European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2025/201

7.1.2025

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(C/2025/201)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Entre-deux-Mers”

PDO-FR-A0406-AM04

Data comunicării: 8.10.2024

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Descriere

Se adaugă culoarea roșu.

Scopul este de a promova vinurile roșii produse în areal sub denumirea „Entre-deux-Mers”.

Documentul unic se modifică în consecință.

2.   Arealul geografic

A fost adăugată trimiterea la codul geografic oficial din 2022 pentru arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate.

Perimetrul arealului geografic nu a fost modificat, dar lista comunelor a fost revizuită pentru a se ține seama de anumite modificări ale denumirilor ca urmare a unor fuziuni. Modificarea este doar de redactare.

Documentul unic este modificat.

3.   Soiurile de viță-de-vie

Pentru vinul roșu a fost adăugată o listă a soiurilor de struguri principale și accesorii. Acestea sunt soiuri tradiționale utilizate în Gironde: Cabernet-Sauvignon N, Cabernet franc N, Cot N (sau Malbec), Merlot N, Petit verdot N și Carmenère N.

A fost revizuită lista soiurilor accesorii pentru vinurile albe. Soiurile Mauzac B și Merlot blanc B nu mai sunt utilizate.

În urma eliminării listei „soiurilor secundare de struguri de vinificație”, toate soiurile de struguri de vinificație au fost incluse în lista „Soi(soiuri) de struguri de vinificație” de la punctul 7 din documentul unic.

Documentul unic se modifică în consecință.

4.   Norme privind proporția în cadrul exploatației

În conformitate cu modificările de mai sus, normele privind proporția soiurilor Mauzac B și Merlot blanc B au fost eliminate.

Se menține regula care prevede o proporție a soiurilor principale de minimum 70 % din soiurile de viță-de-vie din exploatație.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

5.   Norme privind tăierea

Normele privind tăierea au fost completate pentru a defini un număr de ochi per butuc (12) pentru soiurile negre și pentru a modifica numărul de ochi pentru soiurile albe de la 15 la 14.

Documentul unic se modifică în consecință.

6.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Au fost completate normele privind palisarea și înălțimea frunzișului pentru soiurile negre. Înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu de 0,6 ori distanța dintre rânduri.

Această înălțime se măsoară între un punct situat la 0,10 metri sub firul pe care se înfășoară coarda de rod și partea cea mai înaltă a vegetației.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

7.   Încărcarea maximă medie per parcelă

Se adaugă o sarcină medie maximă pe parcelă pentru soiurile negre. Acesta se stabilește la 8 500 kilograme la hectar. Această încărcare corespunde unui număr maxim de 14 ciorchini pe butuc. În cazul în care este permisă irigarea, producția maximă medie per parcelă irigată este stabilită la 7 000 de kilograme la hectar. Această încărcare corespunde unui număr maxim de 14 ciorchini pe butuc.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8.   Dispoziții referitoare la agromediu

Au fost adăugate următoarele dispoziții legate de agromediu:

—

Butucii morți trebuie scoși de pe parcele; depozitarea acestor butuci morți pe parcele este interzisă.

—

Este interzisă erbicidarea totală a parcelelor.

—

Toți operatorii își calculează și înregistrează indicele de frecvență a tratamentului.

Aceste modificări tind să țină seama mai bine de cerințele societale de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor, precum și de nevoile mediului.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

9.   Recoltarea

Se adaugă valori-țintă specifice pentru vinurile roșii:

—

conținutul minim de zaharuri al strugurilor nu poate fi mai mic de 200 grame la litru.

—

vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %.

Documentul unic se modifică în consecință.

10.   Randamentul

Se adaugă valori-țintă specifice pentru vinurile roșii: 55 hl, iar randamentul maxim este de 65 hl.

Documentul unic se modifică în consecință.

11.   Norme analitice

Se adaugă valori-țintă specifice pentru vinurile roșii:

Fiecare lot de vin comercializat în vrac sau ambalat are un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

—

Fiecare lot de vin comercializat în vrac sau ambalat are un conținut de aciditate volatilă de maximum 16,33 miliechivalenți pe litru (0,80 grame pe litru, exprimat în H2SO4).

