(1)

La 18 februarie 2021, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de silicocalciu originar din Republica Populară Chineză („țara în cauză”, „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la data de 4 ianuarie 2021 de către Euroalliages („reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de silicocalciu din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în înțelesul articolului 5 potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite.

(4)

În cazul de față, reclamantul nu a solicitat înregistrarea, iar Comisia a constatat că cerințele de la litera (d) nu sunt îndeplinite, deoarece, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă, nu a existat ulterior o nouă creștere substanțială a importurilor. Conform datelor Eurostat, volumul importurilor din China a scăzut cu 86 % în primele patru luni (mai exact, martie-iunie 2021) după deschiderea anchetei, în comparație cu aceleași luni din cursul perioadei de anchetă. Lunar, importurile medii din China în primele patru luni de la deschiderea anchetei au scăzut cu 74 % în comparație cu media lunară a importurilor din cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatori, furnizori și utilizatori cunoscuți, precum și asociații despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

Nu au fost solicitate audieri în această etapă a anchetei.

(8)

Comisia a primit observații privind deschiderea anchetei din partea Eurofer și a Federației Germane a Oțelului (Wirtschaftsvereinigung Stahl), solicitând închiderea anchetei.

(9)

Eurofer a susținut că principalul motiv pentru performanța slabă a industriei din Uniune a fost declinul producției de oțel și nu importurile din China și, prin urmare, plângerea nu a reușit să stabilească o legătură de cauzalitate între importurile din China și situația industriei din Uniune. Eurofer a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a furnizat nicio informație cu privire la măsura în care producătorii de silicocalciu pot produce alte feroaliaje folosind aceleași utilaje. În plus, Eurofer a susținut că reclamantul nu a analizat în mod corespunzător alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping care ar fi putut conduce la situația industriei silicocalciului din Uniune, cum ar fi pandemia de Covid-19 și legătura cu capacitatea siderurgică excedentară. În plus, Eurofer a susținut că presupusele creșteri ale importurilor din China nu au putut fi reconciliate pe baza datelor Eurostat/Comext privind importurile pentru codul NC 7202 99 80. Conform acestor date, creșterea importurilor din China nu a fost vizibilă în cursul perioadei de anchetă, în timp ce creșterea importurilor din Brazilia a fost mult mai puternică. În plus, în ceea ce privește profitabilitatea, Eurofer și Federația Germană a Oțelului au susținut că reducerea acesteia a fost consecința logică a celei mai grave crize economice din ultimii zece ani. Potrivit Eurofer, situația economică globală a condus la o performanță slabă a reclamantului, mai degrabă decât importurile. În special, în ceea ce privește costurile, Eurofer a subliniat că, contrar afirmațiilor reclamantului, costurile energiei au scăzut în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, nu ar fi putut contribui la creșterea costurilor. De asemenea, potrivit Eurofer, costurile fixe nu au crescut, din cauza scăderii cererii de oțel. Federația Germană a Oțelului a adăugat că trebuie să se ia, de asemenea, în considerare faptul că producătorii chinezi de elemente de aliere au avantaje comparative semnificative în materie de costuri în producția de aliaje datorită costurilor mai scăzute cu energia și forța de muncă și surselor proprii de materii prime. Toate acestea par să fi arătat că reducerea profitabilității nu a fost consecința importurilor din China, ci consecința logică a situației economice generale și a pandemiei de Covid-19.

(10)

În plângere, subcotarea a fost stabilită pe baza anumitor tranzacții, care au fost cele mai bune informații aflate la dispoziția reclamantului la momentul respectiv. Eurofer a criticat această metodă și a subliniat, de asemenea, că subcotarea ar trebui să ia în considerare dacă vânzările au fost efectuate în vrac sau sub formă de sârmă umplută.

(11)

Analiza Comisiei a confirmat că niciunul dintre elementele menționate, indiferent dacă este sau nu corect din punct de vedere factual, nu a fost suficient pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia plângerea conținea suficiente elemente de probă care tind să arate că importurile produsului în cauză intrau în Uniune la prețuri de dumping și păreau să cauzeze un prejudiciu important producătorilor din Uniune. Aceste aspecte fuseseră stabilite pe baza celor mai bune elemente de probă aflate la dispoziția reclamantului la momentul respectiv și erau suficient de reprezentative și de fiabile. În plus, afirmațiile Eurofer și ale Federației Germane a Oțelului au fost examinate în detaliu în cursul anchetei și sunt abordate mai jos.

(12)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că reclamantul a furnizat elemente de probă suficiente privind existența unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din anumite tipuri de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că va pune chestionare la dispoziția singurilor doi producători cunoscuți din Uniune, și anume OFZ, a.s. și Ferropem. Cu toate acestea, Comisia a invitat și alți producători din Uniune, dacă există, să se prezinte Comisiei și să solicite un chestionar în termen de cel mult șapte zile de la publicarea avizului de deschidere.

(15)

Niciun alt producător din Uniune nu s-a prezentat Comisiei. Prin urmare, se consideră că cei doi producători din Uniune menționați constituie 100 % din industria din Uniune.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Patru importatori neafiliați (Affival SAS., Coftech GmbH, Sider Trading SpA, SKW Stahl-Metallurgie GmbH) au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Comisia a invitat cele patru societăți indicate să completeze chestionarul destinat importatorilor.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(19)

Trei producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(20)

Comisia a trimis Guvernului RPC („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(21)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC în legătură cu produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, ancheta a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis Guvernului RPC un chestionar suplimentar în această privință.

(22)

Chestionarele pentru producătorii din Uniune, importatorii neafiliați, utilizatorii și producătorii-exportatori au fost publicate online (3) în ziua deschiderii examinării.

(23)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune, a doi importatori din Uniune (Affival și Coftech), a doi utilizatori (AFV Acciaierie Beltrame S.p.A. și Filo d.o.o.) și a celor cei trei producători-exportatori cooperanți (Ningxia Ketong New Material Technology Co., Ltd., Ningxia Shun Tai Smelting Co., Ltd. și comerciantul său afiliat Overseas Metallurgy Co., Ltd. și Shaanxi Shenghua Metallurgy-Chemical Co., Ltd.).

(24)

Comisia a căutat și a verificat încrucișat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (4), Comisia nu a fost în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile societăților cooperante. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță („VID”) ale informațiilor furnizate de următoarele societăți prin videoconferință:

—

OFZ, a.s., Istebné, Slovacia

—

Ferropem, Chambéry, Franța

—

Affival SAS, Solesmes, Franța

—

Ningxia Ketong New Material Technology Co., Ltd. („Ketong”)

—

Ningxia Shun Tai Smelting Co., Ltd. și comerciantul său afiliat Overseas Metallurgy Co., Ltd. („Shun Tai”)

—

Shaanxi Shenghua Metallurgy-Chemical Co., Ltd. („Shenghua”)

(25)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(26)

Produsul în cauză este un aliaj sau un compus chimic care conține, ca proporție din greutate, 16 % sau mai mult calciu, 45 % sau mai mult siliciu, mai puțin de 14 % fier și cel mult 10 % orice alt element; chiar prezentat în vrac, condiționat în saci sau în butoaie cilindrice din oțel, învelit în foi de oțel (sau sârmă umplută), sau altfel prezentat, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 7202 99 80 și ex 2850 00 60 (coduri TARIC 7202998030 și 2850006091) („produsul în cauză”). Acesta este cunoscut sub denumirea de silicocalciu (calcium silicon) sau „CaSi”.

(27)

Siliciocalciul este utilizat la fabricarea aliajelor metalice speciale. Aliajele de CaSi sunt utilizate ca dezoxidant și desulfurator în fabricarea oțelului de calitate superioară.

(28)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(29)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

Comisia nu a primit afirmații cu privire la definiția produsului.

(31)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(32)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori chinezi să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea silicocalciului. Trei producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante.

