(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1175/2005 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de carbonat de bariu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Măsurile se prezentau sub forma unei taxe specifice de 6,30 EUR/tonă și 8,10 EUR/tonă pentru doi producători-exportatori chinezi, cu o taxă vamală individuală, și respectiv de 56,40 EUR/tonă pentru toți ceilalți producători-exportatori din China.

(2)

În august 2011, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), măsurile au fost prelungite pentru o perioadă de cinci ani prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 831/2011 al Consiliului (3).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare (4), Comisia a primit, la 12 mai 2016, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea”).

(4)

Cererea a fost depusă de Solvay & CPC Barium Strontium GmbH & Co. KG, Germania (denumit în continuare „solicitantul”), care este singurul producător de carbonat de bariu din Uniune și reprezintă, prin urmare, 100 % din producția totală a Uniunii. Cererea se baza pe faptul că expirarea măsurilor antidumping definitive ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și a prejudiciului.

(5)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 18 august 2016 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia i-a informat în mod expres pe reclamant, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(8)

În avizul de deschidere, în ceea ce privește importurile din RPC, Comisia a informat părțile interesate că are în vedere alegerea Indiei ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analoagă”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și i-a invitat să își prezinte observațiile cu privire la această alegere. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(9)

Comisia a contactat autoritățile indiene și producătorii de carbonat de bariu cunoscuți din India, invitându-i să coopereze. Niciunul dintre producătorii din India nu a cooperat în sensul furnizării informațiilor solicitate.

(10)

În paralel, Comisia a solicitat cooperarea producătorilor cunoscuți din alte potențiale țări analoage și a contactat, de asemenea, autoritățile competente din Brazilia, Iran, Republica Coreea și SUA, invitându-le să furnizeze numele și adresa asociațiilor de producători și producătorilor care sunt cunoscuți pentru faptul că produc și vând carbonat de bariu pe piața lor. Cu toate acestea, niciun producător din aceste țări nu s-a arătat dispus să coopereze.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(14)

Niciun producător-exportator chinez nu s-a manifestat. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a contactat toți importatorii neafiliați cunoscuți și le-a solicitat să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Șase importatori s-au făcut cunoscuți, s-au identificat și au furnizat Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(17)

Având în vedere numărul mic de importatori, Comisia a decis să nu selecteze un eșantion și a trimis chestionare tuturor celor șase importatori care s-au manifestat. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 19 de mai jos, niciunul dintre acești importatori nu a răspuns la chestionar.

(18)

Comisia a trimis chestionare unicului producător din Uniune, celor șase importatori, celor 86 de utilizatori care s-au manifestat, tuturor celor patru producători-exportatori chinezi cunoscuți și către 20 de producători cunoscuți din țări potențial analoage (18 din India, unul din Iran și unul din SUA).

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea unicului producător din Uniune și a 15 utilizatori. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi și niciunul dintre producătorii din țările potențial analoage nu a cooperat. De asemenea, cu toate că s-au manifestat inițial, astfel cum se menționează la considerentul 16 de mai sus, niciunul dintre importatorii care s-au prezentat nu a răspuns la chestionarul care a fost trimis ulterior de către Comisie.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, prejudiciul care rezultă din acesta și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(21)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(22)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping definitive aflate în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp pentru a formula observații în urma comunicării constatărilor.

(23)

Produsul care face obiectul reexaminării este carbonatul de bariu cu un conținut de stronțiu mai mare de 0,07 % în greutate și cu un conținut de sulf mai mare de 0,0015 %, fie sub formă de pulbere, fie sub formă de granule presate sau calcinate (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 2836 60 00 (cod TARIC 2836600010).

(24)

Carbonatul de bariu este utilizat ca materie primă pentru mai multe sectoare industriale. El este utilizat în principal în producția de glazuri vitrifiabile, frite de ceramică, de cărămidă și țiglă, sticlă cu destinație specială și în industria chimică.

(25)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice, precum și aceleași utilizări de bază:

(26)

Comisia a decis, prin urmare, că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în perioada anchetei de reexaminare a existat sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente în prezent riscă sau nu să ducă la continuarea sau reapariția dumpingului.

(28)

Astfel cum se menționează în considerentul 14, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile chineze că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se pot utiliza datele disponibile referitoare la producătorul-exportator chinez pentru a stabili dacă dumpingul are loc în prezent și care este probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului. Comisia nu a primit din partea autorităților chineze niciun comentariu și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(29)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la existența dumpingului și la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, și anume:

(30)

În cadrul anchetei inițiale, tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) a fost acordat către doi producători-exportatori. În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare, valoarea normală pentru producătorii-exportatori respectivi a fost, așadar, bazată pe datele disponibile.

