 104 |
212 116 |
|
|
din care Next Generation EU (NGEU) |
– |
– |
232 |
39 |
Cheltuieli bugetare: plăți pe rubrici ale cadrului financiar multianual (CFM)
|
(milioane EUR) |
|||||
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
20 461 |
20 255 |
34 035 |
24 483 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
44 445 |
47 141 |
96 601 |
92 306 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
52 092 |
56 039 |
61 329 |
59 589 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
3 204 |
3 564 |
4 386 |
3 819 |
|
5 |
Securitate și apărare |
2 143 |
1 839 |
1 947 |
1 872 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
14 426 |
15 010 |
18 469 |
17 170 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
12 845 |
12 766 |
16 133 |
13 767 |
|
O |
În afara CFM |
3 274 |
2 805 |
15 994 |
2 319 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 320 |
1 744 |
2 063 |
1 048 |
|
|
Total |
155 209 |
161 163 |
250 956 |
216 373 |
|
|
din care Next Generation EU (NGEU) |
– |
– |
43 760 |
41 739 |
3. NOTE LA RAPOARTELE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ
3.1. CADRUL BUGETAR AL UE
Contabilitatea bugetară este ținută în conformitate cu Regulamentul financiar (RF). Bugetul general este instrumentul care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile Uniunii în fiecare exercițiu financiar, în limita plafoanelor și a celorlalte dispoziții stabilite în CFM, în conformitate cu actele legislative referitoare la programele multianuale adoptate în temeiul respectivului cadru.
3.2. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2021-2027
|
(milioane EUR în prețuri curente) |
||||||||||
|
|
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
Total |
||
|
20 919 |
21 878 |
21 727 |
21 598 |
21 596 |
22 210 |
20 991 |
150 919 |
||
|
6 364 |
67 806 |
70 137 |
73 289 |
75 697 |
67 523 |
70 128 |
430 944 |
||
|
1 769 |
61 345 |
62 939 |
64 683 |
66 361 |
56 593 |
58 484 |
372 174 |
||
|
4 595 |
6 461 |
7 198 |
8 606 |
9 336 |
10 930 |
11 644 |
58 770 |
||
|
56 841 |
56 965 |
57 295 |
57 449 |
57 336 |
57 100 |
57 316 |
400 302 |
||
|
Din care: cheltuieli legate de piață și plăți directe |
40 368 |
40 639 |
40 693 |
40 603 |
40 529 |
40 542 |
40 496 |
283 870 |
||
|
1 791 |
3 360 |
3 814 |
4 020 |
4 871 |
5 103 |
5 619 |
28 578 |
||
|
1 696 |
1 896 |
1 946 |
2 380 |
2 617 |
2 810 |
3 080 |
16 425 |
||
|
16 247 |
16 802 |
16 329 |
16 331 |
16 303 |
15 614 |
16 071 |
113 697 |
||
|
10 635 |
11 058 |
11 419 |
11 773 |
12 124 |
12 506 |
12 959 |
82 474 |
||
|
Din care: cheltuieli administrative ale instituțiilor |
8 216 |
8 528 |
8 772 |
9 006 |
9 219 |
9 464 |
9 786 |
62 991 |
||
|
TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT |
114 493 |
179 765 |
182 667 |
186 840 |
190 544 |
182 866 |
186 164 |
1 223 339 |
||
|
TOTAL CREDITE DE PLATĂ |
163 496 |
166 534 |
162 053 |
142 601 |
175 378 |
201 170 |
195 246 |
1 206 478 |
||
|
ca procent din VNB |
1,18 % |
1,12 % |
0,99 % |
0,81 % |
0,95 % |
1,04 % |
0,98 % |
1,01 % |
||
Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat la 17 decembrie 2020. Tabelul de mai sus prezintă plafoanele CFM în prețuri curente, astfel cum au fost adoptate în ajustarea tehnică a CFM pentru perioada 2021-2027 din 2026 (72), în conformitate cu deflatorul anual fix de 2 % prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM. Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a CFM 2021-2027, în cazul creditelor de angajament, sumele sunt defalcate pe rubrici; în cazul creditelor de plată, plafoanele se aplică numai la nivel total. Exercițiul financiar 2025 a fost al cincilea exercițiu financiar al CFM pentru perioada 2021-2027.
În urma acordului politic privind revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027, la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European din 1 februarie și cu Parlamentul European la 6 februarie 2024, Regulamentul revizuit privind CFM (73) a fost adoptat la 29 februarie 2024. Revizuirea la jumătatea perioadei a consolidat bugetul UE pentru perioada 2024-2027 cu 64,6 miliarde EUR, din care 33 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în mai multe domenii prioritare, printre care sprijinul pentru Ucraina, instituirea platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), crearea mecanismului de acoperire a costurilor suplimentare pentru finanțarea instrumentului de redresare NextGenerationEU, generate de ratele mai mari ale dobânzii, precum și finanțarea suplimentară pentru gestionarea migrației și parteneriatele internaționale și consolidarea unor instrumente speciale. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR) este împărțită, începând cu 1 ianuarie 2024, în două instrumente separate (Rezerva pentru solidaritate europeană și Rezerva pentru ajutoare de urgență). Pentru a integra impactul revizuirii la jumătatea perioadei asupra bugetului anual pentru 2024, a fost adoptat bugetul rectificativ nr. 1/2024 (74).
Plafonul general al creditelor de angajament pentru 2025 a fost de 190 544 de milioane EUR, în timp ce plafonul corespunzător al creditelor de plată a fost de 175 378 de milioane EUR.
În temeiul articolului 312 alineatul (3) din TFUE, CFM stabilește valorile plafoanelor anuale pentru creditele de angajament pe categorii de cheltuieli („rubrici”) și ale plafoanelor anuale pentru creditele de plată. Rubricile CFM corespund principalelor sectoare de activitate ale Uniunii. O explicație a diferitelor rubrici ale CFM 2021-2027 este prezentată mai jos.
CFM 2021-2027 este de 1 223 de miliarde EUR (1 083 de miliarde EUR în prețurile din 2018), inclusiv Fondul european de dezvoltare (FED). În plus, NextGenerationEU furnizează o sumă suplimentară de 806,9 miliarde EUR (750 de miliarde EUR în prețurile din 2018) până în 2023 în angajamente și până în 2026 în plăți. Această valoare inițială a fost ajustată la 698,3 miliarde EUR, deoarece sprijinul total disponibil sub formă de credite nu a fost solicitat integral de statele membre.
În ceea ce privește procedura bugetară anuală, nomenclatorul bugetar este structurat în continuare pe „clustere” de politici, oferind mai multă claritate cu privire la modul în care programele de cheltuieli individuale contribuie la obiectivele de politică ale Uniunii.
Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital
Această rubrică include principalele programe ale UE care sprijină domeniile cercetării și inovării, transformării digitale, infrastructurii strategice, consolidării pieței unice și proiectele spațiale strategice. Printre programele de la această rubrică se numără Orizont Europa, Fondul InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Programul privind piața unică și Programul spațial european.
Programe care primesc contribuții din partea NGEU (venituri alocate externe) la această rubrică: Orizont Europa și Fondul InvestEU.
Rubrica 2 – Creștere durabilă: resurse naturale
Această rubrică este împărțită în două subrubrici: Coeziune economică, socială și teritorială (2a) și Reziliență și valori (2b).
Cheltuielile din cadrul acestei rubrici vizează consolidarea rezilienței și a coeziunii între statele membre ale UE. Finanțarea contribuie la reducerea disparităților din și dintre regiunile UE, precum și în interiorul statelor membre și între acestea, și promovează dezvoltarea teritorială durabilă (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus). Aceasta sprijină, de asemenea, solidaritatea și cooperarea Uniunii în materie de pregătire și răspuns în caz de dezastre (Mecanismul de protecție civilă al Uniunii și rescEU). În plus, programele de la această rubrică urmăresc să sporească reziliența UE la provocările prezente și viitoare, investind în tranziția verde și digitală, în tineri (Erasmus), în sănătate (UE pentru sănătate) și în acțiuni de protejare a valorilor UE (Justiție, drepturi și valori) și de promovare a diversității culturale (Europa creativă).
Această rubrică include MRR, alimentat de marea majoritate a finanțării furnizate de NGEU în perioada 2021-2023. Alte programe care primesc contribuții din partea NGEU (venituri alocate externe) la această rubrică: REACT-EU, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU). Pentru o prezentare mai detaliată a activităților MRR, a se consulta secțiunile 3 și 4 privind NGEU din Elementele financiare principale ale exercițiului financiar.
Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu
Cheltuielile de la această rubrică investesc în agricultura durabilă (politica agricolă comună) și în pescuit și politica maritimă (Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură), precum și în programele dedicate protecției mediului și politicilor climatice (programul LIFE, Fondul pentru o tranziție justă).
Programe care primesc contribuții din partea NGEU (venituri alocate externe) la această rubrică: dezvoltare rurală, Fondul pentru o tranziție justă.
Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor
Programele (Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul de gestionare integrată a frontierelor) și agențiile descentralizate [cum ar fi Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și Agenția Uniunii Europene pentru Azil] finanțate în cadrul acestei rubrici urmăresc să abordeze provocările legate de migrație și de gestionarea frontierelor externe ale UE, precum și de protejarea sistemului de azil în cadrul UE.
Rubrica 5 – Securitate și apărare
Această rubrică reflectă nevoia tot mai mare de cooperare la nivelul Uniunii pentru a aborda amenințările la adresa securității și a spori autonomia strategică a acesteia. Aceasta include programe al căror rol este de a îmbunătăți securitatea și siguranța cetățenilor Europei (Fondul pentru securitate internă), de a consolida capacitățile de apărare ale Europei (Fondul european de apărare) și de a furniza instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate internă și externă.
Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume
Programele de la această rubrică consolidează impactul socioeconomic al UE în vecinătatea sa, în țările în curs de dezvoltare și în restul lumii. Noul instrument IVCDCI – Europa globală reunește mai multe instrumente anterioare de finanțare externă ale UE, inclusiv cooperarea cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) finanțate anterior din Fondul european de dezvoltare. Rubrica include, de asemenea, asistență pentru țările care se pregătesc pentru aderarea la UE (asistență pentru preaderare) și programul de ajutor umanitar al Uniunii.
Rubrica 7 – Administrația publică europeană
Această rubrică acoperă cheltuielile administrative aferente tuturor instituțiilor, pensiile și școlile europene.
S – Instrumente speciale
Mecanismele de flexibilitate din bugetul UE îi permit UE să mobilizeze fondurile necesare pentru a reacționa la evenimente neprevăzute, cum ar fi situații de criză, dezastre naturale și situații de urgență. Domeniul de aplicare, alocarea financiară și modalitățile de funcționare ale acestora sunt prevăzute în Regulamentul privind CFM și în Acordul interinstituțional. Acestea asigură faptul că resursele bugetare pot să răspundă priorităților în schimbare, astfel încât fiecare euro să fie utilizat acolo unde este cel mai necesar.
În nomenclatorul bugetar și în execuția bugetară anuală, acestea sunt identificate ca instrumente speciale („S”), deoarece pot fi mobilizate peste plafoanele de cheltuieli ale CFM, atât pentru creditele de angajament, cât și pentru creditele de plată.
3.3. RUBRICI DETALIATE ALE CFM (PROGRAME)
Rubricile CFM sunt prezentate mai detaliat pe rubrici care corespund principalelor programe de cheltuieli (de exemplu, Orizont 2020, Erasmus+ etc.). Temeiurile juridice care stau la baza execuției bugetare sunt adoptate la acest nivel de program. Programele reprezintă structura utilizată în mod curent pentru raportarea privind execuția și rezultatele. Tabelele pentru fiecare program sunt prezentate în rapoartele privind execuția bugetară (a se vedea tabelele 6.6-6.10 de mai jos).
3.4. NEXTGENERATIONEU
Cu un buget de 420,8 miliarde EUR pentru sprijinul nerambursabil, NGEU are un impact major asupra bugetelor anuale totale ale UE pentru perioada 2021-2026 și asupra execuției acestora. În 2021, această sumă a fost înscrisă integral drept credite aferente veniturilor alocate. Toate angajamentele pentru sprijinul nerambursabil au fost înscrise în buget până la 31 decembrie 2023 și vor fi onorate prin plăți până la 31 decembrie 2026, în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (9) din Regulamentul EURI (75).
Pentru o prezentare cuprinzătoare a activităților NGEU, consultați secțiunea 3 din Elementele financiare principale ale exercițiului financiar.
3.5. BUGETUL ANUAL
Procedura adoptării bugetului este prevăzută la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Următoarea diagramă prezintă termenele, precum și etapele adoptării bugetului.
|
1. |
În practică, cele trei instituții depun eforturi pentru a-și prezenta documentele respective mai devreme în cursul anului, pentru a facilita procesul. |
|
2. |
Comitetul de conciliere este alcătuit din membri ai Consiliului sau din reprezentanți ai acestora și dintr-un număr egal de membri care reprezintă Parlamentul European. Comisia participă la procedurile comitetului de conciliere și ia orice inițiativă necesară concilierii poziției Parlamentului European cu cea a Consiliului. |
|
3. |
Parlamentul European aprobă proiectul comun și, ulterior, în termen de 14 zile de la respingerea de către Consiliu, decide (cu majoritatea membrilor care îl compun și cu 3/5 din voturile exprimate) să confirme toate sau o parte din amendamentele sale. |
În cazul Comisiei, structura bugetului constă în credite administrative și în credite operaționale. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între două tipuri de credite: nediferențiate și diferențiate. Creditele nediferențiate sunt utilizate pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Creditele diferențiate sunt utilizate pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:
|
— |
creditele de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate în exercițiul financiar în curs pentru operațiuni multianuale. Cu toate acestea, angajamentele bugetare pentru acțiunile a căror durată depășește un exercițiu financiar pot fi defalcate pe mai multe exerciții financiare în tranșe anuale, dacă actul de bază prevede acest lucru; |
|
— |
creditele de plată: acoperă cheltuielile care rezultă din angajamentele asumate în exercițiul financiar curent și/sau în exercițiile financiare anterioare. |
În conturi, tipurile de finanțare sunt grupate în două categorii principale:
|
— |
creditele bugetului final adoptat și |
|
— |
creditele suplimentare, care includ:
|
Toate tipurile de finanțare luate împreună constituie creditele disponibile.
3.6. VENITURI
3.6.1. Venituri din resurse proprii
Marea majoritate a veniturilor provin din resurse proprii, care constau în următoarele categorii:
|
1. |
resurse proprii tradiționale (RPT): în 2025, au reprezentat aproximativ 14 % din veniturile din resurse proprii; |
|
2. |
resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA): în 2025, au reprezentat aproximativ 17 % din veniturile din resurse proprii; |
|
3. |
resursă bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate: în 2025, au reprezentat aproximativ 5 % din veniturile din resurse proprii; |
|
4. |
resursa bazată pe venitul național brut (VNB): în 2024, a reprezentat aproximativ 64 % din veniturile din resurse proprii. |
Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 privind sistemul de resurse proprii ale UE (Decizia privind resursele proprii din 2020) precizează categoriile de resurse proprii și stabilește metodele de calcul al acestora. Această decizie a intrat în vigoare la 1 iunie 2021 și a fost aplicată retroactiv începând cu 1 ianuarie 2021.
Potrivit Deciziei privind resursele proprii din 2020, cuantumul total al resurselor proprii alocate Uniunii pentru a acoperi creditele anuale de plată nu depășește 1,40 % din suma VNB-urilor tuturor statelor membre. În plus, decizia împuternicește Comisia ca, în mod excepțional, să împrumute temporar, în numele Uniunii, până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital pentru abordarea consecințelor pandemiei de COVID-19 prin intermediul instrumentului de redresare NextGenerationEU. Plafonul resurselor proprii pentru creditele pentru plăți va fi majorat temporar cu 0,6 puncte procentuale pentru a acoperi toate datoriile care rezultă din acest împrumut.
Începând din 2021, la „alte venituri” ale bugetului UE intră contribuțiile financiare din partea Regatului Unit care rezultă din decontul financiar în temeiul Acordului privind retragerea Regatului Unit.
3.6.2. Resurse proprii tradiționale (RPT)
RPT constau în taxe vamale percepute la importurile din țări terțe, care sunt colectate de statele membre în numele UE. Cu toate acestea, statele membre rețin 25 % pentru a-și acoperi costurile de colectare. Toate sumele din RPT stabilite trebuie înregistrate în una dintre următoarele evidențe contabile ținute de autoritățile competente:
în contabilitatea obișnuită prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014: toate sumele recuperate sau garantate;
în contabilitatea separată prevăzută la același articol: toate sumele nerecuperate încă și/sau negarantate; sumele garantate, dar contestate pot fi, de asemenea, înscrise în această contabilitate.
Statele membre trebuie să înregistreze RPT în contul Comisiei prin intermediul trezoreriei sau al băncii lor centrale naționale, cel târziu în prima zi lucrătoare după cea de a 19-a zi a celei de a doua luni următoare lunii în care a fost constatat (sau recuperat, în cazul contabilității separate) dreptul.
3.6.3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Resursa proprie bazată pe TVA este calculată conform bazelor TVA aplicate de statele membre, care sunt armonizate în acest scop în conformitate cu normele UE. O cotă de apel uniformă de 0,30 % se aplică valorii totale a încasărilor din TVA colectate de fiecare stat membru pentru toate livrările impozabile împărțită la cota medie ponderată de TVA. Baza de calcul al TVA este plafonată la 50 % din VNB-ul fiecărui stat membru.
3.6.4. Deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate
O cotă de apel uniformă de 0,80 EUR pe kilogram se aplică greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate într-un anumit an se calculează ca diferența dintre deșeurile de ambalaje din plastic generate și deșeurile de ambalaje din plastic reciclate în anul respectiv într-un stat membru. Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia au dreptul la o reducere anuală forfetară a contribuțiilor lor respective la resursele proprii aferente ambalajelor din plastic.
3.6.5. Venitul național brut (VNB)
Resursa bazată pe venitul național brut (VNB) este utilizată pentru finanțarea părții din buget care nu este acoperită de nicio altă sursă de venit. Se percepe o cotă de apel uniformă pentru VNB-ul fiecărui stat membru, care este stabilit în conformitate cu normele UE.
3.6.6. Reducerea brută
Pentru perioada 2021-2027, următoarele state membre beneficiază de o reducere brută a contribuțiilor lor anuale bazate pe VNB: 565 de milioane EUR pentru Austria, 377 de milioane EUR pentru Danemarca, 3 671 de milioane EUR pentru Germania, 1 921 de milioane EUR pentru Țările de Jos și 1 069 de milioane EUR pentru Suedia. Aceste reduceri brute sunt măsurate la prețurile din 2020 și finanțate de toate statele membre.
3.6.7. Ajustări ale resurselor proprii din exercițiile financiare anterioare
Resursele bazate pe TVA și VNB sunt stabilite în funcție de previziunile privind bazele relevante formulate la momentul întocmirii proiectului de buget. Ulterior, aceste previziuni sunt revizuite și actualizate în cursul respectivului exercițiu bugetar, printr-un buget rectificativ. Diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de bazele efective de calcul și sumele plătite efectiv în temeiul previziunilor (revizuite), fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare din luna martie a celui de al treilea an care urmează respectivului exercițiu bugetar. Se mai pot face corecții ale bazelor efective de calcul al TVA-ului și al VNB-ului în cursul următoarelor patru exerciții financiare, cu excepția cazului în care se emite o rezervă. Aceste rezerve reprezintă creanțe potențiale exigibile statelor membre, al căror cuantum este incert, dat fiind faptul că impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Atunci când se poate stabili cuantumul exact, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate fie în raport cu soldurile TVA și VNB, fie prin cereri individuale de fonduri. Previziunile privind resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic sunt ajustate în mod similar. Cu toate acestea, diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de datele reale din situațiile anuale și sumele plătite efectiv pe baza previziunilor (revizuite), fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare din luna iunie a celui de al treilea an care urmează respectivului exercițiu bugetar. Se mai pot face corecții ale bazelor efective de calcul în cursul următoarelor cinci exerciții financiare, cu excepția cazului în care se emite o rezervă.
3.7. CALCULAREA REZULTATULUI BUGETAR
Rezultatul bugetar al UE este returnat statelor membre în următorul exercițiul financiar prin deducerea din sumele datorate de acestea în respectivul exercițiu financiar.
Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului financiar în conturile deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului financiar anterior. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma primită efectiv în cursul exercițiului financiar.
În vederea calculării rezultatului bugetar al exercițiului financiar, la cheltuieli se includ plățile corespunzătoare creditelor exercițiului financiar, plus orice credite ale respectivului exercițiu financiar care sunt reportate în următorul exercițiu financiar. Plățile efectuate din creditele exercițiului financiar sunt plățile efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul FEGA, plățile sunt cele efectuate de statele membre între data de 16 octombrie a exercițiului financiar N-1 și data de 15 octombrie a exercițiului financiar N, cu condiția notificării contabilului cu privire la angajament și la autorizare până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar N + 1. Cheltuielile FEGA pot face obiectul unei decizii de conformitate în urma controalelor efectuate în statele membre.
În conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii, rezultatul bugetar reprezintă diferența dintre:
|
— |
veniturile totale primite în exercițiul financiar; și |
|
— |
plățile totale corespunzătoare creditelor exercițiului financiar în curs plus valoarea totală a creditelor respectivului exercițiu financiar reportate în următorul exercițiul financiar. |
Următoarele elemente se adaugă sau se deduc din cifra rezultată:
|
— |
soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exercițiile financiare anterioare și orice plată care, din cauza fluctuației cursului euro, depășește creditele nediferențiate reportate din exercițiul financiar anterior; |
|
— |
evoluția veniturilor alocate; și |
|
— |
câștigurile sau pierderile nete din cursul valutar înregistrate în cursul exercițiului financiar. |
Creditele reportate din exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la părți terțe și activităților pentru acestea, care prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse cu titlu de credite adiționale pentru exercițiul financiar. Acest lucru explică diferența dintre reportările din exercițiul financiar anterior în rapoartele privind execuția bugetară din exercițiul financiar N și reportările în următorul exercițiul financiar în rapoartele privind execuția bugetară din exercițiul financiar N-1. Creditele de angajament puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării avansurilor nu sunt luate în considerare atunci când se calculează rezultatul bugetar.
Creditele de plată reportate includ reportările automate și reportările prin decizie. Rubrica privind anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul financiar anterior include anulările creditelor reportate în mod automat și în urma unei decizii.
3.8. RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR
|
(milioane EUR) |
||
|
|
2025 |
2024 |
|
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
(54 639 ) |
(97 208 ) |
|
Venituri |
|
|
|
Creanțe constatate în exercițiul financiar în curs, dar necolectate încă |
(5 188 ) |
(6 773 ) |
|
Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și colectate în exercițiul financiar în curs |
3 339 |
9 925 |
|
Creanțe încasate care nu trebuie tratate ca venituri în rezultatul economic |
42 358 |
83 953 |
|
Venituri (nete) înregistrate în avans |
(1 284 ) |
(723 ) |
|
|
39 225 |
86 382 |
|
Cheltuieli |
|
|
|
Cheltuieli (nete) înregistrate în avans |
45 735 |
10 599 |
|
Cheltuieli aferente exercițiului financiar anterior și plătite în exercițiul financiar în curs |
(10 067 ) |
(2 220 ) |
|
Efect net al prefinanțării |
(11 778 ) |
(11 678 ) |
|
Credite de plată reportate în următorul exercițiu financiar |
(6 296 ) |
(4 031 ) |
|
Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor de plată nefolosite |
478 |
1 711 |
|
Variații ale provizioanelor |
(3 485 ) |
9 948 |
|
Altele |
3 075 |
7 757 |
|
|
17 662 |
12 086 |
|
Rezultatul economic al agențiilor și al CECO în lichidare |
(170 ) |
85 |
|
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
2 078 |
1 344 |
În conformitate cu Regulamentul financiar, pentru calcularea rezultatului economic al exercițiului financiar se aplică principiile contabilității pe bază de angajamente și normele contabile ale UE, iar pentru rezultatul bugetar – normele modificate ale contabilității de casă. Având în vedere că rezultatul economic și rezultatul bugetar acoperă aceleași tranzacții subiacente – excepția fiind alte surse (nebugetare) de venituri și cheltuieli ale agențiilor și ale CECO în lichidare care sunt incluse numai în rezultatul economic – reconcilierea rezultatului economic al exercițiului financiar cu rezultatul bugetar al exercițiului financiar constituie o verificare utilă a coerenței.
Elemente de reconciliere – Venituri
Veniturile bugetare efective ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar și sumelor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiilor financiare anterioare. Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar în curs, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate în exercițiile financiare anterioare și colectate în exercițiul financiar în curs trebuie să fie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii. Unele creanțe încasate nu trebuie tratate ca venituri în rezultatul economic și trebuie, de asemenea, adăugate în scopul reconcilierii. Acestea sunt legate în principal de finanțarea NextGenerationEU.
Veniturile înregistrate în avans includ, în principal, sume legate de corecții financiare, resurse proprii, dobânzi și dividende. Se ia în considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans pentru exercițiul financiar în curs minus veniturile înregistrate în avans și reluate din exercițiul financiar anterior.
Elemente de reconciliere – Cheltuieli
Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă, în principal, sume înregistrate în scopul separării exercițiului financiar, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care nu sunt încă raportate Comisiei. Se ia în considerare numai efectul net, și anume cheltuielile înregistrate în avans pentru exercițiul financiar în curs minus cheltuielile înregistrate în avans și reluate din exercițiul financiar anterior. Plățile efectuate în exercițiul financiar în curs aferente facturilor înregistrate în exercițiile financiare anterioare fac parte din cheltuielile bugetare ale exercițiului financiar în curs și, prin urmare, trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii. Ca urmare a adoptării unui nou sistem informatic financiar în 2025, s-a utilizat o metodologie temporară pentru acest exercițiu financiar care poate duce la unele transferuri între cele două categorii.
Efectul net al prefinanțării este combinația dintre: 1. noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar în curs și recunoscute ca cheltuieli bugetare ale exercițiului financiar în curs; și 2. verificarea prefinanțării prin costurile eligibile acceptate în exercițiul financiar în curs. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în contabilitatea bugetară, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.
Pe lângă plățile aferente creditelor exercițiului financiar, la calculul rezultatului bugetar al exercițiului trebuie avute în vedere, de asemenea, creditele respectivului exercițiu financiar care sunt reportate în următorul exercițiu financiar [în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014]. Același lucru se aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în exercițiul financiar în curs din reportările din exercițiile financiare anterioare și în cazul anulărilor creditelor de plată nefolosite.
Variația provizioanelor se referă la estimările de la încheierea exercițiului financiar efectuate în situațiile financiare (în principal, beneficiile angajaților), care nu au un impact asupra contabilității bugetare. Alte sume de reconciliat includ diferite elemente cum ar fi amortizarea activelor, achiziționarea de active, plățile de leasing financiar și participațiile financiare care fac obiectul unui tratament contabil diferit în cadrul contabilității bugetare și, respectiv, al contabilității pe bază de angajamente.
Element de reconciliere – Rezultatul economic al agențiilor și al CECO în lichidare
Rezultatul bugetar al exercițiului financiar este o cifră neconsolidată și nu include celelalte surse (nebugetare) de venituri și cheltuieli ale agențiilor consolidate și ale CECO în lichidare (a se vedea nota 6). Pentru a reconcilia rezultatul economic al exercițiului financiar – o cifră consolidată care include aceste sume – cu rezultatul bugetar al exercițiului financiar, întregul rezultat economic consolidat al exercițiului financiar al agențiilor și al CECO în lichidare este prezentat ca element de reconciliere.
4. EXECUȚIA BUGETULUI UE ÎN 2025
A se vedea secțiunea 2, „Sinteză privind execuția bugetară” din Elementele financiare principale ale exercițiului financiar pentru note explicative privind execuția bugetară 2025 în ceea ce privește veniturile și cheltuielile, angajamentele restante și rezultatul bugetar.
5. EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE ALE UE
5.1. SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE ALE UE
|
(milioane EUR) |
|||||||||||
|
|
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Venituri ca % din buget |
Sold |
||||||
|
Titlul |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Exercițiul financiar în curs |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului în curs |
Din creanțele reportate |
Venituri |
|||
|
1 |
Resurse proprii |
151 161 |
154 322 |
155 417 |
32 |
155 448 |
155 414 |
4 |
155 418 |
101 % |
30 |
|
2 |
Excedente, solduri și ajustări |
– |
1 345 |
1 362 |
– |
1 362 |
1 362 |
– |
1 362 |
101 % |
– |
|
3 |
Venituri administrative |
2 425 |
2 425 |
3 228 |
44 |
3 272 |
3 200 |
26 |
3 226 |
133 % |
45 |
|
4 |
Venituri financiare, dobânzi de întârziere și amenzi |
183 |
1 659 |
5 722 |
13 152 |
18 874 |
1 388 |
1 230 |
2 618 |
158 % |
16 256 |
|
5 |
Garanții bugetare, operațiuni de împrumut și de credit |
– |
– |
40 771 |
44 |
40 815 |
40 722 |
44 |
40 766 |
|
49 |
|
6 |
Venituri, contribuții și restituiri aferente politicilor Uniunii |
1 440 |
1 412 |
21 024 |
2 992 |
24 016 |
18 960 |
2 048 |
21 008 |
1 487 % |
3 008 |
|
|
TOTAL |
155 209 |
161 163 |
227 523 |
16 264 |
243 787 |
221 046 |
3 352 |
224 398 |
139 % |
19 389 |
|
DETALIU TITLUL 1: Resurse proprii |
|||||||||||
|
|
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Venituri ca % din buget |
Sold |
||||||
|
Capitolul |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Exercițiul financiar în curs |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului în curs |
Din creanțele reportate |
Venituri |
|||
|
1 1 |
Cotizații și alte drepturi prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor în sectorul zahărului |
|
|
– |
(0 ) |
(0 ) |
– |
– |
– |
|
(0 ) |
|
1 2 |
Taxe vamale și alte taxe |
21 082 |
22 179 |
23 037 |
32 |
23 068 |
23 034 |
4 |
23 038 |
104 % |
30 |
|
1 3 |
Resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată |
24 395 |
23 815 |
23 860 |
– |
23 860 |
23 860 |
– |
23 860 |
100 % |
– |
|
1 4 |
Resursa proprie bazată pe venitul național brut |
98 563 |
101 480 |
101 682 |
– |
101 682 |
101 682 |
– |
101 682 |
100 % |
(0 ) |
|
1 6 |
Reduceri forfetare bazate pe VNB acordate anumitor state membre și finanțarea acestor reduceri |
– |
– |
(25 ) |
– |
(25 ) |
(25 ) |
– |
(25 ) |
|
– |
|
1 7 |
Resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate |
7 121 |
6 848 |
6 863 |
– |
6 863 |
6 863 |
– |
6 863 |
100 % |
– |
|
|
TOTAL |
151 161 |
154 322 |
155 417 |
32 |
155 448 |
155 414 |
4 |
155 418 |
101 % |
30 |
6. EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE
6.1. CFM: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
|||||||||||||
|
|
Credite de angajament |
Credite de plată |
|||||||||||
|
|
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
|||||||
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
|||
|
|
1 |
2 |
3 = 1 + 2 |
4 |
5 |
6 = 3 + 4+5 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 = 9 + 10 + 11 |
|
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
21 480 |
59 |
21 539 |
116 |
8 810 |
30 466 |
20 461 |
(205 ) |
20 255 |
107 |
13 673 |
34 035 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
77 980 |
(1 ) |
77 979 |
0 |
2 825 |
80 804 |
44 445 |
2 696 |
47 141 |
1 897 |
47 563 |
96 601 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
56 731 |
(32 ) |
56 700 |
366 |
1 894 |
58 961 |
52 092 |
3 948 |
56 039 |
375 |
4 914 |
61 329 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
4 791 |
(146 ) |
4 645 |
– |
693 |
5 338 |
3 204 |
360 |
3 564 |
28 |
794 |
4 386 |
|
5 |
Securitate și apărare |
2 633 |
0 |
2 633 |
– |
109 |
2 742 |
2 143 |
(304 ) |
1 839 |
6 |
103 |
1 947 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
16 308 |
584 |
16 892 |
970 |
2 966 |
20 828 |
14 426 |
584 |
15 010 |
116 |
3 343 |
18 469 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
12 845 |
(79 ) |
12 766 |
1 |
2 348 |
15 115 |
12 845 |
(79 ) |
12 766 |
927 |
2 440 |
16 133 |
|
O |
În afara CFM |
4 320 |
(0 ) |
4 320 |
31 |
7 415 |
11 767 |
3 274 |
(469 ) |
2 805 |
121 |
13 069 |
15 994 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 349 |
(584 ) |
1 766 |
310 |
9 |
2 085 |
2 320 |
(576 ) |
1 744 |
310 |
9 |
2 063 |
|
|
TOTAL |
199 438 |
(199 ) |
199 239 |
1 795 |
27 070 |
228 104 |
155 209 |
5 953 |
161 163 |
3 887 |
85 907 |
250 956 |
6.2. CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
(milioane EUR) |
||||||||||||||
|
|
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2026 |
Credite anulate |
||||||||||
|
Rubrica CFM |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
||
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
30 466 |
21 532 |
116 |
5 446 |
27 095 |
89 % |
0 |
3 362 |
3 362 |
7 |
(0 ) |
2 |
9 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
80 804 |
76 865 |
0 |
2 019 |
78 884 |
98 % |
(1 ) |
776 |
776 |
1 113 |
1 |
30 |
1 144 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
58 961 |
56 472 |
192 |
995 |
57 658 |
98 % |
391 |
705 |
1 096 |
11 |
(0 ) |
195 |
206 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
5 338 |
4 644 |
– |
94 |
4 738 |
89 % |
– |
599 |
599 |
0 |
– |
0 |
1 |
|
5 |
Securitate și apărare |
2 742 |
2 620 |
– |
46 |
2 666 |
97 % |
12 |
63 |
75 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
20 828 |
16 218 |
929 |
2 498 |
19 645 |
94 % |
682 |
468 |
1 151 |
0 |
32 |
0 |
32 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
15 115 |
12 707 |
1 |
1 247 |
13 955 |
92 % |
0 |
1 099 |
1 099 |
59 |
(0 ) |
3 |
62 |
|
O |
În afara CFM |
11 767 |
4 269 |
31 |
2 110 |
6 409 |
54 % |
51 |
5 306 |
5 357 |
0 |
1 |
– |
1 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 085 |
755 |
310 |
– |
1 065 |
51 % |
997 |
1 |
998 |
14 |
– |
7 |
21 |
|
|
Sumă: |
228 104 |
196 083 |
1 580 |
14 454 |
212 116 |
93 % |
2 133 |
12 379 |
14 512 |
1 206 |
33 |
237 |
1 476 |
6.3. CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
||||||||||||||
|
|
Rubrica CFM |
Total credite disponibile |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
34 035 |
20 128 |
96 |
4 258 |
24 483 |
72 % |
107 |
9 414 |
9 521 |
20 |
10 |
0 |
31 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
96 601 |
45 231 |
1 895 |
45 180 |
92 306 |
96 % |
1 906 |
2 377 |
4 283 |
4 |
2 |
6 |
11 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
61 329 |
55 799 |
200 |
3 590 |
59 589 |
97 % |
399 |
1 323 |
1 722 |
16 |
0 |
0 |
17 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
4 386 |
3 560 |
19 |
239 |
3 819 |
87 % |
3 |
554 |
557 |
1 |
9 |
0 |
10 |
|
5 |
Securitate și apărare |
1 947 |
1 814 |
5 |
52 |
1 872 |
96 % |
22 |
51 |
73 |
3 |
0 |
0 |
3 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
18 469 |
14 444 |
89 |
2 637 |
17 170 |
93 % |
584 |
706 |
1 290 |
7 |
2 |
0 |
9 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
16 133 |
11 775 |
847 |
1 144 |
13 767 |
85 % |
932 |
1 291 |
2 222 |
59 |
80 |
5 |
144 |
|
O |
În afara CFM |
15 994 |
1 693 |
113 |
514 |
2 319 |
15 % |
1 120 |
12 555 |
13 675 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 063 |
729 |
310 |
9 |
1 048 |
51 % |
1 015 |
– |
1 015 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
TOTAL |
250 956 |
155 173 |
3 575 |
57 624 |
216 373 |
86 % |
6 087 |
28 271 |
34 358 |
110 |
104 |
12 |
226 |
6.4. CFM: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL)
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
Rubrica CFM |
Angajamente reportate din exercițiul financiar anterior |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului financiar |
Variații ale angajamentelor reportate |
Plăți |
Total angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 1 + 2+3 + 4 |
||
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
51 164 |
27 095 |
(583 ) |
(24 482 ) |
53 194 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
344 088 |
78 884 |
(275 ) |
(92 361 ) |
330 336 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
50 867 |
57 658 |
(263 ) |
(59 544 ) |
48 718 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
5 754 |
4 738 |
(0 ) |
(3 809 ) |
6 683 |
|
5 |
Securitate și apărare |
4 445 |
2 666 |
(1 ) |
(1 872 ) |
5 239 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
42 097 |
19 645 |
(443 ) |
(17 170 ) |
44 129 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
1 011 |
13 955 |
(65 ) |
(13 767 ) |
1 134 |
|
O |
În afara CFM |
7 899 |
6 409 |
(410 ) |
(2 319 ) |
11 578 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
53 |
1 065 |
– |
(1 048 ) |
71 |
|
|
TOTAL |
507 378 |
212 116 |
(2 039 ) |
(216 371 ) |
501 084 |
6.5. CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE
|
(milioane EUR) |
|||||||||||
|
|
Rubrica CFM |
< 2018 |
2018 |
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
Total |
|
1 |
Piața unică, inovare și sectorul digital |
617 |
411 |
1 430 |
2 551 |
2 771 |
4 555 |
6 282 |
15 261 |
19 315 |
53 194 |
|
2 |
Coeziune, reziliență și valori |
1 368 |
225 |
538 |
1 061 |
878 |
13 776 |
52 352 |
190 270 |
69 869 |
330 336 |
|
3 |
Resurse naturale și mediu |
2 507 |
907 |
896 |
946 |
275 |
2 859 |
3 882 |
19 889 |
16 558 |
48 718 |
|
4 |
Migrație și gestionarea frontierelor |
72 |
47 |
97 |
553 |
69 |
110 |
679 |
1 920 |
3 138 |
6 683 |
|
5 |
Securitate și apărare |
27 |
55 |
78 |
125 |
364 |
410 |
725 |
1 367 |
2 089 |
5 239 |
|
6 |
Vecinătate și întreaga lume |