—

Fiecare lot de vin comercializat în vrac prezintă o cantitate totală de dioxid de sulf de maximum 140 de miligrame pe litru.

În etapa ambalării, vinurile roșii prezintă un conținut maxim de acid malic de 0,3 grame per litru.

Documentul unic se modifică în consecință.

12.   Practici oenologice

Se adaugă practici specifice pentru vinurile roșii:

—

După tragerea mustului de pe tescovină este interzisă utilizarea bucăților de lemn de stejar cu dimensiunea maximă sub 5 cm.

—

Este interzis orice tratament termic al recoltei în cadrul căruia temperatura depășește 40 °C.

—

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

Documentul unic se modifică în consecință.

13.   Capacitatea de vinificare

Se adaugă o valoare-țintă specifică pentru vinurile roșii:

Capacitatea totală de vinificație și de depozitare este egală cu de cel puțin 2 ori volumul de vin din declarația de recoltă sau de producție din anul precedent.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

14.   Data comercializării către consumatori

Se adaugă o dată de comercializare către consumatori specifică vinurilor roșii:

Vinurile sunt comercializate către consumatori începând cu data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an următor anului de recoltă.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

15.   Circulația între antrepozitarii autorizați

Se elimină punctul referitor la data punerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

16.   Legătura

Secțiunea referitoare la legătură a fost completată cu informații referitoare la vinurile roșii.

Documentul unic este modificat.

17.   Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

18.   Obligații legate de declarare

Au fost eliminate derogările de la declarația prealabilă de retragere și de la declarația prealabilă de ambalare pentru anumiți operatori.

A fost adăugată o obligație de declarare prealabilă a alocării parcelelor.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

19.   Referirea la organismul de control

A fost revizuită formularea referirii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Entre-deux-Mers

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse viticole

1.

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

— 22 - BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 - Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vin alb, sec

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe sunt vinuri seci liniștite. Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %. Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 4 g/l. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. Fiecare lot de vin comercializat în vrac sau ambalat are un conținut de aciditate volatilă de maximum 13,26 miliechivalenți pe litru (0,65 grame pe litru, exprimat în H2SO4). Fiecare lot de vin comercializat în vrac prezintă o cantitate totală de dioxid de sulf de maximum 180 de mg/l. Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Aceste vinuri albe, seci și liniștite au, în general, o culoare galben-pai cu reflexii galbene-verzui. De obicei, vinurile sunt caracterizate de un atac vioi, devenind apoi corpolente și rotunde. Se caracterizează prin note aromatice de flori albe (de exemplu, salcâm etc.) și arome fructate, cu note de citrice și de fructe exotice. Aceste vinuri sunt destinate a fi consumate atunci când sunt tinere.

Caracteristici analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: în miliechivalenți per litru

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

2.   Vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii sunt vinuri liniștite. Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %. Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 g/l. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. Fiecare lot de vin comercializat în vrac sau ambalat are un conținut de aciditate volatilă de maximum 16,33 miliechivalenți pe litru (0,80 grame pe litru, exprimat în H2SO4). Fiecare lot de vin comercializat în vrac prezintă o cantitate totală de dioxid de sulf de maximum 140 de mg/l. În etapa ambalării, vinurile roșii prezintă un conținut maxim de acid malic de 0,3 grame per litru. Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Aceste vinuri roșii se caracterizează printr-o culoare puternică, purpurie atunci când sunt tinere, roșie-rubinie când ating apogeul și cu nuanțe de grena pe măsură ce îmbătrânesc. Aroma este dominată de notele de fructe roșii, în special când vinurile sunt tinere; aceasta poate deveni mai complexă, prin apariția unor note lemnoase delicate și a unor note specifice fermentării. Buchetul dezvoltă treptat note aromatice de subarboret, sau chiar ușoare note mentolate sau de trufe. În unele cazuri, se poate distinge o notă de prăjit. Notele persistente de final exprimă predominanța aromelor fructate ale vinului. Gustul este proaspăt, structurat și suplu, în pofida structurii tanice caracteristice.

Caracteristici analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: —

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Densitate

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci pe hectar.

Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

2.   Norme privind tăierea

Practică de cultivare

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz) și utilizând următoarele tehnici:

Sunt permise numai următoarele tipuri de tăiere:

—

tăierea Guyot simplă și mixtă;

—

tăierea Guyot dublă;

—

tăierea scurtă de tip cordon jos și în evantai.

