COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.4.2023
COM(2023) 240 final
ANEXE
la
Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului
ANEXA I
Criteriile de stabilire a traiectoriei tehnice pentru statele membre care au o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din PIB sau un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB
Pentru statele membre care au o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din PIB sau un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB, traiectoria tehnică trebuie să garanteze că:
(a)cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare, traiectoria datoriei pe 10 ani, în absența unor măsuri bugetare suplimentare, este o traiectorie descendentă plauzibilă sau una care se menține la niveluri prudente;
(b)deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB, în absența unor măsuri bugetare suplimentare, pe aceeași perioadă de 10 ani;
(c)pentru anii în care se preconizează că statul membru în cauză va avea un deficit peste valoarea de referință de 3 % din PIB, iar depășirea nu este apropiată de această valoare de referință și nici temporară, traiectoria tehnică este coerentă și cu valoarea de referință menționată la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [X];
(d)efortul de ajustare nu este amânat pentru ultimii ani ai perioadei de ajustare, și anume efortul de ajustare bugetară pe perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu este cel puțin proporțional cu efortul total pe întreaga perioadă de ajustare;
(e)ponderea datoriei publice la sfârșitul orizontului de planificare este mai mică decât ponderea datoriei publice din anul anterior începerii traiectoriei tehnice; și
(f)creșterea cheltuielilor nete naționale rămâne, în medie, mai mică decât creșterea producției pe termen mediu, ca regulă generală, în perioada acoperită de plan.
ANEXA II
Informațiile care trebuie furnizate în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu
Un plan bugetar-structural național pe termen mediu trebuie să conțină următoarele informații:
(a)traiectoria națională a cheltuielilor nete menționată la articolul 11. Celelalte variabile bugetare care nu se află sub controlul administrației publice și care fac parte din definiția cheltuielilor nete menționată la articolul 2 constau în cheltuieli pentru programe ale Uniunii compensate integral cu venituri din fondurile Uniunii și elemente ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj;
(b)traiectoria de creștere preconizată a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor actuale;
(c)traiectoria preconizată a ponderii datoriei publice;
(d)informații privind datoriile implicite legate de îmbătrânirea populației și datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, în special cuantumul acestora, cheltuielile și obligațiile potențiale care decurg din acțiunile în instanță și, în măsura posibilului, informații privind datoriile contingente legate de catastrofe naturale și de climă;
(e)principalele ipoteze privind evoluțiile economice preconizate și principalele variabile economice care sunt relevante pentru asigurarea coerenței cu convergența datoriei publice către niveluri prudente și menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB;
(f)în cazul în care statul membru utilizează ipoteze menționate la litera (e) care diferă de ipotezele Comisiei pe parcursul perioadei de ajustare a planului bugetar-structural național pe termen mediu și al perioadei ulterioare de 10 ani în absența unor măsuri bugetare suplimentare, explicații și justificări corespunzătoare ale acestor diferențe, bazate pe argumente economice solide;
(g)o analiză a modului în care schimbările principalelor ipoteze economice pot afecta situația bugetară și nivelul de îndatorare al statului membru;
(h)după caz, motivele justificate în mod corespunzător (cu argumente economice solide și verificabile relevante) ale abaterii de la traiectoria tehnică prezentată de Comisie;
(i)prioritățile în materie de reformă și de investiții pentru a răspunde principalelor provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări, ținând seama de stadiul punerii în aplicare a respectivelor recomandări specifice fiecărei țări;
(j)cuantumul cheltuielilor totale pentru investiții publice, precum și al cheltuielilor pentru reforme și investiții publice care vizează prioritățile comune ale Uniunii menționate în anexa VI;
(k)după caz, informații privind un set specific de angajamente în materie de reformă și de investiții, cu scadențe clare și verificabil, care justifică o prelungire a perioadei de ajustare în temeiul articolului 13, un calendar pentru punerea sa în aplicare, precum și argumente economice solide conform cărora acest set de angajamente în materie de reformă și de investiții îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 13, ținând seama de criteriile de evaluare din anexa VII;
(l)o cuantificare, pe cât posibil, a impactului preconizat al reformelor și al investițiilor menționate la litera (k) asupra sustenabilității finanțelor publice, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, după caz, în conformitate cu metodologiile convenite de comun acord;
(m)impactul bugetar pe termen mediu și impactul potențial asupra creșterii pe termen mediu al acestor angajamente în materie de reformă și de investiții menționate la litera (k), în măsura posibilului;
(n)dacă este cazul, reformele și investițiile destinate corectării dezechilibrelor macroeconomice identificate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;
(o)nivelul global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național care acoperă perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu;
(p)pentru statele membre cu un nivel scăzut al provocărilor în ceea ce privește datoria publică, dar cu datorii implicite mari din cauza îmbătrânirii populației, traiectoria națională a cheltuielilor nete și reformele din planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să țină seama în mod corespunzător de provocările pe termen lung în materie de sustenabilitate a finanțelor publice;
(q)informații privind consultările cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și alte părți interesate relevante în vederea elaborării planului.