(31)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de export practicate de China pe piețele altor țări terțe care nu au măsuri antidumping în vigoare, conform înregistrărilor din baza de date statistice a Chinei privind exporturile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(32)

Aceasta a fost considerată a fi metoda cea mai rezonabilă, având în vedere lipsa altor informații datorată necooperării.

(33)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export s-a bazat pe date din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) pentru importurile efectuate în Uniune de produs care a făcut obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către cei doi producători-exportatori chinezi care au beneficiat în cursul anchetei inițiale de tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(34)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite astfel la nivel franco fabrică. În scopul unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări pentru a ține seama de costul transportului maritim, de costurile de manipulare și de transportul de mărfuri intern, pe baza informațiilor disponibile în mod public și a informațiilor incluse în cerere, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(35)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(36)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de aproximativ 30 % pentru Hubei Jingshan Chutian Barium Salt Corp. Ltd. și respectiv de aproximativ 20 % pentru Zaozhuang Yongli Chemical Co.

(37)

Pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valoarea normală ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analoagă”).

(38)

India a fost aleasă ca țară analoagă în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, în avizul de deschidere al prezentei reexaminări, Comisia a propus să se utilizeze India din nou ca țară analoagă și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(39)

După cum s-a menționat în considerentul 10, Comisia a solicitat, de asemenea, cooperarea altor potențiale țări analoage, și anume Brazilia, Iran, Republica Coreea și SUA, invitând producători cunoscuți să furnizeze informațiile necesare.

(40)

Cu toate acestea, niciunul dintre producătorii din aceste țări nu a fost de acord să coopereze în cadrul procedurii. Nu au existat indicații privind alte țări în care producția de carbonat de bariu ar putea avea loc.

(41)

Având în vedere lipsa cooperării menționate mai sus din partea producătorilor din toate țările potențial analoage, Comisia a stabilit valoarea normală pe orice altă bază rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(42)

În acest sens, valoarea normală a fost stabilită pe baza costului mediu de producție al industriei din Uniune, adăugând o sumă pentru a ține seama de costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) și de profit. Costurile VAG s-au bazat pe costurile VAG efective ale industriei din Uniune aferente producției și vânzării produsului similar pe piața Uniunii, în timp ce profitul a fost calculat pe baza beneficiilor aferente producției și vânzărilor de produs similar efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, utilizat prin analogie.

(43)

Aceasta a fost considerată a fi metoda cea mai rezonabilă, având în vedere lipsa altor informații datorată necooperării.

(44)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de export au fost stabilite în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume prin utilizarea datelor din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) pentru importurile efectuate în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-a acordat TEP în cursul anchetei inițiale.

(45)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite astfel la nivel franco fabrică. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări pentru a ține seama de costul transportului maritim, de costurile de manipulare și de transportul de mărfuri pe căi navigabile interioare, pe baza informațiilor disponibile în mod public și a informațiilor incluse în cerere, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(46)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(47)

Pe această bază, s-a stabilit că valoarea medie ponderată a marjei de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 100 %.

(48)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(49)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, mai precis pe baza surselor menționate în considerentul 29.

(50)

Capacitatea de producție a Chinei a fost estimată prin utilizarea datelor disponibile în mod public pentru zece producători chinezi cunoscuți de carbonat de bariu (8). Capacitatea lor de producție declarată s-a ridicat, în total, la o capacitate anuală de cel puțin 428 000 de tone, ceea ce reprezintă de peste cinci ori mai mult decât consumul total al Uniunii (77 099 tone) în cursul PAR, astfel cum s-a stabilit în considerentul 62 de mai jos și aproximativ de trei ori mai mult decât comerțul mondial total de carbonat de bariu în conformitate cu datele COMTRADE pentru 2015 (9).

(51)

În ceea ce privește capacitatea neutilizată și în absența oricăror alte informații, concluziile reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor au fost utilizate ca bază. Din acest motiv, capacitatea neutilizată din China a fost considerată a se ridica la 280 000 tone (10).

(52)

Ancheta nu a evidențiat niciun indiciu conform căruia capacitatea de producție a carbonatului de bariu în China s-ar fi modificat în mod semnificativ comparativ cu reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. De asemenea, ancheta nu a arătat că, în China, consumul ar crește în mod semnificativ sau că piața mondială de carbonat de bariu ar putea absorbi aceste capacități neutilizate în viitorul apropiat.

(53)

Prin urmare, Comisia a considerat că capacitatea neutilizată substanțială înregistrată în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a rămas în mare măsură la același nivel și că nu există niciun indiciu că aceasta s-ar schimba în mod semnificativ în viitorul apropiat.