(33)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. GC nu a furnizat niciun răspuns la informațiile solicitate. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(34)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a identificat Brazilia ca posibilă țară reprezentativă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(35)

La 7 mai 2021, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea silicocalciului. În plus, Comisia a identificat Brazilia și Argentina drept posibile țări reprezentative. Comisia a primit observații din partea reclamantului și a producătorilor-exportatori Ketong și Shenghua. Aceste observații sunt analizate în detaliu în considerentele 93-119.

(36)

La 14 iunie 2021, prin intermediul unei a doua note („a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile pentru societatea relevantă Rima Industrial S.A. („Rima Industrial”) din țara reprezentativă. A doua notă a abordat, de asemenea, observațiile primite cu privire la prima notă. Au fost primite observații cu privire la a doua notă din partea reclamantului și a producătorilor-exportatori Ketong și Shenghua. Aceste observații sunt analizate în detaliu în considerentele 122-136.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(38)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(39)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, astfel cum se precizează în considerentul 33, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(40)

În cadrul anchetei recente privind ferosiliciul originar din RPC, ai cărui producători aparțin sectorului feroaliajelor, la fel ca producătorii de silicocalciu (5), Comisia a constatat că în sectorul menționat existau distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul anchetei respective că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, de asemenea, adecvată.

(41)

În cadrul anchetei respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (6). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul ferosiliciului, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (7), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (8). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat alocarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (9). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, generând astfel distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (10). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul ferosiliciului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (11), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (12). Având în vedere similitudinea strânsă dintre factorii de producție utilizați și procesul de producție, aceste constatări se aplică în mare măsură și sectorului silicocalciului, acesta din urmă făcând parte, de asemenea, din sectorul feroaliajelor.

(42)

La fel ca în cazul anchetei privind sectorul ferosiliciului din RPC, Comisia a examinat dacă era adecvat sau nu să se utilizeze, în prezenta anchetă, prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această anchetă a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în plângere, dar și în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul anchetei. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în anchetele sale anterioare în această privință.

(43)

Plângerea din acest caz se referea la raport, în special la distorsiunile din sectorul energetic și în ceea ce privește anumite materii prime minerale. În plus, reclamantul a furnizat, de asemenea, un studiu privind distorsiunile pieței induse de stat în industria chineză a feroaliajelor și a siliciului. Studiul respectiv a documentat faptul că industria chineză a feroaliajelor este supusă unor orientări guvernamentale excesive și unor interferențe discreționare și a concluzionat că societățile chineze din această industrie „operează într-un mediu de piață denaturat, în care forțelor concurențiale nu li se permite să structureze piața internă și să o alinieze la piețele mondiale”. Studiul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Nicio parte interesată, inclusiv GC și producătorii-exportatori, nu a prezentat observații cu privire la studiul în cauză. Plângerea conținea, de asemenea, trimiteri la Inventarul privind restricțiile la exportul de materii prime industriale al OCDE.

(44)

În sectorul silicocalciului, un anumit grad de proprietate și control din partea GC persistă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Ancheta a stabilit că unul dintre producătorii-exportatori cooperanți – Shenghua – este deținut în proporție de 65 % de Shaanxi Metallurgical & Mining Group Co., care, la rândul său, este o filială a societății deținute de stat Shaanxi Non-ferrous Metals Holding Group Co (13). Societatea recunoaște că rămâne sub influența IDS și beneficiază de sprijinul ferm al guvernului (14). În plus, deși ceilalți doi producători-exportatori cooperanți par să fie în proprietate privată, unul dintre ei – Ningxia Shun Tai Smelting – pare să aibă, de asemenea, o relație strânsă cu autoritățile locale: acesta este situat în Parcul industrial Zhongwei, care aplică numeroase politici preferențiale întreprinderilor stabilite, cum ar fi taxe reduse sau prețuri mai mici ale energiei electrice (15). Site-ul web al parcului indică, de asemenea, că „cuptorul cu arc submersat pentru aliajul siliciu-calciu și proiectul de generare de energie termică reziduală al Ningxia Shuntai Smelting Company este un proiect esențial de promovare a investițiilor al municipalității Zhongwei”.

(45)

Având în vedere că niciun alt exportator chinez al produsului care face obiectul anchetei nu a cooperat, nu s-a putut determina în continuare proporția exactă a producătorilor privați de silicocalciu și a celor deținuți de stat.

(46)

În plus, ancheta a confirmat, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază, că, în sectorul energiei electrice, care este principalul factor de producție în fabricarea silicocalciului, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. După cum a constatat Comisia în raportul său, piața energiei electrice din China se caracterizează printr-o implicare puternică a întreprinderilor deținute de stat în diferite stadii ale lanțului de aprovizionare, aproximativ 50 % din capacitatea de producție fiind deținută de stat în 2017 și întreaga rețea de transport aflându-se în proprietatea a două întreprinderi de stat (16).

(47)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, în cursul anchetei, Comisia a stabilit existența unor legături personale între Partidul Comunist Chinez („PCC”) și cel puțin o societate care fabrică produsul care face obiectul anchetei. Directorul general al Shenghua și proprietarul a 35 % din acțiunile societății deține în același timp funcția de secretar de partid (17).

(48)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul silicocalciului fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. La fel ca în orice alt sector din RPC, acești producători sunt constrânși să găzduiască activități de consolidare a partidului și să mențină o relație strânsă de afiliere la PCC și la ideologia acestuia. Următorul exemplu ilustrează tendința menționată mai sus de intervenție tot mai mare a GC în sectorul silicocalciului. Ancheta a scos la iveală activități ample de consolidare a partidului în cadrul societății Shenghua. Site-ul web al producătorului este deosebit de explicit cu privire la activitățile întreprinderii de consolidare a partidului PCC și la rolul acestuia în cadrul societății: „La 17 iulie, Comitetul PCC al Shaanxi Shenghua Metallurgical Chemical Co., Ltd. a organizat a patra sesiune de studiu a grupului central al comitetului partidului. Secretarul de partid și directorul executiv Wei Xinhua a prezidat reuniunea. Membrii comitetului de partid, alți membri ai comitetelor care nu fac parte din partid, precum și secretarii sucursalelor au participat la reuniune. În cadrul reuniunii, Yang Hui, secretar adjunct al comitetului de partid, a prezentat materialul de studiu privind „Legea fundamentală a Partidului Comunist Chinez – Organizarea de către partid a celui de al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez” și a asigurat studiul colectiv al discursului președintelui Metallurgical Group în cadrul Conferinței de evaluare din 1 iulie „Să ne aliniem avansului și împreună să accelerăm forța topirii.” Participanții au făcut schimb de opinii și au discutat despre cum să își îndeplinească obligațiile de membri ai partidului și misiunile. […] [Wei Xinhua] a prezentat mai multe cerințe pentru echipa de conducere și tovarășii membri de partid: 1. să își optimizeze în permanență cunoștințele prin citirea cu seriozitate a Constituției partidului; […] 2. să consolideze ideologia și convingerile, să adere cu fermitate la conducerea comitetului partidului din cadrul întreprinderii, să ducă mai departe „spiritul Yan’an” și „spiritul Nail” și să își concentreze energia asupra sarcinilor pentru îndeplinirea îndatoririlor care le revin și asigurarea unor rezultate bune pentru întreprindere. […] 4. să investigheze și să corecteze problemele legate de stilul de lucru propriu, în conformitate cu constituția și disciplina partidului. Toate sucursalele trebuie să obțină rezultate bune în ceea ce privește educația ideologică a membrilor și a cadrelor de partid și să își consolideze spiritul de partid; […] Comitetul pentru inspecția disciplinei din cadrul întreprinderii și biroul de inspecție și supraveghere a disciplinei trebuie să își îndeplinească cu strictețe atribuțiile de supraveghere (18).

