(1)

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 31 august 2020 de Woodstock Consortium (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria de placaj din lemn de mesteacăn din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

Avizul de deschidere a omis din greșeală un punct referitor la procedura de evaluare a interesului Uniunii. Deși această omisiune nu a afectat dreptul părților interesate de a prezenta observații cu privire la interesul Uniunii, s-a considerat oportun să se abordeze această omisiune din motive de transparență procedurală. Prin urmare, acesta a fost modificat la 11 decembrie 2020 (3).

(4)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în sensul articolului 5 conform cărora cerințele nu sunt îndeplinite fie în temeiul literei (c), fie al literei (d) din articolul 10 alineatul (4). Una dintre aceste cerințe, astfel cum este indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Comisia a analizat evoluția importurilor și nu a constatat nicio nouă creștere substanțială a importurilor.

(5)

Prin urmare, Comisia nu a supus importurile de placaj din lemn de mesteacăn din Rusia, conform definiției de la punctul 2, înregistrării în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază.

(6)

În avizul de deschidere, astfel cum a fost modificat, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Rusia, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la anchetă.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Mai multe părți au solicitat să fie audiate de Comisie. Comisia a organizat audieri cu consorțiul Woodstock, UPM Plywood Oy, UPM Kymmene Otepää OÜ și cu producătorul rus UPM Kymmene Chudovo LLC.

(8)

Mai multe părți au susținut că plângerea nu a furnizat suficiente informații cu privire la versiunea sa deschisă.

(9)

Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părțile interesate conținea suficiente elemente de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale altor informații confidențiale pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(10)

Mai multe părți au susținut că anumiți indicatori de prejudiciu, cum ar fi capacitatea de producție, prețurile din Uniune și consumul la nivelul Uniunii, cuprinși în plângere, nu au susținut constatarea unui prejudiciu în cursul perioadei de anchetă.

(11)

Comisia reamintește că o constatare prima facie a unui prejudiciu important necesară pentru deschiderea unei anchete necesită examinarea, printre altele, a factorilor pertinenți, astfel cum sunt descriși în regulamentul de bază. Cu toate acestea, articolul 5 din regulamentul de bază nu impune în mod expres ca toți factorii de prejudiciu menționați la articolul 3 alineatul (5) să prezinte o deteriorare pentru ca prejudiciul important să fie suficient de bine documentat în scopul deschiderii unei anchete. În fapt, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori pertinenți (însă nu neapărat toți). Plângerea conținea aceste informații, care indicau existența unui prejudiciu. În consecință, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă privind prejudiciul.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion provizoriu a fost constituit din trei producători din Uniune situați în trei state membre diferite, reprezentând aproape 40 % din producția totală estimată și 35 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune. Selectarea acestor trei societăți s-a bazat pe cel mai mare volum de producție și vânzări de produs similar în UE în perioada iulie 2019-iunie 2020 care putea fi investigat în mod rezonabil, luându-se în considerare și răspândirea geografică. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(14)

Comisia a primit observații din partea unui grup de producători afiliați din Uniune, UPM, care a solicitat să fie inclus în eșantion. Cu toate acestea, după analizarea atentă a informațiilor furnizate, Comisia nu a găsit niciun motiv întemeiat pentru a modifica eșantionul selectat în mod provizoriu. În primul rând, având în vedere structura corporativă și canalele de vânzări ale grupului, adăugarea sau includerea oricăreia dintre cele două societăți în eșantion ar pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și desfășura ancheta în termenele legale, din cauza creșterii substanțiale a volumului de muncă. În plus, includerea oricăreia dintre societăți în eșantion ar modifica reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu în ceea ce privește volumul producției sau al vânzărilor în Uniune sau răspândirea geografică doar într-o măsură limitată. Prin urmare, Comisia a decis să mențină societățile selectate în mod provizoriu ca eșantion final.

(15)

În urma notificării selectării eșantionului definitiv, una dintre societăți, UPM, a susținut că alți producători incluși în eșantion au structuri corporative și canale de vânzări la fel de complexe sau mai complexe. În mod similar, aceasta a susținut că includerea în eșantion și verificarea uneia dintre entitățile sale UPM-Kymmene Otepää Oü nu ar fi împovărătoare și, întrucât vizita de verificare ar avea loc de la distanță, aceasta nu ar afecta capacitatea Comisiei de a efectua ancheta.

(16)

Comisia a observat că, întrucât eșantionul includea deja societăți cu structuri complexe, includerea unei alte societăți cu structură complexă ar crește substanțial volumul de muncă și, prin urmare, ar pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și desfășura ancheta în termenele legale. În acest sens, includerea UPM-Kymmene Otepää Oü ar fi necesitat, ca urmare a organizării vânzărilor, verificarea unei serii de alte entități juridice din grupul UPM, implicând unități de vânzare și de producție. Aceste entități nu ar putea fi examinate în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil.

(17)

Prin urmare, Comisia și-a menținut decizia de a nu include UPM în eșantionul final selectat. Eșantionul provizoriu a fost confirmat ca eșantion final și este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Treisprezece importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei importatori, pe baza celui mai mare volum de vânzări ale produsului care face obiectul anchetei din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost informați cu privire la selectarea eșantionului, dar nu au fost formulate observații.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Rusia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Federației Ruse de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(21)

Cincisprezece producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri de societăți, dintre care unul cuprindea șapte producători-exportatori afiliați, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Eșantionul a reprezentat aproximativ 47 % din volumul total de exporturi către Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(22)

Doi producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion au susținut că ar trebui, de asemenea, să fie incluși în eșantion. Primul a susținut că ar trebui să fie inclus în eșantion, întrucât volumul vânzărilor sale către Uniune este apropiat de volumul celui de-al treilea producător-exportator inclus în eșantion. Cel de al doilea a afirmat că, în trecut, Comisia a examinat un număr semnificativ mai mare de producători-exportatori și, prin urmare, adăugarea sa nu va afecta în mod nejustificat capacitatea și resursele Comisiei. În plus, același producător-exportator a susținut că faptul că este afiliat unui grup de producători din Uniune îl diferențiază de ceilalți producători-exportatori. În special, potrivit afirmațiilor acestuia, conducerea, structura vânzărilor și organizarea sa logistică îl disting de unii sau de toți producătorii-exportatori incluși în eșantion (4).

(23)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 21 de mai sus, Comisia a inclus în eșantion trei societăți/grupuri de societăți. Cu toate acestea, numărul entităților care urmau să facă obiectul anchetei a fost mult mai mare, deoarece unul dintre grupuri era format din șapte producători-exportatori. În plus, societățile/grupurile aveau, de asemenea, comercianți afiliați și un importator afiliat implicați în vânzarea produsului în cauză. Afirmația primului producător-exportator privind volumul vânzărilor s-a bazat pe versiunea deschisă a răspunsului referitor la eșantionare disponibil tuturor producătorilor-exportatori cooperanți, în timp ce decizia privind eșantionarea s-a bazat pe volumul efectiv raportat de toți producătorii-exportatori. Atunci când se are în vedere volumul vânzărilor raportat de cei doi producători-exportatori în cauză, al treilea producător-exportator a raportat cu [5 %-10 %] mai mult în ceea ce privește volumul vânzărilor în comparație cu cel de al patrulea. În plus, argumentele prezentate de al doilea producător-exportator nu constituie un criteriu relevant pentru selectarea eșantionului în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a concluzionat că eșantionul selectat este reprezentativ pe baza criteriilor indicate la articolul 17 alineatul (1) și că cele două părți în cauză nu au furnizat date relevante care să conteste această concluzie. Prin urmare, cererile au fost respinse.

