COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.9.2021
COM(2021) 608 final
2021/0309(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României
{SWD(2021) 276 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.9.2021
COM(2021) 608 final
2021/0309(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României
{SWD(2021) 276 final}
2021/0309 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei României. În 2019, produsul intern brut (PIB-ul pe cap de locuitor) al României a fost de 36,8 % din media Uniunii. Conform previziunilor Comisiei din vara anului 2021, PIB-ul real al României a scăzut cu doar 3,9 % în 2020 și se preconizează că va înregistra o creștere cumulată de 3,3 % în 2020 și 2021. Printre aspectele rămase nesoluționate de multă vreme și care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu a țării se numără riscurile care decurg din deteriorarea contului curent și din pierderea competitivității, al doilea element cu un potențial impact negativ asupra celui dintâi, precum și accelerarea datoriei publice. Birocrația și capacitatea insuficientă a autorităților publice de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, afectează negativ cetățenii și întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în timp ce realizarea unor reforme și investiții publice majore este strâns legată de îmbunătățirea guvernanței. În același timp, producția potențială și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii sunt afectate negativ de ratele ridicate ale riscului de sărăcie și de excluziune socială, care sunt printre cele mai ridicate din UE.
(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări României în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat României să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare și să aplice politici fiscal-bugetare pentru a pune capăt situației de deficit excesiv. De asemenea, în ceea ce privește finanțele publice, Consiliul a recomandat consolidarea respectării obligațiilor fiscale și a colectării impozitelor, asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii și a viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon prin reforme structurale cuprinzătoare, precum și evitarea punerii în aplicare a unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. În plus, Consiliul a recomandat consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medico-sanitar și produsele medicale, precum și îmbunătățirea accesului la asistența medicală și a eficienței din punctul de vedere al costurilor a acesteia, inclusiv prin trecerea la asistența medicală ambulatorie. Deosebit de relevante pentru provocările sociale au fost recomandările privind îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, îmbunătățirea competențelor prin creșterea relevanței pe piața muncii a educației și formării profesionale și a învățământului superior, sporirea acoperirii și a calității serviciilor sociale și finalizarea reformei venitului minim de incluziune, precum și asigurarea unui proces de stabilire obiectivă a salariului minim care să fie coerent cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. În plus, Consiliul a recomandat României să asigure venituri de înlocuire adecvate și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la servicii esențiale pentru toți. Pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, României i s-a recomandat să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule de lucru flexibile și a unor măsuri de activare, precum și să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație. În plus, României i s-a recomandat să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar, să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, în beneficiul întreprinderilor și gospodăriilor, în special al întreprinderilor mici și mijlocii și al lucrătorilor independenți, să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a stimula redresarea economică. României i s-a recomandat să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea curată și eficientă a energiei și către infrastructura de mediu, ținând seama de disparitățile regionale, inclusiv în regiunile miniere. De asemenea, Consiliul a recomandat îmbunătățirea calității și a eficacității administrației publice și a previzibilității procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării până la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență (PRR), Comisia a constatat că s-au realizat progrese substanțiale în cazul recomandării specifice referitoare la protejarea stabilității financiare și a solidității sectorului bancar, precum și în cazul recomandării de a se lua măsuri imediate de politică fiscal-bugetară ca răspuns la pandemie pentru a o aborda în mod eficace, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. În plus, recomandarea de a menține un nivel adecvat de lichidități pentru IMM-uri și pentru lucrătorii independenți a fost pe deplin pusă în aplicare.
(3)La 2 iunie 2021, Comisia a publicat o analiză aprofundată, efectuată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , cu privire la România. În urma analizei, Comisia a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, legate în special de riscurile de pierderi de competitivitate prin costuri, de deteriorarea poziției externe și de creșterea deficitului de cont curent, în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste și al unui mediu de afaceri imprevizibil.
(4)La 31 mai 2021, România a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență stă la baza punerii în aplicare cu succes a acestora, a impactului lor de durată la nivel național și a credibilității lor la nivel european. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.
(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență („mecanismul”), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241, și ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 3 , pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acest planuri ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat care va presupune realizarea de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin implementarea coordonată și simultană a acestor planuri și prin executare unor proiecte transfrontaliere și multinaționale, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.
Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni
(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu criteriul 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din regulamentul menționat, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă România și ținând seama de contribuția financiară și de sprijinul sub formă de împrumut solicitat.
(8)Planul urmează o abordare holistică pentru realizarea redresării și sporirea potențialului de creștere, consolidând în același timp reziliența socioeconomică și instituțională. Planul conține reforme și investiții care se consolidează reciproc și sunt coerente unele cu altele și vizează domenii de politică de relevanță europeană, structurate în jurul celor șase piloni.