(49)

În plus, s-a stabilit că în sectorul silicocalciului sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(50)

Industria respectivă, împreună cu alte subsectoare de feroaliaje care joacă un rol semnificativ în producția de oțel, este un sector important pentru GC. În special, Comisia a constatat că sectorul este considerat o industrie încurajată în provincia Ningxia, în conformitate cu Catalogul Comisiei Naționale de Dezvoltare și Reformă („CNDR”) din 2020 al industriilor încurajate din provinciile occidentale (19).

(51)

De asemenea, în ceea ce privește factorii de producție necesari pentru fabricarea silicocalciului, au fost emise numeroase planuri, directive și alte documente la diferite niveluri. Acestea din urmă prezintă nivelul intervenției statului pe piețele acestor factori de producție.

(52)

În ceea ce privește energia electrică, care reprezintă cea mai mare parte a costurilor de producție, astfel cum a stabilit Comisia în raport, prețurile energiei electrice nu sunt bazate pe piață în RPC și sunt, de asemenea, afectate de distorsiuni semnificative (prin stabilirea prețurilor la nivel central, diferențierea prețurilor și în practicile de achiziționare directă a energiei electrice) (20). Deși piața energiei din China a suferit o serie de schimbări și reforme (21), unele prețuri relevante pentru sistemul energetic nu sunt încă bazate pe piață. Guvernul recunoaște că prețurile sunt în continuare controlate în mare măsură de stat: „Gestionarea actuală a prețului energiei electrice se bazează în continuare pe prețurile stabilite de autoritățile publice.” Ajustările de preț se situează adesea în urma modificărilor costurilor și este dificil să se reflecte în timp util și în mod rezonabil costurile de utilizare a energiei electrice […] Nu a fost încă instituit un mecanism concurențial eficient pentru vânzarea energiei electrice, tranzacțiile de pe piață dintre întreprinderile producătoare de energie electrică și utilizatori sunt limitate și este dificil să se implice rolul decisiv al pieței în alocarea resurselor (22). Această deficiență a pieței indusă de stat se află la originea unor noi încercări de gestionare a pieței, care se reflectă într-o serie de documente administrative ulterioare. De exemplu, în noiembrie 2020, CNDR a publicat Comunicarea privind promovarea semnării contractelor de energie electrică pe termen mediu și lung din 2021 (23). Documentul solicită în special „să se depună eforturi pentru a se asigura că volumul de energie electrică contractat nu este mai mic de 80 % din volumul mediu din ultimii trei ani” și, în ceea ce privește stabilirea prețurilor, „să se stabilească un mecanism de decontare a abaterilor […] în reglementările pieței locale pentru a face față abaterilor dintre volumul de energie contractat și punerea efectivă în aplicare” și „[să] se îmbunătățească mecanismul pentru prețul tranzacțiilor pe termen mediu și lung.”Toate localitățile trebuie să pună în aplicare cu strictețe prețurile de transport și distribuție a energiei electrice, astfel cum au fost aprobate de guvern. Comunicarea conține, de asemenea, dispoziții specifice privind punerea în aplicare, în special prin instituirea unui mecanism de urmărire pentru progresele în semnarea de contracte sau prin consolidarea monitorizării, a divulgării și a executării contractelor (24). În plus, în ianuarie 2021, Consiliul de Stat a emis Avizul CNDR privind standardizarea taxelor de furnizare a apei urbane, a energiei electrice și a încălzirii pentru a promova o dezvoltare de înaltă calitate a sectorului. Comunicarea conține dispoziții specifice cu privire la stabilirea prețurilor de către autoritățile publice „[…] Pentru proiectele care fac obiectul stabilirii prețurilor de către autoritățile publice sau al prețurilor ghidate de autoritățile publice, determină în mod rezonabil structura costurilor, consolidează supravegherea și revizuirea costurilor, îmbunătățesc mecanismul de formare a prețurilor și determină din punct de vedere științific nivelul prețurilor.”„[…] Printre «obiectivele principale» ale comunicării se face referire în mod specific la mecanismul de contribuție guvernamentală în ceea ce privește stabilirea prețurilor, precum și la diferențierea sectorială a metodelor de stabilire a prețurilor: Până în 2025, se obțin rezultate clare în ceea ce privește curățarea și standardizarea taxelor în sectorul alimentării cu apă, al alimentării cu energie electrică, al gazelor și al încălzirii. Se stabilește o bază pentru un mecanism științific, standardizat și transparent de formare a prețurilor, iar mecanismul de contribuții guvernamentale va fi îmbunătățit în continuare. Metodele de stabilire a prețurilor aplicabile sectoarelor conexe, supravegherea costurilor și metodele de revizuire, politica în materie de prețuri și acoperirea globală standard a serviciilor, precum și calitatea și eficiența furnizării de apă, energie electrică, încălzire și alte produse și servicii sunt îmbunătățite în mod semnificativ.” (25)

(53)

Cărbunele este o altă materie primă utilizată la fabricarea silicocalciului. Astfel cum a constatat Comisia în raportul său, piața cărbunelui din RPC face obiectul unor distorsiuni, în special ca urmare a subvenționării (26) și prin gestionarea și controlul exploatării resurselor de cărbune (27). În plus, în cadrul anchetei privind glutamatul monosodic originar din RPC și Indonezia, Comisia a făcut constatări cu privire la intervenția statului la nivelul forțelor pieței din sectorul cărbunelui din China pe plan provincial, în special în provincia Shandong, prin intermediul unor documente de planificare care reglementează aprovizionarea, localizarea și modelele industriale (28). În cadrul prezentei anchete, Comisia a stabilit noi elemente de intervenție din partea statului. În mai 2021, Administrația Națională a Energiei (NEA) și CNDR au publicat împreună Comunicarea privind măsurile de gestionare pentru capacitatea de producție a minelor de cărbune și criteriile de aprobare, cu scopul de a reglementa capacitățile minelor de cărbune și de a aplica limite relevante, calculate pe baza comunicării (29). Un alt exemplu de activitate amplă de reglementare de către stat pe piața cărbunelui arată că, în decembrie 2020, CNDR a emis Comunicarea privind asigurarea semnării și a execuției contractelor pe termen mediu și lung în domeniul cărbunelui în 2021 (30). Comunicarea subliniază în mod expres obiectivul privind creșterea influenței și a supravegherii din partea statului în procesul contractual: „Să dezvolte mai bine rolul guvernului, să se concentreze pe consolidarea construcției sistemului, să îmbunătățească normele privind tranzacțiile, să consolideze supravegherea creditelor și să ghideze părțile relevante pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la situația generală, pentru a-și asuma responsabilități sociale, pentru a standardiza performanța contractelor și pentru a asigura buna funcționare a pieței cărbunelui.” Comunicarea instruiește, de asemenea, cu privire la „[c]onsolidarea autodisciplinei industriei. Toate asociațiile relevante din sector îndrumă întreprinderile să consolideze autodisciplina, să pună în aplicare în mod corespunzător cerințele contractelor pe termen mediu și lung și să nu utilizeze situația cererii și ofertei de pe piață și poziția avantajoasă a sectorului pentru a semna contracte dezechilibrate. Întreprinderile de mari dimensiuni trebuie să joace un rol exemplar, să autoreglementeze semnarea contractelor, să își sporească gradul de sensibilizare cu privire la îndeplinirea angajamentelor, să ia inițiativa de a-și asuma responsabilitatea socială a asigurării prețurilor de aprovizionare și a unor prețuri stabile și să promoveze buna funcționare a pieței cărbunelui la nivel național.” În special, trebuie remarcată directiva clară de a nu se utiliza situația cererii și ofertei de pe piață la semnarea contractelor. În aprilie 2021, CNDR a emis o nouă comunicare privind asigurarea supravegherii și a gestionării contractelor pe termen mediu și lung în domeniul cărbunelui în 2021, care vizează o mai bună supraveghere a respectării contractelor de vânzare și asigurarea furnizării de cărbune (în special pe baza dispozițiilor comunicării nr. 902 menționate anterior). Pe această bază, părțile relevante ar trebui să se asigure în special că rata lunară de conformitate nu este mai mică de 80 %, iar rata de conformitate trimestrială și anuală nu ar trebui să fie mai mică de 90 % (31).