(24)

Zece producători-exportatori din Rusia au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, doar trei producători-exportatori au trimis chestionare complete în termenul stabilit. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie a anchetei ar fi îngreunat în mod inutil procedura. Prin urmare, Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării examinării individuale în etapa definitivă a anchetei.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători-exportatori/grupului de producători-exportatori din Rusia incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Chestionarele fuseseră, de asemenea, puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii procedurii.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători-exportatori/grupul de producători-exportatori din Rusia incluși în eșantion, de la trei producători-exportatori cooperanți din Rusia, de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, de la importatorii neafiliați incluși în eșantion și de la nouă utilizatori.

(27)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare încrucișată la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (6). Comisia a efectuat verificări încrucișate de la distanță (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

Producători din Uniune

Importatori

Producători-exportatori din Rusia

(28)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(29)

Această cauză a fost inițiată la 14 octombrie 2020, și anume în perioada de tranziție convenită între Regatul Unit (denumit în continuare „Regatul Unit”) și UE, perioadă în care Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură.

(30)

Printr-o notă la dosar din 19 ianuarie 2021, Comisia a invitat operatorii din Regatul Unit care se considerau în continuare părți interesate să o contacteze (7). Nicio societate nu s-a prezentat.

(31)

Pentru a alinia setul de date colectate de la părțile interesate la faptul că perioada de tranziție s-a încheiat și că Regatul Unit nu mai intră sub incidența dreptului Uniunii, părțile interesate în cauză au fost invitate să furnizeze un răspuns revizuit la chestionar la nivelul UE-27.

(32)

Produsul în cauză este reprezentat de placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, cu fețe exterioare din lemn specificat la subpoziția 4412 33, cu cel puțin un strat exterior din lemn de mesteacăn, acoperit sau nu (denumit în continuare „placaj din lemn de mesteacăn” sau „produsul care face obiectul anchetei”), originar din Rusia, încadrat în prezent la codul NC ex 4412 33 00 (cod TARIC 4412330010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(33)

Placajul din lemn de mesteacăn este un material din foi de lemn format din straturi sau fâșii de furnir din lemn presate împreună cu clei în foi plate de mari dimensiuni. Acesta este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în sectorul construcțiilor, al ambalajelor și al mobilei.

(34)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(35)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Un utilizator, Emiliana Imballaggi S.p.A., și doi producători-exportatori ruși, Sveza și Vlas Truda, au solicitat excluderea din anchetă a placajului din lemn de mesteacăn, de formă pătrată, cu lungimea și lățimea de cinci picioare (1 525 × 1 525 mm), din cauza diferențelor în ceea ce privește: (i) proprietățile fizice, tehnice și chimice și caracteristicile geometrice; (ii) destinația finală și fungibilitatea; (iii) calitatea produsului; și (iv) percepția consumatorilor și prețurile; și (v) lipsa concurenței dintre placajul din lemn de mesteacăn dreptunghiular și cel pătrat.

(37)

Comisia a analizat cererile și a concluzionat că placajul de formă pătrată nu poate fi exclus din definiția produsului din următoarele motive: are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu cele ale placajului de formă dreptunghiulară. De asemenea, placajul din lemn de mesteacăn de formă pătrată exercită o presiune concurențială asupra placajului din lemn de mesteacăn de formă dreptunghiulară, deoarece există un anumit grad de substituibilitate și este posibil ca placajul din lemn de mesteacăn de formă pătrată să fie prelucrat ulterior în placaj din lemn de mesteacăn de formă dreptunghiulară, odată ce a fost importat, cu riscul ulterior de circumvenție. În plus, industria Uniunii produce și deține echipamentele necesare pentru a se adapta la nevoile specifice ale clienților. Prin urmare, Comisia a respins cererile de excludere.

(38)

Un producător rus, Segezha, a afirmat că definiția produsului ar trebui să fie extinsă pentru a include nu numai placajul din lemn de mesteacăn, ci și placajul din lemn de pin, plop, okoumé și fag. S-a susținut că există concurență directă și fungibilitate între placajul din tipurile de lemn menționate mai sus și placajul din lemn de mesteacăn, care constituie împreună un singur produs.

(39)

Comisia a respins această afirmație, având în vedere că placajul din lemn de pin, cel de plop, cel de okoumé și cel de fag nu au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază precum placajul din lemn de mesteacăn. Faptul că în anumite aplicații, care nu au fost dezvoltate sau identificate în afirmație, ar putea fi utilizate produse și materiale alternative, cu un grad nedeterminat de capacitate de substituire, nu schimbă natura diferențelor fizice, tehnice și chimice dintre produsul în cauză și produsele respective.

(40)

Trei grupuri de producători-exportatori au fost incluse în eșantion.

(41)

Grupul Sveza era format din șapte producători și un comerciant, toți fiind direct implicați în producția și vânzarea produsului în cauză. Cei șapte producători vindeau prin intermediul unui comerciant afiliat pe piața internă și exportau direct în Uniune.

(42)

Zheshartsky LРK LLC face parte dintr-un grup de societăți denumit UPG. Acest producător exporta atât direct, cât și prin intermediul unei societăți afiliate cu sediul în Letonia.

(43)

Syktyvkar Plywood Mill Ltd. face parte dintr-un grup de societăți direct implicate în producția și vânzarea produsului în cauză. Acest grup includea patru comercianți afiliați care acționează pe piața internă.

(44)

Pentru stabilirea valorii normale, Comisia a solicitat un răspuns la chestionar din partea tuturor producătorilor incluși în eșantion care fabrică produsul în cauză.

(45)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(46)

Pe această bază, vânzările totale ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion pe piața internă au fost reprezentative.

(47)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(48)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(49)

În cazul celor trei producători-exportatori/grupului de producători-exportatori, pentru anumite tipuri de produse care au fost exportate către Uniune în cursul perioadei de anchetă, fie nu au existat deloc vânzări pe piața internă, fie volumul vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv a fost mai mic de 5 %, nefiind, prin urmare, reprezentative.

(50)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(51)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(52)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale tipului respectiv de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(53)

Pe de altă parte, valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă pe tip de produs numai pentru vânzările profitabile pe piața internă ale tipurilor de produs în cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(54)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că între 28 % și 93 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, în funcție de tipul de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 51, sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul de mai sus.

(55)

În cazul în care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(56)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(57)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(58)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți afiliate, astfel cum se descrie în considerentele 40 și 43 de mai sus.

(59)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(60)

În ceea ce privește producătorii-exportatori care exportau produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export era stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și marja de profit.