(9)Planul se axează cu precădere pe pilonul tranziției verzi, cu măsuri legate de energie și climă, fiind prevăzute reforme emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transportului rutier. Se preconizează că reformele și investițiile vor decarboniza în mod semnificativ sectorul energetic și vor debloca potențialul de implementare a energiei din surse regenerabile. Atenția specială acordată eficienței energetice a clădirilor private și publice, digitalizării transportului rutier și feroviar și implementării infrastructurii de încărcare cu energie electrică, adaptării la schimbările climatice și economiei circulare va facilita, de asemenea, tranziția verde în toate sectoarele economiei. De asemenea, planul contribuie la tranziția digitală. Măsurile care contribuie la obiectivele digitale sunt prezente în întregul plan, în cadrul diferitelor componente, și se axează pe digitalizarea administrației publice (inclusiv în domenii precum sănătatea, justiția, mediul, ocuparea forței de muncă și protecția socială) și pe întreprinderi, conectivitate, securitatea cibernetică și competențele digitale.
(10)O serie de componente ale planului au potențialul de a promova o creștere inteligentă și durabilă. Planul conține o serie de măsuri, inclusiv prin utilizarea de noi instrumente financiare și crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, care se preconizează că vor sprijini direct sau indirect investițiile private, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, și vor spori capacitatea țării de a atrage investiții și de a crea noi întreprinderi și locuri de muncă. Planul urmărește, de asemenea, să consolideze sustenabilitatea finanțelor publice prin reforme importante ale administrației fiscale, ale cadrului fiscal, ale gestiunii fiscale și ale sistemului public de pensii. Planul prevede consolidarea coeziunii sociale și teritoriale prin măsuri structurale pe piața forței de muncă și prin reforme și investiții importante care vizează atât dezvoltarea urbană, cât și dezvoltarea rurală, și care se preconizează că vor reduce disparitățile teritoriale la nivel regional, intraregional și intrajudețean.
(11)Se preconizează că reformele și investițiile propuse vor consolida reziliența generală a sistemului de sănătate, inclusiv digitalizarea acestuia. În cele din urmă, măsurile din plan vizează sprijinirea generațiilor viitoare, în principal prin abordarea provocărilor legate de calitatea, echitatea și infrastructura din sistemul educațional. Modernizarea infrastructurii școlare și universitare în zonele urbane și rurale, digitalizarea educației și un sistem de granturi pentru reducerea ratei abandonului școlar sunt principalele măsuri menite să abordeze aceste provocări.
Abordarea tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări
(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice adresate României, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, și a recomandărilor formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 ori a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european. Se poate considera că recomandările de a se lua măsuri imediate de politică fiscal-bugetară ca răspuns la pandemie nu intră în domeniul de aplicare al planului de redresare și reziliență al României, în pofida faptului că, în general, România a răspuns în mod adecvat și suficient nevoii imediate de a sprijini economia prin mijloace fiscal-bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Recomandările se refereau, de asemenea, la necesitatea ca România să aplice politici fiscal-bugetare în conformitate cu recomandarea Consiliului emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat pentru a pune capăt situației de deficit excesiv. La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, termenul-limită fiind 15 octombrie 2021 până la care România trebuia să ia măsuri eficace și să prezinte un raport cu privire la strategia sa de consolidare.
(13)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora evidențiate în recomandările specifice adresate României de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și 2020. În special, se preconizează că reformele și investițiile incluse în plan vor contribui în domeniul sustenabilității finanțelor publice și a sistemului de pensii, al sistemului de sănătate, al administrației publice, al mediului de afaceri, al educației și al tranziției verzi și digitale.
(14)Digitalizarea completă a administrației fiscale și eliminarea treptată a stimulentelor fiscale excesive, precum și un cadru fiscal îmbunătățit vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice. Planul urmărește, de asemenea, să asigure sustenabilitatea și echitatea sistemului public de pensii. Se preconizează că reformele din domeniul sănătății, însoțite de investiții în digitalizare, vor îmbunătăți accesul la sistemul de sănătate, precum și eficiența din punctul de vedere al costurilor și reziliența acestuia.
(15)Procesul decizional bazat pe date factuale, planificarea pe termen lung și organizarea de consultări publice, precum și măsurile menite să îmbunătățească procesul de achiziții publice, să consolideze eficacitatea și independența sistemului judiciar și să combată corupția vor contribui la îmbunătățirea calității și a eficacității administrației publice. Reformele vizând stabilirea salariului minim, consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și dialogul social abordează, de asemenea, recomandări specifice țării care au rămas nesoluționate de mult timp. Planul vizează, de asemenea, dezvoltarea unui sistem de educație și îngrijire timpurie unitar, favorabil incluziunii și de calitate, însoțit de investiții în îngrijirea copiilor.