(54)

Intervenționismul statului pe piața cărbunelui este, de asemenea, vizibil în recenta decizie de prelungire cu încă un an a perioadei de funcționare de probă pentru minele de cărbune închise, cu scopul de a crește producția și oferta, pentru a contracara creșterile prețurilor materiei prime (după ce producția minelor a fost suspendată anterior) (32).

(55)

În plus, alte două materii prime importante utilizate pentru fabricarea silicocalciului – cuarțitul și calcarul – fac obiectul celui de-al 13-lea Plan cincinal pentru resursele minerale, care permite statului să gestioneze piețele de resurse minerale esențiale din RPC în aproape toate domeniile (33). În plus, ancheta a confirmat că, în conformitate cu ediția din 2020 a Inventarului privind restricțiile la exportul de materii prime industriale al OCDE, cuarțitul (cod SA 250590) a fost supus în 2019 în RPC unei cerințe neautomate de acordare de licențe de export (34), care are capacitatea de a limita activitatea de export și, prin urmare, de a denatura piața.

(56)

După cum se poate observa din exemplele de mai sus, GC gestionează dezvoltarea sectorului silicocalciului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de funcționarea sectorului. Aceste orientări și intervenții guvernamentale se referă, de asemenea, la principalii factori de producție utilizați la fabricarea produsului care face obiectul anchetei. De exemplu, Shenghua recunoaște că își aliniază operațiunile comerciale la documentele de planificare centrală și la principalele politici de stat, astfel cum sunt descrise în obiectivele sale corporative: „Să depună eforturi pentru a crea și a operaționaliza, până la sfârșitul «celui de-al 13-lea Plan cincinal», proiecte precum calciul metalic de înaltă puritate, siliciul industrial destinat industriei chimice și liniile de producție metalurgică pentru microunde, precum și alte proiecte.” Societatea susține, de asemenea, că „se adaptează în mod activ la noua normalitate a dezvoltării economice naționale, conștientizează cu precizie noua direcție a politicilor de reformă pe partea de ofertă, pune în aplicare cu onestitate responsabilitatea unei producții sigure și ecologice și, pe baza rolului de lider stabil pe care îl exercită asupra industriei aliajelor de silicocalciu, se bazează pe gestionarea, talentele și cercetarea științifică a grupului Shaanxi Nonferrous” (35).

(57)

În plus față de cele menționate mai sus, producătorii de silicocalciu sunt, de asemenea, beneficiari ai diverselor forme de sprijin din partea statului, ceea ce indică în mod clar interesul autorităților în acest sector. În cursul anchetei, Comisia a stabilit că Ningxia Shun Tai Smelting a beneficiat de sprijin ca urmare a stabilirii sale în Parcul industrial Zhongwei (a se vedea considerentul 44), în timp ce societatea Ketong a fost recunoscută drept „Centrul tehnologic pentru întreprinderi de la nivelul regiunii autonome în 2020”. În legătură cu aceasta, mass-media locală a raportat că: „În conformitate cu reglementările relevante, centrul tehnologic pentru întreprinderi de la nivelul regiunii autonome, recunoscut ca atare pentru prima dată, va primi un sprijin financiar de 1 milion RMB” (36). Alte rapoarte ale mass-mediei locale au confirmat sprijinul acordat de provincie societății: „Persoana responsabilă din cadrul Departamentului de Industrie și Tehnologie a Informației din regiunea autonomă a indicat că districtul nostru promovează cu putere transformarea structurală, transformarea ecologică, transformarea inteligentă și transformarea tehnologică a întreprinderilor industriale, prin extinderea lanțului industrial, considerată o prioritate, precum și prin transformarea ecologică, transformarea inteligentă și transformarea tehnologică, considerate instrumente-cheie, precum și că promovează, de asemenea, ajustarea structurală și modernizarea produselor în industria materiilor prime. […] În ceea ce privește materialele aliate speciale, regiunea noastră sprijină dezvoltarea aliajelor la temperatură înaltă, a aliajelor rezistente la coroziune, a aliajelor cu putere ultraînaltă și a altor materiale cu proprietăți speciale și funcții speciale. Bazându-se pe întreprinderi precum Shengyan Industrial, Ketong New Materials și Jun Magnetic New Materials, se vor realiza progrese în domeniul tehnologiilor de bază pentru a dezvolta materiale aliate cu cerințe speciale, cum ar fi rezistența la temperaturi înalte, rezistența ridicată și rezistența ridicată la coroziune, care sunt utilizate pe scară largă în domeniul oțelului inoxidabil și al oțelului special.” (37)

(58)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini industriile încurajate, inclusiv producția de silicocalciu, precum și de materii prime principale utilizate la fabricarea produsului respectiv. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(59)

Prezenta anchetă nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul silicocalciului menționat mai sus, în considerentul 41, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul anchetei.

(60)

Sectorul silicocalciului este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 41 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul anchetei sau a principalelor materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în ceea ce privește accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(61)

În plus, în cadrul prezentei anchete nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul silicocalciului nu ar fi afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 41 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(62)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul anchetei, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de silicocalciu cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(63)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale silicocalciului pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(64)

GC nu a prezentat niciun element de probă sau argument în sens contrar. Cu toate acestea, producătorii-exportatori Ketong și Shenghua au prezentat o serie de observații.

(65)

Ketong a susținut că metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în scopul stabilirii valorii normale este incompatibilă cu Protocolul de aderare a Chinei la OMC, cu Acordul antidumping al OMC („AAD”) și cu hotărârea Organului de soluționare a litigiilor al OMC („OSL”) și, prin urmare, nu ar trebui aplicată.

(66)

În primul rând, Ketong a reamintit că secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC permite derogări de la metodologia standard pentru stabilirea valorii normale și a comparabilității prețurilor în temeiul articolului VI din GATT 1994 și AAD, dar aceste derogări au fost limitate în timp, deoarece au expirat la 11 decembrie 2016. Potrivit Ketong, începând cu 12 decembrie 2016, Uniunea nu ar trebui să se abată de la metodologia standard în stabilirea valorii normale a producătorilor din țara exportatoare și de la utilizarea exclusivă a prețurilor și costurilor interne din țara exportatoare, cu excepția cazului în care alte dispoziții ale acordurilor OMC, inclusiv ale AAD, prevăd altfel. Ketong a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în măsura în care permite Uniunii să utilizeze datele unei țări reprezentative adecvate, contravine angajamentului Uniunii în temeiul acordurilor OMC, în special al angajamentului său în temeiul secțiunii 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC.

(67)

Ketong a afirmat, de asemenea, că articolul 2 din AAD nu permite utilizarea altor informații decât cele din țara exportatoare în vederea stabilirii valorii normale. De asemenea, în circumstanțe excepționale, când valoarea normală trebuie să fie construită, datele referitoare la costul de producție și costurile VAG și la profituri trebuie să fie obținute din surse din țara exportatoare. Potrivit Ketong, noțiunea de distorsiuni semnificative nici măcar nu există în AAD.

(68)

În al doilea rând, Ketong a reamintit că Organul de apel al OMC, în raportul Uniunea Europeană – Măsuri antidumping privind biomotorina din Argentina (38), a constatat că Uniunea a acționat în mod incompatibil cu articolul 2.2.1.1 din AAD prin faptul că nu a utilizat evidențele ținute de producătorii examinați ca bază pentru calcularea costului de producție al produsului care face obiectul anchetei. Ketong a indicat în special faptul că, în lumina hotărârii respective, distorsiunile din Argentina care cauzau o diferență între prețurile interne și prețurile internaționale ale principalei materii prime a produsului în cauză nu au constituit în sine o bază suficientă în temeiul articolului 2.2.1.1 pentru a concluziona că evidențele producătorului nu au reflectat în mod rezonabil costurile materiei prime asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză sau pentru a nu lua în considerare costurile respective în construirea valorii normale a produsului în cauză.

