(1)

Allied Irish Banks plc (denumită în continuare „AIB”) și EBS Building Society (denumită în continuare „EBS”) au primit ajutor de stat individual, care a fost notificat Comisiei în cadrul unor proceduri separate. EBS și AIB au fuzionat la 1 iulie 2011 (entitatea rezultată fiind denumită în continuare „banca”), iar Comisia a evaluat ajutoarele acordate băncii în cadrul unei proceduri separate. Prin urmare, există trei proceduri privind ajutoarele de stat referitoare la AIB, EBS și, respectiv, entitatea rezultată în urma fuzionării.

(2)

Prin decizia din 12 mai 2009, Comisia a autorizat temporar (2) o injecție de capital în valoare de 3,5 miliarde EUR în AIB sub formă de acțiuni preferențiale noi de rangul 1, pe baza mai multor angajamente, inclusiv prezentarea unui plan de restructurare în termen de șase luni de la recapitalizare.

(3)

În urma primei injecții de capital, autoritățile irlandeze au prezentat un prim plan de restructurare a AIB la 13 noiembrie 2009, care a fost urmat de o serie de schimburi de informații. La 4 mai 2010, autoritățile irlandeze au prezentat un plan actualizat de restructurare, care, la rândul său, a fost urmat de o serie de schimburi de informații între Comisie și Irlanda.

(4)

Prin decizia din 21 decembrie 2010, Comisia a autorizat temporar (3) o injecție de capital de salvare în valoare de 9,8 miliarde EUR, sub formă de acțiuni ordinare, în așteptarea aprobării de către Comisie a unui plan de restructurare revizuit care să ia în considerare ajutorul suplimentar acordat întreprinderii AIB. Injecția de capital era planificată să aibă loc în două etape: (i) 3,7 miliarde EUR urmau a fi injectate până la 31 decembrie 2010, iar (ii) 6,1 miliarde EUR urmau a fi injectate în februarie 2011 (4).

(5)

În timp ce prima tranșă a recapitalizării aprobate a fost acordată de către statul irlandez la sfârșitul lui decembrie 2010, cea de a doua injecție planificată pentru februarie 2011 nu a mai avut loc (5).

(6)

Prin decizia din 2 iunie 2010 (6), Comisia a autorizat temporar o recapitalizare a EBS sub forma unui ajutor de urgență, în așteptarea aprobării de către Comisie a unui plan de restructurare. Autoritățile irlandeze au prezentat planul la data de 31 mai 2010.

(7)

La 11 octombrie 2010, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) cu privire la planul de restructurare a EBS prezentat de Irlanda (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”) (7), exprimându-și îndoiala cu privire la compatibilitatea cu piața internă a planului de restructurare și a măsurilor de ajutor asociate având în vedere Comunicarea Comisiei privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (8) (denumită în continuare „Comunicarea privind restructurarea”).

(8)

Comisia a primit observații din partea EBS și de la alte două părți interesate.

(9)

În iulie 2011, EBS a fuzionat cu AIB și a devenit o filială pe deplin integrată a băncii. Ca urmare, EBS a încetat să existe în mod independent. În consecință, decizia de inițiere a procedurii, care se referea la EBS ca entitate independentă, a rămas fără obiect și Comisia a decis să nu continue procedura.

(10)

La 31 martie 2011, ministrul de finanțe al Irlandei a anunțat că sistemul bancar irlandez urma să fie reorganizat în jurul a două bănci pilon, Bank of Ireland (denumită în continuare „BoI”) și AIB (9). De asemenea, ministrul a anunțat că, în acest context, EBS va fuziona cu AIB pentru a constitui cea de a doua instituție pilon.

(11)

Prin decizia din 15 iulie 2011, Comisia a aprobat (10) un pachet de salvare combinat pentru bancă de până la 13,1 miliarde EUR în așteptarea aprobării unui plan de restructurare pentru bancă, care trebuia să ia în considerare ajutorul suplimentar furnizat.

(12)

La 28 septembrie 2012, Irlanda a notificat un plan de restructurare pentru bancă (11).

(13)

În perioada octombrie 2012 – martie 2014, Comisia și autoritățile irlandeze au făcut schimb de informații în mod periodic. Comisia a solicitat în repetate rânduri informații, iar Irlanda a formulat o serie de observații suplimentare (12).

(14)

O descriere detaliată a AIB este furnizată în secțiunea II.1 din decizia Comisiei privind prima recapitalizare a băncii din 12 mai 2009 (13). Un scurt rezumat este prezentat în continuare.

(15)

În anii care au precedat criza financiară, AIB era un grup de servicii financiare diversificate care oferea o gamă completă de servicii bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi. În 2008, AIB a realizat un bilanț de 182 de miliarde EUR. AIB era una dintre cele două bănci care sunt cele mai mari din Irlanda și deținea cote de piață de aproximativ 35 % din conturile curente personale, 27 % din creditele ipotecare, 46 % din economii și 41 % din conturile curente ale IMM-urilor.

(16)

Înainte de criză, AIB s-a extins rapid, cu un accent special pe credite noi pentru piața imobiliară irlandeză și o puternică dependență de finanțarea interbancară. La izbucnirea crizei financiare globale, care a afectat economia irlandeză și, în special, piața imobiliară din Irlanda, vulnerabilitatea modelului de afaceri AIB a devenit evidentă și necesitatea unui sprijin din partea statului, inevitabilă.

(17)

În iulie 2011, AIB a fuzionat cu EBS.

(18)

O descriere detaliată a EBS este furnizată în secțiunea 2.1.2 din decizia Comisiei privind recapitalizarea de urgență a EBS/AIB din 15 iulie 2011 (14). Un scurt rezumat este prezentat în considerentele de mai jos.

(19)

În anii care au precedat criza financiară, EBS era cea mai mare societate de credit ipotecar din Irlanda și ocupa locul opt în clasamentul celor mai mari instituții financiare care își desfășurau activitatea în Irlanda, cu active totale de 21,5 miliarde EUR în 2009. Societățile de credit ipotecar sunt organizații mutuale care nu au acționari, ci sunt deținute de asociații lor, care sunt, de asemenea, clienții lor. Obiectivul acestora este de a colecta depozite și a acorda împrumuturi. Profiturile sunt utilizate pentru adaptarea ratelor dobânzilor în beneficiul membrilor sau sunt acumulate ca rezerve.

(20)

EBS oferea asociaților săi produse bancare clasice destinate persoanelor fizice (economii și credite ipotecare) în conformitate cu obiectivele sale ca societate de credit ipotecar. De asemenea, aceasta avea un departament de trezorerie care presta servicii specializate pentru clienți corporativi, societăți profesionale și cooperative de credit. Începând cu anul 2005, EBS și-a extins activitatea în domeniul creditelor imobiliare comerciale, consolidându-și substanțial portofoliul de credite în acest segment. EBS a suferit de pe urma recesiunii economiei irlandeze în general și, în special, a prăbușirii prețurilor la proprietățile imobiliare comerciale. Accesul la finanțare s-a deteriorat treptat și deprecierile masive ale portofoliilor de credite comerciale și ipotecare au condus la o reducere a capitalului EBS.

(21)

Începând cu 1 iulie 2011, EBS este o filială deținută în întregime de AIB. Aceasta oferă, în principal, împrumuturi ipotecare și servicii de depozit pe piața irlandeză. EBS continuă să funcționeze sub propria marcă comercială.

(22)

Rezultatul testului PCAR/PLAR (15), desfășurat în cadrul Programului de ajustare economică pentru Irlanda (denumit în continuare „programul”) (16) și anunțat la 31 martie 2011, a identificat o nevoie de capital în valoare de 13,3 miliarde EUR pentru AIB și de 1,5 miliarde EUR pentru EBS (pentru ambele instituții, cifra combină capitalul comun (17) și capitalul contingent (18)).