(16)Prezenta decizie nu aduce atingere Deciziei 6569 a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progreselor realizate de România în vederea atingerii unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Obiectivele de referință din anexa la decizia respectivă sunt menite să asigure respectarea de către România a valorii statului de drept, astfel cum este prevăzută la articolul 2 din TUE, și sunt obligatorii pentru această țară. România trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru îndeplinirea obiectivelor de referință respective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza deciziei respective și, în special, de recomandările formulate în rapoartele respective.
(17)Planul promovează investițiile durabile și digitale și sprijină activitățile de cercetare și dezvoltare. Reformele legate de eliminarea treptată a cărbunelui, instituirea unui cloud guvernamental și introducerea cărții de identitate electronice contribuie la sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale.
(18)Prin abordarea provocărilor menționate anterior, se preconizează că planul va contribui, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor cu care se confruntă România, astfel cum au fost identificate în recomandările formulate în 2020 în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, legate în special de riscurile de pierdere a competitivității prin costuri, de deteriorarea poziției externe și de creșterea deficitului de cont curent, în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste și al unui mediu de afaceri imprevizibil.
Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională
(19)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu criteriul 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a României, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.
(20)Simulările efectuate de serviciile Comisiei indică faptul că planul de redresare și reziliență, împreună cu restul măsurilor din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, ar putea favoriza o creștere a PIB-ului României cuprinsă între 1,8 % și 2,9 % până în 2026, creștere care nu ar include posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial.
(21)Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda unele din vulnerabilitățile și deficiențele structurale de lungă durată, stimulând creșterea economică. Planul include măsuri de consolidare a administrației publice, de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de consolidare a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi.
(22)Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al pieței forței de muncă vor sprijini o piață a forței de muncă mai puternică, ce va favoriza creșterea economică. Se preconizează că reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și digitală vor stimula competitivitatea și vor face întreaga economie mai sustenabilă.
(23)Se preconizează că o serie de măsuri vor contribui la coeziunea socială și la Pilonul european al drepturilor sociale. Printre acestea se numără îmbunătățirea accesului la o educație și îngrijire de calitate a copiilor preșcolari, realizarea reformei privind venitul minim de incluziune, reforme în domeniul sănătății și introducerea unui sistem de vouchere, care are potențialul de a spori participarea pe piața forței de muncă a persoanelor inactive și accesul la servicii sociale pentru lucrătorii nou-angajați.
(24)Se preconizează că reziliența socială se va îmbunătăți ca urmare a reformelor și a investițiilor incluse în plan în domeniul educației. Existența unei forțe de muncă bine calificate și reducerea părăsirii timpurii a școlii ar trebui să pregătească economia să reziste mai bine la viitoare șocuri și populația - să se adapteze mai ușor la evoluția modelelor economice.
(25)Sărăcia și inegalitatea veniturilor s-au accentuat în timpul pandemiei, iar disparitățile regionale persistă, grupurile vulnerabile fiind mai afectate. Planul urmărește să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor. Se preconizează că reformele și investițiile vor răspunde problemelor structurale din domeniile în care criza provocată de pandemie a avut un impact negativ, cu accent pe sănătate, educație și mediul de afaceri. În plus, investițiile în infrastructura de transport de bază în regiunile țării care sunt în prezent slab conectate și în conectivitatea digitală în zonele rurale vor avea un rol decisiv în reducerea disparităților în cadrul țării.
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
(26)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu criteriul 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 4 (principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”).
(27)În conformitate cu orientările tehnice ale Comisiei privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență 5 , România a furnizat dovezi și garanții că măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în plan nu se preconizează că vor aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre cele șase obiective de mediu, și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Dacă va fi nevoie, România a propus să ia măsuri de atenuare pentru a evita prejudiciile semnificative, stabilind în acest sens jaloane relevante de atins.