1 032 |
943 |
1 047 |
1 370 |
2 908 |
6 392 |
7 312 |
10 589 |
12 534 |
44 129 |
|
7 |
Administrația publică europeană |
|
|
|
|
|
|
1 |
51 |
1 083 |
1 134 |
|
O |
În afara CFM |
|
|
|
|
|
|
|
8 287 |
3 291 |
11 578 |
|
S |
Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
71 |
71 |
|
|
Total |
5 623 |
2 588 |
4 086 |
6 605 |
7 265 |
28 101 |
71 232 |
247 636 |
127 948 |
501 084 |
6.6. CFM DETALIAT: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
|||||||||||||
|
|
|
Credite de angajament |
Credite de plată |
||||||||||
|
|
|
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
||||||
|
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
||
|
|
|
1 |
2 |
3 = 1 + 2 |
4 |
5 |
6 = 3 + 4+5 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 = 9 + 10 + 11 |
|
1 |
Orizont Europa |
12 762 |
1 |
12 763 |
116 |
6 334 |
19 213 |
11 119 |
3 |
11 122 |
67 |
9 936 |
21 125 |
|
|
Programul pentru cercetare și formare al Euratom |
288 |
(1 ) |
287 |
0 |
118 |
405 |
264 |
(3 ) |
261 |
18 |
135 |
414 |
|
|
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) |
487 |
– |
487 |
– |
4 |
490 |
642 |
– |
642 |
1 |
4 |
647 |
|
|
Alte acțiuni |
– |
– |
– |
– |
629 |
629 |
– |
– |
– |
– |
413 |
413 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
10 |
– |
10 |
– |
0 |
10 |
20 |
(4 ) |
17 |
– |
0 |
17 |
|
|
Fondul InvestEU |
378 |
– |
378 |
– |
916 |
1 294 |
530 |
(29 ) |
501 |
1 |
1 991 |
2 493 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
1 674 |
1 |
1 675 |
– |
70 |
1 745 |
2 398 |
(2 ) |
2 396 |
1 |
48 |
2 445 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie |
927 |
(1 ) |
926 |
– |
71 |
996 |
708 |
25 |
733 |
1 |
70 |
804 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital |
226 |
0 |
226 |
– |
4 |
230 |
183 |
(10 ) |
173 |
0 |
3 |
177 |
|
|
Programul „Europa digitală” |
1 097 |
(0 ) |
1 097 |
– |
92 |
1 189 |
1 136 |
(83 ) |
1 053 |
6 |
96 |
1 154 |
|
|
Agenții descentralizate |
231 |
(2 ) |
230 |
– |
10 |
240 |
231 |
(2 ) |
230 |
– |
10 |
240 |
|
|
Alte acțiuni |
– |
1 |
1 |
– |
168 |
169 |
– |
1 |
1 |
– |
226 |
227 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
9 |
(0 ) |
9 |
– |
0 |
9 |
13 |
(0 ) |
13 |
– |
0 |
13 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
25 |
1 |
26 |
0 |
4 |
29 |
24 |
3 |
27 |
– |
3 |
30 |
|
|
Programul privind piața unică (inclusiv IMM-uri) |
613 |
1 |
614 |
0 |
48 |
663 |
615 |
88 |
704 |
7 |
69 |
780 |
|
|
Programul UE de luptă antifraudă |
27 |
0 |
27 |
0 |
1 |
28 |
31 |
(2 ) |
29 |
– |
1 |
30 |
|
|
Cooperare în domeniul fiscal (Fiscalis) |
39 |
(0 ) |
39 |
– |
1 |
40 |
31 |
12 |
43 |
0 |
1 |
44 |
|
|
Cooperarea în domeniul vamal (programul „Vamă”) |
138 |
60 |
198 |
– |
10 |
208 |
113 |
31 |
144 |
0 |
10 |
153 |
|
|
Agenții descentralizate |
154 |
(2 ) |
152 |
– |
12 |
165 |
154 |
(2 ) |
152 |
– |
12 |
164 |
|
|
Alte acțiuni |
7 |
(0 ) |
7 |
– |
1 |
8 |
8 |
(0 ) |
7 |
– |
0 |
8 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
13 |
– |
13 |
– |
– |
13 |
13 |
(2 ) |
11 |
– |
– |
11 |
|
|
Programul spațial european |
2 051 |
(0 ) |
2 051 |
– |
317 |
2 368 |
1 983 |
(159 ) |
1 823 |
4 |
640 |
2 467 |
|
|
Agenții descentralizate |
80 |
– |
80 |
– |
3 |
83 |
80 |
– |
80 |
– |
3 |
83 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
45 |
– |
45 |
– |
– |
45 |
16 |
(10 ) |
6 |
– |
– |
6 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
196 |
– |
196 |
– |
– |
196 |
150 |
(61 ) |
89 |
0 |
– |
89 |
|
|
Total rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital |
21 480 |
59 |
21 539 |
116 |
8 810 |
30 466 |
20 461 |
(205 ) |
20 255 |
107 |
13 673 |
34 035 |
|
2 |
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) |
40 455 |
2 |
40 457 |
– |
410 |
40 867 |
21 327 |
(488 ) |
20 839 |
0 |
2 555 |
23 394 |
|
|
Fondul de coeziune (FC) |
7 053 |
(2 ) |
7 052 |
– |
233 |
7 285 |
3 078 |
2 445 |
5 523 |
0 |
233 |
5 756 |
|
|
Fondul de coeziune (FC), contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
1 668 |
– |
1 668 |
– |
21 |
1 688 |
1 303 |
46 |
1 350 |
– |
14 |
1 364 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
– |
4 |
– |
0 |
4 |
2 |
(0 ) |
2 |
– |
0 |
2 |
|
|
Fondul social european Plus (FSE+) |
17 184 |
0 |
17 184 |
– |
105 |
17 288 |
7 550 |
693 |
8 243 |
1 |
2 722 |
10 966 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
2 |
– |
2 |
– |
– |
2 |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
1 |
|
|
Sprijin pentru comunitatea cipriotă turcă |
35 |
– |
35 |
– |
0 |
36 |
34 |
6 |
40 |
0 |
0 |
41 |
|
|
Mecanismul european de redresare și reziliență (inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic) |
126 |
(5 ) |
121 |
– |
560 |
681 |
125 |
(5 ) |
120 |
2 |
40 222 |
40 344 |
|
|
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii („programul Pericles IV”) |
1 |
– |
1 |
– |
0 |
1 |
1 |
(0 ) |
1 |
– |
0 |
1 |
|
|
Costuri de finanțare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) |
4 967 |
0 |
4 967 |
– |
144 |
5 111 |
4 967 |
0 |
4 967 |
1 863 |
145 |
6 976 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) |
211 |
0 |
211 |
0 |
38 |
250 |
108 |
25 |
133 |
– |
314 |
446 |
|
|
EU pentru sănătate |
583 |
0 |
583 |
– |
27 |
609 |
585 |
(52 ) |
532 |
4 |
21 |
557 |
|
|
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI) |
– |
– |
– |
– |
1 |
1 |
1 |
(1 ) |
– |
– |
26 |
26 |
|
|
Agenții descentralizate |
286 |
0 |
286 |
– |
26 |
312 |
273 |
1 |
274 |
– |
25 |
299 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
12 |
3 |
16 |
– |
– |
16 |
12 |
1 |
13 |
– |
– |
13 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
109 |
(2 ) |
107 |
– |
9 |
116 |
76 |
3 |
78 |
1 |
11 |
91 |
|
|
Erasmus+ |
3 969 |
(0 ) |
3 969 |
– |
1 135 |
5 105 |
3 766 |
31 |
3 797 |
18 |
1 151 |
4 966 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
147 |
0 |
147 |
– |
74 |
221 |
133 |
5 |
138 |
3 |
78 |
220 |
|
|
Europa creativă |
352 |
(0 ) |
352 |
– |
21 |
373 |
347 |
(23 ) |
324 |
2 |
23 |
350 |
|
|
Justiție |
42 |
(0 ) |
42 |
0 |
1 |
43 |
38 |
4 |
41 |
1 |
1 |
43 |
|
|
Drepturi și valori |
236 |
1 |
238 |
– |
2 |
240 |
188 |
3 |
191 |
1 |
2 |
194 |
|
|
Agenții descentralizate |
324 |
– |
324 |
– |
12 |
336 |
322 |
(1 ) |
321 |
– |
12 |
333 |
|
|
Alte acțiuni |
9 |
(0 ) |
9 |
– |
0 |
9 |
7 |
2 |
9 |
– |
0 |
9 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
19 |
– |
19 |
– |
0 |
19 |
26 |
(1 ) |
25 |
– |
0 |
25 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
186 |
1 |
186 |
– |
5 |
191 |
176 |
2 |
178 |
– |
5 |
183 |
|
|
Total rubrica 2: Coeziune, reziliență și valori |
77 980 |
(1 ) |
77 979 |
0 |
2 825 |
80 804 |
44 445 |
2 696 |
47 141 |
1 897 |
47 563 |
96 601 |
|
3 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
39 976 |
0 |
39 976 |
366 |
995 |
41 338 |
40 031 |
(16 ) |
40 014 |
367 |
995 |
41 377 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
13 226 |
– |
13 226 |
0 |
343 |
13 569 |
10 497 |
3 912 |
14 409 |
0 |
1 964 |
16 373 |
|
|
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) |
946 |
(0 ) |
946 |
– |
23 |
969 |
661 |
8 |
668 |
1 |
2 |
671 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) |
157 |
(40 ) |
117 |
– |
– |
117 |
141 |
(30 ) |
111 |
– |
– |
111 |
|
|
Agenții descentralizate |
30 |
– |
30 |
– |
1 |
32 |
30 |
– |
30 |
– |
1 |
32 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
– |
1 |
– |
– |
1 |
5 |
(2 ) |
4 |
– |
– |
4 |
|
|
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) |
776 |
6 |
782 |
(0 ) |
9 |
791 |
596 |
78 |
675 |
8 |
7 |
690 |
|
|
Fondul pentru o tranziție justă |
1 514 |
– |
1 514 |
– |
86 |
1 600 |
6 |
(3 ) |
3 |
– |
1 432 |
1 436 |
|
|
Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă |
– |
– |
– |
– |
428 |
428 |
25 |
– |
25 |
– |
503 |
528 |
|
|
Agenții descentralizate |
77 |
(6 ) |
71 |
– |
9 |
79 |
77 |
(6 ) |
71 |
– |
9 |
79 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
2 |
– |
2 |
– |
– |
2 |
5 |
(1 ) |
4 |
– |
– |
4 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
26 |
8 |
35 |
– |
– |
35 |
16 |
9 |
25 |
– |
– |
25 |
|
|
Total rubrica 3: Resurse naturale și mediu |
56 731 |
(32 ) |
56 700 |
366 |
1 894 |
58 961 |
52 092 |
3 948 |
56 039 |
375 |
4 914 |
61 329 |
|
4 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
1 869 |
48 |
1 917 |
– |
243 |
2 159 |
1 165 |
42 |
1 207 |
2 |
241 |
1 450 |
|
|
Agenții descentralizate |
234 |
(48 ) |
186 |
– |
9 |
195 |
234 |
(38 ) |
196 |
– |
9 |
205 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) |
1 235 |
– |
1 235 |
– |
369 |
1 603 |
462 |
357 |
819 |
1 |
471 |
1 291 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (IECV) |
147 |
(146 ) |
0 |
– |
0 |
0 |
56 |
(48 ) |
8 |
24 |
– |
32 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 307 |
– |
1 307 |
– |
73 |
1 380 |
1 287 |
47 |
1 334 |
– |
73 |
1 407 |
|
|
Total rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor |
4 791 |
(146 ) |
4 645 |
– |
693 |
5 338 |
3 204 |
360 |
3 564 |
28 |
794 |
4 386 |
|
5 |
Fondul pentru securitate internă (FSI) |
337 |
(0 ) |
337 |
– |
51 |
388 |
227 |
16 |
244 |
1 |
51 |
296 |
|
|
Dezafectare nucleară (Lituania) |
75 |
– |
75 |
– |
– |
75 |
90 |
– |
90 |
– |
– |
90 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea (inclusiv în cazul Bulgariei și al Slovaciei) |
70 |
(0 ) |
70 |
– |
0 |
70 |
91 |
(28 ) |
63 |
2 |
– |
64 |
|
|
Agenții descentralizate |
288 |
– |
288 |
– |
10 |
298 |
288 |
2 |
290 |
– |
10 |
300 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
1 |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
23 |
(0 ) |
23 |
– |
0 |
24 |
22 |
(0 ) |
22 |
– |
0 |
22 |
|
|
Fondul european de apărare (Cercetare) |
404 |
(14 ) |
390 |
– |
10 |
400 |
314 |
(27 ) |
287 |
1 |
8 |
296 |
|
|
Fondul european de apărare (fără componenta „Cercetare”) |
1 030 |
(31 ) |
999 |
– |
28 |
1 027 |
702 |
(157 ) |
545 |
2 |
19 |
566 |
|
|
Mobilitatea militară |
252 |
– |
252 |
– |
0 |
252 |
137 |
– |
137 |
0 |
0 |
137 |
|
|
Instrumentul pe termen scurt privind achizițiile publice în comun din domeniul apărării |
40 |
– |
40 |
– |
1 |
41 |
100 |
(40 ) |
60 |
– |
3 |
63 |
|
|
Instrumentul de consolidare a industriei de apărare |
– |
– |
– |
– |
8 |
8 |
120 |
(70 ) |
50 |
– |
11 |
61 |
|
|
Programul privind industria europeană de apărare |
2 |
(2 ) |
– |
– |
– |
– |
2 |
(2 ) |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
111 |
47 |
158 |
– |
– |
158 |
50 |
1 |
51 |
– |
– |
51 |
|
|
Total rubrica 5: Securitate și apărare |
2 633 |
– |
2 633 |
– |
109 |
2 742 |
2 143 |
(304 ) |
1 839 |
6 |
103 |
1 947 |
|
6 |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) |
10 891 |
20 |
10 911 |
736 |
645 |
12 292 |
9 672 |
121 |
9 793 |
70 |
919 |
10 782 |
|
|
Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară (INSC) |
44 |
0 |
44 |
1 |
21 |
66 |
38 |
17 |
54 |
1 |
14 |
69 |
|
|
Ajutor umanitar (HUMA) |
1 944 |
625 |
2 569 |
– |
19 |
2 588 |
1 860 |
610 |
2 470 |
6 |
16 |
2 493 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
394 |
(0 ) |
393 |
– |
36 |
429 |
394 |
6 |
399 |
1 |
38 |
439 |
|
|
Țările și teritoriile de peste mări (TTPM) (inclusiv Groenlanda) |
73 |
– |
73 |
2 |
34 |
108 |
76 |
(15 ) |
61 |
4 |
25 |
90 |
|
|
AMF+ |
0 |
0 |
0 |
– |
591 |
591 |
0 |
0 |
0 |
– |
679 |
680 |
|
|
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina |
– |
– |
– |
– |
1 535 |
1 535 |
– |
– |
– |
– |
1 535 |
1 535 |
|
|
Alte acțiuni |
148 |
(60 ) |
88 |
– |
1 |
89 |
108 |
(61 ) |
47 |
– |
1 |
48 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
50 |
– |
50 |
– |
– |
50 |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
96 |
(1 ) |
95 |
– |
1 |
95 |
92 |
(4 ) |
88 |
– |
0 |
88 |
|
|
Asistență pentru preaderare (IPA III) |
2 170 |
(0 ) |
2 170 |
129 |
85 |
2 384 |
2 086 |
(90 ) |
1 995 |
11 |
115 |
2 122 |
|
|
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest |
499 |
(0 ) |
499 |
101 |
– |
600 |
101 |
0 |
101 |
23 |
– |
124 |
|
|
Total rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume |
16 308 |
584 |
16 892 |
970 |
2 966 |
20 828 |
14 426 |
584 |
15 010 |
116 |
3 343 |
18 469 |
|
7 |
Pensiile personalului |
2 795 |
(5 ) |
2 790 |
– |
312 |
3 102 |
2 795 |
(5 ) |
2 790 |
– |
312 |
3 102 |
|
|
(Pensiile foștilor deputați din) Parlamentul European |
22 |
(3 ) |
19 |
– |
– |
19 |
22 |
(3 ) |
19 |
– |
– |
19 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Consiliul European și Consiliu |
1 |
(0 ) |
1 |
– |
– |
1 |
1 |
(0 ) |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Comisie |
12 |
(2 ) |
9 |
– |
– |
9 |
12 |
(2 ) |
9 |
– |
– |
9 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
19 |
(2 ) |
17 |
– |
– |
17 |
19 |
(2 ) |
17 |
– |
– |
17 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Conturi Europeană |
8 |
(1 ) |
7 |
– |
– |
7 |
8 |
(1 ) |
7 |
– |
– |
7 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Ombudsmanul European |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
0 |
(0 ) |
0 |
– |
– |
0 |
0 |
(0 ) |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
(Școli europene) Comisia |
266 |
(3 ) |
263 |
– |
35 |
298 |
266 |
(3 ) |
263 |
0 |
39 |
302 |
|
|
Remunerații pentru personalul statutar |
3 085 |
(56 ) |
3 028 |
– |
129 |
3 157 |
3 085 |
(56 ) |
3 028 |
0 |
129 |
3 157 |
|
|
Remunerații pentru personalul extern |
311 |
(11 ) |
300 |
– |
169 |
469 |
311 |
(11 ) |
300 |
21 |
172 |
493 |
|
|
Membri – Salarii și indemnizații |
17 |
3 |
20 |
– |
0 |
21 |
17 |
3 |
20 |
1 |
0 |
22 |
|
|
Membri – Indemnizații temporare |
5 |
(2 ) |
2 |
– |
– |
2 |
5 |
(2 ) |
2 |
– |
– |
2 |
|
|
Costuri de recrutare |
33 |
0 |
33 |
– |
0 |
33 |
33 |
0 |
33 |
3 |
0 |
37 |
|
|
Încetarea raporturilor de muncă |
8 |
(0 ) |
7 |
– |
– |
7 |
8 |
(0 ) |
7 |
– |
– |
7 |
|
|
Costuri de formare |
16 |
0 |
17 |
– |
8 |
25 |
16 |
0 |
17 |
10 |
11 |
37 |
|
|
Aspectele sociale și mobilitatea |
22 |
1 |
23 |
(0 ) |
30 |
53 |
22 |
1 |
23 |
7 |
34 |
64 |
|
|
Tehnologia informației și comunicațiilor |
285 |
7 |
292 |
– |
308 |
600 |
285 |
7 |
292 |
120 |
354 |
765 |
|
|
Chirii și achiziții |
274 |
48 |
321 |
– |
690 |
1 011 |
274 |
48 |
321 |
30 |
691 |
1 042 |
|
|
Legate de clădiri |
150 |
(37 ) |
113 |
– |
44 |
158 |
150 |
(37 ) |
113 |
44 |
49 |
207 |
|
|
Securitatea |
79 |
(1 ) |
78 |
– |
14 |
92 |
79 |
(1 ) |
78 |
25 |
21 |
124 |
|
|
Misiune și reprezentare |
45 |
16 |
61 |
– |
4 |
66 |
45 |
16 |
61 |
10 |
5 |
76 |
|
|
Reuniuni, comisii, conferință |
16 |
(4 ) |
12 |
– |
2 |
14 |
16 |
(4 ) |
12 |
5 |
3 |
20 |
|
|
Jurnalul Oficial |
4 |
(2 ) |
2 |
– |
0 |
2 |
4 |
(2 ) |
2 |
1 |
0 |
3 |
|
|
Publicații |
11 |
2 |
13 |
– |
5 |
17 |
11 |
2 |
13 |
5 |
6 |
24 |
|
|
Obținerea de informații |
7 |
0 |
7 |
– |
1 |
8 |
7 |
0 |
7 |
2 |
1 |
9 |
|
|
Studii și investigații |
7 |
(2 ) |
5 |
– |
0 |
5 |
7 |
(2 ) |
5 |
5 |
0 |
10 |
|
|
Echipamente generale, vehicule, mobilier |
29 |
(4 ) |
25 |
– |
5 |
30 |
29 |
(4 ) |
25 |
9 |
7 |
41 |
|
|
Servicii lingvistice externe |
35 |
(5 ) |
31 |
– |
41 |
72 |
35 |
(5 ) |
31 |
2 |
41 |
74 |
|
|
Alte cheltuieli administrative |
20 |
(3 ) |
17 |
– |
30 |
46 |
20 |
(3 ) |
17 |
5 |
37 |
58 |
|
|
Agenții descentralizate |
– |
3 |
3 |
– |
– |
3 |
– |
3 |
3 |
– |
– |
3 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
5 265 |
(16 ) |
5 249 |
1 |
520 |
5 769 |
5 265 |
(16 ) |
5 249 |
621 |
529 |
6 399 |
|
|
Total rubrica 7: Administrația publică europeană |
12 845 |
(79 ) |
12 766 |
1 |
2 348 |
15 115 |
12 845 |
(79 ) |
12 766 |
927 |
2 440 |
16 133 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
– |
– |
– |
– |
6 788 |
6 788 |
– |
– |
– |
– |
12 293 |
12 293 |
|
|
Mecanismul pentru Ucraina |
4 320 |
(0 ) |
4 320 |
31 |
515 |
4 866 |
3 274 |
(469 ) |
2 805 |
121 |
662 |
3 587 |
|
|
Alte acțiuni |
– |
– |
– |
– |
112 |
112 |
– |
– |
– |
– |
114 |
114 |
|
|
Total rubrica O: În afara CFM |
4 320 |
(0 ) |
4 320 |
31 |
7 415 |
11 767 |
3 274 |
(469 ) |
2 805 |
121 |
13 069 |
15 994 |
|
S |
Rezerva pentru solidaritate europeană |
1 167 |
0 |
1 167 |
310 |
– |
1 477 |
1 167 |
0 |
1 167 |
310 |
– |
1 477 |
|
|
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
584 |
(584 ) |
– |
– |
– |
– |
584 |
(584 ) |
– |
– |
– |
– |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
34 |
– |
34 |
– |
9 |
43 |
5 |
7 |
12 |
0 |
9 |
21 |
|
|
Rezerva de ajustare la Brexit |
564 |
– |
564 |
– |
– |
564 |
564 |
– |
564 |
– |
– |
564 |
|
|
Total rubrica S: Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 349 |
(584 ) |
1 766 |
310 |
9 |
2 085 |
2 320 |
(576 ) |
1 744 |
310 |
9 |
2 063 |
|
|
TOTAL |
199 438 |
(199 ) |
199 239 |
1 795 |
27 070 |
228 104 |
155 209 |
5 953 |
161 163 |
3 887 |
85 907 |
250 956 |
6.7. CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
(milioane EUR) |
||||||||||||||
|
|
|
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2026 |
Credite anulate |
|||||||||
|
|
Rubrica CFM |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
|
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
1 |
Orizont Europa |
19 213 |
12 758 |
116 |
3 941 |
16 815 |
88 % |
(0 ) |
2 390 |
2 390 |
5 |
– |
2 |
7 |
|
|
Programul pentru cercetare și formare al Euratom |
405 |
286 |
– |
90 |
376 |
93 % |
0 |
28 |
28 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) |
490 |
486 |
– |
1 |
488 |
100 % |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
629 |
– |
– |
167 |
167 |
27 % |
– |
462 |
462 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
10 |
10 |
– |
– |
10 |
99 % |
– |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Fondul InvestEU |
1 294 |
378 |
– |
842 |
1 221 |
94 % |
(0 ) |
73 |
73 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
1 745 |
1 675 |
– |
26 |
1 701 |
97 % |
– |
44 |
44 |
(0 ) |
– |
– |
(0 ) |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie |
996 |
926 |
– |
1 |
926 |
93 % |
– |
70 |
70 |
(0 ) |
– |
– |
(0 ) |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital |
230 |
226 |
– |
3 |
229 |
100 % |
– |
1 |
1 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Programul „Europa digitală” |
1 189 |
1 097 |
0 |
40 |
1 137 |
96 % |
– |
52 |
52 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
240 |
230 |
– |
8 |
237 |
99 % |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
169 |
1 |
– |
84 |
85 |
51 % |
– |
83 |
83 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
9 |
9 |
– |
– |
9 |
100 % |
– |
0 |
0 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
29 |
26 |
– |
3 |
29 |
99 % |
– |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Programul privind piața unică (inclusiv IMM-uri) |
663 |
614 |
0 |
33 |
647 |
98 % |
– |
16 |
16 |
0 |
(0 ) |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Programul UE de luptă antifraudă |
