[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 14.7.2008

COM(2008) 456 final

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de abrogare a taxelor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 437/2004 al Consiliului privind importurile de păstrăv curcubeu mare originar din Norvegia

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

Contextul propunerii |

Motivele şi obiectivele propunerii Prezenta propunere vizează aplicarea Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 (denumit în continuare „regulamentul de bază”) în cadrul procedurilor privind importurile de păstrăv curcubeu mare originar din Norvegia. |

Context general Prezenta propunere se face în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază şi este rezultatul unei anchete care s-a desfăşurat în conformitate cu cerinţele de fond şi de procedură prevăzute în regulamentul de bază. |

Dispoziţii în vigoare în domeniul propunerii Regulamentul (CE) nr. 437/2004 al Consiliului din 8 martie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv şi de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de păstrăvi curcubeu mari originare din Norvegia. |

Coerenţă cu alte politici şi obiective ale Uniunii Nu este cazul. |

Consultarea părţilor interesate şi evaluarea impactului |

Consultarea părţilor interesate |

Părţile interesate vizate de procedură au avut deja ocazia de a-şi apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului de bază. |

Obţinerea şi utilizarea expertizei |

Nu a fost nevoie de expertiză externă. |

Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conţine o listă completă de condiţii care trebuie evaluate. |

Elementele juridice ale propunerii |

Sinteza acţiunii propuse Prin Regulamentul (CE) nr. 437/2004 al Consiliului din 8 martie 2004, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă şi perceperea definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de păstrăvi curcubeu mari originare din Norvegia. La 15 mai 2007, Comisia a iniţiat o reexaminare intermediară a măsurilor menţionate anterior în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Ancheta a concluzionat că nu s-a înregistrat niciun dumping pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare şi că nu există probabilitatea reapariţiei dumpingului în cazul expirării măsurilor. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament alăturate. |

Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005. |

Principiul subsidiarităţii Propunerea intră în domeniul de competenţă exclusivă a Comunităţii. Prin urmare, principiul subsidiarităţii nu se aplică. |

Principiul proporţionalităţii Propunerea respectă principiul proporţionalităţii din următoarele motive: |

Tipul acţiunii este descris în regulamentul de bază menţionat anterior şi nu permite luarea de decizii la nivel naţional. |

Nu sunt aplicabile indicaţiile privind modul în care obligaţiile financiare şi administrative care revin Comunităţii, guvernelor naţionale, autorităţilor regionale şi locale, operatorilor economici şi cetăţenilor sunt minimalizate şi proporţionale cu obiectivul propunerii. |

Alegerea instrumentelor |

Instrumente propuse: regulament. |

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul motiv/următoarele motive. Regulamentul de bază menţionat anterior nu prevede opţiuni alternative. |

Incidenţa bugetară |

Propunerea nu are nicio incidenţă asupra bugetului Comunităţii. |

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de abrogare a taxelor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 437/2004 al Consiliului privind importurile de păstrăv curcubeu mare originar din Norvegia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 şi 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURĂ

1. Măsuri în vigoare

(1) În urma unei anchete antidumping („ancheta iniţială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 437/2004[2], o taxă antidumping definitivă la importurile de păstrăv curcubeu mare (denumit în continuare „PC” sau „produsul în cauză”, astfel cum este definit în considerentul (19) de mai jos) originar din Norvegia. Taxa definitivă a fost instituită sub forma unei taxe naţionale ad valorem la un nivel de 19,9% („măsuri actuale”).

2. Cerere de reexaminare şi iniţierea procedurii

(2) La 12 martie 2007, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parţială depusă de mai mulţi producători şi exportatori de PC, şi anume Sjøtroll Havbruk AS, Lerøy Fossen AS, Firda Sjøfarmer AS, Coast Seafood AS, Hallvard Leroy AS şi Sirena Norway AS („solicitanţii”), în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(3) Solicitanţii au furnizat elemente de probă prima facie conform cărora circumstanţele care au stat la baza stabilirii măsurilor s-au schimbat, aceste schimbări având un caracter durabil. Solicitanţii au invocat şi au prezentat elemente de probă prima facie care arată că preţurile lor de export pe piaţa comunitară au crescut semnificativ şi substanţial mai mult decât preţurile interne şi costul producţiei în Norvegia. Solicitanţii au afirmat în continuare că acest lucru ar avea ca rezultat o reducere a dumpingului cu mult sub nivelul măsurilor actuale şi, prin urmare, nu mai este necesar să se impună în continuare măsuri la nivelurile existente pentru a compensa dumpingul. Această probă a fost considerată suficientă pentru a justifica deschiderea procedurii.

(4) În consecinţă, după consultarea comitetului consultativ, la 15 mai 2007, Comisia a iniţiat, prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [3], o reexaminare intermediară parţială a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de PC originar din Norvegia, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază („avizul de iniţiere”).

(5) Respectiva reexaminare s-a limitat la aspectele privind dumpingul, având scopul de a evalua necesitatea continuării, a eliminării sau a modificării măsurilor existente.

3. Părţile vizate de procedură

(6) Comisia a informat în mod oficial toţi producătorii-exportatori din Norvegia, comercianţii, importatorii şi asociaţiile cunoscute ca fiind interesate, precum şi reprezentanţii Regatului Norvegiei, cu privire la iniţierea procedurii. Părţilor interesate li s-a dat posibilitatea de a-şi face cunoscute în scris punctele de vedere şi de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizul de iniţiere.