(28)O atenție deosebită a fost acordată măsurilor cu impact asupra obiectivelor de mediu care necesită o examinare atentă. În special, investițiile în drumuri sunt însoțite de o reformă privind decarbonizarea transporturilor, care include măsuri de impozitare verde, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero, casarea vehiculelor poluante, măsuri de siguranță rutieră și o creștere semnificativă a numărului de stații de încărcare a vehiculelor electrice. Totodată, potrivit argumentelor prezentate în plan, construcția rețelei de distribuție care va permite transportul de hidrogen verde în regiunea Oltenia este viabilă, deoarece va transporta 100 % hidrogen din surse regenerabile și/sau alte gaze regenerabile în 2030, și cel puțin 20 % hidrogen din surse regenerabile atunci când va fi pusă în funcțiune, înainte de 30 iunie 2026. Îndeplinirea acestor condiții este verificată prin jaloane intermediare la momentul atribuirii contractului. Respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în cazul investițiilor în instalații de cogenerare pe bază de gaze permițând utilizarea energiei din surse regenerabile și a gazelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon este asigurată prin adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii naționale și a unui plan de acțiune privind hidrogenul și prin instalarea de capacități de producție a hidrogenului din surse regenerabile, prin închiderea instalațiilor de producere a energiei electrice și termice pe bază de cărbune și lignit, printr-un număr semnificativ de capacități suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile, precum și prin reforme și investiții concrete menite să mărească ponderea energiei din surse regenerabile. Se preconizează tratarea deșeurilor rezultate în urma renovării în conformitate cu principiile economiei circulare. Măsurile de tratare și reciclare a deșeurilor nu ar trebui să prevadă investiții în incinerare sau tratarea mecano-biologică, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Măsurile care vizează înlocuirea parcului de vehicule asigură faptul că numai vehiculele nepoluante ar trebui să fie eligibile pentru finanțare. Ca ultim punct, se preconizează că investițiile în managementul apei nu vor conduce la deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă afectate, acestea trebuind să țină cont de constatările și condițiile stabilite în evaluarea cuprinzătoare și cumulativă a impactului asupra mediului care trebuie efectuată în scopul acestor investiții.
Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate
(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu criteriul 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor de mediu reprezintă 41 % din suma totală alocată planului de redresare și reziliență, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.
(30)Planul de redresare și reziliență include reforme și investiții de lungă durată care contribuie la tranziția verde. Planul include o reformă privind eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit până în 2032, care este esențială pentru decarbonizarea sectorului energetic și pentru deblocarea potențialului de utilizare a energiei din surse regenerabile. Printre reformele care promovează transportul durabil se numără decarbonizarea transportului rutier, impozitarea verde, stimulentele pentru vehiculele cu emisii zero, transferul modal către transportul feroviar și pe apă, precum și măsuri de promovare a siguranței rutiere. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe eficiența energetică a clădirilor private și publice. Se preconizează că introducerea planificării bugetare verzi, digitalizarea transportului rutier și feroviar și implementarea infrastructurilor de încărcare cu energie electrică, adaptarea la schimbările climatice și economia circulară vor facilita, de asemenea, tranziția verde în toate sectoarele economiei.
(31)Dat fiind faptul că planul prevede o serie de reforme și investiții în sectorul forestier, cum ar fi adoptarea Strategiei forestiere naționale și reconstrucția ecologică a habitatelor și conservarea speciilor, se preconizează că planul va contribui, de asemenea, la conservarea și refacerea biodiversității. Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor privind utilizarea eficientă a resurselor, reutilizarea materialelor și reducerea deșeurilor urmăresc să asigurare tranziția României către o economie circulară până în 2030.
Contribuția la tranziția digitală
(32)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu criteriul 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 20,5 % din suma totală alocată prin plan, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241.
(33)Se preconizează că planul va aborda provocările aferente digitalizării administrației publice printr-un pachet cuprinzător de reforme și investiții menite să ofere cetățenilor și întreprinderilor servicii sigure, interoperabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, rapide și axate pe utilizator. Planul include o nouă lege privind interoperabilitatea sistemelor informatice, care urmează să prezinte în detaliu setul uniform de standarde și norme pe care entitățile publice ar trebui să le aplice pentru dezvoltarea de aplicații într-un mediu sigur și durabil, o lege privind cloud-ul guvernamental care va stabili responsabilitățile și sarcinile legate de proiectarea, implementarea, dezvoltarea și gestionarea infrastructurii, a tehnologiilor și a serviciilor de cloud, o strategie de securitate cibernetică și o reformă ce va pune în aplicare recomandările din setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii, precum și legea privind securitatea 5G, care va pregăti terenul pentru implementarea tehnologiei 5G. Reformele sunt susținute de o gamă largă de investiții-cheie, cum ar fi cele pentru dezvoltarea cloud-ului guvernamental, digitalizarea sănătății, a sistemului judiciar, a mediului, a ocupării forței de muncă și a protecției sociale, a achizițiilor publice, a organizațiilor neguvernamentale, conectivitatea pentru zonele albe, asigurarea securității cibernetice pentru diferite structuri și îmbunătățirea competențelor digitale atât ale funcționarilor publici, cât și ale populației în general. Se preconizează că introducerea cărții de identitate electronice va facilita interacțiunea digitală dintre entitățile publice/private și cetățeni. În plus, prin includerea definiției noilor ocupații digitale în Codul de clasificare a ocupațiilor, se preconizează că piața forței de muncă se va alinia la cele mai recente evoluții din sectorul digital.