(23)

Conform termenilor programului, instituțiile de credit participante au trebuit să pregătească planuri de recapitalizare pentru a se conforma cerințelor de capital suplimentar prevăzute de testele PCAR/PLAR, iar cantitatea necesară de capital a trebuit să fie disponibilă până la sfârșitul lunii iulie 2011.

(24)

La 31 martie 2011, ministrul de finanțe din Irlanda a anunțat restructurarea întregului sector bancar irlandez. S-a decis fuzionarea AIB cu EBS; astfel, banca nou creată urma să devină o bancă pilon în peisajul bancar irlandez reformat.

(25)

La 26 mai 2011, ministrul, AIB și EBS au semnat un contract de achiziție care prevedea achiziționarea EBS de către AIB (după transformarea celei dintâi într-o societate privată și primirea tuturor aprobărilor de reglementare necesare). Conform termenilor contractului, EBS este o filială deținută în întregime de AIB și beneficiază de sprijinul deplin al acesteia, continuând în același timp să activeze sub marca EBS. Fuziunea celor două entități a implicat demutualizarea EBS și transformarea acesteia într-o bancă pe deplin autorizată, urmată de achiziționarea de către AIB a capitalului său social pentru o contraprestație simbolică. În urma autorizării operațiunii de concentrare la 27 iunie 2011, fuziunea a fost finalizată la 1 iulie 2011.

(26)

Începând de la 15 iulie 2011, 99,8 % din capitalul social al băncii este deținut de statul irlandez.

(27)

Banca este poziționată ca instituție bancară care oferă servicii complete, orientată în principal spre piața irlandeză și care furnizează o gamă largă de produse și servicii bancare printr-o amplă rețea de distribuție. Banca are o prezență limitată în Regatul Unit. În a doua parte a anului 2012, AIB a inițiat organizarea structurii sale interne pe baza unui model mai orientat către client, cuprinzând în principal următoarele segmente cheie: Domestic Core Bank, AIB UK și Financial Solutions Group (denumit în continuare „FSG”). Noua raportare pe baza acestor segmente a început în 2013.

(28)

Domestic Core Bank funcționează printr-o serie de canale de distribuție care cuprind 274 de sucursale (19). Rețeaua de sucursale este în proces de restructurare și închiderea unui număr de sucursale este în curs de desfășurare. De asemenea, banca furnizează servicii bancare prin intermediul oficiilor poștale naționale. EBS este gestionată în cadrul structurii Domestic Core Bank. Aceasta își menține licența bancară și funcționează ca o filială sub marcă separată care își păstrează propria rețea de sucursale. Activitatea sa se concentrează asupra creditelor ipotecare și asupra atragerii de depozite.

(29)

AIB UK activează în Regatul Unit și în Irlanda de Nord. În Regatul Unit, banca își desfășoară activitatea sub denumirea comercială Allied Irish Bank (GB) și oferă servicii bancare complete prin 20 de sucursale cu gamă completă de servicii, precum și servicii bancare online. Principalele piețe țintă sunt reprezentate de IMM-uri. Sub marca Allied Irish Bank (GB) Savings Direct, banca oferă, de asemenea, servicii de depozit (20). În Irlanda de Nord, AIB UK își desfășoară activitatea sub denumirea comercială First Trust Bank (denumită în continuare „FTB”), prin intermediul a 32 de sucursale. Aceasta oferă servicii bancare complete pentru întreprinderi și persoane fizice.

(30)

Financial Solutions Group a fost înființat în 2012 pentru a sprijini IMM-urile și clienții persoane fizice care se confruntă cu dificultăți în respectarea angajamentelor de creditare și pentru a pune în aplicare planul de reducere a efectului de levier aferent activelor băncii.

(31)

În prezent, banca este una dintre cele mai importante trei instituții bancare naționale în Irlanda, alături de BoI și Permanent TSB (denumită în continuare „PTSB”). Activele totale ale băncii s-au ridicat la 118 miliarde EUR la 31 decembrie 2013, față de activele totale ale BoI în valoare de 132 de miliarde EUR și activele totale ale PTSB în valoare de 38 de miliarde EUR la 31 decembrie 2013. Banca este un grup de servicii financiare diversificate care oferă o gamă completă de servicii bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi, cu accent pe piața irlandeză de servicii bancare cu amănuntul. Banca are o prezență puternică în segmentul IMM-urilor.

Tabelul 1

Banca – Date financiare selecționate în 2013

Tabelul 2

Poziția băncii pe piețele IMM-urilor, conturilor personale, creditelor ipotecare și economiilor

(32)

Necesitatea ajutorului de stat pentru AIB a rezultat din impactul crizei financiare mondiale, combinată cu dezvoltarea excesivă a AIB, dependența puternică de finanțarea interbancară, precum și expunerea față de piața imobiliară din Irlanda și gestionarea necorespunzătoare a riscurilor.

(33)

În anii care au precedat criza financiară, AIB a dorit să țină pasul cu creșterea fără precedent a economiei irlandeze și a sectorului imobiliar din Irlanda. Pe bază absolută, împrumuturile AIB către sectorul imobiliar și al construcțiilor au crescut cu 336 % între 2002 și 2006, iar expunerea sa față de acest sector a crescut de la 19 % în 2002 la 36 % în 2008. În intenția de a-și mări volumul de afaceri și în absența constrângerilor în materie de finanțare, banca și-a asumat riscuri excesive în ceea ce privește expunerea (prin concentrarea asupra sectorului imobiliar și al construcțiilor), dar și în ceea ce privește tipurile de ipoteci oferite [și anume, ipotecile cu rată variabilă, de tip tracker (21)].

(34)

Deteriorarea pieței imobiliare din Irlanda, scăderea ulterioară a prețurilor la bunurile imobiliare, precum și încetinirea economiei irlandeze începând din 2008 au condus la deprecierea semnificativă a calității activelor AIB și la pierderi considerabile privind portofoliile sale de credite, ceea ce a avut ca rezultat reducerea rezervei de capital a băncii.

(35)

Pentru a-și finanța extinderea rapidă, banca și-a intensificat dependența de finanțarea interbancară de la aproximativ 35 % în 2004 la 42 % în 2006, în timp ce raportul împrumuturi/depozite (Loans to Deposits Ratio – „LDR”) a crescut de la 101 % în 2002 la 157 % în 2007.

(36)

În urma prăbușirii Lehman Brothers Holdings Inc. în septembrie 2008, turbulențele de pe piețele financiare globale au limitat accesul AIB la finanțare (la fel ca și în cazul altor bănci irlandeze), ceea ce i-a afectat capacitatea de a continua operațiunile obișnuite. Prin urmare, statul a intervenit într-o primă etapă prin furnizarea de garanții financiare. Într-un mediu al creșterii costului de finanțare (și anume, costuri ridicate ale depozitelor și ale comisioanelor de garantare) și al scăderii semnificative a ratei de bază a Băncii Centrale Europene (denumită în continuare „BCE”) (22), creditele ipotecare cu rată variabilă ale băncii (aproximativ 45 % din portofoliul de credite ipotecare pe 2011 al AIB) au condus la o reducere semnificativă a marjei dobânzii nete (Net Interest Margin – „NIM”) pentru bancă.

(37)

Deteriorarea materială a poziției financiare a AIB a determinat-o să participe la toate măsurile de sprijin puse în aplicare de statul irlandez pentru a garanta stabilitatea financiară la nivel național. În plus față de garanțiile de stat, AIB a beneficiat de injecții de capital și de transferuri de active către Agenția națională de administrare a activelor (National Asset Management Agency – „NAMA”) (23) pentru curățarea bilanțului.

(38)

În mod similar, criza financiară a afectat situația financiară a EBS, în special ca urmare a reducerii drastice a valorii proprietăților funciare în Irlanda. Înainte de criză, EBS își alcătuise un portofoliu considerabil de credite în segmentul creditelor imobiliare comerciale.