(54)

Pe această bază, capacitatea neutilizată din China a fost considerată ca fiind de peste trei ori mai mare decât consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(55)

În ceea ce privește comportamentul Chinei în materie de export către alte țări terțe, s-a constatat că vânzările către cele șase cele mai mari piețe de export fără măsuri în vigoare (11), și anume Brazilia, Egipt, Iran, Japonia, Mexic și Rusia, au fost efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, o comparație între prețurile de export chineze către aceste șase piețe stabilite cu ajutorul datelor din baza de date statistice a Chinei privind exporturile și valoarea normală stabilită pentru societățile cărora nu le-a fost acordat TEP menționate în considerentul 42 de mai sus, a condus la marje de dumping care se situau între aproximativ 55 % și peste 70 %, în funcție de piața de export în cauză. Aceste exporturi au reprezentat 46 % din volumul total de exporturi din China către alte țări terțe în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, au fost considerate reprezentative.

(56)

Ancheta a arătat că, în conformitate cu datele din baza de date statistice a Chinei privind exporturile, prețurile practicate de China față de cele mai mari șase piețe de export din țări terțe fără măsuri în vigoare au fost, în medie, mai mici decât prețurile de export către Uniune realizate în cursul aceleiași perioade (perioada anchetei de reexaminare). Mai precis, prețul mediu practicat de China pentru exportul către Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a fost de 397 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu al produsului similar practicat de China pentru exportul către cele șase cele mai mari piețe de export a fost de 345 EUR/tonă. Acest fapt a fost valabil pentru aproximativ 90 % din volumele totale ale exporturilor chineze către piețele altor țări terțe, inclusiv către cele șase cele mai mari piețe menționate în considerentul 55. Pe această bază, Comisia a considerat că piața Uniunii este o piață atractivă pentru exportatorii chinezi, deoarece aceștia ar putea obține profituri mai mari prin practicarea unor prețuri mai mari la vânzare, subcotând în același timp prețurile industriei din Uniune, după cum se demonstrează în considerentul 73 de mai jos.

(57)

În plus, atractivitatea pieței din Uniune poate fi, de asemenea, demonstrată prin prezența în continuare ridicată a exportatorilor chinezi pe piața Uniunii, în pofida măsurilor în vigoare. În această privință, începând cu anul 2003, și anume înainte de intrarea în vigoare a măsurilor actuale, până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare actuală, cota de piață a importurilor din China a crescut de la aproape 50 % până la un interval cuprins între 59 % și 73 %. Deși s-a înregistrat o scădere a volumului exporturilor din China la nivel mondial, de la 130 000 de tone în 2009 până la 125 000 de tone în 2015 (12), exporturile chineze către Uniune au urmat o tendință inversă, crescând de la 37 341 tone în 2009 până la 51 919 tone în 2015, fapt care demonstrează în mod clar interesul producătorilor-exportatori chinezi pentru piața Uniunii. După cum s-a menționat anterior, această evoluție s-a produs în pofida măsurilor în vigoare.

(58)

În plus, ancheta a arătat că două piețe de export importante pentru carbonatul de bariu, și anume SUA și India, au măsuri antidumping în vigoare împotriva Chinei și că o a treia piață de export importantă, Brazilia, aplică taxe de import ridicate, de 10 %, care protejează în mod eficace aceste piețe față de importuri semnificative. Prin urmare, luând în considerare inclusiv concluziile formulate în considerentul 52, și anume că piața carbonatului de bariu este stabilă, fără nicio creștere semnificativă a nivelului consumului total la nivel mondial, este puțin probabilă direcționarea eventualelor capacități disponibile din China, mai degrabă acestea vor fi direcționate către piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(59)

În concluzie, marjele de dumping stabilite în cursul perioadei anchetei de reexaminare, capacitatea importantă de producție estimată, capacitatea neutilizată semnificativă, în combinație cu practica Chinei de dumping a carbonatului de bariu pe piețele de export, precum și atractivitatea pieței Uniunii indică faptul că abrogarea măsurilor ar duce, probabil, la o creștere semnificativă a exporturilor către Uniune. Ținând cont de marja de dumping constatată în perioada anchetei de reexaminare, este, de asemenea, probabil ca exporturile viitoare să fie realizate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ. Prin urmare, s-a considerat că există o mare probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(60)

Unicul producător cooperant din Uniune reprezintă 100 % din producția de carbonat de bariu a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a considerat că acesta constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și va fi denumit în continuare „industria din Uniune”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(61)

Dat fiind că există un singur producător în Uniune, din motive de confidențialitate, datele referitoare la consumul la nivelul Uniunii, cotele de piață și calculul marjei de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a încercat să furnizeze intervale, pentru a garanta totuși dreptul la apărare al părților interesate pentru a înțelege metodologia utilizată de Comisie.

(62)

Consumul la nivelul Uniunii a fost calculat prin adunarea totalului vânzărilor verificate realizate în Uniune de producătorul din Uniune și a importurilor totale din țări terțe, pe baza datelor Eurostat.