(69)

În mod similar, Shenghua a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu normele OMC.

(70)

În primul rând, Shenghua a susținut că AAD nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2, care permite construirea valorii normale numai în cazul în care nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale. Shenghua a observat că în AAD nu există niciun articol care să permită ca datele dintr-o țară terță care nu pot reflecta prețurile sau nivelul costurilor din țara exportatoare să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Astfel, AAD impune ca valoarea normală să fie stabilită pe baza prețurilor de vânzare sau a costurilor care reflectă nivelul prețurilor sau al costurilor din țara de origine. Prin urmare, prețul construit pe baza prețurilor din țara reprezentativă nu poate reflecta nivelul prețurilor și al costurilor din țara exportatoare.

(71)

În al doilea rând, Shenghua a susținut că, chiar dacă conceptul de distorsiuni semnificative ar fi în conformitate cu normele OMC, calculul valorii construite ar trebui să fie efectuat în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din AAD și cu interpretarea acestuia de către Organul de apel al OMC prevăzută în cauza UE – Biomotorină (DS473). Distorsiunile semnificative din țara exportatoare ar trebui să se încadreze la definiția vânzărilor care nu au loc „în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”. Shenghua a susținut că, deși noțiunea de „operațiuni comerciale normale” nu este definită în mod explicit în AAD, articolul 2.2.1 prevede că vânzările unui produs pot fi considerate ca neavând loc în cadrul operațiunilor comerciale normale și pot fi eliminate din calcul „doar în cazul în care […] aceste vânzări se efectuează pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale și la prețuri care nu pot acoperi toate costurile […]”. În acest context, Shenghua a susținut că reclamantul nu a dovedit că pretinsele distorsiuni semnificative intră în vreuna dintre categoriile de vânzări „care nu au loc în cursul operațiunilor comerciale normale”, sau de „situație specifică a pieței”.

(72)

Comisia a considerat că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de Ketong și Shenghua. În ceea ce privește angajamentele în temeiul secțiunii 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC, Comisia reamintește că, în contextul procedurilor antidumping referitoare la produsele din China, părțile din secțiunea 15 a protocolului care nu au expirat continuă să se aplice pentru stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China.

(73)

În ceea ce privește cauza UE – Biomotorină, hotărârea relevantă nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei dispoziții specifice de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În opinia Comisiei, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de Grupul special al OMC și de Organul de apel în cauza UE – Biomotorină, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare.

(74)

În ceea ce privește afirmația referitoare la dovezile insuficiente furnizate de reclamant, temeiul juridic și elementele de probă aferente din plângere s-au referit la condițiile aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a indicat la punctul 3 din avizul de deschidere, Comisia a considerat că plângerea furnizează elemente de probă suficiente privind existența distorsiunilor semnificative, astfel cum se prevede în articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază pentru deschiderea anchetei. Nu există alte cerințe probatorii de tipul celor invocate de această parte la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(75)

Prin urmare, Comisia a respins argumentele formulate de Ketong și Shenghua.

(76)

Ketong a susținut că elementele sale de cost sau de preț, cu privire la care Comisia nu a dovedit ca sunt distorsionate, nu ar trebui ajustate sau stabilite pe o bază diferită.

(77)

Shenghua a susținut că, în cazul în care Comisia decide să aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ar fi nerezonabil să se înlocuiască toți factorii de cost cu date din alte surse, deoarece, în conformitate cu formularea acestei dispoziții, numai acele costuri de producție și de vânzare care s-au dovedit a fi distorsionate vor fi înlocuite cu prețuri și valori de referință nedistorsionate. Mai precis, Shenghua a afirmat că reclamantul nu a reușit să demonstreze că respectivele costuri cu forța de muncă din sectorul silicocalciului din China au fost distorsionate și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să utilizeze costurile efective ale forței de muncă, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori. Shenghua a afirmat că era nerezonabil să se înlocuiască costurile forței de muncă cu cele dintr-o țară terță, deoarece acestea erau influențate de mai mulți factori, cum ar fi relația dintre cerere și ofertă de pe piața în cauză, gradul de automatizare a producției și nivelul prețului produselor de bază în regiunea în care se aflau producătorii. Shenghua a adăugat că respectivele costuri ale forței de muncă variau nu numai între țări diferite, ci și între diferiți producători chinezi. Shenghua a afirmat că același lucru este valabil și pentru energie, costurile VAG și profit.

(78)

Ca răspuns la afirmația privind lipsa de elemente de probă referitoare la distorsiunile costurilor forței de muncă în etapa de deschidere, Comisia face trimitere la raționamentul său din considerentele 41 și 63. Stabilirea existenței efective a distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Deși Comisia confirmă faptul că, în funcție de țară sau de sector, cheltuielile salariale pot fi diferite, în urma anchetei sale, Comisia a constatat că piața forței de muncă a fost afectată în RPC de distorsiuni care s-au manifestat la nivelul întregii țări. Aspectele inerente pieței forței de muncă din China, inclusiv lipsa sindicatelor independente de guvern și restricțiile în materie de mobilitate a forței de muncă din cauza sistemului de înregistrare a gospodăriilor au un impact de distorsionare în ceea ce privește constituirea salariilor în RPC pentru toți operatorii economici. Faptul că, în alte țări, cheltuielile salariale ar putea fi diferite sau că acestea ar putea varia în RPC nu modifică această constatare.

(79)

În cursul anchetei, Comisia a stabilit în plus, după cum se descrie în considerentele 51-55, că piețele factorilor de producție utilizați de producătorii de silicocalciu din RPC au făcut obiectul unor numeroase distorsiuni semnificative, nu numai specifice, ci și transversale. Aceeași situație se aplică producătorilor mai multor factori de producție de bază utilizați pentru fabricarea silicocalciului, precum și materiilor prime ale acestuia. Prin urmare, Comisia a constatat că toate costurile factorilor de producție utilizați la fabricarea produsului care face obiectul anchetei, inclusiv energia, au fost distorsionate în RPC. Faptul că, astfel cum afirmă Shenghua, există diferențe între costurile energiei din diferite țări nu modifică evaluarea Comisiei cu privire la faptul că prețurile energiei sunt distorsionate în RPC.

(80)

În această privință, deși articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne, inclusiv a costurilor cu forța de muncă sau cu energia, în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate, nu există elemente de probă în dosar care să stabilească faptul că distorsiunile de la nivelul întregii țări nu sunt aplicabile producătorilor de silicocalciu. În consecință, la construirea valorii normale nu au putut fi utilizate astfel de costuri interne.

(81)

În ceea ce privește costurile VAG și profiturile, Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne în țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin referire la prețuri sau la criterii de referință nedistorsionate într-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Comisia subliniază faptul că acest din urmă articol impune, de asemenea, în mod specific, ca valoarea normală construită să includă o sumă rezonabilă a cheltuielilor administrative, a costurilor de vânzare și a celor generale nedistorsionate și a profiturilor. În cazul în care, în cursul anchetei sale, pe baza tuturor elementelor de probă din dosar, Comisia dovedește existența unor distorsiuni semnificative care afectează produsul în cauză în țara exportatoare, rezultă că costurile VAG ale producătorilor-exportatori sunt, de asemenea, afectate de aceste distorsiuni.

(82)

Prin urmare, atât argumentele Ketong, cât și cele ale Shenghua au fost respinse.