(39)

EBS a trebuit să suporte deprecieri importante cu privire la portofoliile de credite comerciale și ipotecare. Accesul EBS la finanțare s-a deteriorat progresiv, ajungând în cele din urmă la o stagnare completă. Prin urmare, din cauza poziției sale vulnerabile, EBS a fost obligată să solicite măsuri de sprijin acordate de stat. EBS a necesitat garanții de finanțare, transferuri de active către NAMA și injecții de capital.

(40)

Din cauza dificultăților cu care se confruntau AIB și EBS, statul a fost nevoit să furnizeze un sprijin considerabil către AIB și EBS individual, precum și către bancă (entitatea rezultată în urma fuzionării).

(41)

Pe bază individuală, AIB și EBS au beneficiat de garanții pentru instrumente de debit în cadrul schemei de sprijin financiar pentru instituțiile de credit (Credit Institutions Financial Support – „CIFS”) (24) și, respectiv, al schemei de garantare a pasivelor eligibile (Eligible Liability Guarantee Scheme – „schema ELG”) (25), precum și de măsuri de salvare a activelor constând în transferul activelor neperformante către NAMA.

(42)

De asemenea, AIB și EBS au beneficiat în repetate rânduri de sprijin sub formă de capital (26).

(43)

În plus, statul a acordat garanții pentru asistență de urgență sub formă de lichidități furnizate de Banca Centrală a Irlandei.

(44)

Banca a continuat să beneficieze de schema de garantare a pasivelor eligibile și a fost recapitalizată în iulie 2011 (27) prin intermediul unei participații, al unui aport de capital (28) și al instrumentelor de capital contingent.

(45)

Măsurile combinate de recapitalizare totală a băncii (inclusiv acțiunile preferențiale și instrumentele de capital contingent) s-au ridicat la 20,775 de miliarde EUR. Ca urmare a diferitelor injecții de capital, statul irlandez, prin Comisia Fondului național de rezervă pentru pensii (National Pension Reserve Fund Commission – „NPRFC”), deține 99,8 % din acțiunile ordinare ale băncii.

(46)

NPRFC deține, de asemenea, acțiuni preferențiale în valoare de 3,5 miliarde EUR, care inițial au fost injectate în AIB în 2009 și aprobate prin decizia Comisiei în cazul N 241/09 (29). Răscumpărarea/recuperarea acțiunilor rămâne la aprecierea băncii. Începând din mai 2014 (și anume la cinci ani de la injecția de capital), se va aplica o creștere de 25 % a acțiunilor și răscumpărarea va fi la 125 % din valoarea nominală.

(47)

Tabelul 3 prezintă un rezumat al tuturor măsurilor de ajutor acordate AIB, EBS și băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării).

Tabelul 3

Prezentare generală a măsurilor de ajutor acordate AIB, EBS și băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării AIB cu EBS)

(sumele aprobate și cele acordate efectiv diferă în unele cazuri)

(48)

În noiembrie 2009, autoritățile irlandeze au prezentat un prim plan de restructurare pentru AIB care stabilea prime propuneri privind modalitățile de restabilire a viabilității AIB. În mai 2010, Irlanda a prezentat o versiune actualizată a planului care prevedea, printre altele, alte cesiuni (filialele AIB din Polonia, Regatul Unit și SUA) pentru a îndeplini noile cerințe minime privind capitalul obligatoriu anunțate de autoritatea de reglementare financiară în cadrul evaluării prudențiale a adecvării capitalului (Prudential Capital Assessment Review – „PCAR”) din martie 2010.

(49)

Planul de restructurare a EBS, prezentat la 31 mai 2010, prevedea o restructurare internă a EBS pentru asigurarea viabilității, combinată cu vânzarea rapidă către un terț. Conform planului menționat, EBS urma să iasă de pe piața creditelor imobiliare comerciale și să își reorienteze activitățile în sectorul economiilor pentru persoane fizice și al creditelor ipotecare. EBS urma să își reducă dependența de finanțarea interbancară (pe termen scurt) și să se concentreze în schimb pe depozitele pentru persoane fizice.

(50)

Banca a pus deja în aplicare o gamă largă de măsuri de restructurare înainte de prezentarea versiunii finale a planului de restructurare, în vederea atingerii obiectivelor privind viabilitatea pe termen lung, contribuția proprie și repartizarea sarcinilor. Măsurile includ diferite cesiuni, reducerea efectului de levier aferent activelor, exerciții de gestionare a pasivelor (31) și acțiuni de reducere a costurilor, după cum urmează (32):

(51)

La 28 septembrie 2012, autoritățile irlandeze au prezentat un plan de restructurare a băncii care acoperă perioada 2012-2015. Autoritățile irlandeze au modificat și au completat planul în repetate rânduri, în cele din urmă perioada de restructurare fiind stabilită astfel încât să cuprindă anii 2014-2017.

(52)

Autoritățile irlandeze au prezentat un scenariu de bază, un scenariu de bază alternativ fondat pe ipoteze mai prudente și un scenariu negativ, pentru a demonstra capacitatea băncii de a obține viabilitatea pe termen lung.

(53)

Până la sfârșitul perioadei de restructurare, banca intenționează să revină la statutul de instituție solidă, profitabilă și bine finanțată, cu indicatori de capital solizi și cu un model de afaceri mai tradițional. Planul prevede o strategie de afaceri care poziționează banca drept o bancă de dimensiuni mai mici cu servicii complete, orientată în principal asupra Irlandei, în comparație cu statutul de grup de servicii financiare diversificate pe plan internațional pe care îl avea în perioada anterioară crizei. Structura operațională a băncii se bazează pe trei puncte de interes – Domestic Core Bank, AIB UK (activitatea din Regatul Unit care cuprinde activități în Regatul Unit și Irlanda de Nord) și Financial Solutions Group, creată în 2012.

(54)

Principalii factori de restabilire a viabilității băncii sunt:

(55)

În cadrul scenariului de bază, se presupune că produsul intern brut („PIB-ul”) al Irlandei va crește cu 2,2 % în 2014, iar creșterea se va accelera în 2015, 2016 și 2017 la 2,8 %, 3,2 % și, respectiv, 3,2 %. PIB-ul Regatului Unit se așteaptă să crească cu 1,9 % în 2014, 2,1 % în 2015, 2,5 % în 2016 și 2,5 % în 2017.

(56)

Ocuparea forței de muncă ar trebui să se îmbunătățească pe parcursul perioadei de restructurare, cu o rată estimată de creștere de 0,8 % în 2014, 1,5 % în 2015, 2 % în 2016 și 2 % în 2017.

(57)

Sectorul locuințelor și al construcțiilor se preconizează că va crește de la niveluri de activitate foarte scăzute. Se preconizează că prețurile locuințelor vor înregistra o creștere cu 3 % în 2014, 3 % în 2015, 2,5 % în 2016 și 2,5 % în 2017.

(58)

Planul de restructurare a băncii include următoarele proiecții financiare în cadrul scenariului de bază:

Tabelul 4

Rezultatele financiare ale băncii și proiecții financiare în cadrul scenariului de bază

(59)

Printr-o importantă reducere a efectului de levier aferent activelor neprincipale (36), banca își propune să devină o instituție de dimensiuni semnificativ mai reduse, în comparație cu perioada anterioară crizei financiare. Banca a finalizat deja măsuri importante de reducere a efectului de levier prin cedarea mai multor activități, reducerea gradului de îndatorare la nivelul activelor și transferul activelor aferente proprietăților „cu risc ridicat” către NAMA (21,3 miliarde EUR), ceea ce i-a permis o reducere semnificativă a dimensiunii bilanțului. Activele totale ale AIB Group au scăzut de la 136,7 miliarde EUR la sfârșitul anului 2011 la 117,7 miliarde EUR la 31 decembrie 2013 (o reducere de 14 %) (37).