4. Eşantionare

(7) Secţiunea 5 litera (a) din avizul de iniţiere a indicat că Comisia poate decide să recurgă la tehnica eşantionării, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază. Ca răspuns la solicitarea adresată în temeiul secţiunii 5 litera (a) punctul (i) a avizului de iniţiere, 298 de societăţi, reprezentând peste 70% din autorizaţiile de producţie utilizate în cursul perioadei de anchetă, au furnizat informaţiile solicitate în termenul prevăzut. Dintre acestea, 123 erau exportatori şi /sau producători de PC. Exporturile au fost realizate fie direct, fie indirect prin intermediul comercianţilor afiliaţi şi al celor independenţi.

(8) Având în vedere numărul mare de societăţi implicate, s-a decis utilizarea dispoziţiilor privind eşantionarea şi, în acest sens, a fost selecţionat un eşantion de societăţi producătoare care deţin cele mai mari volume de export către Comunitate (producători-exportatori), în consultare cu reprezentanţii industriei norvegiene.

(9) În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, eşantionul selecţionat acoperea cel mai mare volum reprezentativ cu putinţă de exporturi care putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, în intervalul disponibil.

(10) Solicitările privind stabilirea unei marje de dumping individuale au fost depuse de către societăţile neincluse în eşantion. Totuşi, având în vedere numărul mare de solicitări şi numărul mare de societăţi incluse în eşantion, s-a considerat că aceste examinări individuale ar fi pe nedrept împovărătoare în înţelesul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază şi ar fi împiedicat efectuarea la timp a anchetei. Solicitările privind stabilirea unor marje individuale sunt prin urmare respinse.

(11) Unul dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion a declarat că a fost incapabil să completeze răspunsurile la chestionarul antidumping. Prin urmare, acest producător-exportator a fost exclus din eşantion, iar concluziile referitoare la acesta s-au bazat pe datele concrete disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(12) De asemenea, ancheta a arătat că ceilalţi doi producători-exportatori incluşi în eşantion nu au exportat produsul în cauză produs de ei sau de societăţile afiliate lor către Comunitate în timpul perioadei anchetei de reexaminare („PAR”). Prin urmare, deoarece nu a existat niciun preţ de export disponibil, nu s-a putut stabili nicio marjă de dumping pentru aceşti producători-exportatori.

(13) Cei trei producători-exportatori incluşi în eşantionul final au reprezentat aproximativ 33% din exporturile norvegiene de PC către Comunitate şi 31% din volumul de producţie din Norvegia pe durata PAR, cifră considerată ca fiind totuşi reprezentativă.

(14) În ceea ce priveşte importatorii şi în scopul de a permite Comisiei să decidă dacă eşantionarea este necesară, secţiunea 5 litera (a) punctul (ii) a avizului de iniţiere prevede că importatorii din Comunitate trebuie să prezinte informaţiile menţionate în secţiunea respectivă. Numai trei importatori din Comunitate au răspuns la chestionarul de eşantionare. Având în vedere acest număr scăzut de importatori cooperanţi, nu a fost necesară nicio eşantionare în acest caz.

(15) Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului. În acest scop, Comisia a invitat toate părţile cunoscute ca fiind interesate, precum şi toate celelalte părţi care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de iniţiere să coopereze la prezenta procedură şi că completeze chestionarele aferente.

(16) Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăţi:

1. Producători din Norvegia

2. Marine Harvest AS, Bergen, Norvegia

3. Hallvard Leroy AS, Bergen, Norvegia

4. Sjotroll Havbruk AS, Bekkjarvik, Norvegia

5. Svanoy Havbruk AS, Svanoybukt, Norvegia

6. Hyen Laks AS, Hyen, Norvegia

7. Comercianţi afiliaţi din Norvegia

8. Coast Seafood AS, Maloy, Norvegia

9. Skaar Norway AS, Floro, Norvegia

(17) Toate părţile interesate care au solicitat să fie audiate şi care au arătat că există motive speciale care să justifice acest fapt au fost audiate.

5. Perioada de anchetă

(18) Ancheta privind dumpingul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2006 şi 31 martie 2007 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(19) Produsul care face obiectul reexaminării este acelaşi ca cel al anchetei iniţiale, şi anume păstrăvul curcubeu mare ( Oncorhynchus Mykiss ), proaspăt, refrigerat sau congelat, fie sub formă de peşte întreg (cu cap şi branhii, eviscerat, cântărind mai mult de 1,2 kg pe bucată sau fără cap şi fără branhii, eviscerat, cântărind mai mult de 1 kg pe bucată), fie sub formă de file (cântărind mai mult de 0,4 kg pe bucată), originar din Norvegia („produsul în cauză”).

(20) În prezent, produsul în cauză este clasificat la următoarele coduri NC 0302 11 20, 0303 21 20, 0304 19 15 şi 0304 29 15 corespunzătoare diverselor prezentări ale produsului (peşte proaspăt sau refrigerat, fileuri proaspete sau refrigerate, peşte congelat şi fileuri congelate).