(83)

Shenghua a susținut, de asemenea, că, chiar dacă ar fi utilizate date din alte surse, ar fi nerezonabil să se utilizeze datele unei țări terțe ca preț nedistorsionat. Shenghua a menționat intenția Comisiei de a face trimitere la baza de date Global Trade Atlas („GTA”) pentru prețurile de import din țara reprezentativă și a considerat că, în cursul perioadei de anchetă, a achiziționat toate materiile prime pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei pe piața internă. Prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze o sursă de date mai fiabilă și mai rezonabilă și, indiferent de sursa de date utilizată, ar trebui efectuate ajustările necesare (cum ar fi pentru cheltuielile de livrare) pentru a se asigura că presupusul preț nedistorsionat este vizat de aceleași condiții de achiziție precum materiile prime achiziționate de Shenghua.

(84)

În ceea ce privește acest argument, Comisia a remarcat faptul că, din motivele expuse în considerentele 41-63, în prezenta anchetă aplică articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia trebuie să utilizeze costuri nedistorsionate într-o țară reprezentativă adecvată pentru a se asigura că respectivele costuri aplicate nu sunt afectate de distorsiuni și se bazează pe informații ușor disponibile, cum ar fi datele privind importurile conținute în baza de date GTA. În absența datelor furnizate de Shenghua pentru a-și susține afirmația privind ajustările necesare (cum ar fi pentru cheltuielile de livrare mai mari), se consideră că valorile de import ale țării reprezentative îndeplinesc criteriile de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și furnizează o estimare rezonabilă a prețului în țara reprezentativă, inclusiv a cheltuielilor de livrare. În plus, întrucât factorii de producție importați concurează pe piața internă a țării reprezentative în ceea ce privește prețurile, Comisia le-a considerat un indicator fiabil. Dacă nu ar fi luate în considerare toate cheltuielile de livrare aferente importului, prețul rezultat nu ar reflecta prețul nedistorsionat pe piața țării reprezentative. Acest lucru ar fi contrar articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, acest argument a fost respins.

(85)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul anchetei, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul interacțiunii libere a forțelor de pe piață, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare.

(86)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(87)

Astfel cum se explică în considerentele 35 și 36, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a utiliza Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(88)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Kazahstan, Malaysia și Mexic ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din China conform Băncii Mondiale, și anume toate sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut.

(89)

Nu s-au primit observații din partea părților interesate cu privire la similitudinea cu RPC a nivelului de dezvoltare economică a țărilor identificate de Comisie.

(90)

Ketong a remarcat faptul că Rusia a fost, de asemenea, clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare”, similară cu RPC, și a solicitat Comisiei să ia în considerare și această țară ca țară potențial reprezentativă. Totuși, Comisia nu a găsit niciun producător de silicocalciu din Rusia care să dispună de informații financiare publice reprezentative în scopul calculării valorii normale a produsului care face obiectul anchetei și, prin urmare, nu a continuat să evalueze această țară.

(91)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia și Argentina ca țări în care se știe că există o producție de silicocalciu. În această notă, Comisia a identificat în plus Kazahstan, Malaysia și Mexic ca țări producătoare de feroaliaje, industria cea mai asemănătoare cu industria silicocalciului în ceea ce privește procesul de producție și factorii de producție, pe care le-ar putea utiliza în cazul în care nu există date adecvate din partea țărilor producătoare de silicocalciu. Au fost primite observații din partea Ketong, a Shenghua și a reclamantului.

(92)

Comisia a identificat doi producători de silicocalciu din Brazilia și unul din Argentina pentru care erau disponibile informații financiare publice. Totuși, datele financiare recente (mai exact, 2019) erau disponibile numai pentru producătorul argentinian și unul dintre cei doi producători brazilieni (Rima Industrial S.A.).

(93)

Reclamantul a luat act de faptul că Brazilia a rămas una dintre posibilele țări reprezentative și a sprijinit selecția sa potențială ca țară reprezentativă, astfel cum propusese inițial în plângere.

(94)

Atât Shenghua, cât și Ketong au susținut prin observațiile la prima notă că Brazilia nu poate fi o țară reprezentativă adecvată, deoarece volumul importurilor de mai multe materii prime (cum ar fi pasta de electrozi și roca silicioasă/cuarțitul) a fost scăzut și, prin urmare, nu este reprezentativ.

(95)

Cu toate acestea, pentru pasta de electrozi, importurile în Brazilia au acoperit cel puțin 10 % din consumul raportat în China și, prin urmare, sunt considerate reprezentative. În cazul cuarțitului, Comisia a considerat că volumul scăzut al importurilor în Brazilia nu este reprezentativ și a revenit la prețul mediu de achiziție plătit de producătorii din Uniune ca valoare de referință adecvată.

(96)

Shenghua a susținut că prețul energiei electrice în Brazilia este prea ridicat și a solicitat Comisiei să respingă Brazilia ca țară reprezentativă din acest motiv.

(97)

Comisia a observat că nu se menționează nicăieri în criteriile de selecție a țării reprezentative stabilite în regulamentul de bază că prețurile serviciilor de utilități trebuie să se încadreze într-un anumit interval. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(98)

Prin observațiile la prima notă, Ketong a susținut că piața energiei electrice din Brazilia a fost denaturată deoarece (1) guvernul brazilian este acționarul majoritar al producătorului de energie electrică Eletrobrás și (2) guvernul brazilian a reglementat prețul energiei electrice prin agenția de reglementare Agência Nacional de Energia Elétrica („ANEEL”). Prin urmare, din acest motiv, Brazilia nu ar fi o țară reprezentativă adecvată.

(99)

Comisia a observat că Ketong nu a furnizat nicio dovadă că deținerea de către stat a Eletrobrás a determinat o distorsiune a pieței energiei electrice din Brazilia și, în special, că a avut un impact asupra producătorilor de silicocalciu în ceea ce privește prețul plătit de aceștia pentru energie electrică în cursul perioadei de anchetă. De exemplu, deși 52 % din acțiunile Eletrobrás sunt deținute de stat, restul acțiunilor sunt tranzacționate public. Acest aspect este examinat în continuare în considerentul 133 de mai jos, pe baza elementelor de probă suplimentare primite de părțile interesate, precum și în considerentul 152.

(100)

Shenghua a susținut că Brazilia este o piață extrem de protejată și o țară care a recurs la un „număr mare de măsuri potențial restrictive pentru comerț”, fapt confirmat de Comisie în evaluarea sa privind restricțiile la import impuse de Brazilia (40).

(101)

În prima notă, Comisia a afirmat că nu a identificat nicio denaturare a schimburilor comerciale în Brazilia care să afecteze principalii factori de producție pentru producția de silicocalciu. Shenghua nu a demonstrat existența unor astfel de distorsiuni în ceea ce privește silicocalciul și/sau principalii factori de producție. Argumentul a fost considerat nefondat și, prin urmare, a fost respins.

(102)

Ketong a susținut, de asemenea, că producătorii brazilieni identificați de Comisie își desfășurau activitatea într-o gamă variată de sectoare economice și, prin urmare, costurile, veniturile și profiturile acestora nu le reflectau pe cele ale unui producător de silicocalciu.

(103)

În prima notă, Comisia a recunoscut că producătorii brazilieni desfășurau alte activități pe lângă fabricarea și vânzarea de silicocalciu și că raportarea lor financiară nu a permis alocarea rezultatelor financiare pentru fiecare produs în parte. Comisia a clarificat faptul că acest lucru nu a subminat în sine reprezentativitatea societăților și, prin urmare, putea utiliza rezultatele financiare la nivelul societăților pentru stabilirea valorilor de referință pentru costurile VAG și profit. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(104)

Shenghua a susținut că profitul și costurile VAG ale unei singure societăți nu erau fiabile sau reprezentative în scopul calculării valorii normale.

(105)

Comisia a observat că Shenghua nu a justificat motivul pentru care profitul și costurile VAG ale unui singur producător nu ar fi fiabile sau reprezentative pentru construirea valorii normale. În plus, Shenghua nu a identificat alți producători din Brazilia cu informații financiare publice ușor disponibile care să poată fi adăugați la setul de date. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(106)

Ketong a susținut, de asemenea, că nu era adecvat să se utilizeze date financiare de la Dun & Bradstreet, deoarece acestea nu erau suficient de detaliate pentru a oferi informațiile necesare pentru calcularea cu exactitate a marjei de dumping.