(60)

Programul important de reducere a efectului de levier/de reducere a activelor pus în aplicare de către bancă, împreună cu o creștere a depozitelor clienților (începând din 2011), a contribuit la îmbunătățirea profilului de finanțare al băncii. Proporția totală a depozitelor clienților din sursa de finanțare totală (și anume totalul pasivelor (38)) s-a îmbunătățit de la 49,7 % la sfârșitul anului 2011 la 61,2 % la sfârșitul anului 2013, în timp ce raportul împrumuturi/depozite a scăzut de la 138 % la sfârșitul anului 2011 la 100 % la 31 decembrie 2013.

(61)

Pe parcursul perioadei de restructurare, banca intenționează să crească în continuare proporția depozitelor clienților din sursa totală a fondurilor sale (și anume, totalul pasivelor), în timp ce proporția finanțării BCE se preconizează că va scădea semnificativ pe durata planului de restructurare, de la 20 % în 2012 la [< 10 %] în 2017 (însemnând o scădere de 15-25 miliarde EUR), datorită volumelor inferioare ale împrumuturilor preconizate (39), răscumpărării obligațiunilor NAMA (40) și creșterii depozitelor bancare.

(62)

Banca redobândește progresiv accesul la piața interbancară. În ianuarie și septembrie 2013, banca a emis două obligațiuni bancare ipotecare în valoare de 500 de milioane EUR fiecare. În octombrie 2013, banca a emis o operațiune de titularizare pe bază de cărți de credit în valoare de 500 de milioane EUR, care a fost prima de acest tip emisă de o bancă irlandeză. În noiembrie 2013, banca a reușit să plaseze 500 de milioane EUR din creanțele pe trei ani complet negarantate. Aceasta a fost prima operațiune a băncii privind creanțele negarantate începând cu 2009. În martie 2014, banca a emis o obligațiune garantată prin active în valoare de 500 de milioane EUR pe 7 ani. Aceasta este cea mai lungă perioadă de referință pentru o obligațiune publică garantată prin active emisă de AIB începând cu 2007.

(63)

În ceea ce privește ratele de lichiditate estimate, având în vedere informațiile disponibile în prezent privind alcătuirea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate („LCR”), care se află încă în etapa consultativă la nivelul Uniunii Europene (41), banca preconizează un indicator de acoperire a necesarului de lichiditate în perioada de restructurare cu mult peste cerințele minime (a se vedea tabelul 5).

Tabelul 5

Indicatori de acoperire a necesarului de lichiditate al băncii

(64)

Banca planifică revenirea la profitabilitate în 2014, cu un profit după impozitare estimat de [0-750] milioane EUR și care va atinge [250-1 250] milioane EUR în 2017. Se preconizează că rentabilitatea capitalurilor proprii va fi de [0,5-10 %] în 2014 și de [5-15 %] în 2017. Aceste obiective vor fi realizate astfel cum se arată în continuare.

(65)

În primul rând, planul de restructurare prevede o serie de acțiuni pentru a stimula redresarea marjei veniturilor nete, excluzând costurile de garantare a pasivelor eligibile, de la 1,22 % în 2012 la [1,5-2,25 %] în 2017. Acțiunile includ împrumuturi noi în valoare de [20-30] miliarde EUR în perioada 2014-2017 la rate ale dobânzii mai ridicate, îmbunătățirea în continuare a prețului împrumuturilor ipotecare (back-book) (42) și o reducere suplimentară a costurilor aferente depozitelor până în 2015 (a se vedea tabelul 6). De asemenea, se estimează că proporția de active cu randament scăzut ale băncii (și anume, credite ipotecare cu rată variabilă și obligațiuni NAMA), în comparație cu activele totale, va scădea pe parcursul perioadei de restructurare de la [20-30 %] în 2014 la [10-20 %] în 2017 ca urmare a răscumpărării obligațiunilor NAMA și a amortizării portofoliul de credite ipotecare cu rată variabilă pentru care se preconizează împrumuturi noi.

Tabelul 6

Evoluția preconizată a randamentelor medii ale activelor și pasivelor băncii

(66)

În al doilea rând, întreruperea schemei de garantare a pasivelor eligibile de la 28 martie 2013 va aduce o îmbunătățire a marjei veniturilor nete după costurile de garantare a pasivelor eligibile, întrucât comisioanele de garantare plătite statului vor fi reduse. Acestea s-au ridicat la 0,4 miliarde EUR în 2012 și se estimează că vor fi de numai 8 milioane EUR în 2017.

(67)

În al treilea rând, în vederea ajungerii la profituri din exploatare sustenabile înainte de provizioane, banca prevede o reducere suplimentară a costurilor sale de funcționare de la 1,8 miliarde EUR în 2012 la [1,0-1,5] miliarde EUR în 2015 și la [1,0-1,5] miliarde EUR în 2017. Cele două inițiative cheie care stau la baza reducerii prevăzute sunt programul de pensionare anticipată și de plăți compensatorii pentru încetarea voluntară a activității și schema revizuită a remunerării și beneficiilor anunțată în 2012. În acest sens, banca estimează o reducere a personalului propriu de [20-40] % în 2015 și, respectiv, [20-40] % până în 2017 comparativ cu nivelurile din 2012, ceea ce va conduce la o scădere totală cu [2 000-5 000] a numărului de angajați.

(68)

În sfârșit, în ceea ce privește profitul din exploatare după provizioane și anterior elementelor extraordinare, banca preconizează o reducere drastică a cheltuielilor cu deprecierea împrumuturilor, de la 2,5 miliarde EUR în 2012 la [0-0,5] miliarde EUR în 2014 și de maximum [0-0,5] miliarde EUR în 2017, întrucât planul presupune o redresare economică în Irlanda. AIB se așteaptă ca redresarea să conducă la o reducere a noilor împrumuturi nerambursate. Planul privind provizioanele preconizează, de asemenea, activități de gestionare a împrumuturilor mai eficiente, reflectate în înființarea lui Financial Solution Group și lansarea strategiei de soluționare a creditelor ipotecare restante (43) (Mortgage Arrears Resolution Strategy – „MARS”). Aceste activități au ca scop îmbunătățirea eficienței băncii în colectarea și restructurarea împrumuturilor, sporind astfel eficacitatea numărului de împrumuturi soluționate.

(69)

Banca se așteaptă să mențină o rezervă de capital puternică în timpul perioadei de restructurare, prin creșterea rezultatului reportat și reducerea activelor ponderate în funcție de risc (Risk Weighted Assets – „RWA”). Banca intenționează să își mărească profiturile, pe care dorește să le reporteze integral, prin intermediul acțiunilor descrise în considerentele 65-68. Activele ponderate în funcție de risc ar trebui să scadă cu aproximativ [5-10] miliarde EUR din 2013 până în 2016, în principal ca rezultat al contracției continue a portofoliului de credite (inclusiv eliminări din bilanț, restructurarea împrumuturilor depreciate și amortizarea împrumuturilor), noul tratament al creanțelor privind impozitul amânat (Deferred Tax Assets – „DTA”) (44) și implementarea planificată de către bancă: (a) a unei abordări bazate pe modele interne de rating („abordarea IRB”) privind portofoliul de credite EBS; și (b) a unor modele interne de rating actualizate pentru portofoliul de credite AIB.

(70)

De asemenea, autoritățile irlandeze au furnizat informații care indică faptul că CBI va reduce cerințele privind capitalul minim obligatoriu (45) de la 10,5 % la […] % în viitorul apropiat, ceea ce are drept efect creșterea rezervei de capital a băncii cu aproximativ [0-5] miliarde EUR în 2014, toate celelalte elemente rămânând identice. Prin urmare, obiectivul de 10,5 % stabilit de CBI în noiembrie 2010 în contextul testelor de evaluare prudențială a adecvării capitalului nu va mai fi relevant.