28 |
27 |
0 |
1 |
28 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Cooperare în domeniul fiscal (Fiscalis) |
40 |
39 |
– |
0 |
39 |
98 % |
– |
1 |
1 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Cooperarea în domeniul vamal (programul „Vamă”) |
208 |
198 |
– |
2 |
200 |
96 % |
– |
7 |
7 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
165 |
152 |
– |
6 |
158 |
96 % |
– |
6 |
6 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
8 |
7 |
– |
1 |
8 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
13 |
13 |
– |
– |
13 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Programul spațial european |
2 368 |
2 051 |
– |
195 |
2 246 |
95 % |
– |
122 |
122 |
0 |
– |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Agenții descentralizate |
83 |
80 |
– |
3 |
83 |
100 % |
– |
0 |
0 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
45 |
45 |
– |
– |
45 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
196 |
196 |
– |
– |
196 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Total rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital |
30 466 |
21 532 |
116 |
5 446 |
27 095 |
89 % |
(0 ) |
3 362 |
3 362 |
7 |
(0 ) |
2 |
9 |
|
2 |
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) |
40 867 |
39 650 |
– |
290 |
39 940 |
98 % |
– |
90 |
90 |
806 |
– |
29 |
836 |
|
|
Fondul de coeziune (FC) |
7 285 |
6 800 |
– |
233 |
7 034 |
97 % |
– |
– |
– |
252 |
– |
– |
252 |
|
|
Fondul de coeziune (FC), contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
1 688 |
1 668 |
– |
9 |
1 677 |
99 % |
– |
11 |
11 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
4 |
– |
– |
4 |
98 % |
– |
– |
– |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Fondul social european Plus (FSE+) |
17 288 |
17 130 |
– |
86 |
17 216 |
100 % |
(0 ) |
18 |
18 |
54 |
– |
0 |
54 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
2 |
2 |
– |
– |
2 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Sprijin pentru comunitatea cipriotă turcă |
36 |
35 |
– |
0 |
36 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Mecanismul european de redresare și reziliență (inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic) |
681 |
121 |
– |
506 |
627 |
92 % |
– |
54 |
54 |
0 |
– |
(0 ) |
0 |
|
|
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii („programul Pericles IV”) |
1 |
1 |
– |
0 |
1 |
100 % |
– |
(0 ) |
(0 ) |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Costuri de finanțare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) |
5 111 |
4 967 |
– |
50 |
5 017 |
98 % |
– |
93 |
93 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) |
250 |
211 |
0 |
26 |
237 |
95 % |
(1 ) |
12 |
11 |
– |
1 |
0 |
1 |
|
|
EU pentru sănătate |
609 |
583 |
0 |
24 |
607 |
100 % |
– |
2 |
2 |
0 |
(0 ) |
0 |
(0 ) |
|
|
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI) |
1 |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
1 |
1 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
312 |
286 |
– |
20 |
305 |
98 % |
– |
6 |
6 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
16 |
16 |
– |
– |
16 |
99 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
116 |
106 |
– |
5 |
112 |
96 % |
0 |
4 |
4 |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
Erasmus+ |
5 105 |
3 969 |
0 |
715 |
4 684 |
92 % |
– |
420 |
420 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
221 |
147 |
– |
25 |
172 |
78 % |
– |
49 |
49 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Europa creativă |
373 |
352 |
– |
15 |
367 |
98 % |
– |
6 |
6 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Justiție |
43 |
42 |
– |
0 |
42 |
97 % |
– |
1 |
1 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Drepturi și valori |
240 |
238 |
– |
1 |
239 |
100 % |
– |
1 |
1 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
336 |
324 |
– |
8 |
332 |
99 % |
– |
4 |
4 |
– |
– |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Alte acțiuni |
9 |
9 |
– |
0 |
9 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
19 |
18 |
– |
– |
18 |
98 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
191 |
186 |
0 |
4 |
190 |
99 % |
– |
1 |
1 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Total rubrica 2: Coeziune, reziliență și valori |
80 804 |
76 865 |
0 |
2 019 |
78 884 |
98 % |
(1 ) |
776 |
776 |
1 113 |
1 |
30 |
1 144 |
|
3 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
41 338 |
39 759 |
192 |
925 |
40 875 |
99 % |
391 |
71 |
462 |
0 |
– |
(0 ) |
0 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
13 569 |
13 226 |
– |
1 |
13 227 |
97 % |
– |
170 |
170 |
0 |
0 |
172 |
172 |
|
|
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) |
969 |
946 |
– |
1 |
946 |
98 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
23 |
23 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) |
117 |
117 |
– |
– |
117 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
32 |
30 |
– |
1 |
31 |
99 % |
– |
0 |
0 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
1 |
– |
– |
1 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) |
791 |
782 |
– |
3 |
785 |
99 % |
– |
6 |
6 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Fondul pentru o tranziție justă |
1 600 |
1 503 |
– |
1 |
1 504 |
94 % |
– |
85 |
85 |
11 |
– |
– |
11 |
|
|
Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă |
428 |
– |
– |
57 |
57 |
13 % |
– |
372 |
372 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Agenții descentralizate |
79 |
71 |
– |
8 |
79 |
99 % |
– |
1 |
1 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
2 |
2 |
– |
– |
2 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
35 |
35 |
– |
– |
35 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Total rubrica 3: Resurse naturale și mediu |
58 961 |
56 472 |
192 |
995 |
57 658 |
98 % |
391 |
705 |
1 096 |
11 |
(0 ) |
195 |
206 |
|
4 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
2 159 |
1 916 |
– |
5 |
1 921 |
89 % |
– |
238 |
238 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
195 |
186 |
– |
6 |
192 |
98 % |
– |
4 |
4 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) |
1 603 |
1 235 |
– |
32 |
1 266 |
79 % |
– |
337 |
337 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (IECV) |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
69 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 380 |
1 307 |
– |
52 |
1 359 |
98 % |
– |
21 |
21 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Total rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor |
5 338 |
4 644 |
– |
94 |
4 738 |
89 % |
– |
599 |
599 |
0 |
– |
0 |
1 |
|
5 |
Fondul pentru securitate internă (FSI) |
388 |
336 |
– |
2 |
338 |
87 % |
– |
50 |
50 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Dezafectare nucleară (Lituania) |
75 |
75 |
– |
– |
75 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea (inclusiv în cazul Bulgariei și al Slovaciei) |
70 |
70 |
– |
0 |
70 |
100 % |
– |
(0 ) |
(0 ) |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
298 |
277 |
– |
6 |
283 |
95 % |
12 |
4 |
15 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
24 |
23 |
– |
– |
23 |
99 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Fondul european de apărare (Cercetare) |
400 |
390 |
– |
10 |
400 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Fondul european de apărare (fără componenta „Cercetare”) |
1 027 |
999 |
– |
27 |
1 026 |
100 % |
– |
1 |
1 |
– |
– |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Mobilitatea militară |
252 |
252 |
– |
– |
252 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Instrumentul pe termen scurt privind achizițiile publice în comun din domeniul apărării |
41 |
40 |
– |
1 |
41 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Instrumentul de consolidare a industriei de apărare |
8 |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
8 |
8 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Programul privind industria europeană de apărare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
158 |
158 |
– |
– |
158 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica 5: Securitate și apărare |
2 742 |
2 620 |
– |
46 |
2 666 |
97 % |
12 |
63 |
75 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
6 |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) |
12 292 |
10 356 |
701 |
305 |
11 361 |
92 % |
565 |
339 |
904 |
0 |
26 |
0 |
27 |
|
|
Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară (INSC) |
66 |
44 |
1 |
21 |
66 |
100 % |
(0 ) |
0 |
(0 ) |
0 |
1 |
(0 ) |
1 |
|
|
Ajutor umanitar (HUMA) |
2 588 |
2 569 |
– |
6 |
2 575 |
99 % |
(0 ) |
13 |
13 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
429 |
393 |
– |
25 |
419 |
98 % |
– |
10 |
10 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Țările și teritoriile de peste mări (TTPM) (inclusiv Groenlanda) |
108 |
67 |
1 |
– |
68 |
62 % |
7 |
34 |
41 |
– |
0 |
– |
0 |
|
|
AMF+ |
591 |
0 |
– |
570 |
570 |
96 % |
– |
21 |
21 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina |
1 535 |
– |
– |
1 535 |
1 535 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Alte acțiuni |
89 |
88 |
– |
0 |
88 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
50 |
50 |
– |
– |
50 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
95 |
95 |
(0 ) |
0 |
95 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Asistență pentru preaderare (IPA III) |
2 384 |
2 062 |
126 |
35 |
2 223 |
93 % |
106 |
50 |
156 |
0 |
5 |
– |
5 |
|
|
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest |
600 |
494 |
101 |
– |
596 |
99 % |
5 |
– |
5 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Total rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume |
20 828 |
16 218 |
929 |
2 498 |
19 645 |
94 % |
682 |
468 |
1 151 |
0 |
32 |
0 |
32 |
|
7 |
Pensiile personalului |
3 102 |
2 790 |
– |
312 |
3 101 |
100 % |
– |
1 |
1 |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor deputați din) Parlamentul European |
19 |
19 |
– |
– |
19 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Consiliul European și Consiliu |
1 |
1 |
– |
– |
1 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Comisie |
9 |
9 |
– |
– |
9 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
17 |
17 |
– |
– |
17 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Conturi Europeană |
7 |
7 |
– |
– |
7 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Ombudsmanul European |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Școli europene) Comisia |
298 |
263 |
– |
28 |
291 |
98 % |
– |
7 |
7 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Remunerații pentru personalul statutar |
3 157 |
3 027 |
– |
65 |
3 092 |
98 % |
0 |
64 |
64 |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
Remunerații pentru personalul extern |
469 |
299 |
– |
52 |
351 |
75 % |
(0 ) |
116 |
116 |
1 |
– |
1 |
1 |
|
|
Membri – Salarii și indemnizații |
21 |
20 |
– |
0 |
20 |
99 % |
(0 ) |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Membri – Indemnizații temporare |
2 |
2 |
– |
– |
2 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Costuri de recrutare |
33 |
33 |
– |
0 |
33 |
99 % |
(0 ) |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Încetarea raporturilor de muncă |
7 |
7 |
– |
– |
7 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Costuri de formare |
25 |
17 |
– |
5 |
21 |
86 % |
– |
3 |
3 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Aspectele sociale și mobilitatea |
53 |
23 |
– |
15 |
37 |
71 % |
– |
15 |
15 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Tehnologia informației și comunicațiilor |
600 |
292 |
0 |
160 |
452 |
75 % |
– |
148 |
148 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Chirii și achiziții |
1 011 |
321 |
– |
136 |
458 |
45 % |
– |
554 |
554 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Legate de clădiri |
158 |
113 |
– |
21 |
134 |
85 % |
– |
23 |
23 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Securitatea |
92 |
78 |
– |
9 |
87 |
94 % |
– |
5 |
5 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Misiune și reprezentare |
66 |
61 |
– |
2 |
63 |
96 % |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Reuniuni, comisii, conferință |
14 |
12 |
– |
1 |
13 |
90 % |
– |
1 |
1 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Jurnalul Oficial |
2 |
2 |
– |
0 |
2 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Publicații |
17 |
13 |
– |
3 |
16 |
91 % |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Obținerea de informații |
8 |
7 |
– |
1 |
7 |
97 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Studii și investigații |
5 |
5 |
– |
0 |
5 |
98 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
(0 ) |
0 |
|
|
Echipamente generale, vehicule, mobilier |
30 |
25 |
0 |
2 |
27 |
89 % |
– |
3 |
3 |
0 |
(0 ) |
0 |
0 |
|
|
Servicii lingvistice externe |
72 |
31 |
– |
32 |
62 |
87 % |
– |
9 |
9 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Alte cheltuieli administrative |
46 |
17 |
– |
23 |
39 |
85 % |
– |
6 |
6 |
0 |
– |
1 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
3 |
3 |
– |
– |
3 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
5 769 |
5 192 |
1 |
381 |
5 574 |
97 % |
– |
138 |
138 |
57 |
– |
1 |
58 |
|
|
Total rubrica 7: Administrația publică europeană |
15 115 |
12 707 |
1 |
1 247 |
13 955 |
92 % |
(0 ) |
1 099 |
1 099 |
59 |
(0 ) |
3 |
62 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
6 788 |
– |
– |
1 551 |
1 551 |
23 % |
– |
5 237 |
5 237 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Mecanismul pentru Ucraina |
4 866 |
4 269 |
31 |
500 |
4 799 |
99 % |
51 |
15 |
67 |
0 |
1 |
0 |
1 |
|
|
Alte acțiuni |
112 |
– |
– |
59 |
59 |
53 % |
– |
53 |
53 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica O: În afara CFM |
11 767 |
4 269 |
31 |
2 110 |
6 409 |
54 % |
51 |
5 306 |
5 357 |
0 |
1 |
– |
1 |
|
S |
Rezerva pentru solidaritate europeană |
1 477 |
170 |
310 |
– |
480 |
33 % |
997 |
– |
997 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
43 |
21 |
– |
– |
21 |
48 % |
– |
1 |
1 |
14 |
– |
7 |
21 |
|
|
Rezerva de ajustare la Brexit |
564 |
564 |
– |
– |
564 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica S: Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 085 |
755 |
310 |
– |
1 065 |
51 % |
997 |
1 |
998 |
14 |
– |
7 |
21 |
|
|
Sumă: |
228 104 |
196 083 |
1 580 |
14 454 |
212 116 |
93 % |
2 133 |
12 379 |
14 512 |
1 206 |
33 |
237 |
1 476 |
6.8. CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
||||||||||||||
|
|
|
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
Credite reportate în 2026 |
Credite anulate |
|||||||||
|
|
Rubrica CFM |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
|
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 = 7 + 8 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
1 |
Orizont Europa |
21 125 |
11 056 |
61 |
1 994 |
13 111 |
62 % |
57 |
7 941 |
7 999 |
8 |
7 |
0 |
15 |
|
|
Programul pentru cercetare și formare al Euratom |
414 |
245 |
16 |
15 |
277 |
67 % |
15 |
120 |
135 |
1 |
2 |
0 |
3 |
|
|
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) |
647 |
641 |
1 |
2 |
643 |
99 % |
1 |
2 |
3 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Alte acțiuni |
413 |
– |
– |
108 |
108 |
26 % |
– |
305 |
305 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
17 |
16 |
– |
– |
16 |
96 % |
– |
0 |
0 |
1 |
– |
0 |
1 |
|
|
Fondul InvestEU |
2 493 |
500 |
1 |
1 895 |
2 397 |
96 % |
1 |
96 |
97 |
0 |
0 |
(0 ) |
0 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
2 445 |
2 394 |
1 |
18 |
2 413 |
99 % |
2 |
30 |
32 |
(0 ) |
0 |
– |
0 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie |
804 |
732 |
1 |
3 |
736 |
92 % |
0 |
68 |
68 |
(0 ) |
0 |
– |
0 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital |
177 |
173 |
0 |
2 |
175 |
99 % |
0 |
1 |
1 |
0 |
0 |
(0 ) |
0 |
|
|
Programul „Europa digitală” |
1 154 |
1 043 |
5 |
35 |
1 083 |
94 % |
9 |
61 |
70 |
1 |
1 |
0 |
2 |
|
|
Agenții descentralizate |
240 |
230 |
– |
8 |
237 |
99 % |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
227 |
1 |
– |
31 |
32 |
14 % |
– |
195 |
195 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
13 |
13 |
– |
– |
13 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
30 |
27 |
– |
3 |
29 |
99 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Programul privind piața unică (inclusiv IMM-uri) |
780 |
695 |
6 |
23 |
724 |
93 % |
7 |
46 |
53 |
2 |
1 |
0 |
2 |
|
|
Programul UE de luptă antifraudă |
30 |
20 |
(0 ) |
0 |
20 |
68 % |
9 |
0 |
9 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Cooperare în domeniul fiscal (Fiscalis) |
44 |
42 |
0 |
0 |
42 |
95 % |
0 |
1 |
1 |
1 |
0 |
– |
1 |
|
|
Cooperarea în domeniul vamal (programul „Vamă”) |
153 |
143 |
0 |
2 |
145 |
95 % |
0 |
8 |
8 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
164 |
148 |
– |
6 |
153 |
93 % |
– |
6 |
6 |
4 |
– |
– |
4 |
|
|
Alte acțiuni |
8 |
7 |
– |
0 |
8 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
11 |
10 |
– |
– |
10 |
94 % |
(0 ) |
– |
(0 ) |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
Programul spațial european |
2 467 |
1 819 |
4 |
110 |
1 934 |
78 % |
4 |
530 |
534 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
83 |
80 |
– |
3 |
83 |
100 % |
– |
0 |
0 |
– |
– |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
6 |
6 |
– |
– |
6 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
89 |
89 |
0 |
– |
89 |
100 % |
0 |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Total rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital |
34 035 |
20 128 |
96 |
4 258 |
24 483 |
72 % |
107 |
9 414 |
9 521 |
20 |
10 |
0 |
31 |
|
2 |
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) |
23 394 |
20 837 |
0 |
1 978 |
22 816 |
98 % |
0 |
577 |
577 |
1 |
0 |
(0 ) |
1 |
|
|
Fondul de coeziune (FC) |
5 756 |
5 522 |
0 |
68 |
5 590 |
97 % |
0 |
166 |
166 |
0 |
0 |
– |
1 |
|
|
Fondul de coeziune (FC), contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
1 364 |
1 350 |
– |
3 |
1 353 |
99 % |
– |
11 |
11 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
2 |
1 |
– |
– |
1 |
35 % |
0 |
– |
0 |
1 |
– |
0 |
1 |
|
|
Fondul social european Plus (FSE+) |
10 966 |
8 242 |
1 |
2 362 |
10 605 |
97 % |
1 |
360 |
361 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
0 |
– |
0 |
1 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Sprijin pentru comunitatea cipriotă turcă |
41 |
40 |
0 |
0 |
40 |
99 % |
0 |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Mecanismul european de redresare și reziliență (inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic) |
40 344 |
118 |
2 |
39 552 |
39 671 |
98 % |
2 |
671 |
673 |
0 |
0 |
(0 ) |
0 |
|
|
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii („programul Pericles IV”) |