(107)

Comisia a precizat că baza de date Global Financials de la Dun & Bradstreet este instrumentul pe care îl utilizează pentru a obține situații financiare și rate specifice societăților de la societăți din posibile țări reprezentative. În acest sens, Comisia a clarificat faptul că termenii „costuri directe” și „costuri indirecte” utilizați în baza de date a Dun & Bradstreet se referă la „Costul mărfurilor vândute (CMV)” și, respectiv, la „cheltuieli de funcționare”. Contrar celor susținute de Ketong, Comisia dispune, prin urmare, de date suficient de detaliate pentru a-i permite să găsească informațiile relevante pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(108)

Atât Shenghua, cât și Ketong au susținut că Argentina nu este o țară reprezentativă adecvată din cauza denaturărilor comerciale privind semicocsul, unul dintre cei mai importanți factori de producție, pe care Comisia l-a menționat deja în prima notă.

(109)

Comisia a fost de acord că distorsiunile comerciale (în acest caz, licențele de export și taxele) pot explica volumul scăzut al importurilor de semicocs în Argentina și, în consecință, pot face ca utilizarea prețului de import să nu fie adecvată ca preț de referință.

(110)

Ketong a susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia concluzionează că piața pentru mulți dintre factorii de producție din China a fost denaturată, atunci aceasta trebuie să considere și piața argentiniană ca fiind denaturată, întrucât mulți dintre factorii de producție esențiali din Argentina provin din China.

(111)

Comisia a respins acest argument deoarece, contrar afirmațiilor Ketong, marea majoritate a factorilor de producție, cu excepția semicocsului, au fost importați în Argentina din alte țări decât China. În prima notă, Comisia a afirmat că au existat foarte puține importuri de semicocs în Argentina care nu au fost importate din China. Prin urmare, Comisia a considerat, în etapa respectivă, că volumul importurilor de semicocs în Argentina nu era reprezentativ. Semicocsul reprezintă aproximativ 10 % din costul de producție al produsului în cauză.

(112)

Reclamantul a susținut, de asemenea, că Argentina nu poate îndeplini criteriile de selecție ca țară reprezentativă în această etapă, luând în considerare informațiile disponibile public pentru unicul producător al produsului în cauză din țara respectivă, care arătau o situație deficitară.

(113)

Comisia a fost de acord că singurul producător argentinian de CaSi, ale cărui date financiare sunt disponibile public, nu putea fi utilizat ca valoare de referință pentru o marjă de profit, deoarece societatea a înregistrat pierderi în 2019. În cazul în care datele financiare pentru 2020 devin disponibile într-o etapă ulterioară, Comisia poate reconsidera Argentina ca țară reprezentativă.

(114)

Ketong a solicitat Comisiei să utilizeze Rusia ca țară reprezentativă, deoarece aceasta a fost clasificată de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare”, similară cu RPC, avea producție de silicocalciu și cel puțin un producător, Kluchevsky Ferroalloy Plant PJSC.

(115)

Comisia a analizat argumentul adus de Ketong în ceea ce privește utilizarea Rusiei ca țară reprezentativă adecvată. Aceasta a examinat cele mai recente date financiare prezentate de Ketong cu privire la producătorul rus de feroaliaje, Kluchevsky Ferroalloy Plant PJSC, care, potrivit site-ului său web, ar produce și silicocalciu. Datele se refereau la anul anterior perioadei de anchetă. Întrucât aceste date au indicat un profit aproape egal cu zero și costuri VAG foarte scăzute, Comisia a considerat că aceste date nu sunt reprezentative în scopul construirii valorii normale a produsului care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(116)

Întrucât Comisia nu a fost în măsură să găsească date financiare reprezentative pentru alți posibili producători de silicocalciu din Rusia, iar Ketong nu a furnizat astfel de date, Comisia a concluzionat că Rusia nu este o țară reprezentativă adecvată în acest stadiu.

(117)

Shenghua și Ketong au susținut că nici Brazilia, nici Argentina nu sunt țări reprezentative adecvate din motivele menționate în considerentele 94, 96, 98, 100, 102, 104, 106, 108, 110 și 112 și au sugerat că, întrucât producția globală de silicocalciu este limitată, Comisia ar trebui să utilizeze în schimb date de la producătorii de feroaliaje și/sau de siliciu metalic, deoarece aceste produse au o structură a costurilor similară cu cea a silicocalciului. Acestea au sugerat să fie utilizat Kazahstanul, deoarece este unul dintre cei mai mari producători de feroaliaje, cu mai mulți producători, ale căror date privind costurile VAG și profitul pot fi utilizate.

(118)

Comisia a observat că, având în vedere prezența țărilor în care exista producție de silicocalciu, în această etapă Kazahstanul nu a fost considerat o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece nu este producător de silicocalciu și nu sunt disponibile date publice relevante.

(119)

Ketong a susținut, de asemenea, că exhaustivitatea și calitatea datelor GTA în ceea ce privește Kazahstan și Rusia sunt inferioare datelor ITC (Centrul de Comerț Internațional) și a sugerat utilizarea acestora în locul datelor GTA. Întrucât Comisia nu intenționează să utilizeze niciuna dintre aceste țări ca țară reprezentativă, acest argument nu a fost examinat în continuare în această etapă.

(120)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate prin cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și datele financiare ale Rima Industrial S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(121)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Braziliei ca țară reprezentativă și a societății Rima Industrial S.A. ca producător din țara reprezentativă. Au fost primite observații din partea Ketong, a Shenghua și a reclamantului.

(122)

Reclamantul a sprijinit alegerea Braziliei ca țară reprezentativă, respingând Kazahstan, Argentina și Rusia ca țări reprezentative neadecvate. În observațiile sale, reclamantul a prezentat cele mai recente date financiare disponibile ale celor doi producători brazilieni de CaSi cunoscuți, astfel cum au fost publicate în Official Journal of Minas Gerais (41) (42). Reclamantul a susținut, de asemenea, că societatea rusă Kluchevsky Ferroalloy Plant PJSC, chiar dacă, potrivit site-ului său web, ar produce silicocalciu, nu a produs CaSi în ultimii șase ani, inclusiv în perioada de anchetă, și nu avea intenția de a produce CaSi în viitorul apropiat.

(123)

Shenghua și-a reiterat argumentul potrivit căruia prețurile energiei electrice din Brazilia sunt prea ridicate și, prin urmare, Brazilia nu ar trebui considerată o țară reprezentativă adecvată. Shenghua a susținut că afirmația Comisiei potrivit căreia nicăieri în criteriile de selecție stabilite în regulamentul de bază nu a fost menționat faptul că prețurile serviciilor de utilități trebuie să se situeze într-un anumit interval pentru ca o țară să fie selectată ca țară reprezentativă, astfel cum se menționează în considerentul 97, nu a fost în conformitate cu regulamentul de bază și cu Acordul antidumping al OMC, care prevede că, chiar dacă Comisia decide să nu utilizeze prețurile de vânzare sau costurile societăților din țara de origine, aceasta ar trebui să utilizeze date de înlocuire rezonabile pentru stabilirea valorii normale.