(71)

Având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu pentru capitalul comun de rangul 1 („CET 1”) de 8 % pe parcursul întregii perioade, rezervele de capital ale băncii se estimează a fi în valoare de [0-5] miliarde EUR în 2014 și de aproximativ [5-10] miliarde EUR în 2017. Cu un prag de capital de 5,5 % (46), rezerva de capital ar fi de [5-10] miliarde EUR în 2014.

(72)

De asemenea, banca deține instrumente de capital contingent (47) (denumite în continuare „CoCos”) în valoare de 1,6 miliarde EUR care ar putea fi convertite în acțiuni ordinare, dacă este necesar. Luând în considerare instrumentele de capital contingent, rezervele de capital în 2014 ar fi de [5-10] miliarde EUR, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % și de [5-10] miliarde EUR, cu un prag de capital de 5,5 %.

(73)

Cifrele furnizate pentru capitalul comun de rangul 1 în considerentele 71 și 72 includ deducerea treptată adecvată a creanțelor privind impozitul amânat (48). Creanțele privind impozitul amânat ale băncii, provenind din pierderile fiscale neutilizate, se ridică la 3,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2013.

(74)

La 11 februarie 2014, banca a prezentat Comisiei o alternativă la scenariul de bază (denumită în continuare „alternativa la scenariul de bază”) bazată pe ipoteze mai prudente în comparație cu scenariul de bază. Ipotezele mai prudente au vizat evoluția activelor ponderate în funcție de risc, evaluarea rezultatelor bilanțului (49), volumul împrumuturilor noi, o combinație diferită de finanțare, costuri mai ridicate ale fondurilor și comisioane mai ridicate pentru provizioane, astfel cum sunt sintetizate în tabelul 7. În ceea ce privește ipotezele macroeconomice care stau la baza alternativei la scenariul de bază, acestea sunt identice cu cele pe care se bazează scenariul de bază descris în considerentele 55 și 56.

Tabelul 7

Alternativa la scenariul de bază: principalele modificări ale ipotezelor în comparație cu scenariul de bază

(75)

Conform ipotezelor mai prudente, banca va reveni la profitabilitate abia în 2016, cu un profit după impozitare estimat de [0-750] milioane EUR, care va atinge [250-1 250] milioane EUR în 2017. Se preconizează că rentabilitatea capitalurilor proprii va fi de [0,5-10] % în 2016 și de [5-15] % în 2017.

(76)

Rezerva de capital a băncii este estimată la aproximativ [2-6] miliarde EUR în 2014 și la maximum [2-6] miliarde EUR în 2017, având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 %. Luând în considerare instrumentele de capital contingent, rezervele de capital în 2014 ar fi de [3-8] miliarde EUR, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % (și de [3-8] miliarde EUR, cu un prag de capital de 5,5 %).

Tabelul 8

Proiecțiile financiare ale băncii în cadrul alternativei la scenariul de bază

(77)

În cadrul scenariului negativ prezentat de către bancă, se preconizează că PIB-ul Irlandei va crește cu 1 % în 2014, 1,5 % în 2015, 2,2 % în 2016 și 2,2 % în 2017. Creșterea ocupării forței de muncă este amânată până în 2015, când se așteaptă o creștere de 0,5 %, de 1 % în 2016 și de 1 % în 2017. Se preconizează că prețurile locuințelor vor înregistra o creștere cu 1,2 % în 2014, 1,7 % în 2015, 1,9 % în 2016 și 1,9 % în 2017. Se preconizează că PIB-ul în Regatul Unit va crește cu 0,8 % în 2014, 1 % în 2015, 1,5 % în 2016 și 1,5 % în 2017.

(78)

Scenariul negativ se bazează pe ipoteze macroeconomice mai grave în comparație cu scenariul de bază și cu alternativa la scenariul de bază. Cu toate acestea, alternativa la scenariul de bază conduce la o profitabilitate mai scăzută și la rezerve de capital mai reduse în comparație cu scenariul negativ, întrucât ipotezele care stau la baza proiecțiilor financiare ale băncii în ceea ce privește evoluția activității sale sunt mai grave în cadrul alternativei la scenariul de bază decât în cazul scenariului negativ.

(79)

Se estimează că veniturile din exploatare ale băncii în cadrul scenariului negativ vor crește de la [1-3] miliarde EUR în 2014 la [1-3] miliarde EUR în 2017. Se estimează că rezultatul din exploatare înaintea provizioanelor va crește de la [0-1] miliarde EUR în 2014 la [0,75-1,75] miliarde EUR în 2017. În cazul scenariului negativ, se preconizează că banca își va reveni la profitabilitate în [2014-2016], cu un profit înainte de impozitare de [0-750] milioane EUR.

(80)

Se preconizează că raportul cheltuieli/venituri se va îmbunătăți de la [60-70] % în 2014 la [45-55] % în 2017.

(81)

În cazul scenariului negativ, se preconizează că rata capitalului comun de rangul 1 al băncii va fi de [10-20] % în 2014, [10-20] % în 2015, [10-20] % în 2016 și [10-20] % în 2017. Aceasta ar însemna o rezervă de capital de [3-8] miliarde EUR în 2014, [3-8] miliarde EUR în 2015, [3-8] miliarde EUR în 2016 și maximum [3-8] miliarde EUR în 2017, având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 %.

(82)

Înainte de sfârșitul perioadei de restructurare, banca va începe să ramburseze ajutorul de stat prin plata de dividende sau alte mijloace, cu condiția să aibă un surplus de capital de cel puțin 1-4 % față de rata minimă a capitalului comun de rangul 1 obligatoriu (în temeiul normelor Basel III puse integral în aplicare), astfel cum a fost stabilită de către CBI la 31 decembrie 2016. Suma rambursată va fi egală cu excedentul peste nivelul minim obligatoriu al ratei capitalului comun de rangul I, plus 1-4 %.

(83)

Pentru a facilita rambursarea, banca nu va lua nicio măsură care să conducă la o pierdere de capital înainte de […], cu excepția cazului în care […].

(84)

Banca își păstrează opțiunea de a converti în totalitate sau parțial acțiunile preferențiale emise de Comisia Fondului național de rezervă pentru pensii la valoarea nominală până la 13 mai 2014 și ulterior la 125 % din prețul de subscriere, în prealabil sau ca parte dintr-o strategie de ieșire (sau de ieșire parțială) pentru stat cu implicarea sectorului privat.

(85)

În principiu, banca poate dispune de instrumente de capital contingent ale statului în orice moment. Cu toate acestea, Irlanda și-a luat angajamentul că banca nu va rambursa instrumentele de capital contingent până la publicarea rezultatelor obținute în urma evaluării calității activelor/simulării de criză (51), efectuată de către BCE și Autoritatea Bancară Europeană („ABE”), și sub rezerva aprobării de către autoritățile de reglementare.

(86)

Autoritățile irlandeze au emis o serie de angajamente care vor fi respectate de către bancă în timpul perioadei de restructurare. Angajamentele se referă la:

(87)

Irlanda s-a angajat să asigure punerea integrală în aplicare a planului de restructurare prezentat la 28 septembrie 2012, astfel cum a fost completat, inclusiv a angajamentelor prezentate în detaliu în anexă.

(88)

La 31 mai 2010, autoritățile irlandeze au notificat un plan de restructurare pentru EBS. Comisia a inițiat o investigație aprofundată deoarece avea îndoieli cu privire la compatibilitatea planului de restructurare cu piața internă. În special, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la măsura în care:

(89)

Comisia a remarcat faptul că previziunile financiare cuprinse în planul de restructurare erau incoerente și nu furnizau suficiente informații privind ipotezele macroeconomice în cadrul scenariului negativ. De asemenea, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la ipotezele care stau la baza calculelor EBS în ceea ce privește evoluția creditelor ipotecare din Irlanda pe termen mediu. În plus, Comisia a solicitat clarificări suplimentare cu privire la ipotezele EBS în ceea ce privește piața depozitelor corporative. Comisia a considerat că planul de restructurare a EBS a subevaluat nivelul de depreciere a împrumuturilor ipotecare pentru perioada specificată și nu a conținut o analiză aprofundată cu privire la deprecierile portofoliului de credite comerciale în lichidare. În cele din urmă, Comisia și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește calcularea raportului costuri/venituri al EBS și costul finanțării interbancare pe termen mediu.