(63)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(64)

Între 2013 și 2014, consumul din Uniune a crescut cu 5 %, iar apoi a scăzut cu 4 % din 2014 până la PAR. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a rămas stabil, înregistrând doar o ușoară creștere, de 1 %.

(65)

În lipsa cooperării din partea tuturor producătorilor-exportatori chinezi în cadrul prezentei anchete, Comisia a utilizat statisticile Eurostat disponibile, precum și statisticile disponibile în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) pentru a stabili volumul și prețurile importurilor originare din RPC în Uniune în cursul perioadei examinate.

(66)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Pe această bază, importurile în Uniune din țara în cauză și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cota de piață a importurilor

(67)

În perioada examinată, volumul importurilor din China a rămas destul de stabil. Între 2013 și 2014, volumul importurilor a crescut cu 8 %, iar apoi a scăzut cu 8 % din 2014 până la PAR. În general, evoluția importurilor a fost în conformitate cu evoluția consumului din Uniune.

(68)

În ansamblu, în cursul perioadei examinate, cota de piață a Chinei a rămas stabilă, înregistrând doar o ușoară scădere, de 2 %. Între 2013 și 2014, cota de piață a crescut cu 3 %, până la un interval între 62 % și 80 %, a rămas stabilă în 2015 și a scăzut ulterior cu 5 % în cursul PAR, până la un interval între 59 % și 73 %.

(69)

Statisticile disponibile în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) au arătat că importurile din China către Uniune au fost efectuate în principal de cei doi producători-exportatori chinezi cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale. În cursul perioadei examinate, aceste două societăți reprezentau peste 75 % din totalul importurilor din RPC.

(70)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din RPC, pe baza statisticilor Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import

(71)

Prețurile importurilor din China au scăzut cu 6 % din 2013 până în 2014, apoi au crescut cu 13 % în 2015 și au scăzut, în cele din urmă, cu 2 % în timpul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, în perioada examinată, prețurile importurilor din China au crescut cu 5 %. Această creștere a prețurilor este în conformitate cu creșterea prețurilor de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, astfel cum se arată în considerentul 91, care a fost de aproximativ 4 % în cursul perioadei examinate.

(72)

În absența cooperării din partea tuturor producătorilor-exportatori din China care fac obiectul prezentei anchete, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(73)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent al prețului mediu ponderat practicat de industria din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare și s-a înscris în intervalele 32 %-37 % și respectiv 27 %-31 % pentru producătorii-exportatori chinezi cărora li s-a acordat TEP. Marja de subcotare a producătorilor-exportatori rămași cărora li s-a aplicat taxa reziduală s-a înscris în intervalul 31 %-35 %.

(74)

Volumul importurilor în Uniune din țări terțe, altele decât țara în cauză, sunt detaliate în tabelul de mai jos. Tendința în materie de cantitate și preț se bazează pe datele Eurostat. Importurile în Uniune din țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe

(75)

Tabelul 4 prezintă datele colectate de Comisie în ceea ce privește volumul importurilor, cota de piață și prețurile importurilor de produs care face obiectul reexaminării din alte țări terțe. Comisia remarcă faptul că nu a fost utilizată indexarea pentru cota de piață a altor țări terțe pentru perioada 2013-2015 și nici pentru prețurile importurilor de produs care face obiectul reexaminării din alte țări terțe, pentru perioada 2013-2015. Motivul acestui raționament este următorul: importurile din alte țări terțe din cursul perioadei 2013-2015 au intrat pe piața Uniunii în cantități marginale (și anume, sub 100 de tone), care reprezintă o cotă de piață totală neglijabilă, cuprinsă între 0,01 % și 0,2 % din totalul importurilor. În cazul în care indexarea ar fi fost aplicată în aceleași condiții ca pentru volumele de import din aceste rânduri, acest fapt ar fi condus la o tendință nereprezentativă și derutantă (în cazul în care anul 2013 ar fi fost indexat în funcție de 100, rândul referitor la cota de piață ar fi fost după cum urmează: 2014 drept 8 775, 2015 drept 22 516, iar PAR drept 2 279). Aceeași situație este valabilă și în cazul în care ar fi fost aplicată indexarea pe rândul prețului importurilor din alte țări terțe (și anume, prin indexarea anului 2013 în funcție de 100, tendința ar fi fost: 2014 drept 250, 2015 drept 118, iar PAR drept 11). Întrucât este incontestabil faptul că aceste cifre nu ar fi constituit o reprezentare exactă a situației care trebuie să fie prezentată în tabelul 4, Comisia a ales, în mod excepțional, să nu indexeze în funcție de primul an al perioadei examinate în ceea ce privește cota de piață a importurilor din alte țări terțe și prețurile medii de import ale produsului care face obiectul reexaminării provenind din aceste țări, ci, în schimb, doar să desemneze drept indice datele colectate în cursul PAR.