Pentru soiurile albe și gri:

În orice caz, niciun butuc nu poate avea mai mult de 14 ochi.

Pentru soiurile negre:

În orice caz, niciun butuc nu poate avea mai mult de 12 ochi.

3.   Irigarea

Practică de cultivare

Irigarea în perioada de vegetație a viței-de-vie este autorizată în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor. Irigarea poate fi efectuată doar de două ori pentru fiecare recoltă și fiecare parcelă.

4.   Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %.

Pentru vinurile roșii,

—

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

—

După tragerea mustului de pe tescovină este interzisă utilizarea bucăților de lemn de stejar cu dimensiunea maximă sub 5 cm.

—

Este interzis orice tratament termic al recoltei în cadrul căruia temperatura depășește 40 °C.

5.2.   Randamente maxime

1.

vin alb

75 de hectolitri per hectar

2.

vin roșu

65 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor localități din departamentul Gironde:

Ambarès-et-Lagrave, Artigues-près-Bordeaux, Auriolles, Bagas, Baigneaux, Baron, Bellebat, Bellefond, Beychac-et-Caillau, Blasimon, Blésignac, Bonnetan, Bossugan, Branne, Cabara, Cadarsac, Camarsac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelviel, Caumont, Cazaugitat, Cessac, Civrac-de-Dordogne, Cleyrac, Coirac, Coubeyrac, Courpiac, Cours-de-Monségur, Coutures-sur-Dropt, Créon, Croignon, Cursan, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Doulezon, Escoussans, Espiet, Les Esseintes, Faleyras, Fargues-Saint-Hilaire, Flaujagues, Fossés-et-Baleyssac, Frontenac, Génissac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Grézillac, Guillac, Izon, Jugazan, Juillac, La Sauve, Ladaux, Lamothe-Landerron, Landerrouet-sur-Ségur, Lignan-de-Bordeaux, Listrac-de-Durèze, Loubens, Loupes, Lugaignac, Lugasson, Madirac, Martres, Mauriac, Mérignas, Mesterrieux, Mongauzy, Monségur, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouliets-et-Villemartin, Moulon, Mourens, Naujan-et-Postiac, Nérigean, Neuffons, Pompignac, Porte-de-Benauge, Le Pout, Pujols, Le Puy, Rauzan, La Réole, Rimons, Romagne, Roquebrune, Ruch, Sadirac, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Brice, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Léon, Saint-Loubès, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Monségur, Sainte-Florence, Sainte-Gemme, Sainte-Radegonde, Sallebœuf, Sauveterre-de-Guyenne, Soulignac, Soussac, Taillecavat, Targon, Tizac-de-Curton și Tresses.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

 

Cabernet franc N

 

Cabernet-Sauvignon N

 

Carmenère N

 

Colombard B

 

Cot N - Malbec

 

Merlot N

 

Muscadelle B

 

Petit Verdot N

 

Sauvignon B - Sauvignon blanc

 

Sauvignon gris G - Fié gris

 

Semillon B

 

Ugni blanc B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Vița-de-vie este plantată numai pe solurile cele mai puțin fertile. Vinurile provin din parcele sau părți de parcele care fac obiectul unei delimitări riguroase și precise, efectuate pe baza unor criterii obiective, tehnice și prealabile producției, la propunerea unei comisii de experți independenți. Prin urmare, solurile adânci, bogate în minerale și, mai presus de toate, care au o rezervă puternică de apă utilă, sunt excluse din arealul parcelat delimitat. În mod similar, localizarea topografică a parcelelor este decisivă pentru delimitarea arealului parcelat: sunt excluse părțile cele mai joase ale cursurilor de apă (thalweg), care împiedică fluxul normal de aer rece, părțile cele mai joase ale parcelelor concave, marginile cursurilor de apă și pantele care au devenit hidromorfe datorită zonelor umede.