(90)

În ceea ce privește limitarea ajutorului la minimul necesar, Comisia a arătat că nu dispune de suficiente informații pentru a decide dacă această condiție ar fi îndeplinită, având în vedere discrepanța dintre obiectivul recapitalizării și previziunile planului de restructurare care a stabilit că EBS va depăși cu mult cerința privind capitalul minim obligatoriu.

(91)

În cele din urmă, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că măsurile de limitare a denaturării concurenței menționate în plan ar fi suficiente. În special, Comisia a criticat faptul că reducerea bilanțului propusă a fost cu mult mai puțin semnificativă decât s-ar fi așteptat Comisia în mod normal din partea unei bănci care a beneficiat de un sprijin atât de puternic, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește activele ponderate în funcție de risc.

(92)

Comisia a primit observațiile EBS, care au furnizat elemente suplimentare pentru susținerea planului de restructurare. De asemenea, două părți interesate au prezentat observații care au confirmat în mare parte îndoielile Comisiei cu privire la caracterul adecvat al măsurilor propuse pentru a aborda denaturările concurenței și repartizarea sarcinilor. Irlanda nu a prezentat observații.

(93)

În iulie 2011, EBS a fuzionat cu AIB și a devenit o filială pe deplin integrată a băncii. Ca urmare, EBS a încetat să existe în mod independent. În consecință, decizia de inițiere a procedurii, care se referea la EBS ca entitate independentă, a rămas fără obiect și Comisia a decis să nu continue procedura. De asemenea, întrucât observațiile transmise de EBS și de cele două părți interesate se referă la măsuri de abordare a denaturărilor concurenței și a repartizării sarcinilor în cadrul unui plan de restructurare prezentat de către EBS care nu va mai fi pus în aplicare, observațiile nu sunt relevante în ceea ce privește planul de restructurare prezentat de bancă (entitatea rezultată în urma fuzionării AIB cu EBS), astfel încât nu există niciun motiv pentru Comisie să le analizeze în cadrul prezentei decizii. În schimb, în secțiunea 5.2 din prezenta decizie, Comisia examinează compatibilitatea măsurilor de ajutor acordate inițial în favoarea EBS, împreună cu măsurile acordate inițial în favoarea AIB și cele acordate în favoarea băncii, având în vedere planul de restructurare prezentat de către bancă, inclusiv viabilitatea băncii, limitarea ajutorului la minim și caracterul adecvat al măsurilor de limitare a denaturării concurenței.

(94)

Irlanda acceptă faptul că măsurile constituie ajutor de stat și consideră că măsurile sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, întrucât sunt necesare în vederea remedierii unei perturbări grave a economiei irlandeze.

(95)

Astfel cum este descris în secțiunea 2.7 din prezenta decizie, Irlanda a exprimat o serie de angajamente, care sunt prezentate în detaliu în anexă.

(96)

Comisia trebuie să stabilească dacă măsurile acordate beneficiarilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Dispoziția din tratat definește ajutorul de stat ca orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(97)

Calificarea unei măsuri drept ajutor de stat presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) măsura trebuie să fie finanțată din resurse de stat; (ii) măsura trebuie să acorde un avantaj beneficiarului său; (iii) avantajul acordat trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să aibă potențialul de a afecta schimburile comerciale dintre statele membre. Fiind cumulative, condițiile trebuie să fie îndeplinite toate înainte ca o măsură să poată fi caracterizată drept ajutor de stat.

(98)

Astfel cum a fost stabilit deja de către Comisie în deciziile anterioare (52), condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat sunt îndeplinite pentru toate măsurile de ajutor de restructurare enumerate în tabelul 3, prin urmare, măsurile respective constituie ajutoare în sensul dispoziției menționate. Comisia susține această evaluare și observă că valoarea totală a ajutorului de recapitalizare și a măsurilor privind activele depreciate a fost calculată la 22,475 miliarde EUR. Suma cuprinde recapitalizările AIB și EBS și ale entității rezultate în urma fuzionării în valoare de 20,775 miliarde EUR și măsurile de salvare a activelor depreciate pentru AIB și EBS în valoare de 1,7 de miliarde EUR (suma estimată). De asemenea, Comisia a luat în considerare garanțiile în favoarea AIB și EBS (53).

(99)

De asemenea, Comisia consideră că rambursarea acțiunilor preferențiale din 2009 (înainte sau după creștere) și reinjectarea ulterioară a aceleiași sume sub formă de acțiuni ordinare nu constituie ajutoare noi. Comisia a aprobat deja această măsură prin deciziile în cazurile N 241/09 și SA.32891 (N 553/10).

(100)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat prevede că ajutoarele de stat pot fi considerate compatibile cu piața internă atunci când sunt destinate să „remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”.

(101)

În pofida unei reveniri economice lente înregistrate de la începutul anului 2013, Comisia consideră în continuare că sunt îndeplinite cerințele pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, având în vedere menținerea crizei pe piețele financiare. În iulie 2013, Comisia a confirmat această opinie prin adoptarea Comunicării privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare (54).

(102)

CBI a confirmat deja, în mai multe rânduri, că banca are o importanță sistemică pentru piața financiară din Irlanda (55). În lipsa măsurilor de ajutor de restructurare acordate, autoritatea de supraveghere ar fi putut să închidă banca sau AIB și EBS anterior fuzionării, din cauza încălcării cerințelor privind capitalul minim obligatoriu.

(103)

Toate măsurile identificate ca ajutor de stat au fost acordate în contextul restructurării băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării). Comunicarea privind restructurarea prevede normele aplicabile în cazul acordării ajutorului de restructurare pentru instituțiile financiare în contextul crizei actuale. În conformitate cu dispozițiile Comunicării privind restructurarea, pentru a fi compatibilă cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, restructurarea unei instituții financiare în contextul actualei crize financiare trebuie: (i) să conducă la restabilirea viabilității băncii; (ii) să includă o contribuție proprie suficientă din partea beneficiarului (repartizarea sarcinilor) și să asigure că ajutorul este limitat la minimul necesar; și (iii) să conțină suficiente măsuri pentru limitarea denaturării concurenței.

(104)

În evaluarea compatibilității, Comisia s-a bazat pe alternativa la scenariul de bază propusă de către bancă, fondată pe ipoteze mai prudente decât scenariul de bază.

(105)

Astfel cum a indicat Comisia în Comunicarea privind restructurarea, statul membru trebuie să furnizeze un plan de restructurare cuprinzător care să arate modul în care va fi restabilită viabilitatea pe termen lung a entității fără ajutor de stat într-un termen rezonabil, de cel mult cinci ani. În conformitate cu punctul 13 din Comunicarea privind restructurarea, viabilitatea pe termen lung este garantată atunci când o bancă este în măsură să concureze pe piață pentru obținerea de capital, pe baza calităților proprii, în conformitate cu cerințele de reglementare relevante. Pentru a face acest lucru, o bancă trebuie să fie în măsură să își acopere toate costurile și, luând în considerare profilul său de risc, să obțină un nivel adecvat al rentabilității capitalurilor proprii. Punctul 14 din Comunicarea privind restructurarea prevede că viabilitatea pe termen lung necesită ca orice ajutor de stat primit să fie rambursat în timp ori remunerat conform condițiilor normale de piață, asigurându-se astfel că este încheiată orice formă de ajutor de stat suplimentar.