(34)Planul sprijină, de asemenea, digitalizarea transportului rutier și feroviar și facilitează conformarea fiscală a contribuabililor prin dezvoltarea de servicii digitale, precum și prin actualizarea sistemelor și a aplicațiilor autorităților fiscale și vamale. Se preconizează că sectorul de afaceri va beneficia de investiții semnificative menite să accelereze digitalizarea atât a IMM-urilor, cât și a întreprinderilor mari, cu accent pe dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor avansate (cum ar fi tehnologia blockchain, tehnologia cuantică, cloud computing-ul, inteligența artificială). Se preconizează că o reformă subiacentă va raționaliza, simplifica și digitaliza pe deplin cerințele legale impuse întreprinderilor (cum ar fi cele aplicabile la înființarea unei întreprinderi, la ieșirea de pe piață/închiderea unei întreprinderi, precum și cerințele legale referitoare la raportarea de către întreprinderi a obligațiilor de pe piața muncii). În ceea ce privește educația, reformele includ standarde pentru asigurarea calității activităților educaționale online și a alinierii sistemului educațional la DigComp, Cadrul european al competențelor digitale pentru elevi și studenți. Investițiile aferente vizează dezvoltarea de cursuri de formare tematice în materie de alfabetizare digitală și competențe pedagogice digitale, adresate în special cadrelor didactice din zonele rurale și din alte medii defavorizate, granturi pentru laboratoarele de informatică și smart-lab-uri, dezvoltarea de resurse educaționale deschise și programe de digitalizare a universităților.
(35)Toate componentele planului includ măsuri care au o contribuție directă la transformarea digitală sau care abordează provocări conexe. Componentele-cheie sunt transformarea digitală, urmată de educație, transportul durabil, sprijinul pentru întreprinderi și cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Se preconizează că măsurile care contribuie la transformarea digitală vor îmbunătăți eficacitatea administrației publice, diminuând sarcinile administrative, sporind competitivitatea întreprinderilor și dotând o parte a populației (în special elevii, cadrele didactice și funcționarii publici) cu competențe digitale de bază și avansate, ceea ce va crea un efect de sinergie pentru întreaga economie. Dimensiunea digitală este consolidată de o dimensiune transfrontalieră, deoarece se preconizează că România va participa la un proiect multinațional privind procesoarele de mică putere și cipurile semiconductoare, planificat sub formă de proiect important de interes european comun.
Impact de durată
(36)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu criteriul 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra României.
(37)Se preconizează că reformele propuse în plan vor susține capacitatea României de a obține rezultate de durată și de a efectua schimbări structurale. Se preconizează că reforma privind recrutarea, salariile și evoluția carierei în sectorul public va atrage resurse umane calificate și profesioniste. O revizuire independentă și adoptarea recomandărilor rezultate în urma acesteia ar trebui să facă sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient. Reforma sistemului de pensii ar trebui să facă sistemul mai echitabil și mai durabil. Reforma sectorului energetic ar trebui să contribuie la decarbonizarea producției de energie. Se preconizează că utilizarea pe scară mai largă a impozitării verzi va stimula cetățenii și întreprinderile să adopte un comportament mai durabil din punctul de vedere al mediului și va face, totodată, ca sistemul de impozitare să devină mai echitabil față de cei care nu poluează. Se preconizează că înființarea de consorții administrative în zonele metropolitane și rurale va extinde gama de instrumente politice de care dispun municipalitățile învecinate pentru a face față problemelor care depășesc limitele unei jurisdicții teritoriale – cum ar fi congestionarea traficului, poluarea aerului, managementul apei și politica în domeniul locuințelor. În mod similar, dispoziții legale vor încuraja fuzionarea voluntară a instituțiilor de cercetare, consolidând astfel capacitatea de cercetare și inovare a țării.
(38)Planul conține investiții care se preconizează că vor avea un impact de lungă durată, sprijinind tranziția verde și cea digitală a economiei. Măsurile din plan legate de domeniul digital sunt concepute astfel încât să îmbunătățească nivelul de digitalizare al instituțiilor relevante, ceea ce se preconizează că va avea un impact de durată asupra calității serviciilor, a mediului de afaceri și a utilizării optime a datelor publice. Acest lucru se referă la domenii esențiale, cum ar fi sistemul judiciar, sistemul de securitate socială, sistemul de sănătate, cadrul de securitate cibernetică sau platformele de îmbunătățire a interacțiunilor dintre administrațiile publice și cetățeni sau întreprinderi. Planul contribuie, de asemenea, la buna funcționare a administrației publice din România. Se preconizează că se vor înregistra rezultate pozitive pe piața forței de muncă ca urmare a complementarităților dintre introducerea sistemului de tichete de muncă pentru lucrătorii casnici, îmbunătățirea serviciilor digitale furnizate de serviciile de ocupare a forței de muncă și introducerea unor programe de dezvoltare a competențelor digitale. Se preconizează o îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate publică și a accesului la acestea ca urmare a implementării unui sistem de plată bazat pe performanță pentru furnizorii de servicii medicale, a îmbunătățirii gestionării forței de muncă din domeniul sănătății și a investițiilor în infrastructura sistemului de sănătate. Odată cu instituirea grupului operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și a investițiilor în domeniul transformării digitale, funcționarii publici ar trebui să dezvolte competențe digitale specifice, ceea ce va permite îmbunătățirea continuă a furnizării de servicii publice de calitate.