1 |
1 |
– |
0 |
1 |
91 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Costuri de finanțare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) |
6 976 |
3 091 |
1 863 |
50 |
5 005 |
72 % |
1 876 |
95 |
1 971 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) |
446 |
132 |
(0 ) |
222 |
355 |
80 % |
0 |
91 |
91 |
(0 ) |
0 |
0 |
0 |
|
|
UE pentru sănătate |
557 |
530 |
4 |
19 |
553 |
99 % |
2 |
2 |
4 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI) |
26 |
– |
– |
4 |
4 |
16 % |
– |
16 |
16 |
– |
– |
6 |
6 |
|
|
Agenții descentralizate |
299 |
274 |
– |
19 |
293 |
98 % |
– |
6 |
6 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
13 |
13 |
(0 ) |
– |
13 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
91 |
77 |
1 |
6 |
85 |
94 % |
1 |
4 |
6 |
0 |
(0 ) |
– |
0 |
|
|
Erasmus+ |
4 966 |
3 782 |
18 |
836 |
4 635 |
93 % |
15 |
315 |
330 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
220 |
134 |
3 |
34 |
172 |
78 % |
4 |
44 |
49 |
0 |
0 |
(0 ) |
0 |
|
|
Europa creativă |
350 |
322 |
2 |
13 |
338 |
97 % |
2 |
10 |
12 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Justiție |
43 |
41 |
1 |
1 |
42 |
98 % |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Drepturi și valori |
194 |
190 |
1 |
1 |
192 |
99 % |
1 |
1 |
2 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
333 |
321 |
– |
8 |
328 |
99 % |
– |
4 |
4 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
9 |
9 |
– |
0 |
9 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
25 |
25 |
– |
0 |
25 |
98 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
183 |
178 |
(0 ) |
4 |
182 |
99 % |
– |
2 |
2 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Total rubrica 2: Coeziune, reziliență și valori |
96 601 |
45 231 |
1 895 |
45 180 |
92 306 |
96 % |
1 906 |
2 377 |
4 283 |
4 |
2 |
6 |
11 |
|
3 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
41 377 |
39 788 |
192 |
925 |
40 904 |
99 % |
392 |
71 |
463 |
10 |
0 |
(0 ) |
10 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
16 373 |
14 407 |
0 |
1 445 |
15 852 |
97 % |
0 |
519 |
519 |
1 |
0 |
– |
1 |
|
|
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) |
671 |
667 |
1 |
2 |
670 |
100 % |
1 |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) |
111 |
111 |
– |
– |
111 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Agenții descentralizate |
32 |
30 |
– |
1 |
31 |
99 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
3 |
– |
– |
3 |
83 % |
– |
– |
– |
1 |
– |
– |
1 |
|
|
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) |
690 |
668 |
8 |
2 |
677 |
98 % |
6 |
6 |
12 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Fondul pentru o tranziție justă |
1 436 |
3 |
– |
1 166 |
1 170 |
81 % |
– |
266 |
266 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă |
528 |
25 |
– |
42 |
67 |
13 % |
– |
461 |
461 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Agenții descentralizate |
79 |
71 |
– |
8 |
79 |
99 % |
– |
1 |
1 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
3 |
– |
– |
3 |
90 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
25 |
21 |
– |
– |
21 |
84 % |
– |
– |
– |
4 |
– |
– |
4 |
|
|
Total rubrica 3: Resurse naturale și mediu |
61 329 |
55 799 |
200 |
3 590 |
59 589 |
97 % |
399 |
1 323 |
1 722 |
16 |
0 |
0 |
17 |
|
4 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
1 450 |
1 205 |
2 |
81 |
1 288 |
89 % |
2 |
160 |
161 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
205 |
196 |
– |
6 |
202 |
98 % |
– |
4 |
4 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) |
1 291 |
817 |
1 |
101 |
919 |
71 % |
1 |
370 |
371 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (IECV) |
32 |
8 |
16 |
– |
23 |
73 % |
0 |
– |
0 |
0 |
9 |
– |
9 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 407 |
1 334 |
– |
52 |
1 386 |
99 % |
– |
21 |
21 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Total rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor |
4 386 |
3 560 |
19 |
239 |
3 819 |
87 % |
3 |
554 |
557 |
1 |
9 |
0 |
10 |
|
5 |
Fondul pentru securitate internă (FSI) |
296 |
242 |
1 |
14 |
257 |
87 % |
1 |
37 |
38 |
0 |
0 |
– |
1 |
|
|
Dezafectare nucleară (Lituania) |
90 |
90 |
– |
– |
90 |
100 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea (inclusiv în cazul Bulgariei și al Slovaciei) |
64 |
59 |
1 |
– |
60 |
94 % |
2 |
– |
2 |
2 |
0 |
– |
2 |
|
|
Agenții descentralizate |
300 |
274 |
– |
6 |
281 |
94 % |
16 |
4 |
19 |
– |
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
1 |
– |
– |
1 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
22 |
22 |
(0 ) |
– |
22 |
97 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Fondul european de apărare (Cercetare) |
296 |
286 |
1 |
8 |
295 |
100 % |
1 |
– |
1 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Fondul european de apărare (fără componenta „Cercetare”) |
566 |
543 |
2 |
18 |
562 |
99 % |
2 |
1 |
4 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Mobilitatea militară |
137 |
136 |
0 |
0 |
136 |
100 % |
1 |
– |
1 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Instrumentul pe termen scurt privind achizițiile publice în comun din domeniul apărării |
63 |
60 |
– |
3 |
63 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Instrumentul de consolidare a industriei de apărare |
61 |
50 |
– |
3 |
53 |
87 % |
– |
8 |
8 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Programul privind industria europeană de apărare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
51 |
51 |
– |
– |
51 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica 5: Securitate și apărare |
1 947 |
1 814 |
5 |
52 |
1 872 |
96 % |
22 |
51 |
73 |
3 |
0 |
0 |
3 |
|
6 |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) |
10 782 |
9 442 |
48 |
444 |
9 935 |
92 % |
368 |
474 |
842 |
3 |
2 |
0 |
5 |
|
|
Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară (INSC) |
69 |
50 |
1 |
13 |
63 |
91 % |
5 |
1 |
6 |
– |
0 |
(0 ) |
0 |
|
|
Ajutor umanitar (HUMA) |
2 493 |
2 463 |
6 |
6 |
2 476 |
99 % |
6 |
10 |
16 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
439 |
398 |
1 |
27 |
426 |
97 % |
1 |
12 |
12 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Țările și teritoriile de peste mări (TTPM) (inclusiv Groenlanda) |
90 |
57 |
4 |
0 |
61 |
68 % |
4 |
25 |
29 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
AMF+ |
680 |
0 |
– |
568 |
568 |
84 % |
– |
111 |
111 |
– |
– |
(0 ) |
(0 ) |
|
|
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina |
1 535 |
– |
– |
1 535 |
1 535 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Alte acțiuni |
48 |
47 |
– |
0 |
48 |
99 % |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
88 |
88 |
(0 ) |
0 |
88 |
100 % |
– |
0 |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Asistență pentru preaderare (IPA III) |
2 122 |
1 841 |
10 |
43 |
1 894 |
89 % |
153 |
72 |
225 |
3 |
(0 ) |
– |
3 |
|
|
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest |
124 |
58 |
19 |
– |
77 |
62 % |
47 |
– |
47 |
0 |
(0 ) |
– |
0 |
|
|
Total rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume |
18 469 |
14 444 |
89 |
2 637 |
17 170 |
93 % |
584 |
706 |
1 290 |
7 |
2 |
0 |
9 |
|
7 |
Pensiile personalului |
3 102 |
2 790 |
– |
302 |
3 092 |
100 % |
– |
10 |
10 |
0 |
– |
(0 ) |
0 |
|
|
(Pensiile foștilor deputați din) Parlamentul European |
19 |
19 |
– |
– |
19 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Consiliul European și Consiliu |
1 |
1 |
– |
– |
1 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Comisie |
9 |
9 |
– |
– |
9 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
17 |
17 |
– |
– |
17 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Conturi Europeană |
7 |
7 |
– |
– |
7 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Ombudsmanul European |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
0 |
0 |
– |
– |
0 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
(Școli europene) Comisia |
302 |
263 |
0 |
30 |
293 |
97 % |
0 |
9 |
9 |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Remunerații pentru personalul statutar |
3 157 |
3 027 |
0 |
65 |
3 092 |
98 % |
0 |
64 |
64 |
1 |
0 |
– |
1 |
|
|
Remunerații pentru personalul extern |
493 |
268 |
20 |
53 |
342 |
69 % |
31 |
118 |
148 |
1 |
1 |
1 |
3 |
|
|
Membri – Salarii și indemnizații |
22 |
20 |
1 |
0 |
20 |
93 % |
1 |
0 |
1 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Membri – Indemnizații temporare |
2 |
2 |
– |
– |
2 |
91 % |
– |
– |
– |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Costuri de recrutare |
37 |
30 |
3 |
0 |
33 |
91 % |
3 |
0 |
3 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Încetarea raporturilor de muncă |
7 |
7 |
– |
– |
7 |
97 % |
(0 ) |
– |
(0 ) |
0 |
– |
– |
0 |
|
|
Costuri de formare |
37 |
7 |
9 |
4 |
20 |
55 % |
10 |
6 |
16 |
0 |
1 |
0 |
1 |
|
|
Aspectele sociale și mobilitatea |
64 |
16 |
6 |
14 |
36 |
56 % |
7 |
20 |
27 |
0 |
1 |
0 |
2 |
|
|
Tehnologia informației și comunicațiilor |
765 |
187 |
119 |
137 |
442 |
58 % |
105 |
217 |
321 |
0 |
1 |
0 |
2 |
|
|
Chirii și achiziții |
1 042 |
288 |
30 |
129 |
448 |
43 % |
33 |
561 |
595 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Legate de clădiri |
207 |
73 |
41 |
19 |
132 |
64 % |
41 |
30 |
71 |
0 |
3 |
0 |
4 |
|
|
Securitatea |
124 |
55 |
22 |
9 |
86 |
70 % |
22 |
12 |
35 |
0 |
3 |
0 |
3 |
|
|
Misiune și reprezentare |
76 |
49 |
7 |
2 |
57 |
76 % |
13 |
2 |
15 |
0 |
3 |
0 |
3 |
|
|
Reuniuni, comisii, conferință |
20 |
8 |
3 |
1 |
12 |
59 % |
4 |
2 |
6 |
0 |
2 |
0 |
2 |
|
|
Jurnalul Oficial |
3 |
1 |
1 |
0 |
2 |
66 % |
1 |
0 |
1 |
– |
0 |
– |
0 |
|
|
Publicații |
24 |
7 |
5 |
3 |
15 |
63 % |
6 |
3 |
9 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Obținerea de informații |
9 |
4 |
2 |
0 |
6 |
70 % |
2 |
0 |
3 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Studii și investigații |
10 |
1 |
5 |
0 |
5 |
53 % |
4 |
0 |
5 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Echipamente generale, vehicule, mobilier |
41 |
11 |
9 |
3 |
22 |
54 % |
14 |
4 |
18 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Servicii lingvistice externe |
74 |
29 |
2 |
32 |
62 |
84 % |
2 |
10 |
12 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Alte cheltuieli administrative |
58 |
13 |
4 |
23 |
41 |
70 % |
3 |
13 |
16 |
0 |
1 |
1 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
3 |
3 |
– |
– |
3 |
100 % |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
6 399 |
4 563 |
560 |
318 |
5 441 |
85 % |
630 |
209 |
839 |
56 |
62 |
2 |
120 |
|
|
Total rubrica 7: Administrația publică europeană |
16 133 |
11 775 |
847 |
1 144 |
13 767 |
85 % |
932 |
1 291 |
2 222 |
59 |
80 |
5 |
144 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
12 293 |
– |
– |
224 |
224 |
2 % |
– |
12 068 |
12 068 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Mecanismul pentru Ucraina |
3 587 |
1 693 |
113 |
233 |
2 038 |
57 % |
1 120 |
429 |
1 548 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Alte acțiuni |
114 |
– |
– |
56 |
56 |
49 % |
– |
58 |
58 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica O: În afara CFM |
15 994 |
1 693 |
113 |
514 |
2 319 |
15 % |
1 120 |
12 555 |
13 675 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
S |
Rezerva pentru solidaritate europeană |
1 477 |
170 |
310 |
– |
480 |
33 % |
997 |
– |
997 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
– |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
21 |
12 |
0 |
9 |
21 |
99 % |
0 |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
Rezerva de ajustare la Brexit |
564 |
547 |
– |
– |
547 |
97 % |
18 |
– |
18 |
– |
– |
– |
– |
|
|
Total rubrica S: Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
2 063 |
729 |
310 |
9 |
1 048 |
51 % |
1 015 |
– |
1 015 |
0 |
0 |
– |
0 |
|
|
TOTAL |
250 956 |
155 173 |
3 575 |
57 624 |
216 373 |
86 % |
6 087 |
28 271 |
34 358 |
110 |
104 |
12 |
226 |
6.9. CFM DETALIAT: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL)
|
(milioane EUR) |
||||||
|
|
Rubrica CFM |
Angajamente reportate din exercițiul financiar anterior |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului financiar |
Variații ale angajamentelor reportate |
Plăți |
Total angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 1 + 2+3 + 4 |
|
1 |
Orizont Europa |
28 646 |
16 815 |
(346 ) |
(13 110 ) |
32 005 |
|
|
Programul pentru cercetare și formare al Euratom |
234 |
376 |
(4 ) |
(277 ) |
330 |
|
|
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) |
1 449 |
488 |
(0 ) |
(643 ) |
1 294 |
|
|
Alte acțiuni |
263 |
167 |
(4 ) |
(108 ) |
318 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
50 |
10 |
(2 ) |
(16 ) |
42 |
|
|
Fondul InvestEU |
4 663 |
1 221 |
(16 ) |
(2 397 ) |
3 471 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
6 089 |
1 701 |
(157 ) |
(2 413 ) |
5 220 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie |
3 934 |
926 |
(36 ) |
(736 ) |
4 089 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital |
556 |
229 |
(0 ) |
(175 ) |
610 |
|
|
Programul „Europa digitală” |
2 351 |
1 137 |
(1 ) |
(1 083 ) |
2 405 |
|
|
Agenții descentralizate |
36 |
237 |
– |
(237 ) |
36 |
|
|
Alte acțiuni |
61 |
85 |
(2 ) |
(32 ) |
113 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
26 |
9 |
(0 ) |
(13 ) |
22 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
36 |
29 |
(0 ) |
(29 ) |
35 |
|
|
Programul privind piața unică (inclusiv IMM-uri) |
914 |
647 |
(8 ) |
(724 ) |
829 |
|
|
Programul UE de luptă antifraudă |
34 |
28 |
(5 ) |
(20 ) |
36 |
|
|
Cooperare în domeniul fiscal (Fiscalis) |
44 |
39 |
(0 ) |
(42 ) |
41 |
|
|
Cooperarea în domeniul vamal (programul „Vamă”) |
148 |
200 |
(1 ) |
(145 ) |
202 |
|
|
Agenții descentralizate |
0 |
158 |
– |
(153 ) |
5 |
|
|
Alte acțiuni |
5 |
8 |
(0 ) |
(8 ) |
5 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
25 |
13 |
(1 ) |
(10 ) |
27 |
|
|
Programul spațial european |
1 483 |
2 246 |
(0 ) |
(1 934 ) |
1 795 |
|
|
Agenții descentralizate |
17 |
83 |
– |
(83 ) |
17 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
17 |
45 |
– |
(6 ) |
56 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
83 |
196 |
– |
(89 ) |
191 |
|
|
Total rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital |
51 164 |
27 095 |
(583 ) |
(24 482 ) |
53 194 |
|
2 |
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) |
105 188 |
39 940 |
(54 ) |
(22 852 ) |
122 222 |
|
|
Fondul de coeziune (FC) |
16 048 |
7 034 |
(0 ) |
(5 590 ) |
17 491 |
|
|
Fondul de coeziune (FC), contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
5 402 |
1 677 |
(26 ) |
(1 353 ) |
5 700 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
4 |
(1 ) |
(1 ) |
6 |
|
|
Fondul social european Plus (FSE+) |
47 528 |
17 216 |
(3 ) |
(10 623 ) |
54 118 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
2 |
– |
(1 ) |
1 |
|
|
Sprijin pentru comunitatea cipriotă turcă |
95 |
36 |
0 |
(40 ) |
91 |
|
|
Mecanismul european de redresare și reziliență (inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic) |
161 570 |
627 |
(12 ) |
(39 671 ) |
122 514 |
|
|
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii („programul Pericles IV”) |
0 |
1 |
(0 ) |
(1 ) |
1 |
|
|
Costuri de finanțare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) |
1 865 |
5 017 |
– |
(5 005 ) |
1 878 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) |
1 193 |
237 |
(9 ) |
(355 ) |
1 066 |
|
|
EU pentru sănătate |
1 507 |
607 |
(2 ) |
(553 ) |
1 559 |
|
|
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI) |
28 |
– |
– |
(4 ) |
24 |
|
|
Agenții descentralizate |
50 |
305 |
(0 ) |
(293 ) |
61 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
– |
– |
– |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
10 |
16 |
(0 ) |
(13 ) |
12 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
185 |
112 |
(0 ) |
(85 ) |
212 |
|
|
Erasmus+ |
2 251 |
4 684 |
(109 ) |
(4 635 ) |
2 191 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
149 |
172 |
(43 ) |
(172 ) |
106 |
|
|
Europa creativă |
354 |
367 |
(2 ) |
(338 ) |
381 |
|
|
Justiție |
53 |
42 |
(1 ) |
(42 ) |
52 |
|
|
Drepturi și valori |
288 |
239 |
(1 ) |
(192 ) |
334 |
|
|
Agenții descentralizate |
53 |
332 |
(0 ) |
(328 ) |
56 |
|
|
Alte acțiuni |
13 |
9 |
(0 ) |
(9 ) |
13 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
58 |
18 |
(8 ) |
(25 ) |
43 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
197 |
190 |
(2 ) |
(182 ) |
203 |
|
|
Total rubrica 2: Coeziune, reziliență și valori |
344 088 |
78 884 |
(275 ) |
(92 361 ) |
330 336 |
|
3 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
371 |
40 875 |
(7 ) |
(40 904 ) |
335 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
35 517 |
13 227 |
(239 ) |
(15 852 ) |
32 652 |
|
|
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) |
3 341 |
946 |
(4 ) |
(670 ) |
3 613 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) |
38 |
117 |
(2 ) |
(111 ) |
42 |
|
|
Agenții descentralizate |
– |
31 |
– |
(31 ) |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
10 |
1 |
– |
(3 ) |
8 |
|
|
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) |
2 691 |
785 |
(11 ) |
(677 ) |
2 787 |
|
|
Fondul pentru o tranziție justă |
8 765 |
1 504 |
(0 ) |
(1 124 ) |
9 145 |
|
|
Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă |
104 |
57 |
– |
(67 ) |
94 |
|
|
Agenții descentralizate |
– |
79 |
– |
(79 ) |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
15 |
2 |
(0 ) |
(3 ) |
14 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
16 |
35 |
(0 ) |
(21 ) |
29 |
|
|
Total rubrica 3: Resurse naturale și mediu |
50 867 |
57 658 |
(263 ) |
(59 544 ) |
48 718 |
|
4 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
2 862 |
1 921 |
(0 ) |
(1 288 ) |
3 495 |
|
|
Agenții descentralizate |
13 |
192 |
– |
(202 ) |
3 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) |
2 215 |
1 266 |
(0 ) |
(910 ) |
2 572 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (IECV) |
305 |
0 |
– |
(23 ) |
281 |
|
|
Agenții descentralizate |
359 |
1 359 |
– |
(1 386 ) |
332 |
|
|
Total rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor |
5 754 |
4 738 |
(0 ) |
(3 809 ) |
6 683 |
|
5 |
Fondul pentru securitate internă (FSI) |
636 |
338 |
(0 ) |
(257 ) |
717 |
|
|
Dezafectare nucleară (Lituania) |
331 |
75 |
– |
(90 ) |
315 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea (inclusiv în cazul Bulgariei și al Slovaciei) |
296 |
70 |
(0 ) |
(60 ) |
306 |
|
|
Agenții descentralizate |
6 |
283 |
– |
(281 ) |
8 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
– |
– |
(1 ) |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
22 |
23 |
(0 ) |
(22 ) |