(61)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(62)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, ambalare, costuri de credit, comisioane bancare, taxe vamale ale UE, alte taxe și comisioane la import.

(63)

Producătorul-exportator UPG a susținut că guvernul Federației Ruse a rambursat până la 80 % din costurile de transport suportate de fabricanți atunci când își transportă produsele pe piețele străine. Acest producător-exportator a susținut că ar trebui efectuată o ajustare ascendentă a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (e) și (k) din regulamentul de bază, deoarece nu s-a acordat o rambursare similară pentru vânzările pe piața internă.

(64)

Articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază prevede că se poate opera o ajustare și pe baza diferențelor aferente altor factori care nu sunt prevăzuți la literele (a)-(j), în cazul în care se demonstrează că aceste diferențe afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se cere în prezentul alineat, și în special dacă în mod sistematic cumpărătorii plătesc prețuri diferite pe piața internă din cauza lor. Cu toate acestea, producătorul-exportator nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că prețurile au fost afectate de acest regim de subvenționare. În special, producătorul-exportator care a solicitat ajustarea nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că clienții săi au plătit în mod sistematic prețuri diferite pe piața internă din cauza presupusei diferențe de rambursare a costurilor de transport de către guvernul Federației Ruse între vânzările pe piața internă și vânzările la export. Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia a observat, de asemenea, că rambursarea costurilor de transport pentru vânzările către piețele străine, cu excluderea, după toate probabilitățile, a vânzărilor pe piața internă constituie o subvenție la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1037. Aceste regimuri îmbunătățesc capacitatea exportatorilor de a concura în mod neloial pe piețele străine și, în special, de a susține financiar practicile de dumping. Prin urmare, acestea nu constituie un factor care să poată beneficia de o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Într-adevăr, permiterea unei ajustări pentru factorii care facilitează angajarea unui exportator în practici de dumping ar conduce la ascunderea amplorii dumpingului practicat efectiv. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(65)

Același producător-exportator a solicitat, de asemenea, efectuarea unei ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comisioanele plătite unui comerciant afiliat pentru vânzările pe piața internă. Cu toate acestea, producătorul-exportator a furnizat, de asemenea, informații conform cărora comisioanele plătite au vizat atât vânzările pe piața internă, cât și vânzările la export către Uniune. În consecință, Comisia a alocat valoarea comisioanelor plătite comerciantului afiliat atât pentru vânzările pe piața internă, cât și pentru vânzările la export, pe baza volumului acestor vânzări.

(66)

Toți producătorii-exportatori din grupul Sveza inclus în eșantion au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei societăți interne afiliate, și anume Sveza-Les LLC (denumită în continuare „Sveza-Les”), cu sediul în Sankt Petersburg. Toți producătorii-exportatori din grupul Sveza au semnat un contract de agent pe bază de comision cu comerciantul afiliat în cauză. Toți producătorii-exportatori din cadrul grupului sunt fie direct, fie indirect afiliați societății respective. Aceștia au susținut că nu ar trebui deduse din prețul de export comisioanele plătite comerciantului, întrucât nu afectează comparabilitatea prețurilor, deoarece comerciantul afiliat a îndeplinit exact aceleași funcții în vânzările la export și vânzările pe piața internă. Singura diferență s-ar referi la remunerarea activităților comerciantului afiliat: Vânzările pe piața internă sunt acoperite de o marjă comercială, în timp ce vânzările la export fac obiectul unui comision, pe baza unor acorduri de comision. Producătorii-exportatori au susținut, de asemenea, că constituie o entitate economică unică împreună cu comerciantul, ceea ce afectează atât vânzările pe piața internă, cât și vânzările la export.

(67)

Ca răspuns, Comisia a reamintit că toate cele șapte societăți de producție din cadrul grupului au semnat un contract care prevedea un comision clar definit pentru fiecare vânzare la export care a fost efectiv plătită. Acest lucru nu s-a întâmplat pe piața internă. Acest lucru dă naștere unei probleme de comparabilitate a prețurilor în temeiul articolului 2 alineatul (10) între prețul de export și valoarea normală și, prin urmare, Comisia a dedus comisionul plătit în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i).

(68)

În plus, în ceea ce privește existența unei entități economice unice, Comisia a reamintit că, în conformitate cu jurisprudența Uniunii, existența unui acord de comision scris numai cu privire la vânzările la export este un element important care tinde să demonstreze că comerciantul nu este un departament intern de vânzări al producătorilor-exportatori în ceea ce privește vânzările la export (8). Contractul conține, de asemenea, numeroase clauze, cum ar fi o clauză de arbitraj care indică o lipsă de solidaritate între societăți. Aceste clauze au fost dificil de reconciliat cu afirmația potrivit căreia producătorii-exportatori și comerciantul afiliat ar trebui considerați ca o singură entitate economică, în ciuda faptului că sunt societăți distincte din punct de vedere juridic. De asemenea, se pare că unele funcții de vânzări au fost menținute de către producătorii-exportatori, având în vedere costurile lor VAG în acest sens. În cele din urmă, Comisia a precizat că comerciantul afiliat a emis facturile în numele producătorilor-exportatori către primii clienți independenți din Uniune. Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația conform căreia comerciantul și producătorii-exportatori constituie o entitate economică unică în ceea ce privește vânzările la export.

(69)

Ancheta a arătat, de asemenea, că agenții neafiliați situați în Uniune au fost, de asemenea, implicați în unele vânzări la export ale grupului Sveza. Acești agenți au încasat un comision, care a fost înregistrat în contabilitatea Sveza-Les ca parte a costurilor sale VAG. Prin urmare, Comisia a ajustat prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comisionul plătit agenților neafiliați pentru vânzările la export. Ajustarea a constat în comisionul constituit din onorariul agentului înregistrat în contabilitatea Sveza-Les.

(70)

În cele din urmă, același grup a susținut că, în cazul în care Comisia ar ajusta prețul de export, aceasta ar însemna că Comisia a considerat că producătorii-exportatori și comerciantul afiliat nu au format o entitate economică unică. În consecință, ar trebui să se efectueze deduceri și pentru costurile VAG și profitul asociat revânzărilor produsului similar vândut pe piața internă.

(71)

Comisia a reamintit că, contrar situației vânzărilor la export, în care fabricile facturează direct primilor clienți independenți din Uniune, vânzările pe piața internă se realizează către primii clienți independenți prin intermediul Sveza-Les. Cu alte cuvinte, Sveza-Les revinde produsul în cauză pe care l-a achiziționat de la diferitele fabrici ale grupului. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie să se stabilească pe baza respectivului preț de vânzare pe piața internă către primul client independent. O ajustare pentru marjă în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) ar presupune că vânzarea relevantă pentru stabilirea valorii normale ar fi mai degrabă vânzarea dintre fabrici și Sveza-Les pentru care un preț ar fi stabilit după deducerea presupusei marje percepute de Sveza-Les la revânzarea produsului. Cu toate acestea, vânzarea de către fabrici către Sveza-Les nu reprezintă vânzări către un prim client independent. În aceste condiții, o deducere a marjei percepute de Sveza-Les nu ar fi conformă cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Mai mult, în conformitate cu textul articolului 2 alineatul (10) litera (i), o ajustare pentru marja încasată de un comerciant ar necesita, de asemenea, existența unor elemente de probă potrivit cărora Sveza-Les îndeplinește funcții similare cu cele ale unui agent care acționează pe bază de comision pentru vânzările pe piața internă. Nu există astfel de elemente de probă la dosar. Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația potrivit căreia se justifica o ajustare pentru marjă aplicată vânzărilor pe piața internă.