(76)

Din datele din tabelul 4, cu toate acestea, se desprind anumite tendințe. Mai precis, în timpul PAR, importurile au crescut de la 87 la 2 007 tone, reprezentând o cotă de piață totală cuprinsă într-un interval între 1 % și 5 %. Cea mai mare parte a acestor importuri din alte țări terțe efectuate în cursul PAR a provenit din India, respectiv 1 986 tone. De asemenea, prețul mediu al importurilor în cursul PAR a fost raportat a fi de 388 EUR/tonă. Acest nivel al prețurilor a fost ușor sub media prețurilor practicate de China pe piața Uniunii în absența taxelor antidumping (397 EUR/tonă), dar în mod semnificativ inferior prețurilor industriei din Uniune. În orice caz, întrucât volumul importurilor din alte țări terțe nu a fost semnificativ, acesta nu ar fi putut afecta în mod substanțial situația economică a industriei din Uniune.

(77)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(78)

Ar trebui remarcat faptul că, întrucât industria din Uniune constă dintr-un singur producător, datele sensibile au trebuit să fie comunicate sub formă de indici.

(79)

Comisia a evaluat indicatorii economici referitori la industria din Uniune pe baza datelor verificate din răspunsul la chestionar oferit de unicul producător din Uniune.

(80)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune

(81)

Producția industriei din Uniune a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, în timp ce capacitatea sa de producție a rămas neschimbată. În 2014, industria din Uniune și-a sporit în mod semnificativ producția, cu 20 %, însă aceasta a scăzut progresiv până în perioada anchetei de reexaminare. În consecință, industria din Uniune și-a îmbunătățit rata de utilizare a capacității în cursul perioadei examinate, cu patru puncte procentuale, ajungând la 65 % în perioada anchetei de reexaminare.

(82)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul de vânzări și cota de piață

(83)

În timpul perioadei examinate, nivelul volumului vânzărilor înregistrat de industria din Uniune a scăzut cu 3 %.

(84)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 6 % din 2013 până în 2015, iar apoi a crescut ușor (cu 2 %) între 2015 și PAR. În ansamblu, în perioada examinată, aceasta a scăzut cu 4 %.

(85)

Între 2013 și PAR, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 1 %. Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 3 %, ceea ce a condus la o scădere a cotei de piață cu 4 %.

(86)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(87)

Numărul de angajați ai industriei din Uniune a crescut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate. În 2014, ca urmare a unei creșteri a producției, productivitatea a crescut cu 6 %, dar a scăzut în anul următor. În consecință, productivitatea a scăzut ușor cu 1 % pe parcursul perioadei examinate.

(88)

Măsuri antidumping au fost în vigoare împotriva importurilor din RPC începând din anul 2005.

(89)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 35-47 de mai sus, marjele de dumping ale producătorilor chinezi în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost net superioare nivelului de minimis. Impactul asupra situației economice a industriei din Uniune este substanțial, luând în considerare importurile continue de volume semnificative de carbonat de bariu la prețuri de dumping, provenite din China.

(90)

Prețurile de vânzare unitare medii ale industriei din Uniune către clienți neafiliați și costul unitar de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

(91)

Prețurile de vânzare unitare medii ale industriei din Uniune au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum s-a descris în considerentul 71, această creștere a prețurilor a fost de același ordin ca și creșterea de preț observată pentru importurile din China.

(92)

Costul unitar de producție al industriei din Uniune a scăzut cu 9 % între 2013 și 2014, iar apoi a crescut ușor (cu 4 %) între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, acesta a scăzut cu 5 %, parțial datorită eficienței sporite obținute prin raționalizarea procesului de producție și reducerea costurilor fixe (per tonă) obținută de pe urma creșterii volumelor de producție.

(93)

După cum s-a constatat deja în cursul precedentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune fabrică două produse în aceeași unitate de producție: carbonatul de bariu și carbonatul de stronțiu. Producerea combinată a acestor două produse permite diluarea costurilor fixe. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a înregistrat o restructurare a procesului de producție, trecând de la așa-numitele „campanii consecutive” la producție „paralelă” (14) cu echipamentele de producție comune. Aceasta a dus la economii de costuri, raționalizarea fluxurilor de producție și, prin urmare, la câștiguri de eficiență.

(94)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

(95)

Între 2013 și PAR, costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorul din Uniune au crescut cu 7 %.

(96)

Stocurile industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(97)

Industria din Uniune își întrerupe producția timp de o lună pe an, pentru operațiuni de întreținere. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, întreruperea producției a fost prelungită la nouă săptămâni, ca urmare a diminuării nivelului cererii în comparație cu anii precedenți. Sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare a coincis în timp cu procesul de redresare a stocurilor și cu reluarea operațiunilor normale după încetarea menționată, când stocurile s-au menținut la un nivel minim. Între 2013 și 2015, stocurile au fost calculate în cursul aceleiași perioade din an în care stocurile au fost la un nivel mediu.