23 |
|
|
Fondul european de apărare (Cercetare) |
788 |
400 |
– |
(295 ) |
892 |
|
|
Fondul european de apărare (fără componenta „Cercetare”) |
1 458 |
1 026 |
(0 ) |
(562 ) |
1 920 |
|
|
Mobilitatea militară |
291 |
252 |
(0 ) |
(136 ) |
407 |
|
|
Instrumentul pe termen scurt privind achizițiile publice în comun din domeniul apărării |
259 |
41 |
– |
(63 ) |
237 |
|
|
Instrumentul de consolidare a industriei de apărare |
343 |
– |
– |
(53 ) |
290 |
|
|
Programul privind industria europeană de apărare |
– |
– |
– |
|
– |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
– |
– |
– |
0 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
16 |
158 |
– |
(51 ) |
123 |
|
|
Total rubrica 5: Securitate și apărare |
4 445 |
2 666 |
(1 ) |
(1 872 ) |
5 239 |
|
6 |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) |
32 397 |
11 361 |
(300 ) |
(9 934 ) |
33 524 |
|
|
Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară (INSC) |
137 |
66 |
(1 ) |
(63 ) |
139 |
|
|
Ajutor umanitar (HUMA) |
1 127 |
2 575 |
(11 ) |
(2 476 ) |
1 214 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
96 |
419 |
(13 ) |
(426 ) |
76 |
|
|
Țările și teritoriile de peste mări (TTPM) (inclusiv Groenlanda) |
147 |
68 |
(1 ) |
(61 ) |
152 |
|
|
AMF+ |
153 |
570 |
– |
(568 ) |
155 |
|
|
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina |
– |
1 535 |
– |
(1 535 ) |
– |
|
|
Alte acțiuni |
57 |
88 |
(0 ) |
(48 ) |
98 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
– |
(0 ) |
– |
0 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
– |
50 |
– |
– |
50 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
151 |
95 |
(3 ) |
(88 ) |
155 |
|
|
Asistență pentru preaderare (IPA III) |
7 434 |
2 223 |
(115 ) |
(1 894 ) |
7 648 |
|
|
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest |
399 |
596 |
(0 ) |
(77 ) |
918 |
|
|
Total rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume |
42 097 |
19 645 |
(443 ) |
(17 170 ) |
44 129 |
|
7 |
Pensiile personalului |
– |
3 101 |
– |
(3 092 ) |
9 |
|
|
(Pensiile foștilor deputați din) Parlamentul European |
– |
19 |
– |
(19 ) |
(0 ) |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Consiliul European și Consiliu |
– |
1 |
– |
(1 ) |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Comisie |
– |
9 |
– |
(9 ) |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
– |
17 |
– |
(17 ) |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Curtea de Conturi Europeană |
– |
7 |
– |
(7 ) |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Ombudsmanul European |
– |
0 |
– |
(0 ) |
– |
|
|
(Pensiile foștilor membri care au făcut parte din) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
– |
0 |
– |
(0 ) |
– |
|
|
(Școli europene) Comisia |
4 |
291 |
– |
(293 ) |
2 |
|
|
Remunerații pentru personalul statutar |
0 |
3 092 |
(0 ) |
(3 092 ) |
0 |
|
|
Remunerații pentru personalul extern |
23 |
351 |
(0 ) |
(342 ) |
32 |
|
|
Membri – Salarii și indemnizații |
1 |
20 |
(1 ) |
(20 ) |
1 |
|
|
Membri – Indemnizații temporare |
– |
2 |
– |
(2 ) |
0 |
|
|
Costuri de recrutare |
3 |
33 |
(0 ) |
(33 ) |
3 |
|
|
Încetarea raporturilor de muncă |
– |
7 |
– |
(7 ) |
0 |
|
|
Costuri de formare |
12 |
21 |
(0 ) |
(20 ) |
13 |
|
|
Aspectele sociale și mobilitatea |
12 |
37 |
(2 ) |
(36 ) |
12 |
|
|
Tehnologia informației și comunicațiilor |
166 |
452 |
(2 ) |
(442 ) |
173 |
|
|
Chirii și achiziții |
31 |
458 |
(0 ) |
(448 ) |
41 |
|
|
Legate de clădiri |
49 |
134 |
(3 ) |
(132 ) |
49 |
|
|
Securitate |
32 |
87 |
(2 ) |
(86 ) |
30 |
|
|
Misiune și reprezentare |
10 |
63 |
(1 ) |
(57 ) |
15 |
|
|
Reuniuni, comisii, conferință |
6 |
13 |
(0 ) |
(12 ) |
6 |
|
|
Jurnalul Oficial |
1 |
2 |
(0 ) |
(2 ) |
1 |
|
|
Publicații |
7 |
16 |
(0 ) |
(15 ) |
7 |
|
|
Obținerea de informații |
2 |
7 |
(0 ) |
(6 ) |
3 |
|
|
Studii și investigații |
5 |
5 |
(0 ) |
(5 ) |
5 |
|
|
Echipamente generale, vehicule, mobilier |
11 |
27 |
(0 ) |
(22 ) |
15 |
|
|
Servicii lingvistice externe |
2 |
62 |
(0 ) |
(62 ) |
3 |
|
|
Alte cheltuieli administrative |
12 |
39 |
(1 ) |
(41 ) |
10 |
|
|
Agenții descentralizate |
– |
3 |
– |
(3 ) |
– |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
623 |
5 574 |
(51 ) |
(5 441 ) |
704 |
|
|
Total rubrica 7: Administrația publică europeană |
1 011 |
13 955 |
(65 ) |
(13 767 ) |
1 134 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
6 643 |
1 551 |
(405 ) |
(224 ) |
7 564 |
|
|
Mecanismul pentru Ucraina |
1 250 |
4 799 |
(1 ) |
(2 038 ) |
4 009 |
|
|
Alte acțiuni |
6 |
59 |
(4 ) |
(56 ) |
5 |
|
|
Total rubrica O: În afara CFM |
7 899 |
6 409 |
(410 ) |
(2 319 ) |
11 578 |
|
S |
Rezerva pentru solidaritate europeană |
– |
480 |
– |
(480 ) |
– |
|
|
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
– |
– |
– |
|
– |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
0 |
21 |
– |
(21 ) |
0 |
|
|
Rezerva de ajustare la Brexit |
53 |
564 |
– |
(547 ) |
71 |
|
|
Total rubrica S: Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
53 |
1 065 |
– |
(1 048 ) |
71 |
|
|
TOTAL |
507 378 |
212 116 |
(2 039 ) |
(216 371 ) |
501 084 |
6.10. CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE
|
(milioane EUR) |
|||||||||||
|
|
Rubrica CFM |
< 2018 |
2018 |
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
Total |
|
1 |
Orizont Europa |
170 |
233 |
419 |
784 |
1 612 |
2 406 |
3 859 |
9 772 |
12 750 |
32 005 |
|
|
Programul pentru cercetare și formare al Euratom |
22 |
0 |
2 |
7 |
11 |
10 |
17 |
111 |
149 |
330 |
|
|
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) |
|
|
|
|
0 |
53 |
477 |
356 |
408 |
1 294 |
|
|
Alte acțiuni |
|
|
|
|
|
|
|
260 |
59 |
318 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
– |
1 |
0 |
– |
0 |
4 |
11 |
16 |
10 |
42 |
|
|
Fondul InvestEU |
136 |
40 |
88 |
108 |
– |
881 |
340 |
1 500 |
378 |
3 471 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
87 |
43 |
370 |
771 |
489 |
216 |
665 |
936 |
1 644 |
5 220 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie |
153 |
86 |
527 |
786 |
337 |
536 |
239 |
503 |
921 |
4 089 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital |
1 |
0 |
1 |
3 |
79 |
131 |
176 |
45 |
174 |
610 |
|
|
Programul „Europa digitală” |
|
|
|
– |
216 |
256 |
307 |
686 |
940 |
2 405 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
36 |
36 |
|
|
Alte acțiuni |
|
|
|
|
|
|
1 |
102 |
10 |
113 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
– |
8 |
2 |
2 |
2 |
2 |
6 |
22 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
|
|
|
– |
1 |
1 |
3 |
11 |
19 |
35 |
|
|
Programul privind piața unică (inclusiv IMM-uri) |
48 |
8 |
22 |
20 |
14 |
42 |
75 |
195 |
404 |
829 |
|
|
Programul UE de luptă antifraudă |
– |
|
– |
– |
2 |
2 |
4 |
6 |
22 |
36 |
|
|
Cooperare în domeniul fiscal (Fiscalis) |
|
|
0 |
– |
3 |
2 |
2 |
8 |
27 |
41 |
|
|
Cooperarea în domeniul vamal (programul „Vamă”) |
|
0 |
0 |
0 |
1 |
4 |
15 |
25 |
157 |
203 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
5 |
5 |
|
|
Alte acțiuni |
|
|
|
|
– |
|
0 |
0 |
5 |
5 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
|
0 |
0 |
2 |
4 |
9 |
13 |
27 |
|
|
Programul spațial european |
0 |
0 |
– |
63 |
6 |
6 |
84 |
708 |
927 |
1 795 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
17 |
17 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
|
|
|
|
|
11 |
45 |
56 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
191 |
191 |
|
|
Total rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital |
617 |
411 |
1 430 |
2 551 |
2 771 |
4 555 |
6 282 |
15 261 |
19 315 |
53 194 |
|
2 |
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) |
555 |
6 |
14 |
42 |
63 |
7 780 |
32 908 |
41 050 |
39 805 |
122 222 |
|
|
Fondul de coeziune (FC) |
84 |
– |
0 |
0 |
0 |
376 |
3 963 |
6 038 |
7 031 |
17 491 |
|
|
Fondul de coeziune (FC), contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi |
440 |
209 |
481 |
876 |
449 |
344 |
330 |
916 |
1 655 |
5 700 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
0 |
|
0 |
– |
0 |
|
1 |
4 |
6 |
|
|
Fondul social european Plus (FSE+) |
274 |
1 |
21 |
18 |
1 |
4 669 |
14 090 |
17 871 |
17 171 |
54 118 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
|
|
|
|
|
– |
1 |
1 |
|
|
Sprijin pentru comunitatea cipriotă turcă |
0 |
0 |
0 |
3 |
3 |
5 |
18 |
29 |
33 |
91 |
|
|
Mecanismul european de redresare și reziliență (inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic) |
|
|
0 |
0 |
1 |
7 |
24 |
122 407 |
75 |
122 514 |
|
|
Protecția monedei euro împotriva contrafacerii („programul Pericles IV”) |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
0 |
1 |
|
|
Costuri de finanțare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI) |
|
|
|
|
|
|
– |
1 |
1 877 |
1 878 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) |
|
|
0 |
94 |
17 |
52 |
55 |
669 |
180 |
1 066 |
|
|
EU pentru sănătate |
1 |
0 |
1 |
5 |
83 |
220 |
328 |
376 |
544 |
1 559 |
|
|
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (ESI) |
|
|
|
0 |
9 |
|
|
15 |
– |
24 |
|
|
Agenții descentralizate |
– |
0 |
0 |
0 |
2 |
11 |
16 |
19 |
12 |
61 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
|
|
|
|
|
0 |
0 |
1 |
10 |
12 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
3 |
1 |
8 |
9 |
9 |
12 |
28 |
47 |
95 |
212 |
|
|
Erasmus+ |
0 |
0 |
1 |
3 |
185 |
229 |
440 |
550 |
783 |
2 191 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
– |
|
– |
– |
17 |
9 |
12 |
28 |
40 |
106 |
|
|
Europa creativă |
|
0 |
0 |
0 |
7 |
25 |
53 |
89 |
206 |
381 |
|
|
Justiție |
4 |
2 |
3 |
1 |
3 |
4 |
3 |
10 |
22 |
52 |
|
|
Drepturi și valori |
5 |
3 |
3 |
3 |
5 |
13 |
55 |
83 |
165 |
334 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
0 |
19 |
8 |
12 |
10 |
7 |
56 |
|
|
Alte acțiuni |
0 |
|
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
3 |
8 |
13 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
0 |
0 |
1 |
1 |
3 |
6 |
16 |
17 |
43 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
1 |
3 |
5 |
6 |
4 |
7 |
12 |
40 |
127 |
203 |
|
|
Total rubrica 2: Coeziune, reziliență și valori |
1 368 |
225 |
538 |
1 061 |
878 |
13 776 |
52 352 |
190 270 |
69 869 |
330 336 |
|
3 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
|
8 |
9 |
18 |
20 |
30 |
47 |
99 |
105 |
335 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
2 378 |
747 |
758 |
761 |
7 |
900 |
936 |
12 947 |
13 218 |
32 652 |
|
|
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) |
48 |
– |
0 |
17 |
4 |
293 |
1 001 |
1 320 |
930 |
3 613 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) |
|
|
|
|
|
– |
1 |
11 |
30 |
42 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
|
|
|
– |
1 |
5 |
1 |
8 |
|
|
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) |
80 |
153 |
128 |
149 |
244 |
337 |
445 |
508 |
744 |
2 787 |
|
|
Fondul pentru o tranziție justă |
|
|
|
|
|
1 299 |
1 442 |
4 900 |
1 503 |
9 145 |
|
|
Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă |
|
|
|
|
|
|
4 |
89 |
– |
94 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
– |
|
1 |
0 |
1 |
3 |
6 |
2 |
14 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
|
|
|
|
|
|
0 |
4 |
25 |
29 |
|
|
Total rubrica 3: Resurse naturale și mediu |
2 507 |
907 |
896 |
946 |
275 |
2 859 |
3 882 |
19 889 |
16 558 |
48 718 |
|
4 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
54 |
37 |
57 |
346 |
4 |
23 |
261 |
861 |
1 852 |
3 495 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
– |
|
– |
3 |
3 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) |
18 |
9 |
39 |
207 |
3 |
23 |
284 |
823 |
1 166 |
2 572 |
|
|
Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) – Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (IECV) |
|
|
|
|
63 |
63 |
70 |
85 |
0 |
281 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
64 |
151 |
117 |
332 |
|
|
Total rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor |
72 |
47 |
97 |
553 |
69 |
110 |
679 |
1 920 |
3 138 |
6 683 |
|
5 |
Fondul pentru securitate internă (FSI) |
17 |
14 |
21 |
48 |
7 |
23 |
65 |
198 |
325 |
717 |
|
|
Dezafectare nucleară (Lituania) |
2 |
1 |
1 |
3 |
27 |
99 |
41 |
67 |
75 |
315 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea (inclusiv în cazul Bulgariei și al Slovaciei) |
8 |
39 |
44 |
66 |
36 |
11 |
16 |
31 |
54 |
306 |
|
|
Agenții descentralizate |
|
|
|
|
|
|
|
3 |
5 |
8 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
|
|
0 |
|
|
|
|
– |
0 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
0 |
|
– |
0 |
1 |
1 |
3 |
4 |
14 |
23 |
|
|
Fondul european de apărare (Cercetare) |
|
|
|
|
74 |
97 |
172 |
182 |
368 |
892 |
|
|
Fondul european de apărare (fără componenta „Cercetare”) |
|
|
12 |
7 |
152 |
172 |
299 |
410 |
868 |
1 920 |
|
|
Mobilitatea militară |
|
|
|
|
67 |
8 |
31 |
83 |
218 |
407 |
|
|
Instrumentul pe termen scurt privind achizițiile publice în comun din domeniul apărării |
|
|
|
|
|
|
|
198 |
39 |
237 |
|
|
Instrumentul de consolidare a industriei de apărare |
|
|
|
|
|
|
99 |
191 |
– |
290 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
|
0 |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
|
|
|
|
|
|
|
– |
123 |
123 |
|
|
Total rubrica 5: Securitate și apărare |
27 |
55 |
78 |
125 |
364 |
410 |
725 |
1 367 |
2 089 |
5 239 |
|
6 |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) |
796 |
635 |
712 |
936 |
2 106 |
5 084 |
6 054 |
8 096 |
9 106 |
33 524 |
|
|
Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară (INSC) |
1 |
2 |
4 |
9 |
12 |
13 |
26 |
33 |
38 |
139 |
|
|
Ajutor umanitar (HUMA) |
|
|
0 |
1 |
10 |
53 |
148 |
361 |
642 |
1 214 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
0 |
|
1 |
0 |
6 |
4 |
3 |
14 |
48 |
76 |
|
|
Țările și teritoriile de peste mări (TTPM) (inclusiv Groenlanda) |
|
|
1 |
|
2 |
28 |
42 |
39 |
40 |
152 |
|
|
AMF+ |
|
|
|
|
|
|
|
– |
155 |
155 |
|
|
Alte acțiuni |
|
|
|
|
|
|
0 |
32 |
65 |
98 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
|
|
|
|
|
|
– |
|
0 |
|
|
Conectivitatea securizată a Uniunii |
|
|
|
|
|
|
|
|
50 |
50 |
|
|
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al competențelor specifice conferite Comisiei |
|
0 |
0 |
2 |
5 |
10 |
29 |
46 |
63 |
155 |
|
|
Asistență pentru preaderare (IPA III) |
235 |
305 |
330 |
421 |
767 |
1 201 |
1 011 |
1 542 |
1 836 |
7 648 |
|
|
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest |
|
|
|
|
|
|
|
426 |
492 |
918 |
|
|
Total rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume |
1 032 |
943 |
1 047 |
1 370 |
2 908 |
6 392 |
7 312 |
10 589 |
12 534 |
44 129 |
|
7 |
Pensiile personalului |
|
|
|
|
|
|
|
– |
9 |
9 |
|
|
(Școli europene) Comisia |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
2 |
2 |
|
|
Remunerații pentru personalul statutar |
|
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
0 |
|
|
Remunerații pentru personalul extern |
|
|
|
|
|
|
– |
2 |
31 |
32 |
|
|
Membri – Salarii și indemnizații |
|
|
|
|
|
|
– |
(0 ) |
1 |
1 |
|
|
Membri – Indemnizații temporare |
|
|
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
|
|
Costuri de recrutare |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
3 |
3 |
|
|
Încetarea raporturilor de muncă |
|
|
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
|
|
Costuri de formare |
|
|
|
|
|
|
0 |
1 |
11 |
13 |
|
|
Aspectele sociale și mobilitatea |
|
|
|
|
|
|
0 |
5 |
7 |
12 |
|
|
Tehnologia informației și comunicațiilor |
|
|
|
|
|
|
0 |
21 |
152 |
173 |
|
|
Chirii și achiziții |
|
|
|
|
|
|
0 |
6 |
35 |
41 |
|
|
Legate de clădiri |
|
|
|
|
|
|
0 |
8 |
41 |
49 |
|
|
Securitate |
|
|
|
|
|
|
0 |
2 |
28 |
30 |
|
|
Misiune și reprezentare |
|
|
|
|
|
|
0 |
2 |
13 |
15 |
|
|
Reuniuni, comisii, conferință |
|
|
|
|
|
|
0 |
2 |
5 |
6 |
|
|
Jurnalul Oficial |
|
|
|
|
|
|
|
– |
1 |
1 |
|
|
Publicații |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
7 |
7 |
|
|
Obținerea de informații |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
3 |
3 |
|
|
Studii și investigații |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
5 |
5 |
|
|
Echipamente generale, vehicule, mobilier |
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
15 |
15 |
|
|
Servicii lingvistice externe |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
2 |
3 |
|
|
Alte cheltuieli administrative |
|
|
|
|
|
|
(0 ) |
1 |
8 |
10 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
|
|
|
|
|
|
|
|
704 |
704 |
|
|
Total rubrica 7: Administrația publică europeană |
|
|
|
|
|
|
1 |
51 |
1 083 |
1 134 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
|
|
|
|
|
|
|
7 563 |
1 |
7 564 |
|
|
Mecanismul pentru Ucraina |
|
|
|
|
|
|
|
724 |
3 286 |
4 009 |
|
|
Alte acțiuni |
|
|
|
|
|
|
|
1 |
4 |
5 |
|
|
Total rubrica O: În afara CFM |
|
|
|
|
|
|
|
8 287 |
3 291 |
11 578 |
|
S |
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
0 |
|
|
Rezerva de ajustare la Brexit |
|
|
|
|
|
|
– |
|
71 |
71 |
|
|
Total rubrica S: Mecanisme de solidaritate în interiorul și în afara Uniunii (instrumente speciale) |
|
|
|
|
|
|
– |
0 |
71 |
71 |
|
|
Total |
5 623 |
2 588 |
4 086 |
6 605 |
7 265 |
28 101 |
71 232 |
247 636 |
127 948 |
501 084 |
7. EXECUȚIA BUGETULUI PE INSTITUȚII
7.1. EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE
|
(milioane EUR) |
||||||||||
|
|
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Venituri ca % din buget |
Sold |
|||||
|
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Exercițiul financiar în curs |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului în curs |
Din creanțele reportate |
Venituri |
||
|
Parlament |
249 |
249 |
291 |
11 |
303 |
286 |
2 |
287 |
115 % |
16 |
|
Consiliu |
80 |
80 |
109 |
1 |
110 |
109 |
1 |
109 |
137 % |
1 |
|
Comisia |
154 664 |
160 617 |
226 586 |
16 251 |
242 837 |
220 118 |
3 350 |
223 468 |
139 % |
19 370 |
|
Curtea de Justiție |
81 |
81 |
79 |
0 |
79 |
79 |
0 |
79 |
97 % |
0 |
|
Curtea de Conturi |
34 |
34 |
33 |
0 |
33 |
33 |
0 |
33 |
98 % |
0 |
|
Comitetul Economic și Social |
18 |
18 |
22 |
0 |
22 |
22 |
0 |
22 |
124 % |
0 |
|
Comitetul Regiunilor |
16 |
16 |
19 |
0 |
19 |
19 |
0 |
19 |
116 % |
0 |
|
Ombudsmanul |
2 |
2 |
2 |
– |
2 |
2 |
– |
2 |
108 % |
– |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
3 |
3 |
3 |
– |
3 |
3 |
– |
3 |
102 % |
0 |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
62 |
62 |
379 |
0 |
379 |
377 |
0 |
377 |
603 % |
2 |
|
TOTAL |
155 209 |
161 163 |
227 523 |
16 264 |
243 787 |
221 046 |
3 352 |
224 398 |
139 % |
19 389 |
Rapoartele consolidate privind execuția bugetului general al UE includ, ca și în exercițiile financiare anterioare, execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere faptul că în cadrul bugetului UE s-a stabilit un buget separat pentru fiecare instituție.