(72)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(73)

Pentru producătorii-exportatori din cadrul grupului Sveza, Comisia a calculat mai întâi o marjă de dumping individuală pentru fiecare producător-exportator și, într-o a doua etapă, a calculat o marjă de dumping ponderată pentru întregul grup Sveza.

(74)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(75)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(76)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 15,7 %.

(77)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din Rusia, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(78)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 81 % din volumul total de importuri din cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual, cu marja de dumping cea mai ridicată.

(79)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(80)

Un număr de 15 producători cunoscuți din Uniune au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(81)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 849 000 de metri cubi. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, precum răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică la punctul 1.6, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau 39 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(82)

Producția Uniunii destinată consumului captiv a fost estimată la mai puțin de 0,5 %. Din cauza caracterului său nesemnificativ, consumul captiv nu este considerat relevant pentru analiza prejudiciului în acest caz.

(83)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza (a) datelor prezentate de reclamant cu privire la vânzările de produs similar ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune, astfel cum au fost verificate încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; (b) importurilor de produs care face obiectul anchetei din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate în statisticile Eurostat (9).

(84)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii în metri cubi (m3)

(85)

Consumul în Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. O analiză detaliată arată o creștere constantă de la an la an, cea mai mare creștere din 2017 până în 2018, de 7 %, atenuând rata în anii următori, dar cu o creștere constantă.

(86)

Înainte de deschiderea procedurii și de crearea ulterioară a unui cod TARIC specific (10), importurile produsului în cauză au fost înregistrate la nivelul NC (11), incluzând și alte produse decât produsul în cauză. Pentru a estima volumul de importuri ale produsului în cauză în cursul perioadei examinate, Comisia a aplicat același raport (TARIC/NC) observat după deschiderea anchetei între volumele importurilor de la codul NC complet și importurile pentru produsul în cauză pe baza datelor TARIC. Pentru importurile din țara în cauză, raportul a fost stabilit la 78 %.

(87)

Rezultatele acestei metodologii confirmă tendința importurilor prezentată în plângere.

(88)

Utilizând metodologia menționată anterior, Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(89)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (m3) și cota de piață

(90)

Importurile din țara în cauză au crescut de la aproximativ 871 050 de metri cubi la aproximativ 1 192 712 metri cubi în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 37 %. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 46 % la 56 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 20 %.

(91)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza statisticilor Eurostat EUR/tonă la nivelul NC. În timp ce, după cum s-a explicat la punctul 4.3.1 de mai sus, importurile produsului în cauză au fost înregistrate împreună cu un coș mai mare de produse, această metodologie oferă o estimare fiabilă a prețurilor și a evoluției sale în timp, întrucât marea majoritate a importurilor încadrate la acest cod NC au reprezentat produsul în cauză, și permite compararea evoluției prețurilor între diferite țări exportatoare.

(92)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)a evoluat după cum urmează:

(93)

Prețurile medii ale importurilor din Rusia au scăzut de la 646 EUR/tonă în 2017 până la 584 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o scădere de 10 %. Prețul mediu al importurilor a crescut în 2018 cu 5 % și a scăzut în perioadele următoare cu 15 %.

(94)

Aceeași tendință poate fi observată atunci când se utilizează prețurile de export medii ponderate, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care indică un preț de 434 EUR/m3 în PA pentru produsul care face obiectul anchetei. Astfel, nivelul prețurilor de import s-a situat în mod constant sub nivelul prețurilor de vânzare ale producătorilor din Uniune (a se vedea tabelul 7), indicând o diferență de preț de 38 % în cursul PA.

(95)

Placajul din lemn de mesteacăn este vândut într-o gamă largă de dimensiuni și calități și în conformitate cu specificațiile clienților. Având în vedere marea varietate de tipuri de produse vândute de industria Uniunii și de producătorii-exportatori din Rusia, sistemul NCP detaliat, care a fost instituit la deschiderea anchetei, a făcut ca un grad ridicat de corelare între produsele identice să fie dificil. Prin urmare, în scopul comparării prețurilor, Comisia a efectuat o aproximare rezonabilă și solidă din punct de vedere tehnic prin gruparea unor tipuri de produse similare, permițând astfel o comparație adecvată între produsele vândute de industria Uniunii și tipurile de produse echivalente vândute de producătorii-exportatori din Rusia. Pe această bază, nivelul de corelare între diferitele tipuri de produse vândute de industria Uniunii și tipurile de produse vândute de producătorii-exportatori din Rusia a fost de peste 68 % din volumele importate ale producătorilor-exportatori din Rusia incluși în eșantion.

(96)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(97)

prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii. Având în vedere faptul că producătorii din Uniune au vândut produsul în cauză direct, precum și prin intermediul societăților de vânzări afiliate, prețul de vânzare a fost ajustat, după caz, pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare și manipulare la nivel franco fabrică; și

(98)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii ruși incluși în eșantion aplicabile primului client independent de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul frontierei vamale a Uniunii. Pentru vânzările efectuate prin intermediul unui importator afiliat, s-a efectuat o ajustare suplimentară în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. La prețul stabilit la nivelul frontierei vamale a Uniunii a fost apoi adăugată o sumă pentru costurile ulterioare importurilor și taxele vamale. Aceste vânzări au reprezentat mai puțin de 5 % din vânzările totale ale producătorilor ruși incluși în eșantion.

(99)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs pentru tranzacții, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar pentru rabaturi și reduceri. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă.

(100)

Pe baza celor de mai sus, importurile care fac obiectul unui dumping ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au arătat o marjă de subcotare medie ponderată de 12,6 % (cuprinsă între 9,5 % și 18,5 %). Marjele de subcotare sunt considerate semnificative.

(101)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(102)

Astfel cum s-a menționat la punctul 1.6.1, pentru determinarea eventualului prejudiciu suferit de industria Uniunii s-a utilizat eșantionarea.

(103)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al reclamantului referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate încrucișat la distanță ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(104)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(105)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(106)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(107)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 14 %, sau aproximativ 140 000 de metri cubi. S-a înregistrat o ușoară creștere între 2017 și 2018, urmată de o scădere semnificativă în perioadele următoare.

(108)

Capacitatea de producție a Uniunii a fost redusă per ansamblu cu 3 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a Uniunii a crescut ușor în 2018 și 2019, ceea ce se explică prin decalajul dintre decizia de creștere a capacităților și efectul acesteia. Cu toate acestea, în cursul PA, industria Uniunii a înregistrat o scădere de 10 % față de 2019.