(39)Impactul de durată al planului poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între plan și alte programe, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mod substanțial a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.
Monitorizare și implementare
(40)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu criteriul 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.
(41)Se are în vedere o guvernanță pe mai multe niveluri pentru implementarea și monitorizarea planului de redresare și reziliență. La nivel central, coordonarea este asigurată de Comitetul interministerial de coordonare a planului de redresare și reziliență, responsabil cu examinarea progreselor înregistrate în implementarea planului, în strânsă cooperare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). MIPE este numit coordonator național pentru pregătirea, negocierea și aprobarea planului, fiind asistat de Ministerul Finanțelor Publice (pentru sarcini legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare). Pentru această sarcină se va crea o structură specializată în cadrul MIPE. Implementarea planului de redresare și reziliență va fi asigurată de ministerele de resort și de structurile subordonate ale acestora, prin încheierea de acorduri de finanțare cu MIPE. Contractele vor cuprinde dispoziții referitoare la monitorizarea investițiilor și a reformelor, la execuția planificării financiare, precum și la obligațiile de raportare. Planul prevede, de asemenea, că un organism de audit independent va fi responsabil de efectuarea auditului și a controlului. Acest organism este aceeași autoritate de audit ca și cea utilizată pentru fondurile structurale și de investiții europene și este independent de organismul de coordonare și de instituțiile responsabile cu punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Consolidarea capacității administrative, inclusiv prin angajarea de resurse umane suplimentare, va fi consacrată într-un act juridic, cu scopul de a asigura implementarea eficace și la timp a măsurilor prevăzute în plan. Modelul de guvernanță prevede atribuirea unor responsabilități clare pentru implementarea planului, monitorizarea progreselor și raportare. Jaloanele și țintele stabilite în planul României sunt clare și realiste și reflectă în mod adecvat investițiile și reformele prevăzute în plan. Indicatorii sunt relevanți, acceptabili și suficient de solizi. Jaloanele și țintele sunt, de asemenea, relevante pentru măsurile deja finalizate care sunt eligibile în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Atingerea satisfăcătoare a acestor jaloane și ținte de-a lungul timpului este necesară pentru a justifica o cerere de plată.
(42)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic din partea Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului 6 pentru a sprijini statele membre în implementarea planurilor lor de redresare și reziliență.
Stabilirea costurilor
(43)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu criteriul 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței costurilor și proporțională cu impactul economic și social preconizat la nivel național.
(44)Informațiile și dovezile prezentate privind costurile totale estimate sunt, în cea mai mare parte, detaliate și clare pentru majoritatea măsurilor. În majoritatea cazurilor, România a furnizat informații fie cu privire la proiectele de investiții anterioare efective sau similare, fie cu privire la datele comparative privind costurile pentru principalii factori de cost care permit justificarea majorității estimărilor de costuri. Pentru majoritatea măsurilor, informațiile privind costurile totale estimate includ dovezi clare sau referințe relevante care justifică costurile unitare de referință aplicate. Pentru anumite măsuri, informațiile suplimentare care prezintă estimări și justificări mai detaliate ar fi putut spori nivelul de asigurare că nivelul costurilor este rezonabil și plauzibil. Întrucât pentru aceste estimări ale costurilor metodologia utilizată nu este suficient de bine explicată, iar legătura dintre justificare și costul în sine nu este, uneori, pe deplin clară, nota pentru criteriul de evaluare a costurilor este medie. România a furnizat suficiente informații și dovezi conform cărora cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență care urmează să fie finanțate în cadrul mecanismului nu face obiectul unei finanțări existente sau planificate din partea Uniunii. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu principiul eficienței costurilor și proporțional cu impactul economic și social național preconizat.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
(45)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu criteriul 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese în contextul utilizării fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura în mod eficace evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea bugetului Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 7 .
