COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.7.2021
COM(2021) 557 final
ANEXE
la
Propunerea de
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului
{SEC(2021) 657 final} - {SWD(2021) 620 final} - {SWD(2021) 621 final} - {SWD(2021) 622 final}
ANEXA I
Anexele la Directiva (UE) 2018/2001 se modifică după cum urmează:
(1)în anexa I, se elimină ultimul rând din tabel;
(2)se introduce următoarea anexă 1a:
„ANEXA 1a
PONDERILE NAȚIONALE ALE ENERGIEI PENTRU ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2020-2030
|
|
Creșterea nivelului de referință al ponderilor (în puncte procentuale)
(REF20/planuri naționale integrate privind energia și clima)
|
Ponderile energiei pentru încălzire și răcire din surse regenerabile obținute în 2030, în puncte procentuale, incluzând suplimentările (cel puțin)
|
|
Belgia
|
0,3 %
|
1,4 %
|
|
Bulgaria
|
0,9 %
|
1,4 %
|
|
Cehia
|
0,5 %
|
1,4 %
|
|
Danemarca
|
0,9 %
|
1,4 %
|
|
Germania
|
0,9 %
|
1,5 %
|
|
Estonia
|
1,2 %
|
1,5 %
|
|
Irlanda
|
2,1 %
|
2,9 %
|
|
Grecia
|
1,6 %
|
2,0 %
|
|
Spania
|
1,1 %
|
1,4 %
|
|
Franța
|
1,4 %
|
1,8 %
|
|
Croația
|
0,7 %
|
1,4 %
|
|
Italia
|
1,2 %
|
1,6 %
|
|
Cipru
|
0,5 %
|
1,6 %
|
|
Letonia
|
0,8 %
|
1,0 %
|
|
Lituania
|
1,6 %
|
2,0 %
|
|
Luxemburg
|
2,0 %
|
2,7 %
|
|
Ungaria
|
0,9 %
|
1,5 %
|
|
Malta
|
0,5 %
|
1,5 %
|
|
Țările de Jos
|
0,7 %
|
1,4 %
|
|
Austria
|
0,7 %
|
1,5 %
|
|
Polonia
|
1,0 %
|
1,5 %
|
|
Portugalia
|
1,0 %
|
1,4 %
|
|
România
|
0,6 %
|
1,4 %
|
|
Slovenia
|
0,7 %
|
1,4 %
|
|
Slovacia
|
0,3 %
|
1,4 %
|
|
Finlanda
|
0,5 %
|
0,8 %
|
|
Suedia
|
0,3 %
|
0,6 %
|
(3)Anexa III se înlocuiește cu următorul text:
CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI
|
Combustibil
|
Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg)
|
Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l)
|
|
COMBUSTIBILI PROVENIȚI DIN BIOMASĂ ȘI/SAU DIN OPERAȚIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI
|
|
|
|
Biopropan
|
46
|
24
|
|
Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic)
|
37
|
34
|
|
Biomotorină – ester metilic al acizilor grași (ester metilic produs din ulei produs din biomasă)
|
37
|
33
|
|
Biomotorină – ester etilic al acizilor grași (ester etilic produs din ulei produs din biomasă)
|
38
|
34
|
|
Biogaz care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale
|
50
|
—
|
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei
|
44
|
34
|
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei
|
45
|
30
|
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane
|
44
|
34
|
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat
|
46
|
24
|
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei
|
43
|
36
|
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei
|
44
|
32
|
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane
|
43
|
33
|
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat
|
46
|
23
|
|
COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUȘI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV BIOMASĂ
|
|
|
|
Metanol din surse regenerabile
|
20
|
16
|
|
Etanol din surse regenerabile
|
27
|
21
|
|
Propanol din surse regenerabile
|
31
|
25
|
|
Butanol din surse regenerabile
|
33
|
27
|
|
Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei)
|
44
|
34
|
|
Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei)
|
44
|
33
|
|
Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane)
|
44
|
33
|
|
Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat)
|
46
|
24
|
|
DME (dimetileter)
|
28
|
19
|
|
Hidrogen din surse regenerabile
|
120
|
—
|
|
ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de etanol)
|
36 (din care 37 % din surse regenerabile)
|
27 (din care 37 % din surse regenerabile)
|
|
MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de metanol)
|
35 (din care 22 % din surse regenerabile)
|
26 (din care 22 % din surse regenerabile)
|
|
TAEE (terțiar-amil-etil-eter produs pe bază de etanol)
|
38 (din care 29 % din surse regenerabile)
|
29 (din care 29 % din surse regenerabile)
|
|
TAME (terțiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol)
|
36 (din care 18 % din surse regenerabile)
|
28 (din care 18 % din surse regenerabile)
|
|
THxEE (terțiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol)
|
38 (din care 25 % din surse regenerabile)
|
30 (din care 25 % din surse regenerabile)
|
|
THxME (terțiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol)
|
38 (din care 14 % din surse regenerabile)
|
30 (din care 14 % din surse regenerabile)
|
|
COMBUSTIBILI DIN SURSE NEREGENERABILE
|
|
|
|
Benzină
|
43
|
32
|
|
Motorină
|
43
|
36
|
|
Hidrogen din surse neregenerabile
|
120
|
—
|
(4)Anexa IV se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:
„FORMAREA ȘI CERTIFICAREA INSTALATORILOR ȘI PROIECTANȚILOR INSTALAȚIILOR PE BAZĂ DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE”
(b)teza introductivă și primul punct se înlocuiesc cu următorul text:
„Sistemele de certificare și programele de formare menționate la articolul 18 alineatul (3) au la bază următoarele criterii:
1. Procesul de certificare trebuie să fie transparent și definit în mod clar de statele membre sau de organismul administrativ desemnat de acestea.”;
(c)se introduc următoarele puncte 1a și 1b:
„1a. Certificatele eliberate de organismele de certificare sunt clar definite și ușor de identificat pentru lucrătorii și profesioniștii care solicită certificarea.