(109)

În cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității de producție a industriei Uniunii a scăzut cu 11 %, deoarece producătorii din Uniune nu au reușit să își crească producția în conformitate cu creșterea pieței. Din 2017 până în 2019, gradul de utilizare a scăzut cu 16 %, această scădere fiind urmată de o creștere în cursul PA cu 5 % ca urmare a anulării investițiilor și a închiderii unităților de producție.

(110)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(111)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul total al vânzărilor industriei Uniunii a scăzut semnificativ, cu 17 %. Volumul vânzărilor în Uniune a rămas la același nivel între 2017 și 2018, dar în 2019 a înregistrat o scădere de 8 % și încă o scădere de 9 % între 2019 și PA.

(112)

Alături de scăderea vânzărilor, cota de piață a industriei Uniunii a fost redusă cu 27 %, în cursul unei tendințe de scădere invariabile care a redus prezența industriei Uniunii pe piață de la 44 % din cota de piață în 2017 la 32 % în cursul PA.

(113)

În contextul extinderii pieței, cu creșterea consumului la nivelul Uniunii, cifrele de mai sus arată că industria Uniunii s-a confruntat cu scăderi substanțiale în ceea ce privește producția, volumul vânzărilor și cota de piață.

(114)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(115)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a înregistrat o scădere de 12 % în perioada examinată. Ocuparea forței de muncă a rămas relativ stabilă între 2017 și 2018, deși, chiar și în această perioadă relativ stabilă, numărul de angajați a scăzut cu 79. Ocuparea forței de muncă a scăzut în continuare în mod semnificativ în 2019 și nu a crescut în cursul PA, ci a continuat să scadă într-o măsură mai mică.

(116)

Având în vedere scăderea producției și a ocupării forței de muncă, productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în tone per angajat pe an, a scăzut cu 2 % în perioada examinată. Aceasta a crescut din 2017 până în 2018 cu 4 %, urmată de o scădere în perioadele ulterioare.

(117)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(118)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(119)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune

(120)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți neafiliate au scăzut de la 717 EUR/m3 la 694 EUR/m3 în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o scădere de 3 %. În 2018, nivelul prețurilor a înregistrat o creștere ușoară, dar temporară, de 4 %, care a fost atenuată în perioadele următoare.

(121)

În aceeași perioadă, costul de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 10 %. Costul de producție a fost afectat de evoluția prețurilor principalei materii prime, buștenii de mesteacăn pentru furnir și de dificultățile de a beneficia pe deplin de economiile de scară din cauza reducerii vânzărilor și a producției.

(122)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(123)

Costurile salariale medii pe angajat au crescut cu 1 % în perioada examinată.

(124)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(125)

Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 22 % în cursul perioadei. Creșterea semnificativă de 41 % a avut loc între 2017 și 2018, stocurile atingând nivelul maxim în 2018. Ulterior, industria Uniunii a reușit să scadă stocurile cu 25 % în 2019, ajustându-și producția, însă stocurile au crescut din nou din 2019 până în PA cu 6 % ca urmare a scăderii continue a vânzărilor Uniunii. Stocurile finale ca procent din producție au crescut de la 3,1 % în 2017 la 4,4 % în cursul PA.

(126)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(127)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Rentabilitatea producătorilor incluși în eșantion a scăzut pe tot parcursul perioadei examinate și a scăzut de la aproape 10 % în 2017 la aproape – 3 % în perioada de anchetă.

(128)

Astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1, costurile producătorilor din Uniune au crescut considerabil mai mult decât prețurile practicate de aceștia. Industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping, atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute. Într-adevăr, pe parcursul perioadei examinate, importurile din Rusia au înregistrat volume ridicate și cu o creștere constantă, la prețuri care au fost în mod constant scăzute și urmând o tendință clară de scădere în cursul perioadei examinate. Prețul mediu al importurilor din Rusia a fost semnificativ mai mic decât prețurile industriei Uniunii, limitând astfel posibilitatea creșterii prețurilor, care ar fi fost de așteptat în contextul creșterii costurilor materiilor prime și al creșterii cererii. Aceasta a dus la o scădere a profitabilității, în măsura în care industria Uniunii a înregistrat pierderi în cursul perioadei de anchetă.

(129)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ în perioada examinată, cu scăderi anuale, ceea ce a dus la o scădere globală de 14 % între 2017 și PA. Capacitatea de a mobiliza capitaluri a fost afectată în mod negativ de scăderea profiturilor.

(130)

Nivelul investițiilor anuale a scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate, dar s-a redus cu 22 % între 2018 și 2019, abia reușind să înregistreze o redresare la nivelul din 2017 în cursul PA. În timp ce scăderile inițiale se explică prin dezvoltarea pieței și prin impactul asupra vânzărilor și profitabilității, creșterea recentă din PA a vizat menținerea capacităților existente și înlocuirea corespunzătoare a activelor de producție necesare.

(131)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate și a dispărut de la 20 % în 2017 la - 2 % în cursul PA. Această evoluție negativă arată că, deși investițiile au continuat pentru a menține competitivitatea, rentabilitatea investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată.

(132)

În contextul unei creșteri substanțiale a consumului la nivelul Uniunii (+ 14 %), importurile din Rusia au crescut și mai mult în cursul perioadei examinate (+ 37 %), la prețuri care au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria Uniunii. Acest lucru a permis producătorilor-exportatori din Rusia să atingă o cotă de piață de 56 % în PA (în creștere de la 46 % în 2017).

(133)

În aceste circumstanțe, industria Uniunii nu numai că a fost împiedicată să beneficieze de o piață în expansiune, dar situația sa economică s-a înrăutățit, astfel cum indică toți principalii macroindicatori care prezintă o tendință negativă: producția (– 14 %), vânzările UE (– 17 %) și o reducere semnificativă a cotei sale de piață (de la 44 % la 32 %) în perioada examinată.

(134)

Ca reacție la presiunea exercitată de prețurile scăzute din Rusia, industria Uniunii a încercat să reducă costurile și s-au efectuat ajustări la nivelul ocupării forței de muncă (- 12 %). Cu toate acestea, ca urmare a presiunii exercitate de importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping în ceea ce privește creșterea volumelor și scăderea prețurilor, vânzările UE au scăzut, iar stocurile au crescut rapid (+ 22 %) în perioada examinată, atingând nivelul maxim (+ 41 %) în 2018.

(135)

Costul de producție al industriei Uniunii a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (+ 10 %), în principal din cauza unei creșteri puternice a prețurilor materiilor prime.

(136)

Costurile industriei Uniunii au crescut mai mult decât prețurile de vânzare, prin urmare, profitabilitatea a scăzut în perioada examinată, de la o situație favorabilă (+ 10 %) în 2017 la un scenariu nesustenabil generator de pierderi (– 3 %) în cursul PA.

(137)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(138)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu pătrunderea semnificativă și în creștere pe piață a importurilor crescute din Rusia, care au subcotat în mod considerabil prețurile practicate de industria Uniunii și, în orice caz, au condus la blocarea prețurilor. În acest sens, evoluția volumului importurilor și a prețurilor, astfel cum se reflectă în tabelele 2 și 3, a suprimat nivelurile prețurilor practicate de industria Uniunii, stabilind o legătură cauzală între cele două.