Bugetul agențiilor și execuția bugetului agențiilor nu sunt consolidate în cadrul bugetului UE și nu sunt incluse în rapoartele bugetare ale UE. Cu toate acestea, subvenția pe care Comisia o plătește agențiilor face parte din bugetul UE. În această parte bugetară a conturilor anuale, se ia în considerare numai subvenția plătită de la bugetul Comisiei către agenții.
În ceea ce privește SEAE, trebuie precizat faptul că, pe lângă bugetul propriu, acesta a dispus, de asemenea, de suma de 378,9 milioane EUR (2024: 358,4 milioane EUR) inclusiv veniturile alocate și sumele reportate, din care 250,2 milioane EUR (2024: 255,2 milioane EUR) din fondurile Comisiei Europene pentru a acoperi costurile administrative ale personalului Comisiei care lucrează în delegațiile Uniunii, defalcate între rubrica 7 a Comisiei, liniile administrative ale programelor operaționale (fostele linii BA) și fondurile fiduciare, și restul din contribuțiile suplimentare cu sumă fixă pentru a acoperi costurile comune ale personalului FED din delegații și pentru colocații, precum și din alte sume primite în cadrul colocațiilor și al altor acorduri.
7.2. EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
(milioane EUR) |
|||||||||||||
|
|
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2026 |
Credite anulate |
|||||||||
|
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
||
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
Parlament |
2 602 |
2 518 |
– |
40 |
2 557 |
98 % |
– |
35 |
35 |
10 |
– |
0 |
10 |
|
Consiliu |
767 |
691 |
– |
27 |
718 |
94 % |
– |
25 |
25 |
23 |
|
0 |
24 |
|
Comisie |
222 335 |
190 891 |
1 579 |
14 073 |
206 542 |
93 % |
2 126 |
12 241 |
14 367 |
1 149 |
33 |
236 |
1 418 |
|
Curtea de Justiție |
538 |
521 |
– |
1 |
522 |
97 % |
– |
0 |
0 |
16 |
|
0 |
16 |
|
Curtea de Conturi |
195 |
191 |
1 |
0 |
192 |
98 % |
– |
0 |
0 |
3 |
– |
0 |
3 |
|
Comitetul Economic și Social |
180 |
173 |
– |
4 |
177 |
98 % |
– |
2 |
2 |
1 |
– |
– |
1 |
|
Comitetul Regiunilor |
135 |
130 |
– |
2 |
132 |
98 % |
– |
3 |
3 |
0 |
– |
0 |
0 |
|
Ombudsmanul |
15 |
15 |
– |
– |
15 |
95 % |
– |
– |
– |
1 |
– |
– |
1 |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
27 |
25 |
– |
0 |
25 |
93 % |
– |
– |
– |
2 |
– |
– |
2 |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
1 308 |
930 |
– |
307 |
1 236 |
94 % |
– |
72 |
72 |
0 |
– |
1 |
1 |
|
Sumă: |
228 104 |
196 083 |
1 580 |
14 454 |
212 116 |
93 % |
2 126 |
12 379 |
14 505 |
1 206 |
33 |
237 |
1 476 |
7.3. EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
(milioane EUR) |
|||||||||||||
|
|
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
Credite reportate în 2026 |
Credite anulate |
|||||||||
|
|
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din bugetul final adoptat |
Din venituri alocate |
Total |
Din bugetul final adoptat |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 + 3+4 |
6 = 5/1 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 = 10 + 11 + 12 |
|
Parlament |
2 948 |
2 157 |
307 |
41 |
2 504 |
85 % |
361 |
42 |
403 |
10 |
30 |
1 |
41 |
|
Consiliu |
846 |
604 |
74 |
24 |
703 |
83 % |
87 |
28 |
115 |
23 |
4 |
0 |
28 |
|
Comisia |
244 557 |
150 611 |
3 016 |
57 305 |
210 932 |
86 % |
5 424 |
28 062 |
33 486 |
54 |
42 |
10 |
106 |
|
Curtea de Justiție |
571 |
484 |
28 |
1 |
513 |
90 % |
36 |
0 |
37 |
16 |
4 |
0 |
21 |
|
Curtea de Conturi |
204 |
181 |
9 |
0 |
190 |
93 % |
10 |
0 |
11 |
3 |
1 |
0 |
4 |
|
Comitetul Economic și Social |
192 |
163 |
10 |
3 |
177 |
92 % |
10 |
3 |
13 |
1 |
2 |
– |
3 |
|
Comitetul Regiunilor |
145 |
118 |
9 |
2 |
128 |
88 % |
12 |
3 |
15 |
0 |
1 |
0 |
1 |
|
Ombudsmanul |
16 |
14 |
0 |
– |
15 |
93 % |
0 |
– |
0 |
1 |
0 |
– |
1 |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
30 |
23 |
2 |
0 |
25 |
83 % |
2 |
– |
2 |
2 |
1 |
– |
3 |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
1 448 |
819 |
121 |
247 |
1 187 |
82 % |
110 |
132 |
242 |
0 |
18 |
1 |
19 |
|
|
250 956 |
155 173 |
3 575 |
57 624 |
216 373 |
86 % |
6 054 |
28 271 |
34 325 |
110 |
104 |
12 |
226 |
8. EXECUȚIA BUGETELOR AGENȚIILOR
Veniturile și cheltuielile agențiilor, astfel cum sunt prezentate în rapoartele 8.1 și 8.2 de mai jos, nu sunt consolidate ca atare în cadrul bugetului UE.
În secțiunile 1-7 din rapoartele de execuție bugetară sunt incluse numai subvențiile plătite de la bugetul UE către agenții sub formă de credite de angajament și de plată, după caz.
Rapoartele agențiilor de mai jos oferă o imagine de ansamblu asupra agențiilor, atât a celor descentralizate (cunoscute și sub denumirea de agenții tradiționale), cât și a agențiilor executive, precum și a veniturilor (8.1) și a cheltuielilor (8.2) acestora. În aceste repoarte nu sunt incluse numai subvențiile plătite de la bugetul UE, ci și celelalte surse de venit și cheltuielile aferente acestora (care nu sunt adăugate în conturile bugetului UE). Fiecare agenție își prezintă propriul set de conturi anuale.
8.1. VENITURI BUGETARE
|
(milioane EUR) |
|||
|
Agenție |
Finanțarea subrubricii CFM |
Bugetul final adoptat |
Venituri primite |
|
Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei |
1 |
45 |
43 |
|
Agenția pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă |
4 |
338 |
362 |
|
Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice |
1 |
8 |
9 |
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
Nu se aplică |
22 |
21 |
|
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă |
2b |
18 |
18 |
|
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
4 |
240 |
212 |
|
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației |
1 |
248 |
197 |
|
Autoritatea Bancară Europeană |
1 |
59 |
60 |
|
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă |
4 |
1 124 |
1 137 |
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
2b |
106 |
99 |
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
2b |
22 |
23 |
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
1 |
134 |
138 |
|
Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu |
1, 2a, 3, 5 |
75 |
75 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură |
2b, 6 |
152 |
75 |
|
Agenția Europeană de Mediu |
3 |
109 |
102 |
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
3 |
31 |
33 |
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
2b |
151 |
153 |
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
2b |
25 |
28 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital |
1, 2b |
62 |
62 |
|
Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri |
1, 2a |
50 |
50 |
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
2b |
10 |
12 |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
1 |
435 |
435 |
|
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale |
1 |
40 |
41 |
|
Autoritatea Europeană a Muncii |
2b |
50 |
50 |
|
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă |
1 |
127 |
127 |
|
Agenția Europeană pentru Medicamente |
2b |
600 |
608 |
|
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
5 |
36 |
37 |
|
Parchetul European |
2b |
86 |
86 |
|
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare |
1 |
73 |
73 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare |
1, 3 |
102 |
127 |
|
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
1 |
82 |
86 |
|
Fundația Europeană de Formare |
2b |
24 |
29 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală |
2b |
68 |
78 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică |
1 |
26 |
55 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii |
5 |
246 |
243 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii |
5 |
13 |
13 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate |
1 |
31 |
47 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial |
1 |
83 |
1 164 |
|
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
2b |
27 |
27 |
|
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală |
Nu se aplică |
480 |
501 |
|
Întreprinderea comună „Fusion for Energy” |
1 |
646 |
799 |
|
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene |
7 |
52 |
45 |
|
Total |
|
6 356 |
7 581 |
|
(milioane EUR) |
|
|
Tipul de venituri ale agențiilor |
Venituri primite |
|
Subvenție din partea Comisiei |
4 913 |
|
Venituri din comisioane |
1 136 |
|
Alte venituri |
1 531 |
|
Total |
7 581 |
8.2. CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ DEFALCATE PE AGENȚII
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Credite de angajament |
Credite de plată |
||
|
Agenție |
Total credite disponibile |
Angajamente efectuate |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei |
45 |
45 |
54 |
41 |
|
Agenția pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă |
378 |
357 |
464 |
400 |
|
Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice |
9 |
8 |
10 |
8 |
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
21 |
19 |
22 |
20 |
|
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă |
18 |
17 |
22 |
17 |
|
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
264 |
208 |
277 |
191 |
|
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației |
317 |
250 |
331 |
227 |
|
Autoritatea Bancară Europeană |
61 |
59 |
65 |
58 |
|
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă |
1 158 |
1 132 |
1 561 |
1 023 |
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
109 |
99 |
135 |
103 |
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
23 |
22 |
24 |
21 |
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
142 |
137 |
159 |
139 |
|
Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu |
75 |
73 |
78 |
72 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură |
75 |
75 |
80 |
75 |
|
Agenția Europeană de Mediu |
116 |
103 |
155 |
101 |
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
36 |
34 |
43 |
35 |
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
166 |
165 |
168 |
157 |
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
29 |
26 |
33 |
25 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital |
62 |
61 |
65 |
60 |
|
Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri |
50 |
50 |
52 |
49 |
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
12 |
10 |
14 |
10 |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
529 |
522 |
475 |
463 |
|
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale |
41 |
40 |
43 |
40 |
|
Autoritatea Europeană a Muncii |
52 |
51 |
53 |
50 |
|
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă |
139 |
124 |
156 |
126 |
|
Agenția Europeană pentru Medicamente |
625 |
606 |
699 |
607 |
|
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
38 |
37 |
46 |
35 |
|
Parchetul European |
86 |
86 |
95 |
87 |
|
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare |
73 |
73 |
74 |
72 |
|
Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare |
127 |
127 |
132 |
126 |
|
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
87 |
85 |
91 |
80 |
|
Fundația Europeană de Formare |
32 |
29 |
35 |
28 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală |
93 |
80 |
103 |
80 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică |
66 |
41 |
72 |
33 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii |
253 |
247 |
275 |
239 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii |
32 |
19 |
35 |
19 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate |
67 |
49 |
53 |
45 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial |
2 306 |
677 |
2 366 |
1 185 |
|
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
27 |
26 |
33 |
28 |
|
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală |
345 |
345 |
532 |
341 |
|
Întreprinderea comună „Fusion for Energy” |
1 066 |
979 |
849 |
789 |
|
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene |
52 |
46 |
54 |
46 |
|
Total |
9 300 |
7 239 |
10 082 |
7 355 |
|
(milioane EUR) |
||||
|
|
Credite de angajament |
Credite de plată |
||
|
Tipuri de riscuri |
Total credite disponibile |
Angajamente efectuate |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
Administrative |
612 |
593 |
746 |
584 |
|
Operaționale |
6 396 |
4 378 |
7 010 |
4 518 |
|
Personal |
2 292 |
2 268 |
2 327 |
2 254 |
|
Total |
9 300 |
7 239 |
10 082 |
7 355 |
GLOSAR
Active financiare disponibile pentru vânzare
Toate activele financiare (cu excepția instrumentelor financiare derivate), care sunt evaluate la valoarea justă, în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public, și pentru care modificările valorii juste trebuie recunoscute într-o rezervă de active nete până la derecunoaștere (sau depreciere).
Active financiare sau datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
Toate activele financiare sau datoriile financiare care sunt evaluate la valoarea justă, în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public, și pentru care variațiile valorii juste trebuie recunoscute ca excedent sau deficit al perioadei în cauză (și anume instrumentele financiare derivate).
Active financiare și datorii financiare la costul amortizat
Toate activele financiare și datoriile financiare care, conform Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public, sunt evaluate la costul amortizat.
Angajament
Angajamentul juridic de a furniza finanțare, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. UE se angajează să ramburseze partea sa din costurile unui proiect finanțat de UE. Angajamentele de astăzi sunt plățile de mâine. Plățile de astăzi sunt angajamentele de ieri.
Angajamente restante
Ca și „reste à liquider” (RAL), reprezintă suma aferentă unui angajament bugetar asumat, însă pentru care nu s-a efectuat încă plata corespunzătoare. Reprezintă obligații de plată ale UE pentru următoarele exerciții financiare și rezultă direct din existența programelor multianuale și din împărțirea în credite de angajament și credite de plată.
Anularea creditelor
Creditele neutilizate care nu mai pot fi folosite.
Buget adoptat
Proiectul de buget devine bugetul adoptat de îndată ce este aprobat de autoritatea bugetară și declarat definitiv adoptat de Președintele Parlamentului European.
Buget rectificativ
Decizie adoptată în cursul exercițiului bugetar pentru a modifica (a majora, a diminua, a transfera) elemente ale bugetului adoptat pentru respectivul exercițiu financiar.
Câștiguri și pierderi actuariale
În cazul unui sistem de beneficii determinate, acestea sunt modificările deficitelor sau ale surplusurilor actuariale. Acestea apar ca urmare a diferențelor dintre ipotezele actuariale anterioare și ceea ce s-a întâmplat de fapt, precum și ca urmare a efectelor modificărilor ipotezelor actuariale.
Corecție financiară
Scopul corecțiilor financiare este de a proteja bugetul UE de povara unor cheltuieli neconforme cu reglementările. În ceea ce privește cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii partajate, sarcina recuperării plăților neconforme cu reglementările revine în principal statelor membre.
O corecție financiară „confirmată” este o corecție financiară care a fost acceptată de către statul membru în cauză. O corecție financiară „decisă” este o corecție financiară care a fost adoptată printr-o decizie a Comisiei și este întotdeauna o corecție netă, statul membru respectiv având obligația de a rambursa la bugetul UE fondurile neregulamentare, ceea ce duce astfel la reducerea definitivă a pachetului financiar alocat statului membru în cauză. Corecțiile financiare confirmate și decise sunt raportate în prezentul document ca o singură categorie.
O corecție financiară „implementată” este o corecție financiară care a remediat neregularitățile observate.
Costul serviciului curent
Majorarea datoriilor sistemului care rezultă din serviciul aferent exercițiului financiar în curs.
Credite
Finanțarea bugetului. Bugetul prevede atât angajamente, cât și plăți (numerar sau transferuri bancare către beneficiari). Adesea, creditele pentru angajamente și cele pentru plăți diferă (credite diferențiate) deoarece programele și proiectele multianuale sunt în general angajate pe deplin în exercițiul financiar în care sunt aprobate, în timp ce plățile se efectuează în decursul mai multor exerciții financiare, pe măsură ce se înregistrează progrese în punerea în aplicare a respectivelor programe și proiecte. Creditele nediferențiate se aplică în cazul cheltuielilor administrative, al sprijinului pentru piața agricolă și al plăților directe; creditele de angajament sunt egale cu creditele de plată.
Credite administrative
Creditele administrative acoperă costurile de funcționare ale instituțiilor și entităților (personal, clădiri, echipamente de birou).
Credite anulate
Creditele neutilizate care trebuie anulate la încheierea exercițiului financiar. Prin acest termen se desemnează anularea totală sau parțială a autorizației de a efectua cheltuieli și/sau de a contracta datorii, care este reprezentată de un credit. Numai pentru întreprinderile comune, așa cum se prevede în normele lor financiare, creditele neutilizate pot fi înscrise în estimarea veniturilor și a cheltuielilor cu până la următoarele trei exerciții financiare (așa-numita regulă „N+3”). Prin urmare, creditele anulate pentru întreprinderile comune ar putea fi reactivate până la exercițiul financiar „N+3”.
Credit de angajament
Creditele de angajament acoperă costul total al obligațiilor juridice (contracte, acorduri/decizii de grant) care ar putea fi semnate în cursul exercițiului financiar curent.
Credite de plată
Creditele de plată acoperă cheltuielile datorate în exercițiul financiar în curs care rezultă din angajamente juridice contractate în exercițiul financiar în curs și/sau în exercițiile financiare anterioare.
Dezangajare
Un act prin care se anulează un angajament anterior (sau o parte a acestuia).
Gestiune directă
Mod de execuție bugetară. În cadrul gestiunii directe, bugetul este executat direct de către serviciile Comisiei, agenții executive sau fonduri fiduciare.
Gestiune indirectă
Mod de execuție bugetară. În cadrul gestiunii indirecte, Comisia conferă sarcini de execuție bugetară organismelor de drept al UE sau de drept național.
Gestiune partajată
Mod de execuție bugetară. În cazul gestiunii partajate, sarcinile de execuție bugetară sunt delegate statelor membre. Aproximativ trei sferturi din cheltuielile UE se încadrează în acest mod de execuție.
Instrumente financiare derivate
Instrumente financiare a căror valoare este legată de variația valorii altui instrument financiar, a unui indicator sau a unei mărfi. Spre deosebire de deținătorul unui instrument financiar primar (de exemplu, o obligațiune de stat), care are dreptul necondiționat de a primi în viitor numerar (sau alt beneficiu economic), deținătorul unui instrument financiar derivat are doar un drept condiționat de a primi un astfel de beneficiu. Un exemplu de instrument financiar derivat îl reprezintă contractele la termen de tip forward în valută.