Diversitatea solurilor face ca plantațiile viticole să fie gestionate în mod selectiv, iar soiurile să fie alese în funcție de diferitele situații. Vinurile albe, obținute în mare parte din soiul Sauvignon B, care le conferă adaptabilitate și expresivitate, sunt adesea obținute din amestecuri cu celelalte soiuri principale, cum ar fi Sémillon B, care le conferă rotunjime, dar și Muscadelle B, care le conferă o anumită complexitate aromatică. De altfel, soiurile locale vechi, precum Colombard B și Ugni blanc B, contribuie la îmbogățirea paletei aromatice a vinurilor. Vinurile roșii, obținute în principal din amestecul soiurilor Merlot N, Cabernet-Sauvignon N și Cabernet franc N, sunt rotunde, corpolente și structurate. Vinurile roșii pot fi completate de Petit Verdot N, Cot N și Carmenère N. În general, vinurile roșii beneficiază de o perioadă lungă de elevaj, care este necesară pentru maturarea lor și pentru o mai bună expresivitate înainte de introducerea lor pe piață.

Datorită cunoștințelor lor foarte detaliate privind terroir-ul, viticultorii aleg soiurile de viță-de-vie cele mai potrivite pentru diferitele tipuri de sol. Aceste soluri, pe care se plantează soiul adaptat, permit vinurilor albe să exprime arome de flori albe, de citrice și fructe exotice, iar vinurilor roșii să exprime arome de fructe roșii, uneori negre, precum și note mentolate.

Din secolul al XI-lea până în secolul al XV-lea, datorită legăturilor privilegiate dintre Bordeaux și Anglia și în pofida Războiului de 100 de ani și a războaielor religioase, proprietarii importanți de terenuri, mânăstirile sau nobilii laici au dezvoltat plantațiile viticole din Entre-Deux-Mers, ale căror produse erau destinate în mare parte exportului.

În secolul al XVIII-lea, Montesquieu a fost cel mai mare susținător al viticulturii moderne. În regiunea Entre-Deux-Mers, el deținea domeniul Raymond, situat în Baron. Montesquieu și-a folosit prestigiul și importanta autoritate de care se bucura în serviciul viticulturii, în scopul apărării propriilor interese, dar și în beneficiul întregii provincii. El a afirmat că: „Vița-de-vie din această provincie poate fi comparată cu modalitatea prin care alchimiștii susțin că obțin aur; această materie pe care toți o văd, o ating, prin care trec toți, care le aparține atât celor săraci, cât și celor bogați, dar pe care nimeni nu o cunoaște.”

La începutul secolului al XX-lea, vinul alb produs în Entre-Deux-Mers era foarte apreciat de curtea Rusiei. Criza din anii 1950 a determinat viticultorii să depună eforturi semnificative în vederea restructurării domeniilor, a replantării plantației viticole și a posibilei reconversii a acesteia, pentru a obține un echilibru adecvat între tipul de sol, expunere, amplasare, culoare, soiul de struguri și portaltoi. Ulterior, cu ajutorul Institutului de Oenologie din Bordeaux și al Camerei de Agricultură din Gironde, viticultorii din Entre-Deux-Mers au dobândit o cunoaștere mai bună a metodelor de elaborare, de vinificare și de elevaj și au modernizat instalațiile de control al temperaturii indispensabile pentru elaborarea vinurilor albe seci.

În ultimii 20 de ani, îmbunătățirea constantă a calității a permis o mai bună recunoaștere a vinurilor albe și roșii și o asumare mai importantă din partea viticultorilor. Producătorii din această regiune își comercializează din ce în ce mai mult producția în sticle și o semnează cu numele propriu. Astfel, fiecare exploatație face tot posibilul pentru a elabora un produs de calitate.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriile comunelor din departamentul Gironde enumerate în caietul de sarcini.

Denumirea geografică complementară

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

DOC „Entre-Deux-Mers” poate fi completată cu denumirea geografică „Haut-Benauge” în conformitate cu dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini, în special în ceea ce privește arealul geografic.

Denumirea geografică „Haut-Benauge” este înscrisă imediat după denumirea de origine controlată, cu caractere de dimensiuni care nu trebuie să depășească, nici în înălțime, nici în lățime, dimensiunile caracterelor respectivei denumiri de origine controlate.

Unitatea geografică mai amplă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine controlată poate figura unitatea geografică mai amplă „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”.

Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-65434af2-3cc4-4a54-9fb7-f1e13ed9252e


(1)   JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/201/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)