(46)Sistemul de control intern descris în planul de redresare și reziliență al României se bazează pe procese și structuri solide și identifică în mod clar actorii, precum și rolurile și responsabilitățile acestora pentru îndeplinirea sarcinilor de control intern. Se preconizează că sistemul de control intern și alte măsuri relevante, inclusiv colectarea și publicarea datelor privind beneficiarii finali, vor preveni, depista și corecta corupția, frauda și conflictele de interese care pot apărea în contextul utilizării fondurilor acordate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 și vor evita dubla finanțare în temeiul regulamentului respectiv și al altor programe ale Uniunii. Urmează să fie instituit un sistem de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a mecanismului și acesta urmează să fie operațional până la momentul primei cereri de plată. Un jalon ar trebui să asigure faptul că sistemul include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor și (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din regulament.
(47)Se vor aplica măsuri specifice pentru a se verifica respectarea normelor privind achizițiile publice, pentru a preveni corupția și a proteja interesele financiare. Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi și-a bazat abordarea de audit pe o strategie sistemică ce acoperă atât sistemul existent pentru raportarea jaloanelor și a țintelor, cât și sistemul de control intern pentru prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a conflictelor de interese, a corupției și a dublei finanțări. Planul oferă informații privind capacitatea administrativă a organismelor care vor monitoriza, controla și implementa planul în România, precum și a organismelor care vor efectua activități de audit. De asemenea, planul oferă informații privind mandatul legal al diferitelor organisme. Se preconizează că aprobarea mandatului legal complet pentru organismul de coordonare și pentru Ministerul Finanțelor Publice, inclusiv a activităților exacte pe care va trebui să le efectueze organismul de audit, va avea loc numai după aprobarea planului. Prin urmare, intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind mecanismul financiar, de implementare, de control și de audit este introdusă drept jalon care să fie atins înainte de depunerea primei cereri de plată.
Coerența planului de redresare și reziliență
(48)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu criteriul 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține în mare măsură (nota A) măsuri de implementare a unor proiecte de reforme și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.
(49)Planul este structurat în jurul a șase piloni coerenți care sprijină stimularea redresării economiei din România, contribuția la tranziția verde și digitală a țării și sporirea rezilienței sale pe calea către o creștere mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. Fiecare pilon este construit în jurul unor componente care prevăd pachete coerente de reforme și investiții care se consolidează reciproc și sunt complementare. Toți pilonii urmăresc obiective complementare și coerente. Planul nu prezintă neconcordanțe sau contradicții între piloni sau componente. Investițiile mari în infrastructurile rutiere sunt acompaniate de măsuri de însoțire pentru decarbonizarea transportului rutier și, prin urmare, sunt coerente cu obiectivele pilonului „Tranziția verde”. În mod similar, investițiile în infrastructurile de gaze și în producția de energie electrică însoțesc tranziția către un sector energetic decarbonizat, în contextul reformei privind eliminarea treptată a cărbunelui. Necesitatea de a stabili complementarități sistematice cu finanțarea politicii de coeziune este evidentă, iar în componente sunt prezentate exemple. Demarcările sunt suficient dezvoltate și ar trebui, de asemenea, luate în considerare la finalizarea acordului de parteneriat și a programelor politicii de coeziune.
Egalitate
(50)Planul de redresare și reziliență conține o serie de măsuri care se preconizează că vor aborda provocările cu care se confruntă țara în domeniul egalității de gen și al egalității de șanse pentru toți. Printre acestea se numără măsuri care abordează nevoile persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea la transporturi, clădiri și servicii publice digitale. În ceea ce privește egalitatea de gen, planul include măsuri care vizează egalizarea vârstei de pensionare de-a lungul timpului, precum și un prag minim de participare a femeilor la programe de formare, respectiv de 50 % pentru programele de dezvoltare a competențelor digitale. Planul conține, totodată, ținte pentru a stimula participarea persoanelor vulnerabile (inclusiv a persoanelor cu handicap, a persoanelor în vârstă, precum și a romilor sau a altor minorități) pe piața forței de muncă.
Autoevaluarea securității
(51)În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241, planul include o autoevaluare a securității pentru investițiile legate de cloud-ul guvernamental și rețelele 5G. În ceea ce privește cloud-ul guvernamental, România enumeră riscurile legate de guvernanță, de strategia de furnizare a serviciilor, de implementarea arhitecturii, de securitatea infrastructurii, de controlul accesului și de managementul identității, de managementul informațiilor și al datelor, de operațiunile informatice, de managementul furnizorilor de tehnologie și de sustenabilitate, inclusiv posibilele măsuri de atenuare a riscurilor. În ceea ce privește măsurile de conectivitate, în special pentru utilizarea rețelelor 5G, scenariile de risc sunt legate de măsurile de securitate insuficiente, de lanțul de aprovizionare 5G, de modul de operare al principalilor actori care generează amenințări, de interdependențele dintre rețelele 5G și alte sisteme critice, de utilizatorii finali ale dispozitivelor. Printre măsurile de atenuare se numără elaborarea unui cadru național de reglementare în materie de securitate cibernetică și a unei legi privind apărarea și securitatea cibernetică. Planul include, de asemenea, reforme pentru punerea în aplicare a setului comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii și intrarea în vigoare a legii privind securitatea 5G.