2. Produsul similar

(21) După cum s-a stabilit în ancheta iniţială şi a fost confirmat de prezenta anchetă, s-a constatat că produsul în cauză şi produsul realizat şi vândut pe piaţa internă din Norvegia prezintă aceleaşi caracteristici fizice de bază şi au aceeaşi utilitate. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Întrucât prezenta reexaminare s-a limitat la dumping, nu s-a ajuns la nicio concluzie privind produsul în cauză realizat şi vândut de industria comunitară pe piaţa comunitară.

C. DUMPINGUL

1. Context general

(22) Producătorii norvegieni de PC vindeau produsul în cauză către Comunitate fie direct, fie prin intermediul comercianţilor afiliaţi şi al celor independenţi. În scopul calculării unui preţ de export, s-au folosit numai vânzările identificabile destinate pieţei comunitare, efectuate direct sau prin intermediul societăţilor cu sediul în Norvegia afiliate producătorilor-exportatori incluşi în eşantion.

2. Valoare normală

(23) Pentru a determina valoarea normală, Comisia a stabilit, în primul rând, pentru fiecare producător-exportator inclus în eşantion, dacă vânzările totale de pe piaţa internă a produsului în cauză erau reprezentative în comparaţie cu totalul vânzărilor sale la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările de pe piaţa internă sunt considerate reprezentative atunci când volumul total de vânzări de pe piaţa internă pentru fiecare producător-exportator este de cel puţin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export către Comunitate.

(24) Pentru a determina dacă vânzările pe piaţa internă au fost reprezentative, vânzările către comercianţii independenţi din Norvegia în cursul PAR nu au fost luate în considerare având în vedere că destinaţia finală a acestor vânzări nu a putut fi stabilită cu certitudine. Într-adevăr, ancheta a indicat că aceste vânzări erau în majoritate destinate exportului către pieţele ţărilor terţe şi, prin urmare, nu au fost destinate consumului pe piaţa internă.

(25) Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute pe piaţa internă de către companii cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(26) Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piaţa internă pe perioada anchetei de reexaminare a reprezentat 5% sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(27) S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne din fiecare categorie de produs în cauză, efectuate în cantităţi reprezentative, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operaţiunilor comerciale normale, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest fapt s-a realizat prin stabilirea proporţiei de vânzări profitabile interne către clienţii independenţi ale fiecărui tip de produs exportat pe piaţa internă pe durata perioadei de desfăşurare a anchetei de reexaminare, după cum urmează:

(28) Atunci când vânzările unui tip de produs efectuate la un preţ net egal cu sau mai mare decât costul de producţie calculat reprezintă peste 80% din volumul total al vânzărilor din categoria în cauză, iar preţul mediu practicat pentru această categorie este egal cu sau mai mare decât costul de producţie, valoarea normală s-a stabilit pe baza preţurilor reale practicate pe piaţa internă. Acest preţ a fost calculat ca medie ponderată a preţurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip efectuate în cursul PAR, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(29) Atunci când volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs reprezentau cel mult 80% din volumul total al vânzărilor tipului respectiv sau atunci când preţul mediu ponderat al acelui tip de produs era mai mic decât costul de producţie, valoarea normală s-a stabilit pe baza preţului intern real, exprimat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile doar ale tipului respectiv, în cazul în care aceste vânzări reprezintă cel puţin 10% din volumul total al vânzărilor tipului respectiv de produs.

(30) În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale oricărui tip de produs era mai mic de 10% din volumul total de vânzări ale tipului respectiv, s-a considerat că preţul practicat pe piaţa internă la vânzarea tipului respectiv de produs nu constituie o bază valabilă pentru determinarea valorii normale.

(31) În cazul în care preţurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode.

(32) În acest sens, s-a examinat în primul rând dacă valoarea normală poate fi stabilită pe baza preţurilor interne ale altor producători din Norvegia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Întrucât, în acest caz, structurile corporative ale grupurilor incluse în eşantion erau foarte complexe şi diferite în mod semnificativ unele de altele, ceea ce foarte probabil a avut un impact asupra preţului de vânzare al producătorilor-exportatori pe piaţa internă, s-a considerat că, în acest caz, utilizarea preţurilor de vânzare ale altor producători nu era corespunzătoare deoarece acest lucru nu ar da rezultate mai fiabile decât utilizarea propriilor date ale fiecărui producător-exportator. Prin urmare, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază după cum urmează:

(33) Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricaţie suportate de fiecare producător-exportator pentru tipurile exportate, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantităţi acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale (costuri „VAG”) şi a unei marje de profit rezonabile.

(34) În toate cazurile, costurile VAG, precum şi profitul, au fost stabilite în conformitate cu metodele prevăzute la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile VAG suportate şi profitul realizat de fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză de pe piaţa internă constituie date fiabile.

(35) Unul dintre cei trei producători-exportatori în cauză, pentru care valoarea normală a trebuit să fie construită, nu a avut vânzări interne reprezentative. Prin urmare, metoda descrisă în partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) nu a putut fi utilizată.

(36) Deoarece ceilalţi producători-exportatori au avut vânzări interne reprezentative în cadrul operaţiunilor comerciale normale, costurile VAG şi profitul pentru aceşti producători-exportatori s-au stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază, adică pe baza mediei ponderate a sumelor reale stabilite pentru ceilalţi exportatori sau producători supuşi anchetei cu privire la producţia şi vânzarea de produse similare pe piaţa internă a ţării de origine.

