Subject of the case
Dizpozitiv
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – Tribunal administratif de Paris – Interpretarea articolului 23 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, p. 77, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 56) – Recunoașterea reciprocă a diplomelor și libertatea de stabilire – Obligația de a lua în considerare totalitatea diplomelor, a certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, precum și experiența relevantă dobândită de persoana interesată – Situația unui cetățean al unui stat terț, titular al unei diplome de medic eliberate de acest stat terț și recunoscute de un stat membru, care dorește să obțină autorizația de a‑și exercita profesia de medic într‑un alt stat membru, unde rezidă în mod legal cu soțul său, cetățean comunitar
Dispozitivul
Articolul 23 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE nu se opune ca un stat membru să refuze unui cetățean al unui stat terț, care este soțul unui cetățean comunitar care nu și‑a exercitat dreptul la liberă circulație, să se prevaleze de normele comunitare privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și libertatea de stabilire și nu obligă autoritățile competente ale statului membru căruia i se solicită autorizarea exercitării unei profesii reglementate să ia în considerare totalitatea diplomelor, a certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, chiar dacă acestea au fost obținute în afara Uniunii Europene și atunci când au făcut cel puțin obiectul unei recunoașteri în alt stat membru, precum și experiența relevantă a persoanei interesate, procedând la o comparație între, pe de o parte, competențele atestate de aceste titluri oficiale de calificare și de această experiență și, pe de altă parte, cunoștințele și calificările cerute de legislația națională.