Proiecte transfrontaliere și multinaționale
(52)Planul de redresare și reziliență cuprinde investiții de-a lungul coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T). În plus, se preconizează că dezvoltarea a cel puțin 315 km din sistemul european de management al transportului feroviar va permite interoperabilitatea cu sistemele feroviare ale altor state membre. Planul prevede, de asemenea, sprijinirea participării întreprinderilor românești la proiectul multinațional privind procesoarele de mică putere și cipurile semiconductoare, care se preconizează că va fi implementat în principal prin participarea sau asocierea la un proiect important de interes european comun deja planificat.
Procesul de consultare
(53)În planul de redresare și reziliență se precizează faptul că România a consultat o gamă largă de părți interesate, inclusiv autorități regionale și locale, organizații ale societății civile, comunitatea de afaceri și alte părți interesate relevante. Guvernul României a organizat 12 evenimente de consultare publică în februarie 2021, precum și 20 de reuniuni interministeriale pentru a stabili ordinea de prioritate a investițiilor și a reformelor care urmau să fie incluse în planul de redresare și reziliență. În urma reuniunilor de consultare cu părțile interesate și la nivel interministerial, proiectul de plan a fost publicat pentru a face obiectul consultării publice și a fost prezentat pe scurt parlamentului înainte de a fi adoptat de guvern și ulterior transmis Comisiei.
(54)Pentru a se asigura adeziunea tuturor actorilor relevanți, este esențială implicarea tuturor autorităților regionale și locale și a părților interesate vizate, inclusiv a partenerilor sociali, pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor incluse în plan.
Evaluare pozitivă
(55)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al României, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat și cu anexa V la regulamentul menționat, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea planului de redresare și reziliență, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru implementarea planului de redresare și reziliență sub formă de sprijin financiar nerambursabil și de împrumut.
Contribuția financiară
(56)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al României sunt de 29 181 842 750 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului este mai mică decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru România, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al României ar trebui să fie egală cu valoarea costurilor totale estimate ale planului pentru România.
(57)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru România trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul respectiv, ar trebui să fie pusă acum la dispoziție pentru România, pentru a fi angajată juridic până la 31 decembrie 2022, o sumă care să nu depășească valoarea contribuției financiare maxime menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul respectiv.
(58)În plus, pentru a sprijini reformele și investițiile suplimentare, România a solicitat sprijin sub formă de împrumut. Cuantumul maxim al împrumutului solicitat de România este mai mic de 6,8 % din venitul său național brut pe 2019 în prețuri curente. Valoarea costurilor totale estimate ale planului este mai mică decât contribuția financiară disponibilă pentru România și sprijinul sub formă de împrumut solicitat, luate împreună.
(59)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 8 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce România va atinge în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.
(60)România a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare și de 13 % din valoarea împrumutului. Această sumă ar trebui să se pună la dispoziția României sub rezerva intrării în vigoare a acordului prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 („acordul de finanțare”) și a acordului de împrumut prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din regulamentul sus-menționat („acordul de împrumut”) și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acestea.
(61)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de mecanism sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență
Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al României pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante și jaloanele și țintele suplimentare aferente plății împrumutului, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.
Articolul 2
Contribuția financiară
1.Uniunea pune la dispoziția României o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 14 239 689 750 EUR. O sumă de 10 211 538 399 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022 9 . Sub rezerva actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, în urma căreia pentru România rezultă o contribuție financiară maximă actualizată egală sau mai mare decât 14 239 689 750 EUR, se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 4 028 151 351 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023. În cazul în care, în urma actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2021/241, pentru România rezultă o contribuție financiară maximă actualizată mai mică decât 14 239 689 750 EUR, diferența dintre contribuția financiară maximă actualizată și suma de 10 211 538 399 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/241 în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.
2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția României în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 1 851 159 668 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.
3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.
4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că România a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a fi eligibilă pentru plată, România trebuie să atingă jaloanele și țintele până la 31 august 2026, sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1).
Articolul 3
Sprijinul sub formă de împrumut
1.Uniunea pune la dispoziția României un împrumut de maximum 14 942 153 000 EUR.
2.Comisia pune sprijinul sub formă de împrumut la dispoziția României în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 1 942 479 890 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din împrumut. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.
3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de împrumut și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.
4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de împrumut este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că România a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele suplimentare care condiționează împrumutul, identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a fi eligibilă pentru plată, România trebuie să finalizeze jaloanele și țintele suplimentare până cel târziu la 31 august 2026.
Articolul 4
Destinatar
Prezenta decizie se adresează României.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele