C_202402206RO.000101.fmx.xml

Protocolul de cooperare dintre Comisia Europeană și Comitetul Economic și Social European

(C/2024/2206)

Preambul

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) și Comitetul Economic și Social European (denumit în continuare „Comitetul”) consideră că este în interesul lor comun să își consolideze relațiile prin punerea în aplicare a prezentului protocol, modalitățile de cooperare mai strânsă pe care acesta le prevede înlocuindu-le pe cele prevăzute în protocolul din 22 februarie 2012.

Aceste modalități se înscriu în efortul de creare a unui mediu propice, pe de o parte, implicării sporite a organizațiilor societății civile, atât la nivel național, cât și la nivel european, în procesul de elaborare a politicilor și în procesele decizionale ale Uniunii Europene, și, pe de altă parte, dezvoltării unui dialog permanent și structurat între aceste organizații și instituțiile Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (1) și alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

În virtutea rolului care îi este atribuit prin tratate, Comitetului îi revine responsabilitatea specifică de a contribui la consolidarea legitimității democratice și a eficacității instituțiilor și politicilor Uniunii Europene. În acest context, în calitatea sa de intermediar privilegiat între organizațiile societății civile și instituțiile Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 13 din TUE, Comitetul are un rol esențial de jucat în punerea în aplicare de către aceste instituții a dispozițiilor articolului 11 din TUE.

Comisia și Comitetul cooperează pentru îndeplinirea celor trei misiuni fundamentale ale Comitetului, astfel cum sunt definite în declarația sa de misiune:

—

contribuie la o mai bună adaptare a politicilor și legislației Uniunii Europene la realitățile economice, sociale și civice de pe teren, acordând asistență Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, utilizând experiența și reprezentativitatea membrilor săi, dialogul și eforturile de a asigura consensul în slujba interesului general;

—	promovează dezvoltarea unei Uniuni Europene mai participative, mai apropiate de cetățeni, acționând ca un forum instituțional de reprezentare, informare, exprimare și dialog al societății civile organizate;

—	promovează valorile pe care se întemeiază integrarea europeană și militează pentru cauza democrației participative și pentru dezvoltarea rolului organizațiilor societății civile, în Europa și în întreaga lume.

Comisia sprijină consolidarea rolului consultativ al Comitetului [exercitat de secțiunile sale, de Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) și de organele Comitetului, cum ar fi observatoarele sau grupurile ad-hoc] în procesul legislativ și de elaborare a politicilor Uniunii, atât în amonte cât și în aval.

Comisia sprijină un parteneriat strâns cu Comitetul, în vederea realizării unei Uniuni prospere din punct de vedere economic, favorabile incluziunii sociale și durabile din punctul de vedere al mediului și valorificării depline a societății și economiei digitale. Comisia și Comitetul sunt de acord cu privire la importanța protejării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a statului de drept, transformând în același timp Uniunea Europeană într-un loc atractiv pentru afaceri și urmărind ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, precum și un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului.

Comitetul poate contribui la evaluarea punerii în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește dispozițiile de aplicare generală, astfel cum se prevede la articolele 8-12 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Comisia și Comitetul cooperează pentru dezvoltarea democrației participative la nivelul Uniunii, cu scopul de a contribui la consolidarea legitimității ei democratice.

Comisia și Comitetul consideră că această cooperare este un instrument privilegiat pentru organizarea unui dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă, după cum prevede articolul 11 din TUE.

Comisia sprijină inițiativele Comitetului de a facilita, promova și structura dialogul și consultarea cu societatea civilă organizată europeană, precum și inițiativele care implică societatea civilă în general. Comisia sprijină, de asemenea, inițiativele Comitetului destinate consolidării relațiilor cu rețeaua consiliilor economice și sociale și cu instituțiile similare din statele membre, astfel încât să-și poată îndeplini cu succes rolul de reprezentant al așteptărilor și aspirațiilor societății civile organizate.

În viitor, Comisia și Comitetul vor putea identifica modalități de a-și consolida cooperarea, de exemplu, în cadrul acțiunilor întreprinse ca urmare a propunerilor Conferinței privind viitorul Europei.

I. Relații instituționale și administrative

Programul de lucru al Comisiei

La începutul mandatului Comisiei, președintele Comisiei își prezintă obiectivele strategice în cadrul Adunării Plenare a Comitetului.

În primul semestru al fiecărui an, Comitetul își va anunța principalele priorități politice privind programul de lucru al Comisiei pentru anul următor și modul în care intenționează să contribuie la punerea sa în aplicare.

Cel puțin o dată pe an, în cursul perioadei de pregătire a programului de lucru al Comisiei, se organizează o întâlnire între președintele Comisiei și/sau vicepreședintele responsabil cu relațiile cu Comitetul și președintele Comitetului, pentru a examina chestiuni de interes comun.

În semestrul al doilea al fiecărui an, Comitetul organizează o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, în cursul căreia președintele Comisiei sau vicepreședintele responsabil cu relațiile cu Comitetul prezintă prioritățile strategice ale Uniunii Europene pentru anul următor.

Reuniuni și schimbul de informații

Membrii Comisiei sunt invitați să participe la lucrările Comitetului, în special în cadrul sesiunilor plenare, pentru dezbaterea orientărilor strategice din domeniile lor de competență și a oricăror chestiuni stabilite în prealabil de comun acord. Membrii Comisiei pot solicita, de asemenea, să ia cuvântul în fața Adunării Plenare. Membrii Comisiei sau, în circumstanțe excepționale, înalți funcționari pot solicita să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor Biroului Comitetului cu privire la inițiativele Comisiei.

Cel puțin o dată pe an, se organizează întâlniri între președinții sau reprezentanții secțiunilor și ai CCMI și omologii lor sau înalți funcționari din cadrul Comisiei pentru a examina chestiuni de interes comun și activități comune. Astfel de întâlniri pot fi reuniuni ad-hoc sau pot avea loc în cadrul unei ședințe sau al unei conferințe a secțiunilor/CCMI.

Reprezentanții Comisiei sunt implicați în lucrările Comitetului referitoare la dosarele de care răspund și participă, în măsura posibilităților, la ședințele la care sunt invitați. Ei prezintă propunerile Comisiei sau orice alte documente care trebuie analizate și furnizează informații cu privire la evoluția dosarelor.

Reprezentanții Comisiei cooperează îndeaproape cu omologii lor din cadrul Comitetului cu privire la dosarele de care răspund.

Coordonatorii sau responsabilii desemnați de fiecare departament al Comisiei și secretariatele secțiunilor și CCMI, în special, fac schimb de informații în mod regulat, în principal în contextul planificării serviciilor Comisiei și al punerii în aplicare a priorităților de lucru ale secțiunilor și cu scopul de a identifica activități comune.

Comisia pune la dispoziția președinției Comitetului ordinea de zi a reuniunilor sale viitoare.

Cel puțin o dată pe an, coordonatorii desemnați de fiecare serviciu al Comisiei se întâlnesc cu Secretariatul Comitetului pentru a face schimb de informații cu privire la principalele activități sau inițiative de interes comun întreprinse sau planificate de către Comisie sau Comitet.

Inițiative comune de cooperare

Pe baza priorităților Comisiei și ale Comitetului, Comitetul poate fi invitat să participe, în conformitate cu normele aplicabile, la toate formele relevante de grupuri de experți ale Comisiei care abordează subiecte ce intră în domeniile de competență ale Comitetului. După caz, Comisia și Comitetul ar putea decide să gestioneze în comun platformele de cooperare sau inițiativele viitoare care abordează chestiuni care țin de competența Comitetului.

După caz, Comitetul poate colabora îndeaproape cu serviciile Comisiei, la diferite niveluri, pe teme specifice. Astfel de activități de cooperare pot fi bilaterale, constând în schimbul de cunoștințe și participarea comună la evenimente și inițiative punctuale.

II. Funcția consultativă a Comitetului Economic și Social European

Comitetul subliniază importanța unei programări legislative adecvate și a unei informări timpurii, în special în cazul dosarelor urgente și sensibile. În organizarea propriilor sale lucrări, Comitetul se străduiește să țină seama de prioritățile și termenele stabilite de Comisie. În acest scop, Comisia furnizează Comitetului informații privind calendarul propunerilor sale în cadrul schimburilor periodice dintre secțiuni, CCMI și serviciile Comisiei.

În cazurile în care tratatele prevăd sesizarea obligatorie, atunci când Comisia își modifică în mod substanțial propunerea după sesizarea inițială transmisă Comitetului, Comisia va garanta o a doua consultare a Comitetului.

Sesizarea facultativă și avizele din proprie inițiativă

Pe baza programului anual de lucru al Comisiei și a examinării priorităților Comisiei și ale Comitetului, secretarul general al Comisiei transmite Comitetului o listă de propuneri pentru care se ia în considerare o sesizare facultativă. Această listă include și documentele fără caracter legislativ cu privire la care Comisia intenționează să solicite avizul Comitetului.

Comisia ia notă de faptul că, în orice moment, Comitetul ar putea dori să emită un aviz în domenii în care consideră că dispune de competențele și expertiza corespunzătoare și ar putea aduce valoare adăugată.

10.

Pentru valorificarea deplină a cooperării dintre cele două instituții, este important ca atât Comisia, cât și Comitetul să facă alegeri judicioase, garantându-se totodată respectarea tratatelor.

Astfel, Comisia își întemeiază decizia privind o sesizare facultativă în special pe următoarele criterii:

—	tema trebuie să fie de interes general și să se încadreze într-un domeniu în care avizul Comitetului ar aduce valoare adăugată în contextul elaborării politicilor și deciziilor Uniunii;

—	acest demers este menit să lanseze discuții cu privire la oportunitatea unei acțiuni a Uniunii într-un anumit domeniu sau pe o anumită temă.

Comitetul își continuă eforturile de raționalizare a lucrărilor sale pentru a se concentra asupra acelor avize cu cele mai mari șanse de a reprezenta o reală valoare adăugată în procesul de elaborare a politicilor și deciziilor Uniunii.

Avize exploratorii

11.

În cadrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii și de planificare a lucrărilor sale, Comisia poate solicita Comitetului să elaboreze avize exploratorii în orice domeniu deosebit de relevant pentru societatea civilă organizată, în care consideră că Comitetul are competența și expertiza necesare.

După ce Comisia își adoptă programul de lucru, Comisia și Comitetul discută inițiativele Comisiei pentru a identifica împreună cinci teme care ar putea face obiectul unor avize exploratorii. Astfel de solicitări de avize exploratorii, însoțite de indicații precise privind obiectul avizului și, după caz, termenul-limită pentru emiterea avizului, sunt comunicate Comitetului de către vicepreședintele Comisiei responsabil cu relațiile cu Comitetul. Comitetul își adoptă avizul exploratoriu în termenul prevăzut și, în orice caz, în timp util pentru adoptarea unei propuneri, astfel cum a fost planificată de Comisie.

Comisia și Comitetul se străduiesc să înscrie solicitările de avize exploratorii într-o abordare integrată, care să permită ca punctele de vedere ale tuturor părților interesate din societatea civilă să fie luate în considerare într-o măsură cât mai largă.

Transmiterea documentelor Comisiei și structura avizelor Comitetului

12.

Comisia transmite Comitetului, în același timp ca Parlamentului European și Consiliului, toate documentele și informațiile necesare exercitării funcției sale consultative.

13.

Pentru o mai mare lizibilitate a avizelor sale, Comitetul se străduiește, în special:

—	să evidențieze modificările specifice pe care dorește să le introducă în propunerile legislative ale Comisiei;

—	să prezinte o sinteză a principalelor sale recomandări și propuneri.

Acțiuni subsecvente avizelor

14.

Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele elaborate de Comitet, inclusiv avizele din proprie inițiativă, în cadrul procesului de elaborare a politicilor și deciziilor Uniunii. În acest scop, ea motivează în mod sistematic luarea în considerare sau nu a propunerilor de modificare și a sugestiilor de fond cuprinse în avizele Comitetului.

În ce privește avizele exploratorii, Comisia asigură o monitorizare politică, inclusiv, în măsura posibilului, o informare din partea membrului competent al Comisiei, în cadrul sesiunii plenare care urmează celei în care a fost adoptat avizul în cauză. În principiu, Comisia face trimitere la avizul exploratoriu al Comitetului în evaluarea impactului propunerii sale legislative.

Propunerile de modificare a documentelor legislative, atunci când sunt acceptate de Comisie, sunt integrate de aceasta, pe cât posibil, în propunerile sale modificate.

Agenda pentru o mai bună legiferare

15.

Comisia și Comitetul cooperează pentru a contribui în mod eficace la o mai bună legiferare și la Agenda pentru o mai bună legiferare. Comitetul își aduce contribuția prin includerea punctelor de vedere ale societății civile organizate în procesul bazat pe dovezi.

La cererea Comisiei, Comitetul contribuie la evaluările ex-post ale Comisiei. Pe baza evaluărilor planificate pentru următorii doi ani, Comisia invită Comitetul să selecteze dosarele la care ar dori să contribuie sub formă de avize sau rapoarte de evaluare, așa cum sunt definite în Regulamentul de procedură al Comitetului.

Comitetul poate, de asemenea, să participe la lucrările pregătitoare în cadrul activităților de consultare pentru studiile de impact și evaluări. În acest cadru, Comitetul poate sprijini Comisia în procesul său de consultare în domenii care prezintă o importanță deosebită pentru societatea civilă. În plus, Comitetul poate informa organizațiile din care provin membrii săi cu privire la consultările publice care sunt cele mai relevante pentru ele, astfel încât să crească gradul de informare.

Comitetul și Comisia își vor continua cooperarea în cadrul programului REFIT, care face parte din Agenda pentru o mai bună legiferare și din platforma „Pregătiți pentru viitor”.

Comisia și Comitetul cooperează în ceea ce privește analiza prospectivă strategică la nivel administrativ în cadrul Sistemului european de analiză a strategiilor și a politicilor (ESPAS). Comitetul poate contribui, de asemenea, la anumite activități de analiză prospectivă ale Comisiei, furnizând punctele de vedere ale societății civile, precum și expertiza membrilor și a rețelelor sale. Comisia va sprijini Comitetul în consolidarea capacităților sale de analiză prospectivă prin schimb de informații și de experiență, de exemplu cu privire la procesele sau instrumentele existente.

III. Comitetul Economic și Social European și societatea civilă organizată

Organizații și rețele ale societății civile

16.

Comitetul are o responsabilitate deosebită în ceea ce privește punerea în practică a democrației participative, iar TUE îi oferă Comitetului o marjă de manevră suplimentară pentru a-și îndeplini rolul de intermediar privilegiat în dialogul dintre societatea civilă organizată și instituțiile Uniunii.

În lumina articolului 11 din TUE, Comisia și Comitetul cooperează pentru a consolida în continuare participarea organizațiilor societății civile și dialogul cu acestea, atât la nivel național, cât și la nivel european, precum și pentru a încuraja o mai mare implicare a acestor organizații în procesele de elaborare a politicilor și de pregătire a legislației Uniunii.

Comisia și Comitetul promovează împreună un dialog structurat între organizațiile și rețelele societății civile europene, precum și între acestea și instituțiile europene, în special prin intermediul Grupului de legătură creat de Comitet.

În ceea ce privește politica sa de consultare, Comisia face apel, după caz, la sprijinul Comitetului, în special în vederea aprofundării relațiilor sale cu societatea civilă organizată, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. În acest context, Comitetul sprijină Comisia prin organizarea de audieri, seminare și conferințe cu actorii implicați, pe teme politice specifice de interes comun și în legătură cu care dispune de competențele și expertiza corespunzătoare, și în primul rând prin manifestarea anuală „Zilele societății civile”, în cadrul căreia Comisia este, de regulă, reprezentată de un membru al său.

17.

În cadrul funcției sale consultative, Comitetul organizează – sub formă de audieri, seminarii sau conferințe – consultări structurate cu societatea civilă organizată, cu scopul de a reuni, într-o măsură cât mai mare, punctele de vedere ale organizațiilor societății civile implicate.

Comisia este dispusă să coopereze la organizarea și punerea în aplicare a acestor consultări în modul cel mai adecvat și în limitele mijloacelor disponibile, inclusiv prin sprijin logistic și/sau financiar.

18.

Comisia salută asistența acordată de Comitet pentru punerea în aplicare a inițiativelor cetățenești europene în ceea ce privește organizațiile societății civile. Comitetul va lua în considerare, de la caz la caz, adoptarea de avize din proprie inițiativă privind inițiativele cetățenești europene valabile, în timp util pentru adoptarea de către Comisie a deciziei sale privind astfel de inițiative și atunci când subiectul inițiativei este de competența Comitetului.

Comitetul este dispus să contribuie în continuare la sensibilizarea cetățenilor cu privire la inițiativa cetățenească, în special prin organizarea Zilei anuale a ICE ca spațiu de dialog, schimb de bune practici și creare de rețele, în cadrul căreia Comisia, ca regulă generală, va fi reprezentată de un membru al său.

Semestrul european

19.

Comisia și Comitetul vor continua să sporească sinergiile dintre acțiunile și inițiativele lor în domeniile de politică care privesc în cea mai mare măsură societatea civilă organizată, în special semestrul european, inclusiv dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, aprofundarea pieței interne, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, imigrația, aprovizionarea cu energie, ocuparea forței de muncă și politicile în materie de competențe. Comitetul își prezintă contribuția Comisiei pentru a sprijini formularea analizei și a recomandărilor de politică în cadrul semestrului european. Comitetul monitorizează punerea în aplicare a priorităților semestrului european și, după caz, Comisia informează Comitetul în etapele principale ale exercițiului semestrului cu privire la punerea în aplicare a acestor priorități.

În fiecare an, Comitetul prezintă un raport care evaluează, în strânsă cooperare cu rețeaua de consilii economice și sociale naționale și instituții similare, implicarea societății civile în elaborarea programelor naționale de reformă. Raportul este dezbătut în sesiunea plenară înainte de Consiliul European de primăvară.

Comitetul îl va invita pe membrul responsabil al Comisiei să participe la dezbatere și să prezinte analiza anuală a creșterii durabile.

Rețeaua de consilii economice și sociale naționale

20.

Comisia și Comitetul depun eforturi pentru a promova asumarea politicilor Uniunii de către cetățeni. În acest scop, Comisia salută intenția Comitetului de a-și continua eforturile în vederea implicării rețelei de consilii economice și sociale naționale și a instituțiilor similare.

Dimensiunea externă și cooperarea cu societatea civilă din afara Uniunii

21.

Comitetul își propune să sprijine dimensiunea externă a acțiunii Uniunii prin desfășurarea unui dialog cu organizațiile societății civile din țările și regiunile cu care Uniunea întreține relații structurate. În acest context, Comisia sprijină inițiativele Comitetului de consolidare a rolului societății civile organizate în afara Uniunii și de promovare atât a unei culturi a dialogului și a consultării, cât și a structurilor asociate unui astfel de proces.

Comitetul și Comisia colaborează pentru a promova instituirea și a asigura gestionarea și funcționarea mecanismelor societății civile responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a părților relevante din acordurile comerciale ale UE cu țările terțe. Comitetul coordonează, cu sprijinul Comisiei, reuniunile comune ale reprezentanților societății civile din UE și din țările terțe organizate în contextul punerii în aplicare a acordurilor comerciale.

IV. Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa

22.

Consolidarea sinergiilor dintre Comisie și Comitet în domeniul comunicării, pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi și de organizațiile societății civile, este deosebit de importantă atât pentru Comisie, cât și pentru Comitet. Comunicarea privind Europa cu cetățenii și cu organizațiile societății civile este o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor și organismelor europene. O informare și o comunicare eficace din partea Uniunii Europene ar trebui considerate, înainte de toate, misiuni de serviciu public, menite să ofere cetățenilor și organizațiilor societății civile posibilitatea de a participa pe deplin la dezbaterea europeană și la procesul democratic de elaborare a deciziilor și politicilor Uniunii.

23.

Comisia și Comitetul împărtășesc opinia potrivit căreia este în interesul general al Uniunii Europene și al cetățenilor săi să își consolideze relațiile în domeniul informării și comunicării și să coopereze îndeaproape în acest scop.

Întrucât comunicarea Uniunii Europene este o responsabilitate partajată între instituțiile și organele Uniunii, schimburile regulate vor continua atât între Comisie și Comitet, cât și cu instituțiile UE, inclusiv la nivelul conducerii superioare, pentru a discuta aspecte legate de informare și comunicare.

24.

Comisia și Comitetul sunt de acord cu privire la necesitatea de a integra comunicarea în procesul decizional-. Comisia recunoaște că, în virtutea componenței sale și a rolului care îi revine prin tratate, Comitetul are un rol esențial de jucat în crearea unui veritabil spațiu public european de dialog și dezbatere pe aceste teme care se află în centrul preocupărilor cetățenilor și care vor determina viitorul proiectului european. Membrii Comitetului acționează în calitate de ambasadori ai Comitetului, comunicând cu privire la rolul acestuia și la rezultatele obținute la nivel național și european. O cooperare interinstituțională mai strânsă va permite instituțiilor și organismelor europene să valorifice această expertiză a Comitetului.

25.

Comisia și Comitetul vor colabora pentru a asigura mediatizarea evenimentelor lor comune, utilizând platformele și instrumentele de comunicare disponibile. În cadrul activităților lor de comunicare și informare publică, Comisia și Comitetul își promovează rolul pe care îl joacă fiecare. Comisia și Comitetul vor explora oportunitățile de cooperare în domeniul monitorizării mass-mediei, inclusiv posibilitatea de a acorda Comitetului acces la anumite servicii din sala de presă a Comisiei.

26.

Comisia și Comitetul își vor actualiza și comunica listele cu persoanele de contact oficiale de la nivel central și din statele membre, cu respectarea normelor privind protecția datelor.

Reprezentanțele Comisiei din statele membre și punctul de contact al Comitetului pentru fiecare dintre aceste state membre se vor informa reciproc cu privire la planurile lor de comunicare și își vor uni eforturile pentru a participa, ori de câte ori este cazul, la evenimentele pe care le organizează. Infrastructurile de care dispun reprezentanțele Comisiei în statele membre vor fi puse la dispoziție, sub rezerva acordului, pentru inițiativele Comitetului, atunci când acest lucru este adecvat și posibil din punct de vedere logistic. În anumite cazuri, poate fi necesară și consultarea birourilor de informare ale Parlamentului European.

Cooperarea consolidată cu reprezentanțele Comisiei poate include sprijin pentru organizarea manifestărilor locale ale Comitetului, de exemplu prin invitarea jurnaliștilor la evenimentele de presă ale Comitetului, eventual la sediul reprezentanțelor, schimburi de informații și, eventual, contacte cu mass-media, dacă resursele permit acest lucru și cu respectarea normelor privind protecția datelor.

Reuniunile șefilor de reprezentanță ar putea fi găzduite de Comitet, fie cu prezență fizică, fie în format hibrid, fie online, ori de câte ori există un acord comun cu privire la nevoile și obiectivele concrete ale unor astfel de manifestări.

27.

Comitetul, împreună cu membrii săi, cu organizațiile partenere și cu consiliile economice și sociale naționale și instituțiile similare, constituie o rețea esențială de informare și comunicare. Comisia va participa, ori de câte ori este posibil, la ședințele organizate de Comitet cu membrii săi, cu organizațiile din care fac parte membrii, cu consiliile economice și sociale naționale și cu instituțiile similare.

V. Punerea în aplicare a protocolului

28.

Punerea în aplicare a protocolului va fi monitorizată anual de către președintele Comitetului și vicepreședintele Comisiei responsabil cu relațiile cu Comitetul. Aceasta se va baza pe evaluarea efectuată de serviciile competente ale Comisiei și ale Comitetului, sub supravegherea secretarilor generali ai celor două instituții.

Întocmit la Bruxelles, la 27 octombrie 2022

Pentru Comisia Europeană,

Maroš ŠEFČOVIČ

Vicepreședinte

Pentru Comitetul Economic și Social European

Christa SCHWENG

Președinta