(98)

Stocurile finale ale industriei din Uniune au crescut cu 31 % din 2013 până în 2014, iar apoi au scăzut cu 6 % între 2014 și 2015. Din 2015 până la perioada anchetei de reexaminare, stocurile au scăzut cu 51 %. În cursul perioadei examinate, toate stocurile finale au scăzut cu 26 %.

(99)

Stocurile finale ca procent din producție au crescut din 2013 până în 2015 cu 2 puncte procentuale, până la 22 %, iar apoi au scăzut până la 14 % în perioada anchetei de reexaminare.

(100)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(101)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din veniturile generate de aceste vânzări. Industria din Uniune a fost în continuă pierdere pe parcursul perioadei examinate. Rentabilitatea a crescut cu 60 % între 2013 și 2014 și a scăzut, ulterior, cu 6 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, rentabilitatea, în pofida creșterii de 54 % din timpul perioadei examinate, a rămas la valori negative.

(102)

Fluxul de numerar, care reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile, a scăzut cu 502 % din 2013 până în 2014, ajungând la valori negative, iar ulterior s-a menținut în continuă creștere până la PAR. Pe parcursul perioadei examinate, fluxul de numerar a crescut cu 52 %.

(103)

Investițiile au crescut cu 7 % între 2013 și 2014 și, ulterior, au scăzut cu 26 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, în comparație cu 2014. În ansamblu, investițiile au scăzut cu 19 % în perioada examinată. Investițiile au fost mai mari în 2013 și în 2014 din pricina procesului de restructurare a producției menit să obțină îmbunătățiri ale fluxurilor, raționalizarea costurilor și câștiguri în materie de eficiență. În perioada cuprinsă între 2015 și perioada anchetei de reexaminare, principalele investiții au fost legate de înlocuirea echipamentului.

(104)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a fost negativ în perioada examinată, a crescut cu 89 % în 2015, comparativ cu anul 2012, și apoi a scăzut cu 19 % în cursul PAR. În ansamblu, randamentul investițiilor a crescut cu 70 % în cursul perioadei examinate, în concordanță cu rentabilitatea.

(105)

Pe parcursul perioadei examinate, o serie de indicatori, cum ar fi volumul de producție, gradul de utilizare a capacității, ocuparea forței de muncă și prețul unitar de vânzare au arătat o ușoară îmbunătățire. Costul unitar de producție a scăzut datorită, în parte, creșterii eficienței și a volumului de producție.

(106)

Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în continuă pierdere pe parcursul perioadei examinate; s-a înregistrat o rată scăzută de utilizare a capacității, iar randamentul investițiilor a fost negativ. De asemenea, în contextul unui consum stabil, industria din Uniune și-a redus cota de piață.

(107)

În concluzie, Comisia consideră că industria din Uniune a continuat să sufere un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(108)

Ancheta a arătat că, după cum s-a explicat în considerentele 66-69, volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping din China au intrat pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Drept urmare, carbonatul de bariu originar din China a rămas cel mai consumat pe piața Uniunii, deținând o cotă de piață ridicată și stabilă, variind de la 59 % până la 73 % și de la 62 % până la 80 % în perioada examinată.

(109)

Deși prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping din China au crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, aceste prețuri au rămas la un nivel semnificativ mai scăzut decât cel ale prețurilor practicate de industria din Uniune. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum se menționează în considerentul 73, importurile din China care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu un procent cuprins între 28,7 % și 34,4 %. Având în vedere volumele mari de importuri din China care au făcut obiectul unui dumping semnificativ care au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor de pe piața Uniunii, industria din Uniune nu și-a putut majora prețurile de vânzare suficient de mult încât să își acopere costurile de producție. Acest fapt este evidențiat de marja de subcotare a prețurilor indicative stabilită pentru importurile din China, inclusiv taxele antidumping, care variază de la 62 %-71 % până la 83 %-95 %.

(110)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că situația prejudiciabilă a industriei din Uniune trebuie atribuită volumelor mari de importuri efectuate la prețuri de dumping semnificativ din China și că aceste importuri au jucat un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(111)

Ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri de dumping și că există probabilitatea ca dumpingul să continue dacă se lasă să expire măsurile.

(112)

Având în vedere că industria din Uniune a continuat să înregistreze un prejudiciu important din cauza importurilor din China, s-a evaluat dacă ar exista probabilitatea unei continuări a prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva Chinei ar fi lăsate să expire în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(113)

Pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii, nivelul preconizat al prețurilor importurilor chineze pe piața Uniunii și impactul prevăzut asupra industriei din Uniune.