1b. Procesul de certificare permite instalatorilor să instaleze instalații de înaltă calitate care funcționează în mod fiabil.”;
(d)punctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:
„2. Instalatorii pentru pompe de căldură, pentru instalațiile energetice pe bază de biomasă, pentru instalațiile energetice geotermale de mică adâncime, cele fotovoltaice solare și termice solare sunt certificați printr-un program de formare acreditat sau de către un organism de formare acreditat.”
3. Acreditarea programului sau a organismului de formare se realizează de către statele membre sau de către organismul administrativ desemnat de acestea. Organismul de acreditare se asigură că programul de formare oferit de organismul de formare prezintă continuitate și acoperire regională ori națională.
Organismul de formare deține dotări tehnice specifice pentru a oferi formare practică, inclusiv suficiente echipamente de laborator sau facilități corespunzătoare pentru a asigura formarea practică.
De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri mai scurte de actualizare și de perfecționare organizate în module de formare care să le permită instalatorilor și proiectanților să obțină noi competențe, să își extindă și să își diversifice aptitudinile cu privire la mai multe tehnologii și combinații ale acestora. Organismul de formare asigură adaptarea formării la noile tehnologii regenerabile în contextul clădirilor, al industriei și al agriculturii. Organismele de formare recunosc competențele relevante dobândite.
Programele și modulele de formare sunt concepute astfel încât să permită învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile și să fie compatibile cu formarea profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pentru prima dată și pentru adulții care doresc să se recalifice sau să găsească un nou loc de muncă.
Programele de formare sunt concepute pentru a facilita dobândirea calificării cu privire la diferite tehnologii și soluții și pentru a evita specializarea limitată cu privire la o anumită marcă sau tehnologie. Pot avea calitatea de organism de formare producătorul instalației sau al sistemului, institute sau asociații.”;
(e) La punctul 6 litera (c) se adaugă următoarele puncte (iv) și (v):
„(iv)
înțelegere a studiilor de fezabilitate și de proiectare;
(v)
înțelegere a forajului, în cazul pompelor de căldură geotermale.”;
(5) Anexa V partea C se modifică după cum urmează:
(a)punctele 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:
„5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însăși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Dacă sunt disponibile, valorile implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol stabilite în partea D se aplică în calcul. Este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.”;
6. Pentru scopurile calculului menționat la punctul 1 litera (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide.”;
(b)punctul 15 se elimină.
(c)punctul 18 se înlocuiește cu următorul text:
„18. Pentru calculele menționate la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv toate deșeurile și reziduurile incluse în anexa IX, se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. Reziduurile care nu sunt incluse în anexa IX și care sunt adecvate pentru a fi utilizate pe piața produselor alimentare sau a hranei pentru animale se consideră a avea aceeași cantitate de emisii provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime și eec ca substituent cel mai apropiat pe piața produselor alimentare și a hranei pentru animale care este inclus în tabelul din partea D. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.”;
(6)La anexa VI, partea B se modifică după cum urmează:
(a)punctele 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:
„5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însăși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Dacă sunt disponibile, valorile implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol stabilite în partea D se aplică în calcul. Este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.”
6. Pentru scopurile calculului menționat la punctul 1 litera (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide.”;
(b)punctul 15 se elimină.
(c)punctul 18 se înlocuiește cu următorul text:
„18. Pentru calculele menționate la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.
Deșeurile și reziduurile, inclusiv toate deșeurile și reziduurile incluse în anexa IX, se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. Reziduurile care nu sunt incluse în anexa IX și care sunt adecvate pentru a fi utilizate pe piața produselor alimentare sau a hranei pentru animale se consideră a avea aceeași cantitate de emisii provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime și eec ca substituent cel mai apropiat pe piața produselor alimentare și a hranei pentru animale care este inclus în tabelul din partea D din anexa V.
În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.”
(7) În anexa VII, în definiția termenului „Qutilizabil”, trimiterea la articolul 7 alineatul (4) se înlocuiește cu o trimitere la articolul 7 alineatul (3).
(8)Anexa IX se modifică după cum urmează:
(a)în partea A, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați:”
(b)în partea B, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi, a căror contribuție la îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) sunt limitate:”;
ANEXA II
Anexele I, II, IV și V la Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:
(1) Anexa I se modifică după cum urmează:
(a)textul notei de subsol 1 se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2012+A1:2017. Statele membre pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.” ;
(b)textul notei de subsol 2 se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1: 2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor. Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019.”;
(c)textul notei de subsol 6 se înlocuiește cu următorul text:
„(6) Alți mono-alcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2012 +A1:2017.”
(2) Anexa II se modifică după cum urmează:
(a)în ultimul rând din tabel, „Conținutul de FAME – EN 14078”, intrarea din ultima coloană „Limite” „Maxime”, „7,0” se înlocuiește cu „10,0”;
(b)textul notei de subsol 1 se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2013+A1:2017. Statele membre pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.”;
(c)textul notei de subsol 2 se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1: 2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor. Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019.”;
(3)Anexele IV și V se elimină.