3. Preţul de export

(37) În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienţi independenţi din cadrul Comunităţii, preţul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, şi anume pe baza preţurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(38) Atunci când vânzările la export au fost efectuate prin intermediul importatori afiliaţi, preţul de export a fost construit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza preţului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, după ajustarea cu ansamblul cheltuielilor suportate între import şi revânzare şi a unei marje rezonabile pentru costurile VAG şi profit. În acest sens, s-au utilizat costurile VAG reale ale importatorilor afiliaţi în cursul PAR. În ceea ce priveşte marja de profit, s-a stabilit, pe baza informaţiilor disponibile şi în absenţa oricăror altor informaţii mai fiabile, că o marjă de profit de 2% era rezonabilă pentru un importator din acest sector de activitate.

(39) Astfel cum se menţionează mai sus la considerentul (24), în cazurile în care vânzările au fost efectuate prin intermediul comercianţilor independenţi, nu a fost posibilă determinarea cu certitudine a destinaţiei finale a produsului exportat. Prin urmare, nu s-a putut stabili dacă o anumită vânzare a fost efectuată către un client stabilit în Comunitate sau într-o altă ţară terţă şi, în consecinţă, s-a hotărât să nu se ţină seama de vânzările către comercianţii independenţi.

4. Comparaţie

(40) Comparaţia dintre valoarea normală şi preţurile de export a fost făcută pe baza nivelului franco fabrică.

(41) În scopul asigurării unei comparaţii juste între valoarea normală şi preţul de export, s-a ţinut seama, sub forma ajustărilor, de diferenţele care afectează preţurile şi comparabilitatea preţurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate ajustări adecvate în toate cazurile în care acestea s-au dovedit rezonabile, precise şi susţinute prin elemente de probă verificate. Pe această bază, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare diferenţele referitoare la reduceri de preţ, rabat, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum şi costurile auxiliare, ambalare, credit de taxe bancare şi taxe de import.

5. Marje de dumping

5.1. Societăţi care au făcut parte din eşantion

(42) Pentru producătorii-exportatori care au fost incluşi în eşantion, s-a calculat o marjă de dumping individuală. Pentru aceste societăţi, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs în cauză exportat către Comunitate a fost comparată cu preţul mediu ponderat de export al produsului în cauză de tip corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(43) Pe baza celor de mai sus, marjele de dumping ale societăţilor care au făcut parte din eşantion, exprimate în procent din preţul CIF net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Marine Harvest AS | -12,1% |

Hallvard Leroy AS | -3,3% |

Sjotroll Havbruk AS | 0,6% |

5.2. Marjă de dumping naţională

(44) Având în vedere că marjele de dumping stabilite pentru toate societăţile incluse în eşantion erau de minimis iar cooperarea în cadrul prezentei anchete a fost foarte ridicată, marja de dumping naţională a fost, de asemenea, considerată a fi de minimis .

D. CARACTERUL DURABIL AL CIRCUMSTANŢELOR MODIFICATE

1. Context general

(45) În continuare, s-a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, dacă circumstanţele în cursul PAR, şi anume marjele de dumping indicate anterior, au avut un caracter durabil. În acest sens, următoarele aspecte au fost examinate în special: (i) evoluţia probabilă a valorii normale, (ii) evoluţia volumului de producţie în Norvegia şi (iii) evoluţia consumului de PC pe piaţa comunitară, (iv) evoluţia preţurilor de export şi a volumelor către pieţe din ţări terţe, precum şi (v) evoluţia preţurilor de export şi a volumelor către Comunitate.

2. Evoluţia valorii normale

(46) Pentru a determina evoluţia probabilă a valorii normale şi deoarece valorile normale stabilite în cursul PAR trebuiau construite pe baza costului de fabricaţie pentru producătorul-exportator cu cel mai mare volum de export către CE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) şi articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, s-a considerat necesar să se examineze evoluţia probabilă a costurilor de producţie în Norvegia ca substitut pentru preţurile interne.

(47) În acest cadru, mai mulţi factori având o influenţă asupra nivelului costurilor unitare au fost examinaţi, cum ar fi costurile pentru hrană, costurile somoteiului şi impactul procesului de consolidare a industriei norvegiene a PC. În primul rând, ancheta a arătat că cele două elemente de cost principale, costurile pentru hrană şi costurile pentru somotei, reprezentând peste 60% din costul total, au scăzut după ancheta iniţială şi s-au stabilizat după PAR. Nu s-a găsit nicio indicaţie de fluctuaţie semnificativă în viitorul apropiat. Acest fapt a fost confirmat de listele de preţ pentru hrană pentru primul trimestru din 2008 verificate în cursul anchetei. In al doilea rând, procesul de consolidare al industriei a avut, de asemenea, un efect de reducere a costurilor datorită economiilor de scară. Astfel, costurile de producţie globale au scăzut cu aproximativ 12% în perioada cuprinsă între ancheta iniţială şi PAR. Se estimează că costurile globale se vor stabiliza acum la nivelurile stabilite în cursul PAR.

(48) Deoarece valorile normale stabilite în cursul PAR nu au fost întotdeauna construite, s-a examinat dacă preţurile de vânzări interne vor rămâne la acelaşi nivel cu cel din cursul PAR. Nu a fost disponibilă nicio informaţie privind preţurile interne din Norvegia după PAR. Deşi s-a observat, pe baza datelor statistice disponibile publicului, care prezintă evoluţiile de preţ din ultimii ani, că preţurile de pe piaţa internă din Norvegia şi preţurile de export către Comunitate se situau la niveluri similare şi au urmat în general aceeaşi tendinţă, nu s-a putut ajunge la nicio concluzie semnificativă pe această bază. Prin urmare, a fost dificil să se estimeze modul în care preţurile de pe piaţa internă vor evolua în viitor, dar s-ar putea deduce că acestea vor urma o tendinţă similară cu preţurile de export către Comunitate.

(49) În concluzie, date fiind cele de mai sus, se consideră că valoarea normală, atunci când se bazează pe costurile de producţie, nu este probabil să crească în mod semnificativ în viitorul apropiat. Pe de altă parte, analiza valorii normale, atunci când se bazează pe preţurile de pe piaţa internă, nu a arătat o imagine clară a dezvoltărilor viitoare. Prin urmare, deşi nu s-a putut ajunge la nicio concluzie definitivă per ansamblu, există indicaţii că valoarea normală nu va creşte în mod semnificativ în viitorul apropiat.

(50) În urma comunicării informaţiilor, industria comunitară („IC”) a afirmat că concluziile referitoare la costurile pentru hrană şi acelea pentru somotei sunt eronate. IC a afirmat că preţul pentru hrană în Finlanda a crescut cu 36% între 2001 şi 2008 şi că evoluţia preţului pentru hrană în Norvegia a urmat aceeaşi tendinţă. IC a declarat, de asemenea, că preţul componentelor de hrană a crescut intens în cursul şi după PAR, indicând o creştere a costurilor de producţie de PC în Norvegia.

(51) Deoarece declaraţiile privind preţul pentru hrană în Finlanda nu au fost susţinute de niciun fel de informaţii publice sau verificabile, acestea au trebuit să fie respinse. În ceea ce priveşte preţul componentelor de hrană, nu se contestă că acesta ar fi putut creşte. Totuşi, având în vedere faptul că diversele componente de hrană pot fi înlocuite, unele componente cu preţ mai ridicat putând fi de obicei înlocuite cu alte componente cu preţ mai scăzut, se estimează că, deşi costul anumitor componente de hrană a crescut, acest fapt nu are un impact liniar direct asupra costurilor pentru hrană per ansamblu (şi, în consecinţă, asupra costurilor de producţie totale), şi anume în cazul unei creşteri a costurilor pentru hrană per ansamblu, această creştere se va produce cu un ritm mult mai scăzut.

(52) IC a declarat, de asemenea, că statisticile norvegiene au arătat că costul unitar pentru somotei a crescut cu 15,7% între 2003 şi 2006. Totuşi, aceeaşi statistică a arătat că, dacă analizăm situaţia într-o perspectivă mai largă, costurile pentru somotei au fluctuat în ultimii zece ani, iar per ansamblu nu au crescut semnificativ. De asemenea, ar trebui observat faptul că costurile medii pentru somotei transmise de IC nu se referă la nicio medie ponderată a somoteiului, care este, totuşi, necesară pentru a efectua o evaluare semnificativă a acestor costuri. Având în vedere cele de mai sus, argumentele prezentate de industria comunitară privind costurile pentru hrană şi acelea pentru somotei nu au fost luate în considerare şi, prin urmare, concluziile de la considerentul (49) de mai sus sunt confirmate.

3. Evoluţia volumelor de producţie în Norvegia

(53) Contrar argumentelor aduse de părţile interesate norvegiene, ancheta a arătat că volumul norvegian de producţie a produsului în cauză va creşte în continuare în viitorul apropiat. Deşi se pare că doi producători norvegieni majori ai produsului vizat au decis în mod efectiv să încheie producţia tipului de produs în cauză, ancheta a dezvăluit, de asemenea, că alţi producători de păstrăv curcubeu mare şi de somon au planificat să stopeze producţia de somon şi să se concentreze pe producţia de păstrăv curcubeu mare.

(54) Autorizaţiile de producţie emise de guvernul norvegian acoperă atât produsul care constituie obiectul prezentei revizuiri (PC), cât şi somonul, şi limitează volumul de producţie al acestor două produse. Deşi nu se estimează să se elibereze nicio autorizaţie nouă înainte de 2009, producătorii individuali pot decide să treacă, în cadrul aceleiaşi autorizaţii, de la producţia de somon la producţia de PC (şi vice versa ). Totuşi, având în vedere volumul relativ de producţie între somon şi PC (în medie aproximativ 90% din cadrul unei autorizaţii se utilizează pentru producţia de somon, în timp ce numai 10% pentru producţia de PC), impactul unei treceri de la somon la PC ar fi mult mai semnificativ decât invers.

(55) Părţile interesate norvegiene au declarat că producătorii majori de PC trec tot mai mult la producţia de somon din cauza diferenţelor biologice între PC şi somon (de exemplu, frecvenţă de recoltare, perioadă mai scurtă pentru eliberarea somoteiului), ceea ce ar face producţia de somon mai eficientă şi, prin urmare, mai lucrativă. Pe lângă faptul că acest argument nu a fost susţinut de niciun element de probă, el nu a ţinut seama nici de faptul că PC era produs cu succes în Norvegia timp de mulţi ani, deşi diferenţele biologice între somon şi PC au existat întotdeauna. Nu s-a explicat care au fost exact circumstanţele care s-au modificat şi care au determinat schimbarea strategiilor de producţie acum şi nu mai demult. De asemenea, s-au infirmat estimările producătorilor norvegieni de PC conform cărora consumul de PC va creşte în întreaga lume (a se vedea considerentul (63) mai jos). Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(56) De asemenea, statisticile publice arată că numărul de somotei pentru producţia tipului de produs în cauză eliberat în 2008 a crescut semnificativ, şi anume cu cel puţin 20% în comparaţie cu 2007. O tendinţă crescătoare în producţie este ilustrată şi de alte statistici (SSB – Statistics Norway), care indică o creştere semnificativă a producţiei (+42%) şi a vânzărilor (+53%) de puiet de PC în perioada 2003-2006.

(57) În sfârşit, dovezile prezentate de părţile interesate norvegiene în sprijinul argumentelor lor, şi anume a faptului că a existat o descreştere a nivelului de biomasă şi a producţiei de icre, ceea ce indică rezultate mai scăzute în viitor, au fost incomplete şi bazate pe multe presupuneri. Prin urmare, acestea nu au fost considerate ca fiind conclusive.

(58) Pe baza celor de mai sus, argumentul părţilor interesate norvegiene, conform cărora volumele de producţie din Norvegia vor descreşte per ansamblu, au trebuit prin urmare respinse.

(59) IC a declarat că producţia în Norvegia se estimează că va creşte şi mai departe după eliberarea de noi autorizaţii de producţie în 2009. După cum se menţionează mai sus, în considerentul (54), nu se estimează că se vor emite autorizaţii noi înainte de 2009. În acest sens, s-a considerat că, chiar dacă se eliberează autorizaţii noi în 2009, numărul adiţional de autorizaţii, şi astfel volumul de producţie adiţional, este încă necunoscut. În afară de aceasta, autorizaţiile acoperă atât producţia de somon cât şi pe cea de păstrăv şi în acest stadiu nu este posibil să se estimeze cu suficientă siguranţă măsura în care autorizaţiile vor fi utilizate fie pentru somon, fie pentru păstrăv. În sfârşit, ar trebui precizat că, şi în eventualitatea în care s-ar elibera autorizaţii noi, şi având în vedere ciclurile de producţie relativ lungi, acest lucru nu se traduce imediat într-o creştere a producţiei. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(60) Norwegian Seafood Federation şi Norwegian Seafood Association au contestat faptul că volumul de producţie de păstrăv ar fi crescut sau ar creşte mai departe în viitor şi a afirmat că biomasa totală şi numărul de peşti în aprilie 2008 erau mult mai scăzute decât în aprilie 2007. Totuşi, aceste afirmaţii nu au putut fi verificate şi au trebuit să fie respinse.

(61) Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că este probabil ca, în viitorul apropiat, volumele de producţie de PC din Norvegia să crească.

4. Evoluţia consumului comunitar

(62) Se observă că prezenta anchetă s-a limitat la dumping şi, prin urmare, nu au fost disponibile date precise privind producţia industriei comunitare şi vânzările de PC pe piaţa comunitară în cursul PAR.

(63) Totuşi, mai multe surse au confirmat că cererea globală de produse de peşte, inclusiv PC, se estimează că va creşte cu 5% pe o bază anuală în viitor. Această tendinţă de expansiune poate fi observată şi în cadrul Comunităţii, chiar dacă cererea în cadrul Comunităţii nu va absorbi totalitatea volumelor adiţionale de PC produse în Norvegia.

(64) În urma comunicării informaţiilor, Asociaţia Finlandeză a Piscicultorilor ( Finnish Fish Farmers' Association - FFFA) a contestat concluzia de mai sus declarând că, chiar dacă se estimează că cererea globală de peşte va creşte, nu va exista nicio cerere adiţională de PC norvegian în cadrul Comunităţii. FFFA a declarat mai departe că orice cerere adiţională va fi direcţionată către specii de peşte noi şi exotice, mai degrabă decât către păstrăv. Ar trebui observat că, după cum se menţionează în considerentul (63) de mai sus, mai multe surse au indicat o creştere a consumului de PC, care a fost de asemenea confirmată de alte părţi interesate reprezentând fermieri din mai multe state membre, dar şi din Norvegia. Deoarece FFFA nu a prezentat niciun fel informaţii sau elemente de probă care ar putea confirma afirmaţiile făcute, acestea au trebuit să fie respinse.

5. Evoluţia preţurilor de export şi a volumelor către pieţele din terţe ţări

(65) Ancheta a arătat că pieţele de export principale ale Norvegiei sunt Rusia şi, într-o măsură mai mică, Japonia, către care erau destinate, în total, aproximativ 57% din exporturile norvegiene de PC, în timp ce numai 13% din exporturile norvegiene erau destinate, în 2007, pieţei comunitare. În acelaşi an, aproximativ 14% din totalul exporturilor norvegiene de PC era, de asemenea, destinat către Ucraina şi Taiwan.

(66) Exporturile norvegiene pe piaţa mondială sunt în competiţie cu exporturile din Chile; Chile fiind cel mai mare actor global, producţia sa şi volumele de export le depăşesc pe cele ale Norvegiei.

(67) Totuşi, în urma cererii în creştere, exporturile norvegiene către Rusia, dar şi cele către Ucraina, au crescut în mod semnificativ în ultimii ani; şi anume de la 8 600 tone, în 2002, la 31 500 tone în total, în 2007. Această tendinţă este confirmată de statisticile recente care arată că volume adiţionale semnificative de PC din Chile şi din Norvegia sunt exportate către Rusia.

(68) După cum se menţionează în considerentul (65), ancheta a arătat că Rusia a devenit principala piaţă de export pentru producătorii norvegieni. Pe lângă o creştere semnificativă a volumului de export către Rusia, s-a putut observa, o trecere de la vânzarea de păstrăv congelat la păstrăv proaspăt, în 2007. Această trecere reflectă dorinţa producătorilor norvegieni de a satisface nevoile clienţilor ruşi care preferă produsele proaspete, indicând astfel interesul puternic al producătorilor-exportatori norvegieni privind înfloritoarea piaţă rusă.

(69) Exporturile norvegiene către Japonia arată o tendinţă descrescătoare între 2006 şi 2007, şi anume au scăzut cu 39%, de la 10 877 la 6 661 tone. La fel ca în cazul Rusiei, pe piaţa japoneză importurile norvegiene sunt în competiţie cu importurile din Chile. Chile a reuşit să crească în mod semnificativ volumele de export către Japonia. Totuşi, pentru a trage concluzii mai definitive, ar trebui considerat un interval de timp mai larg. Totuşi, pe baza datelor disponibile serviciilor Comisiei, nu s-a putut ajunge la o astfel de concluzie.

(70) Preţurile de export din Norvegia s-au dovedit a fi mai ridicate către pieţele din ţări terţe decât către Comunitate (în medie cu 8,6%) în cursul PAR. Totuşi, statisticile referitoare la perioada după PAR indică o tendinţă de preţ descrescătoare şi pe pieţele de export tradiţionale din Norvegia. Preţurile medii de export din Norvegia către Rusia au fluctuat între 2006 şi 2007 de la 34,70 NOK/kg la 24,22 NOK/kg, ceea ce se explică într-o mare măsură prin trecerea de la păstrăv congelat la păstrăv proaspăt, mai puţin scump, dar şi prin competiţia internaţională. Similar, preţurile de export către Japonia au trecut de la o medie de 33,26 NOK / kg, în 2006, la 29,79 NOK pe kg. În pofida acestei descreşteri, preţurile de export către CE în 2007 s-au situat, în medie, tot cu 4% sub preţurile de export către Japonia şi Rusia. Această tendinţă este confirmată şi pentru începutul lui 2008.

(71) În contextul unei cereri globale în creştere, având în vedere atractivitatea (preţurile mai ridicate) pieţei de expansiune principale (Rusia) şi având în vedere cererea tot mai mare a cererii de pe alte pieţe precum Ucraina şi ţările din Orientul Îndepărtat, unde exporturile de PC originar din Norvegia au crescut în ultimii ani, este probabil ca volume suplimentare de PC să fie canalizate către şi absorbite de aceste pieţe.

(72) În urma comunicării informaţiilor, IC a declarat că există niveluri de stoc ridicate de PC congelat în Norvegia, care ar trebui luate în considerare pentru analiza evoluţiei probabile a volumelor de export către Comunitate. Totuşi, IC nu a prezentat niciun element de probă care să indice existenţa unor niveluri de stoc ridicate. Prin urmare, această afirmaţie a fost considerată speculativă. De asemenea, se observă că s-au efectuat verificări la sediile celor mai mari producători-exportatori de PC din Norvegia şi că nu s-au putut găsi astfel de niveluri ridicate. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(73) De asemenea, IC a pretins existenţa unei producţii ruseşti în creştere de PC şi introducerea probabilă de taxe vamale adiţionale de către autorităţile ruse pentru PC norvegian, pentru a proteja producţia rusă de PC. Alţi producători de PC au afirmat că producătorii norvegieni de PC depind de piaţa rusă şi că, dacă accesul pe piaţă în Rusia s-ar limita la imprevizibilitatea acestei pieţe, volume semnificative de PC ar fi direcţionate către Comunitate.

(74) Similar, aceste afirmaţii nu au fost susţinute de niciun element de probă şi au fost considerate pur speculative. Astfel, nu au existat motive să se presupună că piaţa rusă, aflată în prezent în plină expansiune, ar limita accesul la exporturile norvegiene. De asemenea, se observă că, după cum se menţionează mai sus în considerentul (65), alte pieţe din ţări terţe precum Ucraina şi Orientul Îndepărtat se extind la rândul lor şi că exporturile din Norvegia către aceste ţări au crescut efectiv. Prin urmare, argumentul că Norvegia ar depinde exclusiv de exporturile către Rusia a trebuit să fie respins.

6. Evoluţia preţurilor de export şi a volumelor către Comunitate

(75) Datele de preţ disponibile privind vânzările de export către Comunitate au arătat că, între 2006 şi 2007, preţurile de export medii au trecut de la o medie de 4,02 EUR/kg, în 2006, la o medie de 2,87 EUR/kg, în 2007. Totuşi, de la ultimul trimestru din 2007 până la începutul lui 2008, statisticile indică că această tendinţă s-a oprit şi că preţurile s-au stabilizat.

(76) După cum arată analiza de mai sus din considerentul (71), în contextul unor pieţe aflate în plină dezvoltare, este improbabil ca volumul de producţie crescut de PC din Norvegia să fie complet direcţionat către Comunitate în cazul expirării măsurilor. Într-adevăr, cererea creşte la nivel global şi exporturile norvegiene sunt deja bine stabilite pe mai multe pieţe din ţări terţe şi se estimează că vor continua să crească. În pofida competiţiei cu exporturile din Chile şi, deşi în termeni relativi Norvegia a pierdut cote de piaţă în faţa Chile pe unele pieţe, exporturile către majoritatea acestor ţări în termeni absoluţi au crescut şi se estimează că vor continua să crească, având în vedere situaţia pieţei mondiale.

(77) Cu privire la piaţa comunitară, după cum se menţionează în considerentul (63), consumul de PC este probabil să crească şi astfel piaţa comunitară va fi capabilă să absoarbă cantităţi de import crescute fără să cunoască în mod necesar presiuni de preţ semnificative. De asemenea, se observă că concurenţa între importurile norvegiene şi cele din Chile nu este numai puternică în alte pieţe din terţe ţări, ci şi pe piaţa comunitară. Prin urmare, nu există indicaţii clare dacă volumele de import din Norvegia către Comunitate vor creşte cu adevărat în mod semnificativ în cazul expirării măsurilor.

(78) Având în vedere creşterea estimată a consumului şi situaţia de pe piaţa mondială descrisă anterior, nu se poate concluziona că există un risc de producţie excedentară pe piaţa comunitară care să ducă la scăderi de preţ semnificative.

(79) Prin urmare, s-a concluzionat că situaţia observată în cursul PAR privind preţurile de export şi volumul de producţie are un caracter durabil.

(80) În urma comunicării informaţiilor, IC a afirmat că preţurile de export către Finlanda au scăzut semnificativ în cursul şi după PAR şi că preţul de export al PC către Finlanda s-a situat sub costul de producţie începând cu luna iulie 2007.

(81) În primul rând, ar trebui să se observe că costurile pentru PC produs în Norvegia, aşa cum sunt ele estimate de CI, au fost exagerate şi nu au corespuns costurilor de creştere şi de producţie reale, verificate ale societăţilor care au făcut obiectul anchetei. În ceea ce priveşte nivelul preţurilor de export, şi deşi Finlanda importă o parte semnificativă din exporturile totale ale Norvegiei către Comunitate, cantităţi semnificative sunt, de asemenea, exportate către Suedia şi Danemarca, unde preţul de export mediu ţa fost mai ridicat. Deoarece trebuie efectuată o evaluare pe bază comunitară largă, trebuie luate în considerare preţurile de export medii către toate ţările din Comunitate. Pe această bază, concluzia de mai sus de la considerentul (75), şi anume faptul că preţurile de export către Comunitate, în ansamblu, s-au stabilizat la începutul lui 2008, este, prin urmare, confirmată.

7. Concluzie

(82) Ancheta a arătat că marjele de dumping au fost la nivelul de minimis .

(83) Ancheta a arătat, mai departe, că volumul de producţie pentru produsul în cauză în Norvegia probabil va creşte. Totuşi, ancheta a mai stabilit că, deşi cantităţi oarecum crescute pot fi direcţionate către Comunitate, datorită unei creşteri estimate a consumului, volumul de producţie crescut probabil va fi absorbit în mare parte de alte pieţe din ţări terţe. De asemenea, consumul va creşte foarte probabil pe piaţa comunitară, care va fi capabilă să absoarbă creşterea potenţială în importuri şi, prin urmare, nu se estimează nicio producţie excedentară semnificativă.

(84) În plus, deşi preţurile din Comunitate au indicat o tendinţă descrescătoare, această tendinţă nu este confirmată după PAR, când preţurile s-au stabilizat. Pe baza celor de mai sus, şi anume creşterea consumului şi absenţa oricărui risc de producţie excedentară, nu se estimează creşterea presiunii de preţ în Comunitate.

(85) Prin urmare, se concluzionează că circumstanţele care au stat la baza calculării marjelor de dumping în cursul PAR au un caracter durabil.

(86) În consecinţă, actuala reexaminare intermediară ar trebui să se încheie şi măsurile antidumping definitive ar trebui să fie abrogate.

F. COMUNICARE

(87) Părţile interesate au fost informate cu privire la principalele fapte şi considerente pe baza cărora s-a luat în considerare încheierea prezentei reexaminări intermediare. Toate părţile au avut posibilitatea de a face observaţii. Observaţiile acestora au fost luate în considerare atunci când erau justificate şi susţinute cu elemente de probă.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articol unic

Se încheie reexaminarea intermediară parţială a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de păstrăv curcubeu mare ( Oncorhynchus Mykiss ), proaspăt, refrigerat sau congelat, fie sub formă de peşte întreg (cu cap şi branhii, eviscerat, cântărind mai mult de 1,2 kg pe bucată sau fără cap şi fără branhii, eviscerat, cântărind mai mult de 1 kg pe bucată), fie sub formă de file (cântărind mai mult de 0,4 kg pe bucată), originar din Norvegia, în prezent clasificat la codurile NC 0302 11 20, 0303 21 20, 0304 19 15 şi 0304 29 15, iniţiată în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, şi se abrogă măsurile în vigoare privind importurile originare din Norvegia.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Consiliu

Preşedintele […]

[1] JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulamentul modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

[2] JO L 72, 11.3.2004, p. 23.

[3] JO C 109, 15.5.2007, p. 23.