(139)

Importurile din Rusia au crescut cu 37 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 870 050 m3 în 2017, reprezentând o cotă de piață de 46 %, la 1 192 712 m3 în cursul PA, reprezentând o cotă de piață de 56 %. Aceste importuri în creștere au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate și, în orice caz, la niveluri de preț care au condus la blocarea prețurilor, având în vedere faptul că industria Uniunii nu a putut să își crească prețurile conform creșterii costului de producție.

(140)

Acest lucru a avut un impact negativ puternic asupra industriei Uniunii în cursul PA. Într-o situație de creștere a costurilor și de presiune asupra prețurilor exercitată de importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețuri sustenabile, ceea ce a dus la o scădere foarte puternică a profitabilității de la 10 % la pierderi (– 3 %) și la deteriorarea în consecință a indicatorilor săi financiari.

(141)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în ceea ce privește prețul și volumul.

(142)

Pentru a stabili volumul importurilor din țări terțe, Comisia, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.1 de mai sus, a aplicat același raport (TARIC/NC) observat după deschiderea anchetei între volumele importurilor de la codul NC complet și importurile pentru produsul în cauză pe baza datelor TARIC. Singurele țări terțe care au importat volume semnificative în Uniune au fost Belarus și Ucraina. În cazul Belarusului, raportul a fost stabilit la 43 %.

(143)

În cazul Ucrainei, Comisia a constatat date denaturate în statisticile raportate la nivelul unității suplimentare (metru cub în acest caz). Prin urmare, în scopuri comparative, Comisia a decis să transforme greutatea raportată (tone), un set de date mai fiabil și mai stabil, în metri cubi.

(144)

Pentru a transforma tonele în metri cubi, Comisia a utilizat o cheie de conversie, și anume „modul” Rusiei și al Belarusului privind volumul și greutatea la nivelul TARIC după deschiderea anchetei (mod definit ca valoarea care apare cel mai frecvent într-un set de valori de date). Cheia de conversie, pentru a transforma tonele importate din Ucraina în metri cubi, a fost stabilită la 0,69.

(145)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza raportului EUR/tonă la nivelul NC, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.3 de mai sus.

(146)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Importurile din țări terțe

(147)

În comparație cu Rusia, Belarus și Ucraina au o prezență limitată pe piața Uniunii. În perioada examinată, cotele lor de piață au rămas stabile, cu variații minime sau fără variații, la un nivel de 4 % și, respectiv, de 5 %. Toate celelalte țări terțe și-au sporit ușor prezența, de la o cotă de piață de 1 % la o cotă de piață încă foarte scăzută, de 3 %. Cota de piață cumulată a importurilor din toate țările terțe, cu excepția Rusiei, a crescut cu 2 % între 2017 și 2018 și, ulterior, a rămas stabilă, la un nivel de 12 %.

(148)

În ceea ce privește prețurile în cursul perioadei examinate, Ucraina a vândut la prețuri ușor mai mari decât Rusia, iar Belarus la prețuri mai mici. Prețurile mai mici din Belarus se explică prin tehnologia sa limitată, care permite doar producerea pe piață a unui produs foarte specific și de calitate inferioară. Spre deosebire de Belarus, importurile din Rusia vizează placaj din lemn de mesteacăn de calitate superioară, prezentând astfel prețuri medii mai ridicate.

(149)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul importurilor din alte țări nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(150)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(151)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Din 2017 până în 2019, exporturile au scăzut cu 5 %, urmate de o creștere de 9 % în cursul PA. Prețurile medii ale exporturilor au crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate. Între 2017 și 2018, prețurile medii au crescut cu 10 %, cu scăderi în perioadele următoare.

(152)

Având în vedere evoluția pozitivă atât a volumului exporturilor, cât și a prețurilor medii în cursul perioadei examinate, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul performanței la export nu ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(153)

Unele părți au susținut că industria Uniunii suferă de o disponibilitate limitată a principalei materii prime, buștenii de mesteacăn, în comparație cu Rusia. Această disponibilitate limitată a materiilor prime s-ar afla la originea unor volume de producție mai mici, a unor creșteri ale costurilor și, prin urmare, ar fi cauza prejudiciului.

(154)

Accesul la principala materie primă, buștenii de mesteacăn, nu explică prejudiciul, deoarece producătorii din Uniune au acces suficient la aprovizionarea cu bușteni de mesteacăn. Creșterea stocurilor demonstrează că problema nu se regăsește în producție, ci mai degrabă în comercializarea acesteia. Prin urmare, scăderea producției în cursul perioadei examinate nu se explică prin disponibilitatea lemnului.

(155)

În ceea ce privește presupusul dezavantaj în materie de costuri, ancheta a stabilit că un factor important care afectează creșterea costului de producție pentru industria Uniunii este prețul buștenilor de mesteacăn. Cu toate acestea, costul materiilor prime și efectul său asupra creșterii globale a costului de producție pentru industria Uniunii nu atenuează legătura de cauzalitate. Mai precis, acest lucru poate fi observat prin faptul că, între 2019 și PA, costul de producție al industriei Uniunii a scăzut, deși acest lucru nu a dus la o îmbunătățire a profitabilității.

(156)

Unele părți au susținut că industria Uniunii a realizat investiții nejustificate în extinderea capacității atunci când vânzările erau în curs de încetinire și că acest lucru a constituit o sursă a prejudiciului.

(157)

Cu toate acestea, capacitatea de producție a Uniunii a fost redusă per ansamblu cu 3 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a Uniunii a crescut ușor în 2018 și 2019, dar pe parcursul întregii perioade examinate industria Uniunii a înregistrat o scădere. Afirmația potrivit căreia investițiile în extinderea capacității au constituit o sursă a prejudiciului este, prin urmare, nefondată.

(158)

Unele părți au susținut că o serie de greve la fabricile din Finlanda, care au avut loc în decembrie 2019 și la începutul anului 2020, ar fi cauza scăderii producției.

(159)

Comisia a concluzionat în mod provizoriu că grevele fabricilor din Finlanda nu atenuează legătura de cauzalitate, întrucât impactul acestora a fost limitat din punct de vedere geografic (Finlanda) și limitat în timp (grevele au avut loc în perioada decembrie 2019-ianuarie 2020).

(160)

Unele părți au afirmat că Comisia ar trebui să analizeze cu atenție deosebită datele care se referă la sfârșitul anului 2019 și prima jumătate a anului 2020, pentru a face o distincție între efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiei și cele ale importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping.

(161)

Anchetele au stabilit că cererea de placaj din lemn de mesteacăn a rămas relativ stabilă în al doilea trimestru al anului 2020. În plus, nu au existat întreruperi majore în lanțul de aprovizionare, iar vânzările la export au continuat, de asemenea, în această perioadă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că efectele pandemiei de COVID-19 nu atenuează legătura de cauzalitate.