ANEXA III
Informațiile care trebuie furnizate de statele membre în rapoartele anuale privind progresele înregistrate
În raportul lor anual privind progresele înregistrate, statele membre prezintă următoarele informații:
(a)o comparație între cheltuielile nete planificate pe baza traiectoriei cheltuielilor nete stabilite de Consiliu și cheltuielile nete bazate pe datele efective;
(b)o comparație de la începutul planului bugetar-structural național pe termen mediu între proiecțiile principalelor variabile economice prezentate în planul respectiv și datele privind rezultatele acestor variabile, precum și implicațiile pentru respectarea traiectoriei cheltuielilor nete stabilite de Consiliu și implicațiile asupra traiectoriei preconizate a ponderii datoriei publice raportate în planul respectiv;
(c)o analiză a punerii în aplicare în anul precedent a măsurilor discreționare privind veniturile;
(d)progresele înregistrate și punerea în aplicare planificată pentru anul următor a angajamentelor în materie de reforme și de investiții prevăzute în planul bugetar-structural național pe termen mediu, în temeiul informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu anexa II literele (i) și (j), precum și, dacă este cazul, cu literele (k) și (n);
(e)informații pentru anul următor cu privire la modul în care statul membru intenționează să dea curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anul precedent, inclusiv, dacă este cazul, recomandării privind politica economică a zonei euro;
(f)pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, informații cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, în vederea respectării cerințelor de raportare bianuală în contextul semestrului european, prevăzute la articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241;
(g)informații privind evoluția datoriilor contingente raportate în planul bugetar-structural național pe termen mediu și menționate în anexa II litera (d), precum și a datoriilor implicite legate de îmbătrânirea populației, dacă este cazul, și informații privind datoriile contingente și datoriile implicite pentru anul următor;
(h)principalele ipoteze privind evoluțiile economice preconizate și principalele variabile economice pentru anii următori ai perioadei de ajustare, inclusiv ponderea datoriei publice;
(i)proiecțiile în ipoteza menținerii politicilor actuale pentru anii următori ai perioadei de ajustare în ceea ce privește cheltuielile și veniturile publice și principalele componente ale acestora, inclusiv cheltuielile cu investițiile publice;
(j)cheltuielile și veniturile publice planificate ca procent din PIB și principalele componente ale acestora pentru anii următori ai perioadei de ajustare, ținând seama de traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu;
(k)o descriere și o cuantificare a măsurilor privind cheltuielile și veniturile care urmează să fie puse în aplicare pentru a reduce decalajul dintre previziunile, în ipoteza menținerii politicilor actuale, referitoare la cheltuielile și veniturile menționate la litera (i) și cheltuielile și veniturile planificate menționate la litera (j);
(l)o analiză a evoluției dezechilibrelor macroeconomice identificate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și a impactului asupra acestora al punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor relevante raportate în planul bugetar-structural național pe termen mediu în conformitate cu anexa II litera (n), după caz;
(m)informații privind punerea în aplicare a unui avertisment din partea Comisiei sau a unei recomandări a Consiliului în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE;
(n)informații privind evoluția politicilor în domeniul social, al pieței forței de muncă și al competențelor, precum și privind punerea în aplicare a măsurilor de politică adoptate care promovează convergența socială ascendentă între statele membre către condiții de muncă și de viață mai bune, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale și cu orientările privind ocuparea forței de muncă, prevăzute la articolul 148 din TFUE. Acestea includ impactul preconizat al măsurilor în raport cu progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele naționale privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei până în 2030;
(o)evaluarea instituțiilor fiscal-bugetare independente menționate la articolul 22.
ANEXA IV
Funcționarea contului de control
Contul de control pentru fiecare stat membru, menționat la articolul 21, va înregistra un debit atunci când cheltuielile nete efective din statul membru într-un anumit an depășesc traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu.
Contul de control va înregistra un credit atunci când cheltuielile nete efective din statul membru într-un anumit an se află sub traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu.
Soldul cumulat al contului de control dintr-o anumită perioadă este suma debitelor și creditelor anuale înregistrate în perioada respectivă.
ANEXA V
Metodologia de evaluare a plauzibilității de către Comisie
Metodologia de evaluare a plauzibilității în temeiul articolului 8 se bazează pe următoarele condiții:
·ponderea datoriei publice ar trebui să scadă sau să rămână la niveluri prudente, în conformitate cu scenariile deterministe ale cadrului de proiecție a datoriei publice pe termen mediu al Comisiei descris în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2022;
·riscul ca ponderea datoriei publice să nu scadă în cei cinci ani care urmează perioadei de ajustare a planului bugetar-structural național pe termen mediu este suficient de scăzut. Riscul este evaluat cu ajutorul analizei stocastice a Comisiei.