Ipoteze actuariale
Ipotezele utilizate pentru calcularea costurilor viitoarelor evenimente care afectează angajamentele cu titlu de pensii.
Întreruperi și suspendări
În cazul în care Comisia constată, în urma propriei activități sau a informațiilor raportate de autoritățile de audit, că un stat membru nu a remediat deficiențe grave în sistemele de gestiune și de control și/sau nu a corectat cheltuielile neconforme cu reglementările care au fost declarate și certificate, aceasta poate întrerupe sau suspenda plăți.
Linia bugetară
În ceea ce privește structura bugetului, veniturile și cheltuielile sunt prezentate în conformitate cu o nomenclatură obligatorie care reflectă natura și scopul fiecărui post, astfel cum solicită autoritatea bugetară. Rubricile individuale (titlu, capitol, articol sau linie) oferă o descriere formală a nomenclaturii.
Măsură preventivă
Măsurile preventive la care poate recurge Comisia pentru a proteja bugetul UE atunci când are cunoștință de existența unor potențiale deficiențe, printre acestea numărându-se suspendarea și întreruperea plăților de la bugetul UE pentru programul operațional în cauză.
Neregularitate
O neregularitate este un act care nu respectă normele UE sau naționale aplicabile și care are un impact potențial negativ asupra intereselor financiare ale UE. Neregularitățile pot fi rezultatul comportamentului beneficiarilor care solicită fonduri sau al autorităților responsabile cu efectuarea plăților. Noțiunea de neregularitate este mai largă decât noțiunea de fraudă care se referă la un comportament care poate fi calificat drept infracțiune.
Prefinanțare
O plată menită să furnizeze beneficiarului un fond de trezorerie. Prefinanțarea poate fi împărțită în mai multe tranșe, în conformitate cu dispozițiile contractului, deciziei sau acordului subiacent ori ale actului juridic de bază. Fondul de trezorerie sau avansul este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord sau este restituit.
Raport anual de activitate (RAA)
Rapoartele anuale de activitate indică rezultatele operațiunilor în raport cu obiectivele stabilite, cu riscurile aferente și cu structura de control intern, printre altele. Începând cu exercițiul bugetar 2001, pentru Comisie, și începând cu exercițiul bugetar 2003 pentru toate instituțiile Uniunii Europene, „ordonatorul de credite delegat” trebuie să prezinte instituției sale un RAA privind îndeplinirea sarcinilor sale, însoțit de informații financiare și în materie de gestiune.
Rată de actualizare
Rata utilizată pentru ajustarea la valoarea-timp a banilor. Actualizarea este o tehnică utilizată pentru compararea costurilor și a beneficiilor care apar în perioade de timp diferite.
Rată a dobânzii efective
Rata care actualizează încasările sau plățile viitoare estimate de numerar pe durata de viață preconizată a activului financiar sau a datoriei financiare la valoarea contabilă netă a activului sau a datoriei.
Reportarea creditelor
O excepție de la principiul anualității, în măsura în care creditele care nu au putut fi utilizate într-un exercițiu bugetar dat pot, în condiții stricte, să fie reportate în mod excepțional pentru a fi utilizate în următorul exercițiu financiar.
Reste à liquider (RAL)
Ca și angajamentele restante, reprezintă suma aferentă unui angajament bugetar asumat, însă pentru care nu s-a efectuat încă plata corespunzătoare. Reprezintă obligații de plată ale UE pentru următoarele exerciții financiare și rezultă direct din existența programelor multianuale și din împărțirea în credite de angajament și credite de plată.
Resurse proprii
Principala sursă de venituri pentru bugetul UE. Diferitele resurse proprii sunt enumerate în Decizia privind resursele proprii aplicabilă [Decizia (UE, Euratom) 2020/2053] și sunt resurse proprii tradiționale, resursa proprie bazată pe TVA, resursa proprie bazată pe VNB și resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Resurse proprii tradiționale
Resursele proprii tradiționale sunt definite în Decizia privind resursele proprii aplicabilă [Decizia (UE, Euratom) 2020/2053] și cuprind taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr.
Sistem de beneficii determinate
Un sistem de pensii sau alt sistem de prestații de pensie ale cărui norme definesc beneficiile independent de contribuțiile care trebuie plătite, iar beneficiile nu sunt direct legate de investițiile sistemului. Sistemul poate sau nu să fie finanțat.
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre
Acestea reprezintă cheltuielile suportate în cursul perioadei de raportare care vor trebui finanțate de bugetele viitoare, și anume de către statele membre ale UE. Acest fapt este o consecință a coexistenței situațiilor financiare pe bază de angajamente și a unui buget pe bază de numerar.
Transferuri (între linii bugetare)
Transferurile între liniile bugetare implică mutarea creditelor de la o linie bugetară la alta în cursul exercițiului financiar, constituind astfel o excepție de la principiul bugetar al specificității. Cu toate acestea, transferurile sunt autorizate în mod expres de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile prevăzute în Regulamentul financiar (RF). RF identifică diferite tipuri de transferuri, în funcție de efectuarea lor între sau în cadrul titlurilor, capitolelor, articolelor sau rubricilor bugetare, fiind necesare diferite niveluri de autorizare.
Venituri alocate
Venituri specifice primite pentru finanțarea anumitor cheltuieli. Principala sursă de venituri alocate externe o reprezintă contribuțiile financiare ale țărilor terțe la programe finanțate de Uniune. Principala sursă de venituri alocate interne o reprezintă veniturile din partea terților pentru furnizarea de bunuri, de servicii sau de lucrări la cererea acestora și veniturile rezultate din restituirea sumelor plătite nejustificat, precum și veniturile din vânzarea de publicații și filme.
LISTA ABREVIERILOR
|
AELS |
Asociația Europeană a Liberului Schimb |
|
AFS |
Disponibile pentru vânzare |
|
AMF |
Asistență macrofinanciară |
|
AOD |
Ordonator de credite delegat |
|
ATM |
Managementul traficului aerian |
|
BAR |
Rezerva de ajustare la Brexit |
|
BCE |
Banca Centrală Europeană |
|
BDP |
Balanța de plăți |
|
BEI |
Banca Europeană de Investiții |
|
BERD |
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
|
CA |
Cost amortizat |
|
CCE |
Curtea de Conturi Europeană |
|
CCS LGF |
Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative |
|
CECO în lichidare |
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare |
|
CFM |
Cadrul financiar multianual |
|
CGF |
Contract de garanție financiară |
|
CIP |
Programul-cadru pentru inovare și competitivitate |
|
COM |
Comisia Europeană |
|
COSME |
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii |
|
COSO |
Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway |
|
CRII+ |
Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus |
|
CRO |
Responsabil cu gestionarea riscurilor |
|
CSRC |
Creșterea semnificativă a riscului de credit |
|
D&WM |
Dezafectarea și gestionarea deșeurilor (Decommissioning and Waste Management) |
|
DRP |
Decizia privind resursele proprii |
|
EAD |
Expunere în stare de nerambursare |
|
EAR |
Normă contabilă a UE |
|
EaSI |
Ocuparea forței de muncă și inovare socială |
|
ECL |
Pierderi din credit preconizate |
|
Ecofin |
Consiliul Afaceri Economice și Financiare |
|
EDIF |
Instrumentul pentru dezvoltarea întreprinderilor și inovare în Balcanii de Vest |
|
EFSE |
Fondul european pentru Europa de Sud-Est |
|
EGNOS |
Sistemul european geostaționar mixt de navigare |
|
ElectriFI |
Inițiativa de finanțare pentru electrificare |
|
ELM |
Mandat de acordare a împrumuturilor externe |
|
ENEF |
Fondul pentru extinderea întreprinderilor |
|
ENIF |
Fondul pentru inovarea în întreprinderi |
|
ERI |
Inițiativa BEI pentru reziliență |
|
ESA |
Agenția Spațială Europeană |
|
ETF |
Fond tranzacționat la bursă |
|
ETS |
Schema de comercializare a certificatelor de emisii |
|
EUMETSAT |
Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici |
|
Euratom |
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice |
|
FAMI |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
|
FC |
Fondul de coeziune |
|
FCP |
Fondul comun de provizionare |
|
FEADR |
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală |
|
FED |
Fondul european de dezvoltare |
|
FEDD |
Fondul european pentru dezvoltare durabilă |
|
FEDR |
Fondul european de dezvoltare regională |
|
FEGA |
Fondul european de garantare agricolă |
|
FEI |
Fondul european de investiții |
|
FEIS |
Fondul european pentru investiții strategice |
|
FESF |
Fondul european de stabilitate financiară |
|
FEPAM |
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime |
|
FGP |
Fondul de garantare al participanților |
|
FI |
Fondul pentru inovare |
|
FIFO |
„Primul intrat, primul ieșit” (First-in, First-out) |
|
FMI |
Fondul Monetar Internațional |
|
Fondul BUFI |
Fondul „Amenzi bugetare” |
|
Fondurile ESI |
Fondurile structurale și de investiții europene |
|
FPM |
Fond de piață monetară |
|
FSDA |
Situația financiară: discuție și analiză |
|
FSE |
Fondul social european |
|
FSUE |
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene |
|
GNSS |
Sisteme globale de navigație prin satelit |
|
H2020 |
Orizont 2020 |
|
HLRCP |
Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea |
|
IBMF |
Fondul de management integrat al frontierelor |
|
ID MIE |
Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei |
|
IEVP |
Instrumentul european de vecinătate și parteneriat |
|
IIW |
Componenta „Infrastructură și inovare” (Infrastructure and Innovation Window) |
|
IMM-uri |
Întreprinderi mici și mijlocii |
|
IPSAS |
Standarde internaționale de contabilitate pentru sectorul public |
|
IT |
Tehnologia informației |
|
ITDR |
Instrumentul temporar pentru dezvoltare rurală |
|
ITER |
Reactorul termonuclear experimental internațional |
|
IVCDCI |
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională |
|
ÎC |
Întreprindere comună |
|
JRC |
Centrul Comun de Cercetare |
|
JSIS |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
|
LGD |
Pierdere în caz de nerambursare |
|
LGF |
Mecanismul de garantare a împrumuturilor |
|
LGTT |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T |
|
MAR |
Mecanismul de asigurare reciprocă |
|
MCIU |
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina |
|
MEP |
Deputat în Parlamentul European |
|
MES |
Mecanismul european de stabilitate |
|
MESF |
Mecanismul european de stabilizare financiară |
|
MFPR |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor |
|
MIE2 |
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
|
MIMM |
Microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii |
|
MRR |
Mecanismul de redresare și reziliență |
|
NGEU |
NextGenerationEU |
|
PAC |
Politica agricolă comună |
|
PBI |
Inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte |
|
PC7 |
Al 7-lea program-cadru pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică |
|
PD |
Probabilitatea de nerambursare |
|
PE |
Parlamentul European |
|
PF4EE |
Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică |
|
PIB |
Produsul intern brut |
|
PMA |
Program multianual – Programul de incluziune financiară pentru întreprinderi mijlocii |
|
POCI |
Achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit |
|
PPP |
Parteneriat public-privat |
|
PSEO |
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
|
RAA |
Raportul anual de activitate |
|
RAL |
„Reste à Liquider” (angajamente restante) |
|
RDC |
Regulamentul privind dispozițiile comune |
|
RF |
Regulamentul financiar |
|
RPT |
Resurse proprii tradiționale |
|
RTD |
Cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative |
|
S&P |
Standard & Poor’s Financial Services LLC |
|
SAFE |
Acțiunea pentru securitatea Europei |
|
SANAD |
Fondul MENA pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii |
|
SAPARD |
Programul special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală |
|
SEAE |
Serviciul European de Acțiune Externă |
|
SEE |
Spațiul Economic European |
|
SEMED |
Programul de incluziune financiară pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii din țările din sudul și estul Mării Mediterane |
|
SIUGI |
Instrumentul de garantare neplafonată din cadrul Inițiativei pentru IMM-uri |
|
SMEW |
Componenta SME (componenta destinată întreprinderilor mici și mijlocii) |
|
STEP |
Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” |
|
SURE |
Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență |
|
TFUE |
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
TVA |
Taxa pe valoarea adăugată |
|
UE |
Uniunea Europeană |
|
UEM |
Uniunea economică și monetară |
|
VJAN |
Valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii |
|
VJED |
Valoarea justă prin excedent sau deficit |
|
VNB |
Venitul național brut |
(1) Printre principalele elemente se numără: 50 de miliarde EUR pentru Mecanismul pentru Ucraina, 1,5 miliarde EUR pentru Fondul european de apărare și 9,6 miliarde EUR pentru Balcanii de Vest, vecinătatea sudică și alți parteneri, precum și consolidarea Instrumentului de flexibilitate la 2 miliarde EUR și a Rezervei pentru ajutoare de urgență la 1,5 miliarde EUR pentru a răspunde noilor nevoi potențiale.
(2) Împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei, ca parte a planului cuprinzător al Comisiei de a oferi Ucrainei sprijin financiar în valoare de 90 miliarde EUR pentru 2026 și 2027.
(3) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei (JO L 168, 7.6.2014, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/609/oj).
(4) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului din 30 aprilie 2021 privind calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii respective, privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei și privind anumite aspecte legate de resursa proprie bazată pe venitul național brut (JO L 165, 11.5.2021, p. 15, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/770/oj).
(5) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(8) Cu excepția unor garanții furnizate în temeiul instrumentelor financiare aferente programelor din CFM anterioare, care au fost finanțate sau provizionate integral de la bugetul UE.
(9) A se vedea „Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și datoriile contingente”, publicat anual de Comisie.
(10) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/9701 a Comisiei.
(11) Regulamentul (UE, Euratom) 2022/2434 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 în ceea ce privește stabilirea unei strategii de finanțare diversificate ca metodă generală de împrumut (JO L 319, 13.12.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2434/oj).
(12) Comisia Europeană, Direcția Generală Buget, Green bonds – Impact and allocation report – NGEU report 2023, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023, https://data.europa.eu/doi/10.2761/302803.
(13) Decizia (UE) 2022/313 a Parlamentului European și a Consiliului de acordare de asistență de urgență Ucrainei în valoare de 1,2 miliarde EUR, Decizia (UE) 2022/1201 a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea de asistență excepțională Ucrainei în valoare de 1,0 miliarde EUR, Decizia (UE) 2022/1628 a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea de asistență excepțională Ucrainei în valoare de 5,0 miliarde EUR.
(14) Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară +) (JO L 322, 16.12.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2463/oj).
(15) Regulamentul (UE) 2024/2773 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2024 de instituire a Mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina și de acordare de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei (JO L, 2024/2773, 28.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2773/oj).
(16) Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (JO L, 2024/792, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/792/oj).
(17) Regulamentul (UE) 2024/1449 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (JO L, 2024/1449, 24.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1449/oj).
(18) Regulamentul (UE) 2025/535 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 martie 2025 de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova (JO L, 2025/535, 21.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/535/oj).
(19) Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare (JO L, 2025/1106, 28.5.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/1106/oj).
(20) Regulamentul (UE) 2026/467 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 februarie 2026 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în ceea ce privește instituirea împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei pentru 2026 și 2027 (JO L, 2026/467, 26.2.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2026/467/oj).
(21) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2093/oj).
(22) În temeiul principiului subsidiarității, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. În temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor (a se vedea articolul 5 din TUE).
(23) La 1 februarie 2024, Consiliul European a convenit asupra unei revizuiri la jumătatea perioadei a plafoanelor CFM 2021-2027, în urma propunerilor Comisiei [COM(2023) 336].
(24) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
(25) A se vedea articolul 317 din TFUE.
(26) C(2020) 4240 din 24 iunie 2020.
(27) În consecință, sintagma „Comisia Europeană” este utilizată pentru a desemna atât instituția – colegiul – formată din membrii Comisiei, cât și administrația sa, gestionată de directorii generali care conduc departamentele sale (și de șefii celorlalte structuri administrative, cum ar fi serviciile, oficiile și agențiile executive).
(28) De la jumătatea anului 2019 (în urma revizuirii articolului 12 din normele interne), gestionarea Fondului european de dezvoltare (FED) este codelegată între cinci departamente [INTPA (DEVCO), ECHO, EAC, EACEA și JRC].
(29) https://ec.europa.eu/info/publications/integrated-financial-and-accountability-reporting_ro.
(30) Conform Regulamentului financiar (articolul 253, Comisia are obligația de a comunica Parlamentului European și Consiliului un set de rapoarte financiare și de răspundere, care constituie o contribuție esențială la „procedura de descărcare de gestiune” care se desfășoară anual, prin care Parlamentul European și Consiliul trag la răspundere Comisia pentru modul în care gestionează bugetul UE. Pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate constă în cinci rapoarte privind execuția, performanța, rezultatele, gestionarea și protecția bugetului UE. Rapoarte financiare și de răspundere integrate pe site-ul Europa.
(31) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor în milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale.
(33) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(34) PSEO este un fond noțional (virtual) cu beneficii definite, în care contribuțiile membrilor personalului servesc la finanțarea viitoarelor pensii ale acestora. Deși nu există un fond de investiții efectiv, suma care ar fi fost colectată de către un astfel de fond este considerată a fi fost investită în obligațiunile pe termen lung ale statelor membre și este reflectată în angajamentele cu titlu de pensii înscrise în conturile anuale ale Uniunii Europene. Statele membre garantează în comun plata beneficiilor în temeiul articolului 83 din Statutul funcționarilor și al articolului 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană [pentru o prezentare detaliată a sistemului, a se vedea COM(2018) 829].
(35) Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (JO L, 2024/792, 29.2.2024), denumit în continuare „Regulamentul privind Mecanismul pentru Ucraina”.
(36) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1316/oj).
(37) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1303/oj).
(38) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj).
(39) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2020/2053/oj).
(43) Decizia (UE) 2018/412 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Deciziei nr. 466/2014/UE de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii (JO L 76, 19.3.2018, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2018/412/oj).
(44) Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD (JO L 249, 27.9.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1601/oj).
(45) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/2021/947/oj).
(47) Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1153/oj).
(48) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 130, 16.5.2023, p. 134, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/959/oj).
(49) Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/696/oj).
(50) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/695/oj).
(51) Regulamentul (UE) 2023/588 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2023 de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027 (JO L 179, 17.3.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/588/oj).
(52) Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2013/1313/oj).
(53) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj).
(54) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/435/oj).
(55) Regulamentul (Euratom) 2021/765 al Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de abrogare a Regulamentului (Euratom) 2018/1563 (JO L 167 I, 12.5.2021, p. 81, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/765/oj).
(56) Regulamentul (UE) 2018/1718 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente (JO L 291, 16.11.2018, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1718/oj).
(57) În prezenta notă, termenul „programe de instrumente financiare” se referă la „instrumente financiare”, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 30 din RF.
(58) Decizia (UE, Euratom) 2025/369 a Comisiei din 21 februarie 2025 de stabilire a rolului responsabilului cu gestionarea riscurilor care supraveghează riscurile financiare care decurg din operațiunile financiare ale Uniunii (JO L, 2025/369, 25.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/369/oj).
(59) Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2023/2825 a Comisiei din 12 decembrie 2023 de stabilire a măsurilor necesare pentru administrarea și realizarea operațiunilor Uniunii de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate și a operațiunilor de credit conexe (JO L, 2023/2825, 18.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2023/2825/oj).
(60) Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului din 17 mai 2016 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei (JO L 132, 21.5.2016, p. 85, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/804/oj).
(61) Regulamentul (UE, Euratom) 2022/615 al Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 pentru a spori predictibilitatea pentru statele membre și pentru a clarifica procedurile de soluționare a litigiilor privind punerea la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB (JO L 115, 13.4.2022, p. 51, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/615/oj).
(62) Decizia Comisiei din 25 martie 2020 privind orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare, 2020/C 131/03 (JO C 131, 22.4.2020, p. 3).
(70) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor în milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale.
(71) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene (JO L 168, 7.6.2014, p. 29, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/608/oj).
(72) Ajustarea tehnică a cadrului financiar multianual pentru 2026 în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) 2021/365 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 [COM(2025) 800 final din 4 iunie 2025].
(73) Astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului din 29 februarie 2024 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L, 2024/765, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/765/oj).
(74) BR 1/2024, JO L, 2024/1430, 5.6.2024.
(75) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2094/oj).
ELI: http://data.europa.eu/eli/communic/C/2026/4821/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)