(162)

Unele părți au susținut că placajul din lemn de mesteacăn produs de industria din Rusia nu concurează cu placajul produs de industria din UE, deoarece se presupune că acestea produc calități diferite destinate unor segmente diferite și, prin urmare, importurile din Rusia nu constituie cauza prejudiciului.

(163)

Cu toate acestea, comparația dintre diferitele tipuri de produse vândute de industria Uniunii și tipurile de produse vândute de producătorii-exportatori din Rusia arată că tipurile de produse se aseamănă îndeaproape și de multe ori sunt chiar identice, precum și un nivel substanțial de fungibilitate. În plus, ancheta a stabilit că atât industria Uniunii, cât și producătorii din Rusia aprovizionează principalele sectoare care utilizează placaj din lemn de mesteacăn. În orice caz, astfel cum se explică la punctul 2, ancheta a arătat că produsele vândute de industria Uniunii și de producătorul-exportator din Rusia sunt produse similare, deoarece au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale. Astfel, afirmația este considerată ca fiind neîntemeiată.

(164)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Rusia. Ca urmare a creșterii semnificative a importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețuri sustenabile, ceea ce a dus la o deteriorare puternică a situației sale economice.

(165)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(166)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(167)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(168)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(169)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (CD), precum și inovarea și nivelul de profitabilitate de așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(170)

Ca un prim pas, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Comisia a preluat profiturile realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion înainte ca importurile neloiale din Rusia să se accelereze și să înceapă să cauzeze prejudicii industriei Uniunii. Această marjă de profit a fost stabilită la 9,7 %, ceea ce corespunde nivelului profitului realizat de industria Uniunii în 2017.

(171)

Unii producători din Uniune au afirmat că nivelul lor de investiții, de cercetare și dezvoltare (CD) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență.

(172)

Comisia a evaluat această afirmație, dar a constatat că, în pofida scăderii cifrei de afaceri, nivelul investițiilor în cursul PA a fost mai mare decât în cei doi ani precedenți și foarte apropiat de nivelul investițiilor din 2017, când industria Uniunii a atins un profit mediu de 9,7 %. Pe această bază, având în vedere, de asemenea, că investițiile în cercetare și dezvoltare (CD) și inovare sunt previziuni prospective bazate pe planuri de investiții, Comisia nu a acceptat în mod provizoriu aceste afirmații.

(173)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de 766,33 EUR/metru cub, rezultat din aplicarea marjei de profit de 9,7 % menționate anterior la costul de producție în cursul PA al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(174)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza răspunsurilor la chestionar verificate încrucișat de la distanță și a elementelor de probă disponibile furnizate de unii dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a stabilit un cost suplimentar de 6,68 EUR/metru cub, din care a dedus costul real al respectării acestor convenții în cursul PA, și anume 5,28 EUR per unitate de măsură, ceea ce a condus la un rezultat de 1,40 EUR/metru cub. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil.

(175)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de 767,73 EUR/metru cub al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(176)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(177)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte întreprinderi cooperante” și pentru „toate celelalte întreprinderi” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste întreprinderi.

(178)

Comisia a analizat dacă ar putea concluziona în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida stabilirii dumpingului prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(179)

Industria Uniunii este compusă din aproximativ 15 societăți. Acestea sunt în cea mai mare parte situate geografic în apropierea regiunilor cu păduri de mesteacăn din Europa de Nord-Est (Finlanda, țările baltice și Polonia) și angajează în mod direct peste 5 000 de lucrători. Majoritatea producătorilor din Uniune au sprijinit plângerea, doi au exprimat o poziție neutră și niciunul nu s-a opus deschiderii anchetei.

(180)

Nivelurile actuale de profitabilitate sunt nesustenabile. Se preconizează că instituirea de măsuri va permite industriei Uniunii să recupereze o parte din cota de piață pierdută și să stabilească prețuri la niveluri care să acopere cel puțin costurile.

(181)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește o nouă blocare a prețurilor și o reducere suplimentară a vânzărilor, ceea ce ar duce la mai multe pierderi și la închiderea probabilă a instalațiilor de producție și la concedieri.

(182)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei din Uniune.

(183)

Douăzeci și nouă de importatori s-au făcut cunoscuți, fiind primite o serie de informații și observații. Astfel cum s-a menționat la punctul 1.6.2, Comisia a selectat un eșantion de trei importatori, care au transmis răspunsuri la chestionare.

(184)

Mai mulți importatori au susținut că instituirea de taxe antidumping va crește costurile materialelor atât pentru ei, cât și pentru clienții lor. Aceste costuri suplimentare ar fi dificil de acoperit și, prin urmare, ar amenința profitabilitatea și competitivitatea lor. Au fost exprimate și alte afirmații cu privire la lipsa capacității industriei Uniunii de a satisface cererea din Uniune, estimată la aproximativ 2,1 milioane m3, afirmând, prin urmare, că măsurile ar crea un deficit pe piață. În plus, au fost formulate afirmații cu privire la lipsa de interes a producătorilor din Uniune pentru aprovizionarea întreprinderilor mici, precum și cu privire la refuzul de a furniza anumite materiale.

(185)

În ceea ce privește consecințele economice asupra importatorilor, ancheta a stabilit că importatorii incluși în eșantion au un profit ponderat de 4,7 %, cu cote diferite ale placajului din lemn de mesteacăn în portofoliul lor de produse. Mai mult, în timp ce ponderea placajului din Rusia distribuit de importatori ar putea scădea în cazul în care măsurile ar fi instituite, nu se preconizează că nivelul măsurilor va determina încetarea completă a importurilor din Rusia. Având în vedere că există, de asemenea, surse alternative de aprovizionare în țările învecinate, cum ar fi Ucraina și Belarus, se preconizează că impactul măsurilor asupra rentabilității și a competitivității importatorilor va fi limitat. Interesul utilizatorilor este abordat la punctul 7.3 de mai jos.

(186)

În ceea ce privește riscul de aprovizionare, este probabil ca nivelul măsurilor să nu oprească importurile din Rusia, ci mai degrabă să permită aprovizionarea continuă cu placaj din lemn de mesteacăn din Rusia la prețuri corecte. În plus, placajul din lemn de mesteacăn poate fi importat în continuare din alte țări terțe, cum ar fi Ucraina și Belarus.

(187)

În ceea ce privește aprovizionarea consumatorilor cu cantități mici, ancheta a stabilit că industria Uniunii a dezvoltat o rețea extinsă de comercianți cu amănuntul, afiliați și neafiliați, care permite industriei Uniunii să ajungă la micii clienți care nu au capacitatea de a cumpăra containere întregi. În plus, astfel cum s-a menționat mai sus, orice consumator poate continua să se aprovizioneze de la producătorii din Rusia.

(188)

Ancheta a stabilit, de asemenea, că industria Uniunii dispune de echipamentele și capacitatea necesare pentru a se adapta la cerințele specifice ale clienților referitoare la produse și, prin urmare, este capabilă să producă toate tipurile de produse cerute.