(106)

Autoritățile irlandeze au prezentat un plan de restructurare care stabilește strategia băncii pentru a-și restabili viabilitatea fără ajutor de stat suplimentar, concentrându-se pe: (i) reorganizarea băncii într-o instituție mai mică, axată pe piața irlandeză, cu un profil de finanțare îmbunătățit; pe (ii) niveluri îmbunătățite ale profitabilității prin ameliorarea marjei veniturilor nete, punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor și reducerea considerabilă a costurilor de depreciere; precum și pe (iii) menținerea unei rezerve de capital puternice.

(107)

Banca a întreprins deja ample măsuri de restructurare care au condus la un bilanț semnificativ redus comparativ cu nivelurile din perioada anterioară crizei, care au rezultat în urma creșterii necontrolate [118 miliarde EUR în 2013, comparativ cu 136,7 miliarde EUR în 2011 (56)]. Reducerea a fost obținută, în special, prin intermediul cesionării activităților din străinătate, al transferurilor de active „aferente proprietăților cu risc ridicat” către NAMA și al reducerii efectului de levier aferent altor active (57). Ca urmare, expunerea actuală a băncii față de sectorul imobiliar și al construcțiilor a fost redusă și se preconizează că aceasta va scădea în continuare în termeni relativi până la sfârșitul perioadei de restructurare. Comisia consideră că noua strategie este prudentă și adecvată într-un mediu post-criză. Banca și-a asumat angajamentul de a limita acordarea de împrumuturi destinate […] pentru a-și fundamenta strategia comercială mai prudentă.

(108)

De asemenea, banca își consolidează revenirea la un model bancar tradițional, mai conservator, în cadrul căruia își va finanța în mod substanțial portofoliul de credite prin intermediul depozitelor clienților, cu un raport împrumuturi/depozite sub [95120] % la sfârșitul perioadei de restructurare în cadrul alternativei la scenariul de bază. Obiectivul este rezultatul unui plan ambițios și bine realizat de reducere a efectului de levier și al unor ipoteze prudente privind evoluția volumului depozitelor. Comisia constată cu satisfacție faptul că banca intenționează să își reducă dependența excesivă de finanțarea interbancară și de sursele de finanțare instituționale, cum ar fi finanțarea BCE, conform alternativei la scenariul de bază.

(109)

În ceea ce privește revenirea la profitabilitate, planul stabilește o combinație adecvată de acțiuni planificate. Noile împrumuturi vor fi acordate la rate ale dobânzii mai ridicate. De asemenea, stabilirea prețului la împrumuturile ipotecare (back-book) și depozite va fi îmbunătățită, acolo unde este posibil. Aceste măsuri, împreună cu întreruperea comisioanelor pentru schema de garantare a pasivelor eligibile, vor permite băncii să își amelioreze treptat recuperarea marjei veniturilor nete.

(110)

De asemenea, acțiunile planificate ale băncii, în special programul privind plățile compensatorii acordate personalului pentru încetarea activității (58) și schema revizuită a remunerării și beneficiilor, care vizează reducerea costurilor de funcționare (cu [200600] milioane EUR până în 2015, în comparație cu nivelurile din 2012), îi vor permite să atingă o mai mare sustenabilitate a bazei de costuri de exploatare în funcție de perspectiva/capacitatea băncii de a genera venituri. Aceste măsuri, combinate cu o creștere planificată a venitului, vor ajuta banca să își îmbunătățească în mod semnificativ raportul cheltuieli/venituri (estimat la [45-55] % în 2017, în comparație cu 123 % în 2012). În acest sens, Comisia salută angajamentul asumat de Irlanda cu privire la reducerea costurilor de exploatare ale băncii cu aproximativ [200-600] milioane EUR până în 2015 față de 2012 și angajamentul că raportul cheltuieli/venituri nu va depăși [45-65] % (cu excepția cazului în care creșterea PIB-ului este sub 2 %, caz în care raportul cheltuieli/venituri nu va depăși [50-70] %).

(111)

Banca preconizează scăderea progresivă a comisioanelor de depreciere pe parcursul perioadei de restructurare în cadrul alternativei la scenariul de bază. Această tendință descrescătoare este considerată adecvată, având în vedere faptul că: (i) redresarea economică preconizată în Irlanda ar trebui să încetinească ritmul împrumuturilor noi nerambursate; (ii) creșterea preconizată a prețurilor la locuințe ar trebui să limiteze gravitatea pierderilor asupra împrumuturilor ipotecare; și (iii) activitățile consolidate de gestionare a creditelor băncii (59) ar trebui să accelereze/să îmbunătățească colectarea și restructurarea împrumuturilor. În acest sens, Comisia salută angajamentul asumat de Irlanda cu privire la obiectivele calitative și cantitative de restructurare a băncii referitoare la IMM-uri și la portofoliul de credite ipotecare.

(112)

În cadrul alternativei la scenariul de bază, banca nu va reveni la profitabilitate înainte de 2016. Fără a aduce atingere impactului cheltuielilor cu deprecierea, profitabilitatea băncii este slabă din punct de vedere structural, din cauza unui amplu portofoliu istoric de active cu randament scăzut (credite ipotecare și obligațiuni NAMA). Prin urmare, rentabilitatea capitalurilor proprii va rămâne la un nivel scăzut până la sfârșitul perioadei de restructurare, ajungând la numai [5-15] % în 2017. Cu toate acestea, Comisia consideră că banca este pe calea cea bună pentru a ajunge la niveluri ale rentabilității capitalurilor proprii/profitabilității mai competitive în viitor, pe măsură ce creditele noi cu marje mai ridicate și împrumuturile reevaluate (de tip back-book) vor compensa treptat efectul negativ asupra profitabilității care decurge din activele istorice cu randament scăzut. Prin urmare, profitabilitatea ar trebui să se amelioreze treptat.

(113)

În fine, Comisia constată cu satisfacție faptul că banca este o instituție bine capitalizată care deține un nivel confortabil de rezerve de capital până la sfârșitul perioadei de restructurare. În cadrul alternativei la scenariul de bază, banca va menține o rezervă de capital de [2-6] miliarde EUR în 2017, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % (și de [3-8] miliarde EUR, cu un prag de 5,5 %), care ar permite băncii să absoarbă pierderile suplimentare în cazul în care redresarea economică din Irlanda va fi mai redusă decât s-a prevăzut. De asemenea, banca are la dispoziție instrumente de capital contingent în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru a își consolida baza de capital, dacă va fi necesar. În acest sens, Irlanda și-a exprimat angajamentul că banca nu va rambursa instrumentele de capital contingent până când rezultatele evaluării calității activelor/simulării de criză nu sunt făcute publice.

(114)

Comisia ia notă de faptul că banca intenționează să răscumpere acțiunile preferențiale din 2009 (60) înainte de sfârșitul perioadei de restructurare. Până la 13 mai 2014, răscumpărarea se efectuează la valoarea nominală, iar după data respectivă se va aplica o creștere de 25 %. Se preconizează că valoarea acțiunilor preferențiale va fi rambursată către stat, care va trebui să reinvestească imediat aceeași sumă sub formă de capital propriu (acțiuni ordinare) în bancă. Prin urmare, nu va interveni nicio modificare a dimensiunii bilanțului băncii. Cu toate acestea, structura capitalului băncii va fi îmbunătățită, având în vedere noile norme Basel III (61). De asemenea, participația statului în bancă va înregistra o creștere marginală, de la nivelul actual de 99,8 %, ca urmare a operațiunii.

(115)

Inițiativele deja întreprinse de AIB (și anume, reducerea efectului de levier, reducerea costurilor, îmbunătățirea profilului de finanțare), combinate cu cele planificate pe parcursul perioadei de restructurare în vederea restabilirii profitabilității (și anume, împrumuturi noi la prețuri mai mari/reevaluarea creditelor ipotecare de tip back-book și a depozitelor, noi reduceri ale cheltuielilor cu personalul și consolidarea activităților de gestionare a creditelor (62)) sunt adecvate în ceea ce privește natura dificultăților financiare ale băncii (63).

(116)

În consecință, planul de restructurare trasează în mod convingător strategia corectă pentru restabilirea viabilității pe termen lung a băncii. Combinația dintre acțiunile descrise mai sus pare adecvată pentru a garanta viabilitatea viitoare a băncii fără un nou ajutor din partea statului.

(117)

Cu toate acestea, revenirea la profitabilitate a băncii ar putea fi amânată până la sfârșitul perioadei de restructurare din cauza activelor istorice cu randament scăzut ale băncii. Prin urmare, rentabilitatea capitalurilor proprii ale băncii în cadrul alternativei la scenariul de bază rămâne la un nivel relativ scăzut, inclusiv la sfârșitul perioadei de restructurare, dar prezintă o tendință de creștere moderată.

(118)

Luând în considerare elementele de mai sus, Comisia concluzionează că, în general, planul de restructurare a băncii trasează în mod convingător calea către restabilirea viabilității pe termen lung.

(119)

Secțiunea 3 din Comunicarea privind restructurarea prevede că beneficiarul trebuie să aibă o contribuție adecvată pentru a limita la minimum sprijinul acordat și pentru a aborda denaturarea concurenței și riscul moral. În acest scop, comunicarea prevede următoarele: a) cuantumul ajutorului ar trebui să fie limitat și b) este necesară o contribuție proprie semnificativă.

(120)

De asemenea, Comunicarea privind restructurarea prevede în continuare că, pentru menținerea ajutorului limitat la nivelul minim necesar, băncile ar trebui, în primul rând, să își utilizeze propriile resurse pentru finanțarea restructurării. Costurile asociate restructurării trebuie să fie suportate nu doar de către stat, ci și de către cei care au investit în bancă. Acest obiectiv se realizează, în special, prin absorbirea pierderilor cu ajutorul capitalului disponibil.

(121)

De la foștii proprietari ai AIB s-a obținut o partajare a sarcinilor aproape completă. Acționarii au fost eliminați și statul deține în prezent 99,8 % din bancă. Prin urmare, Comisia consideră că valoarea de partajare a sarcinilor din partea foștilor proprietari este semnificativă și adecvată.

(122)

În ceea ce privește titularii de creanțe subordonate, au fost efectuate o serie de exerciții de gestionare a pasivelor/de răscumpărare a datoriei între 2009 și 2011, care au generat un aport de capital de bază de rangul 1 în valoare de 5,4 miliarde EUR (răscumpărarea instrumentelor de rangul 1 și de rangul 2). În prezent, doar o parte marginală din titlurile de creanță subordonate va rămâne în bancă (și anume, aproximativ 34 de milioane EUR la 31 decembrie 2012) […]. Prin urmare, creditorii subordonați au contribuit în mod adecvat la suportarea costurilor de restructurare.

(123)

De asemenea, banca a contribuit în mod semnificativ la suportarea costului de restructurare prin vânzarea de filiale și participații (64). Procedând astfel, banca a contribuit cu un capital de bază de rangul 1 în valoare de 3,3 miliarde EUR pentru a limita ajutorul la minimul necesar.

(124)

Banca plătește o remunerație fixă de 10 % pentru instrumentele de capital contingent și de 8 % pentru acțiunile preferențiale (în numerar sau prin emiterea de acțiuni ordinare noi in lieu). În plus, se aplică o creștere de 25 % pentru acțiunile preferențiale în cazul în care banca nu le răscumpără până la 13 mai 2014. Comisia a considerat că remunerația este adecvată, deși la un nivel scăzut, având în vedere dificultățile cu care se confruntă AIB/banca (65).

(125)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia concluzionează că planul de restructurare a băncii prevede o contribuție proprie și o repartizare a sarcinilor adecvate.

(126)

Secțiunea 4 din Comunicarea privind restructurarea impune obligația ca planul de restructurare să includă măsuri de limitare a denaturărilor concurenței. Măsurile ar trebui să abordeze denaturările pe piețele pe care beneficiarul își desfășoară activitatea după restructurare. În cazul de față, este necesar să se garanteze că noii operatori potențiali pot să intre cu ușurință pe piața bancară irlandeză concentrată, pentru a stimula concurența.

(127)

Banca se angajează să pună în aplicare între iulie 2014 și iunie 2017 anumite măsuri în materie de concurență, și anume furnizarea către concurenții relevanți (66) a unui pachet de servicii și a unui pachet privind mobilitatea clienților.

(128)

Pachetul de servicii vizează reducerea costurilor de intrare sau a costurilor de extindere ale unui concurent. În special, beneficiarul pachetului de servicii va primi sprijin pentru mai multe funcții de rezervă (cum ar fi compensare, tratamentul tranzacțiilor pe suport de hârtie) la un cost adițional din partea băncii (costurile suportate direct pentru furnizarea serviciului respectiv) și poate decide să investească în propria infrastructură doar într-o etapă ulterioară, atunci când baza sa de clienți este suficient de mare pentru a absorbi costurile fixe. De asemenea, beneficiarul va avea acces la rețeaua de ATM-uri a băncii la costuri adiționale, oferind imediat o acoperire națională clienților săi.

(129)

Pachetul privind mobilitatea clienților va reduce costurile de atragere a clienților pentru beneficiari. Beneficiarii vor contacta clienții băncii, prin intermediul băncii, și le vor prezenta produse alternative pentru conturile curente, produse privind cărțile de credit pentru persoane fizice, conturile curente pentru întreprinderi, cărțile de credit pentru întreprinderi, creditele ipotecare și împrumuturile destinate IMM-urilor și întreprinderilor mari. Deși este greu de preconizat câți dintre clienții băncii vor decide să își transfere produsele bancare către beneficiarii măsurii, o astfel de abordare a clientului este mai bine orientată și mai puțin costisitoare decât măsurile de publicitate generală.

(130)

Măsurile descrise mai sus oferă un cadru destinat să stimuleze noi intrări pe piață bancară irlandeză și, prin urmare, să limiteze denaturările concurenței cauzate de ajutorul acordat în favoarea băncii.

(131)

De asemenea, Comisia are o opinie pozitivă cu privire la angajamentele asumate de Irlanda care se referă la anumite restricții comerciale în timpul perioadei de restructurare, în special plafonarea împrumuturilor acordate pentru […] în […] și […]. Interdicția privind achizițiile va asigura, de asemenea, că ajutorul de stat nu va fi folosit pentru a prelua concurenți, ci pentru a servi scopul căruia îi este destinat, și anume de a finanța procesul de restructurare. De asemenea, banca va respecta angajamentele comportamentale legate de o interdicție privind publicitatea și sponsorizarea (67).

(132)

În cele din urmă, secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea impune obligația de a pune la dispoziția Comisiei rapoarte periodice detaliate, pentru a se putea verifica dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corespunzător.

(133)

Va fi numit un mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va prezenta rapoarte periodice Comisiei cu privire la punerea în aplicare a planului de restructurare de către bancă și respectarea angajamentelor asumate.

(134)

Luând în considerare angajamentele, măsurile ample de restructurare puse deja în aplicare de către bancă și având în vedere caracterul adecvat al contribuției proprii și partajarea sarcinilor astfel cum s-a stabilit anterior, Comisia consideră că există suficiente măsuri de protecție pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței, în pofida nivelului ridicat al ajutoarelor acordate în favoarea AIB și EBS înainte și după fuziunea acestora.

(135)

Măsurile de la literele (a)-(o) enumerate în tabelul 3 sunt considerate a fi ajutor pentru restructurare în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Având în vedere angajamentele asumate de Irlanda, Comisia concluzionează că planul de restructurare a băncii este în conformitate cu dispozițiile Comunicării privind restructurarea, ajutorul de restructurare se limitează la minimul necesar și denaturarea concurenței este abordată în mod suficient. Prin urmare, ajutorul de restructurare este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. În consecință, Comisia