(114)

Astfel cum se menționează în considerentul 28, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza a fost efectuată pe baza articolului 18 din regulamentul de bază.

(115)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 50-54, capacitățile neutilizate în China au fost semnificative, mai precis în jur de 280 000 de tone. Această capacitate neutilizată a fost de peste trei ori mai mare decât consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(116)

În mod similar, pe baza comparației între prețurile de export practicate de China față de Uniune și cele practicate pe piețele altor țări terțe, a prezenței semnificative continue a exporturilor chineze pe piața Uniunii, precum și a taxelor în vigoare pe alte piețe de export majore pentru producătorii-exportatori chinezi, Comisia a considerat că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, astfel cum se descrie în considerentele 56-58.

(117)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, capacitatea neutilizată din China ar putea fi direcționată către Uniune.

(118)

Ca o indicație a nivelului de preț la care este probabil ca importurile de carbonat de bariu din China să fie realizate în cazul în care măsurile ar fi abrogate, au fost luate în considerare nivelul prețurilor de import din China către Uniune, fără aplicarea taxelor antidumping. Comparația în cursul perioadei anchetei de reexaminare a arătat că, în absența taxelor antidumping, prețurile chineze au fost, în general, în medie cu aproximativ 35 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. Pentru cele două societăți cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, prețurile au fost cu 33 %-38 % și respectiv 28 %-32 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. Pentru ceilalți producători-exportatori chinezi care fac obiectul taxei reziduale, prețurile au fost cu 40 %-46 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune.

(119)

În plus, au fost analizate nivelurile prețurilor la care carbonatul de bariu era exportat din China către alte țări terțe. S-a constatat că prețurile practicate de China către alte țări terțe au fost, în medie, mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, în proporție de aproximativ 25 % până la aproximativ 45 %.

(120)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, foarte probabil, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, importurile din China ar exercita o și mai mare presiune asupra prețurilor industriei din Uniune decât cea pe care au exercitat-o în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(121)

Pe baza elementelor menționate anterior, în absența unor măsuri antidumping, producătorii-exportatori chinezi vor avea un stimulent pentru creșterea semnificativă a volumului importurilor lor pe piața Uniunii la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, exercitând o presiune de scădere asupra prețurilor practicate în Uniune.

(122)

Creșterea volumului importurilor din China – care este probabilă, având în vedere capacitățile neutilizate disponibile –, împreună cu presiunea suplimentară prevăzută asupra prețurilor, vor avea probabil un impact negativ semnificativ asupra situației industriei din Uniune.

(123)

Într-adevăr, în cazul în care acest scenariu s-ar materializa, este improbabil ca industria din Uniune să fie în măsură să își reducă prețurile. O indicație în acest sens este dată de faptul că, în cursul perioadei examinate, industria din Uniune nu și-a scăzut prețurile de vânzare, chiar și în situația scăderii costului de producție, întrucât acestea erau deja inferioare costurilor.

(124)

În plus, într-un astfel de scenariu, în cazul în care industria din Uniune și-ar menține nivelurile prețurilor, este probabil că aceasta ar suferi pierderi din punctul de vedere al vânzărilor și al cotei de piață, întrucât volume cu mult mai mari de importuri din China ar intra, probabil, pe piață la prețuri și mai mici.

(125)

Prin urmare, industria din Uniune ar fi obligată să își reducă producția, ceea ce ar afecta considerabil costul de producție și rentabilitatea acesteia, întrucât fabricarea de carbonat de bariu este consumatoare de capital, iar ponderea costurilor fixe pe tonă ar crește în mod semnificativ.

(126)

Efectul avut de modificările survenite în volumul producției asupra rentabilității industriei din Uniune a fost observat în timpul perioadei examinate. În 2014, o creștere cu 20 % a producției a condus la o îmbunătățire semnificativă a rentabilității industriei din Uniune, în timp ce scăderea cu 8 % a volumului producției în perioada anchetei de reexaminare a avut un impact negativ asupra rentabilității, care a scăzut, de asemenea. Prin urmare, orice diminuare a volumului de producție ar determina o creștere a costurilor fixe per tonă și, în același timp, această majorare a costurilor nu se poate reflecta în creșterea prețurilor de vânzare, din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din China. În consecință, acest lucru ar deteriora și mai mult rentabilitatea industriei din Uniune, care înregistra deja pierderi în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(127)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că situația industriei din Uniune, care suferă deja un prejudiciu important, s-ar deteriora și mai mult în cazul în care măsurile ar fi abrogate, dat fiind că industria din Uniune nu ar fi în măsură să concureze cu creșterea volumului importurilor din China vândute la prețuri prejudiciabile care fac obiectul unui dumping. În consecință, pe termen mediu, este probabil că singurul producător din Uniune nu va avea de ales decât să își înceteze operațiunile.