(189)

În concluzie, instituirea măsurilor antidumping la nivelul stabilit ar putea afecta negativ unii importatori neafiliați. Cu toate acestea, un astfel de impact nu ar trebui să fie semnificativ în ansamblu și va depinde în mare măsură de modelul de afaceri al importatorilor, de varietatea surselor lor de aprovizionare și de măsura în care costurile sporite sunt transferate către clienții lor.

(190)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că este de așteptat ca orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați în ansamblu să fie limitat și să nu depășească efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(191)

Treisprezece utilizatori s-au făcut cunoscuți. Nouă utilizatori au prezentat observații și/sau răspunsuri la chestionar.

(192)

Comisia este angajată într-un proces de clarificare cu majoritatea utilizatorilor care au furnizat un răspuns la chestionar ca urmare a lipsei versiunilor disponibile pentru consultarea părților interesate. În această etapă, un singur răspuns la chestionar, din partea Emiliana Imballaggi S.p.A., care achiziționează placaj din lemn de mesteacăn pentru activitatea de ambalare, a furnizat o versiune deschisă.

(193)

Au fost formulate afirmații prin care s-a susținut că instituirea de taxe antidumping va crește costurile pentru utilizatori, ceea ce ar fi dificil de transferat asupra clienților și, prin urmare, ar amenința profitabilitatea și competitivitatea acestora.

(194)

Placajul din lemn de mesteacăn este utilizat în diferite tipuri de sectoare. Este probabil ca instituirea de măsuri să aibă un impact diferit în rândul utilizatorilor, în funcție de ponderea costurilor placajului din lemn de mesteacăn în costurile totale pentru sectorul respectiv și de capacitatea de a transfera costurile asupra consumatorilor din aval. Informații detaliate din partea utilizatorilor, împreună cu o versiune deschisă, au fost furnizate de o singură societate care utilizează placaj pentru sectorul ambalajelor. În plus, reclamantul a prezentat un studiu independent care analizează impactul preconizat al măsurilor asupra utilizatorilor, pe baza taxelor teoretice cuprinse între 20 % și 30 %.

(195)

Principalele sectoare care utilizează placaj din lemn de mesteacăn în UE sunt, în funcție de consum: construcțiile (39 %), transportul (27 %), mobilierul (10 %) și ambalajele (8 %). Pe baza informațiilor disponibile, pentru sectoarele care captează majoritatea consumului de placaj din lemn de mesteacăn, impactul măsurilor a fost evaluat în mod provizoriu ca fiind limitat sau neglijabil. Sectoarele în care taxele pot avea cel mai mare impact sunt producătorii de ambalaje și de parchet. Cu toate acestea, chiar și în aceste sectoare, impactul măsurilor este limitat. Pentru sectorul ambalajelor, impactul estimat este de aproximativ 2 % până la 4 % în structura costurilor, care se poate estima că va fi transferat clienților. În ceea ce privește sectorul parchetului și al pardoselilor, placajul din lemn de mesteacăn are mai mulți înlocuitori, cum ar fi alte tipuri de lemn și materiale alternative, ceea ce reprezintă un alt motiv pentru care se preconizează că impactul unui cost posibil ușor mai ridicat al placajului din lemn de mesteacăn va fi limitat.

(196)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că se preconizează că orice impact negativ al măsurilor asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(197)

Trei furnizori s-au făcut cunoscuți ca părți interesate.

(198)

Toate cele trei societăți sunt furnizori de utilaje, echipamente de prelucrare a lemnului sau materiale utilizate în producția de placaj din lemn de mesteacăn pentru producătorii-exportatori din Rusia. Societățile au susținut că instituirea de măsuri ar implica o scădere a importurilor din Rusia, ceea ce ar conduce la o scădere a investițiilor în echipamente ale producătorilor-exportatori ruși și, în consecință, ar avea un impact negativ asupra activității lor.

(199)

Comisia se așteaptă ca investițiile rusești în echipamente să nu fie afectate în mod semnificativ, deoarece nu se preconizează că nivelul măsurilor va opri importurile din Rusia. Pe de altă parte, este probabil ca măsurile să permită industriei Uniunii să investească în echipamente, afectând astfel în mod pozitiv furnizorii de echipamente de prelucrare a lemnului din Uniune.

(200)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că este de așteptat ca orice impact negativ al măsurilor asupra furnizorilor în ansamblu să fie limitat și să nu depășească efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(201)

Trei asociații naționale (din Franța, Italia și Spania), reprezentând producători de placaj din lemn de plop, pin și alte tipuri de lemn, s-au făcut cunoscute ca părți interesate. Acestea au afirmat că, deși produsul în cauză și produsele lor sunt produse diferite, ar putea avea loc un anumit nivel de substituire. Asociațiile au susținut că, deși, în mod tradițional, prețurile placajului din lemn de mesteacăn se situau la niveluri mai ridicate, prețurile de dumping ale placajului din lemn de mesteacăn din Rusia au atras cererea care viza în mod tradițional alte tipuri de lemn, cum ar fi plopul, pinul și okoumé, și au amenințat lanțul valoric stabilit în alte tipuri de industrii ale lemnului. Prin urmare, acestea sprijină instituirea de măsuri.

(202)

Mai multe părți au afirmat că instituirea de taxe ar putea cauza relocarea emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a substituirii placajului din lemn de mesteacăn din Rusia cu placaj din lemn de plop din China sau cu placaj din alte țări îndepărtate de Europa, sporind emisiile produse de sectorul transporturilor și riscul ca produsele de substituție să fie mai puțin durabile decât placajul din lemn de mesteacăn din Rusia. Comisia a observat că nu este de așteptat ca nivelul la care vor fi instituite măsurile să oprească importurile din Rusia. În plus, nu s-a demonstrat că, în cazul în care ar avea loc o substituire a importurilor din Rusia cu importuri dintr-o altă țară terță, aceasta ar proveni din China și nici că un alt tip de producție de lemn ar fi mai puțin durabil decât producția de mesteacăn din Rusia. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(203)

Părțile au afirmat că taxele vor exacerba efectul pandemiei de COVID-19 asupra utilizatorilor. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus, se preconizează că impactul măsurilor din principalele sectoare care utilizează placaj din lemn de mesteacăn va fi limitat. În plus, în acest stadiu, Comisia nu dispune de niciun element de probă care să indice impactul pandemiei asupra diferitelor sectoare ale utilizatorilor sau că impactul asupra producătorilor ar fi diferit de impactul asupra utilizatorilor. În absența unor asemenea elemente de probă, pandemia de COVID-19 este considerată un factor neutru în evaluarea interesului Uniunii.

(204)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia.

(205)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(206)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de subcotare și marjele de dumping. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de subcotare.

(207)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(208)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul întreprinderilor în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(209)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(210)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(211)

Deși prezentarea facturii este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei reduse este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(212)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(213)

Au fost primite observații cu privire la exactitatea calculelor. UPG a furnizat observații valabile, care au fost luate în considerare, în timp ce observațiile formulate de Sveza Group și Syktyvkar Plywood Mill Ltd. nu au afectat acuratețea calculelor. Autoritățile ruse au prezentat observații împotriva instituirii de măsuri provizorii, fără a furniza însă detalii specifice cu privire la acuratețea calculelor.

(214)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(215)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,