ANEXA VI
Prioritățile comune ale Uniunii
Prioritățile comune ale Uniunii menționate la articolul 12 litera (b) sunt:
(a)Pactul verde european 1 , inclusiv tranziția către neutralitatea climatică până în 2050 2 și transpunerea sa la nivel național prin intermediul planurilor naționale privind energia și clima;
(b)Pilonul european al drepturilor sociale 3 , inclusiv obiectivele conexe privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei până în 2030;
(c)Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital 4 , reflectat la nivel național prin foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital;
(d) O Busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale 5 .
ANEXA VII
Cadrul de evaluare pentru setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare
1.Domeniu de aplicare
Scopul acestui cadru de evaluare este de a servi:
–drept bază Comisiei, pentru a evalua dacă setul de angajamente în materie de reforme și de investiții incluse în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu care stau la baza unei prelungiri a perioadei lor de ajustare îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2). Acest cadru de evaluare reprezintă astfel baza pentru aplicarea criteriilor de evaluare menționate la articolul 13 alineatul (2) în vederea asigurării unui proces echitabil și transparent;
–drept bază pentru a evalua dacă fiecare dintre aceste angajamente în materie de reformă și de investiții îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (3). Prin urmare, acest cadru de evaluare reprezintă, de asemenea, baza pentru aplicarea condițiilor menționate la articolul 13 alineatul (3), în același scop.
2.Criterii de evaluare
În conformitate cu articolul 13 alineatul (2), setul de angajamente în materie de reforme și de investiții incluse în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară trebuie să fie proporțional cu nivelul provocărilor legate de datoria publică, astfel cum a fost stabilit în cea mai recentă actualizare a Monitorului privind sustenabilitatea datoriei, și cu provocările legate de creșterea pe termen mediu în statul membru. În cazul statelor membre în care provocările reprezentate de datoria publică sunt legate de provocări semnificative pentru creșterea economică pe termen mediu, se preconizează că setul de reforme și de investiții va viza, de asemenea, blocajele din calea creșterii pe termen mediu.
Setul de angajamente în materie de reforme și de investiții trebuie să îndeplinească în ansamblu următoarele criterii:
2.1Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții stimulează creșterea;
–Se preconizează că setul de angajamente în materie de reformă și de investiții va crea, pe baza unor ipoteze credibile, bine documentate și prudente, un impuls semnificativ pentru potențialul de creștere al economiei statului membru în cauză într-un mod durabil;
2.2Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții sprijină sustenabilitatea bugetară;
–Se preconizează că setul de angajamente în materie de reformă și de investiții va determina o îmbunătățire structurală semnificativă a finanțelor publice pe termen mediu, prin reducerea structurală a cheltuielilor publice sau prin creșterea veniturilor publice ale statului membru în cauză.
2.3Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții răspunde priorităților Uniunii menționate în anexa VI;
–Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții contribuie în mod semnificativ la cel puțin una dintre prioritățile Uniunii menționate în anexa VI;
2.4Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții, în ansamblul său, răspunde recomandărilor relevante specifice fiecărei țări, inclusiv, după caz, recomandărilor emise în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;
–Se preconizează că setul de angajamente relevante în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în ansamblul său, va aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările emise în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, după caz, ținând seama de domeniul de aplicare și de amploarea provocărilor specifice fiecărei țări, precum și de angajamentele asumate în cadrul planurilor de redresare și reziliență, după caz;
2.5Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții garantează că nivelul global al investițiilor publice finanțate la nivel național pe durata de viață a planului bugetar-structural național pe termen mediu este mai ridicat decât nivelul pe termen mediu anterior perioadei planului respectiv.
–Dacă nivelul planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național pe durata de viață a planului este mai ridicat decât nivelul pe termen mediu înainte de perioada planului.
În plus, fiecare dintre angajamentele în materie de reformă și de investiții asumate de statele membre și care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare ar trebui să fie suficient de detaliat, concentrat la începutul perioadei, să aibă scadențe clare și să fie verificabil.
–descrierea angajamentelor în materie de reformă și de investiții este clară și stabilește elementele detaliate ale fiecărei reforme și investiții, ceea ce permite Comisiei să evalueze criteriile de la punctele 2.1-2.5, inclusiv în ceea ce privește punerea lor în aplicare și monitorizarea;
–reformele vor fi puse în aplicare în perioada acoperită de plan;
–investițiile vor fi puse în aplicare cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare;
–planul bugetar-structural național pe termen mediu include indicatori clari și realiști, relevanți și solizi care permit verificarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a angajamentelor în materie de reformă și de investiții.