(128)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate a continuării prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(129)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva importurilor de produs care face obiectul reexaminării ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei, importatorilor și utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(130)

Măsurile antidumping în vigoare au permis industriei din Uniune să continue producția de carbonat de bariu din Uniune. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a reușit să se redreseze complet de pe urma situației prejudiciabile din trecut, iar rentabilitatea a rămas negativă.

(131)

Deși este adevărat că importurile din China dețineau încă o cotă de piață ridicată în cursul perioadei examinate, cu un impact negativ asupra situației industriei din Uniune, măsurile au protejat totuși industria din Uniune, în special față de majoritatea producătorilor-exportatori chinezi care fac în prezent obiectul taxei reziduale. Cu toate acestea, concluzia anchetei a fost că, foarte probabil, producătorii-exportatori chinezi vor putea reintroduce pe piața Uniunii volume chiar mai ridicate de produs în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(132)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a investit pentru a-și raționaliza procesul de producție și pentru a asigura durabilitatea unei unități de producție în care sunt fabricate în paralel două produse, carbonatul de bariu și carbonatul de stronțiu. Astfel cum se explică în considerentul 93, costurile de producție ale acestor două produse sunt interdependente, deoarece în unele etape ale procesului se utilizează un echipament specializat pentru ambele produse. Producția combinată permite industriei din Uniune să dilueze costurile fixe mari înregistrate în întreaga unitate de producție.

(133)

În cazul în care măsurile ar fi abrogate, eforturile industriei din Uniune de a-și raționaliza costurile ar fi irosite, întrucât costurile fixe ar crește ca urmare a scăderii vânzărilor și a volumului producției, astfel cum se descrie în considerentul 126. Acest lucru ar amenința în mod serios viabilitatea activității industriei din sectorul carbonatului de bariu, care, în consecință, ar putea fi nevoită să își înceteze producția. Abrogarea va avea, de asemenea, consecințe negative asupra producției sectorului carbonatului de stronțiu, din motivele explicate în considerentul 132.

(134)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este în interesul industriei din Uniune ca măsurile împotriva importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping să fie menținute.

(135)

Comisia a trimis chestionare celor șase importatori neafiliați care s-au manifestat, astfel cum se descrie în considerentele 16 și 18. Totuși, niciunul dintre aceștia nu a cooperat la anchetă.

(136)

Ancheta nu a evidențiat niciun element care să arate că o continuare a măsurilor antidumping în vigoare ar avea un efect negativ semnificativ asupra situației importatorilor neafiliați.

(137)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat toți utilizatorii cunoscuți și i-a invitat să coopereze. Optzeci și șase de societăți s-au prezentat, astfel cum se descrie în considerentul 18, și au fost trimise chestionare tuturor. Cincisprezece utilizatori au răspuns la chestionar.

(138)

Dintre cei 15 utilizatori, numai cinci au oferit răspunsuri complete la chestionar. Ceilalți 10 utilizatori nu au furnizat o versiune neconfidențială a răspunsului la chestionar, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Răspunsurile lor, prin urmare, nu au putut fi luate în considerare în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(139)

Importurile celor cinci utilizatori cooperanți care au oferit răspunsuri complete la chestionar reprezentau aproximativ 6 % din vânzările în Uniune ale industriei din Uniune și, respectiv, 10 % din importurile totale din China. Utilizatorii în cauză au reprezentat aproximativ 8 % din consumul total din Uniune. Utilizatorii care au cooperat își desfășurau activitatea în sectoarele producătoare de glazuri vitrifiabile, frite de ceramică și de sticlă și cristal și în industria chimică și în sectorul electro-tehnic, și anume în sectoare care includ unele dintre principalele aplicații ale carbonatului de bariu.

(140)

Ancheta a stabilit că carbonatul de bariu reprezintă doar între 1,4 % și 2,6 % din costul total de producție al utilizatorilor cooperanți, în funcție de cerințele legate de produsul final. Prin urmare, impactul măsurilor asupra acestor utilizatori este considerat a fi relativ limitat.

(141)

Un utilizator a afirmat că măsurile antidumping au avut un efect negativ asupra costurilor de producție și, prin urmare, competitivitatea sa a fost afectată în mod negativ. Astfel cum se arată în considerentul 140, această afirmație nu a fost susținută de faptele constatate în cursul anchetei și, prin urmare, argumentul a fost respins.

(142)

Pe baza celor de mai sus, nu au existat indicii conform cărora continuarea măsurilor antidumping în vigoare ar avea un efect negativ semnificativ asupra situației utilizatorilor.

(143)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperative împotriva continuării măsurilor antidumping în vigoare.

(144)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Nu s-au transmis observații.

(145)

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de carbonat de bariu originar din RPC, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 831/2011.

(146)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,