(124)

Astfel cum se menționează în considerentul 86, pentru selectarea unei țări reprezentative, Comisia utilizează criteriile relevante în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Toate aceste criterii au fost îndeplinite de Brazilia. Faptul că prețurile energiei electrice sunt mai mari în Brazilia decât în alte țări nu descalifică Brazilia ca țară reprezentativă adecvată. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(125)

Ketong a susținut că singurul motiv pentru care Comisia a respins Rusia ca țară reprezentativă a fost acela că Kluchevsky Ferroalloy Plant a avut în 2019 o marjă de profit și costuri VAG nereprezentative (mai exact, prea scăzute). În plus, Ketong a susținut că marja de profit nu face parte din testul prevăzut la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru alegerea unei țări reprezentative și că datele trebuiau doar să fie ușor disponibile. Potrivit Ketong, niciun „test reprezentativ” suplimentar nu a putut fi extrapolat din dispoziția legală și, prin urmare, acesta nu a constituit un criteriu de evaluare a caracterului adecvat al unei țări reprezentative. În plus, Ketong a susținut că, chiar dacă marja de profit ar face parte din test, nu era clar motivul pentru care Rima Industrial S.A. cu o marjă de profit de numai 3 % ar fi mai bună decât marja de profit scăzută, dar totuși pozitivă, a societății Kluchevsky Ferroalloy Plant.

(126)

Comisia a respins argumentul. Conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri. Comisia nu consideră că o marjă de profit aproape egală cu zero este o „sumă rezonabilă” în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază.

(127)

În plus, Ketong a susținut că Rusia dispune de date de o calitate mai bună decât Brazilia din mai multe motive. În primul rând, Rima Industrial desfășoară activități mai diversificate decât Kluchevsky Ferroalloy Plant, care se concentrează pe feroaliaje. În al doilea rând, Ketong a susținut că Comisia nu și-a justificat afirmația potrivit căreia costurile directe ale Rima Industrial raportate în baza de date a Dun & Bradstreet corespund CMV, iar costurile indirecte sunt cheltuieli de funcționare. Dimpotrivă, datele Kluchevsky Ferroalloy Plant au permis evaluarea a ceea ce conțineau diferitele categorii de costuri. În al treilea rând, Kluchevsky Ferroalloy Plant a avut costuri VAG mai detaliate.

(128)

După cum se explică în considerentul 122, au devenit disponibile date financiare mai recente privind cei doi producători brazilieni identificați de Comisie. Conform acestor date, Rima Industrial S.A. a înregistrat pierderi în 2020. În schimb, Bozel Brasil S.A. a realizat profit în 2020. După cum s-a anticipat în prima notă, Comisia a utilizat datele din 2020, de când acestea au devenit disponibile. În consecință, având în vedere că, pe de o parte, o societate nerentabilă nu este reprezentativă pentru situația de pe piața internă și, pe de altă parte, Bozel Brasil S.A. produce aproape exclusiv silicocalciu, Comisia a utilizat datele furnizate de Bozel Brasil. Prin urmare, aceste argumente au fost respinse.

(129)

În plus, Ketong și-a reiterat argumentul potrivit căruia importurile braziliene de cuarțit ar putea să nu fie reprezentative, în timp ce statisticile rusești privind importurile de cuarțit, furnizate de ITC, au oferit o valoare de referință fiabilă pentru prețul cuarțitului pentru uz industrial.

(130)

După cum se explică în considerentele 90 și 115, Comisia nu a considerat Rusia ca țară reprezentativă adecvată. În ceea ce privește valoarea de referință pentru cuarțit, în absența unor volume reprezentative ale importurilor în Brazilia, Comisia a revenit la prețul cuarțitului pe piața Uniunii, astfel cum s-a explicat în considerentul 95. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(131)

În plus, Ketong a susținut că, în cazul în care Comisia alege Brazilia ca țară reprezentativă, atunci aceasta trebuie să aleagă costul energiei electrice cel mai exact și nedistorsionat pentru Brazilia. În special, Ketong a susținut că, în Brazilia, energia electrică a fost comercializată în două medii contractuale diferite: piața reglementată (ACR) și piața liberă („ACL”). Ketong a susținut că, întrucât cumpărătorii industriali ar cumpăra în principal energie electrică pe piața ACL, piața ACL mai degrabă decât piața ACR ar fi sursa corectă a prețului reprezentativ pentru consumatorii industriali de energie electrică. Acest lucru ar fi valabil în special pentru marii consumatori industriali de energie electrică, inclusiv pentru producătorii de silicocalciu. În opinia Ketong, ar fi rezonabil ca un producător de silicocalciu cu o cerere de energie electrică care depășește cu mult 3 MW (rata de putere a unui singur cuptor fiind de peste 20 MW) să achiziționeze direct energie electrică de la producătorul de energie electrică la un preț preferențial pe piața ACL. În plus, Ketong a susținut că prețurile energiei electrice ale societății EDP Brasil utilizate de Comisie în a doua notă reflectă tariful energiei electrice de pe piața ACR, care nu ar fi reprezentativ pentru prețurile energiei electrice la care marii consumatori industriali, precum producătorii de CaSi, cumpără energie electrică. Ketong a susținut, de asemenea, că tariful pentru energie electrică al EDP Brasil era prețul maxim reglementat de agenția de reglementare ANEEL și nu prețul efectiv la care energia electrică a fost vândută. În sprijinul acestui argument, Ketong a prezentat un comunicat de presă în care arăta că ANEEL a aprobat plafonul tarifar pentru licitația programată pentru luna decembrie 2020. În plus, Ketong a susținut că datele operaționale ale EDP Brasil demonstrau că prețul efectiv plătit de clienții EDP Brasil, pe piața ACR sau pe piața ACL, era mai mic decât tariful și, prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze aceste date.

(132)

Comisia a observat că prețurile energiei electrice pe piața ACL sunt convenite bilateral și nu sunt puse la dispoziția publicului (43). În plus, atunci când consumatorii cumpără energie electrică de pe piața ACL, aceștia trebuie să semneze două contracte: unul cu producătorul de energie electrică care este responsabil cu producerea energiei electrice și un alt contract cu distribuitorul pentru utilizarea infrastructurii (linii de transport) (44). În general, tariful pentru energie electrică include costurile de producție, transport, distribuție, taxe și impozite sectoriale. Prețurile energiei electrice din raportul anual al EDP Brasil, indicate de Ketong, includ numai prețul energiei electrice pentru producerea energiei electrice (hidroelectrice și termice), care nu este prețul final plătit de consumator și, prin urmare, nu poate fi utilizat ca valoare de referință.

(133)

Comisia a observat, de asemenea, că Ketong nu a furnizat niciun alt element de probă decât propria sa presupunere că producătorii de silicocalciu sunt aprovizionați prin intermediul pieței ACL în locul pieței ACR. În plus, nu există nicio dovadă că tarifele utilizate de Comisie de pe site-ul web al EDP Brasil, care este o societate privată, sunt, de fapt, un preț maxim, astfel cum a sugerat Ketong, și nu tarifele plătite de consumatori. Dovezile prezentate în acest sens de Ketong nu susțin această afirmație. Acest comunicat de presă prezentat se limitează numai să afirme că plafonul de preț a fost majorat de ANEEL. De fapt, Comisia a observat că tariful mediu utilizat pentru energia electrică pentru utilizatorii industriali în cursul perioadei de anchetă a fost de 391 R$/MWh, în timp ce raportul anual al EDP prezentat de Ketong afirmă că tariful pentru energia electrică pentru utilizatorii industriali a fost de 508 R$/MWh în ultimul trimestru al anului 2020, prin urmare mult mai mare decât tariful utilizat de Comisie pentru calcularea valorii de referință. În absența oricăror date alternative adecvate în dosar, Comisia a decis în mod provizoriu să utilizeze prețurile tarifare publicate de EDP Brasil. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(134)

Ketong a susținut că, în cazul în care Comisia decide să utilizeze datele financiare ale Rima Industrial de la Dun & Bradstreet și având în vedere că aceste date au fost prezentate într-o formă imprecisă și generală care nu permite identificarea cheltuielilor incluse în „costurile indirecte”, atunci prețul de export nu ar trebui ajustat cu cheltuielile de vânzare, deoarece aceleași cheltuieli ar fi incluse la construirea valorii normale.

(135)

Astfel cum se menționează în considerentul 128, Comisia va utiliza situațiile financiare ale Bozel Brasil S.A. Prin urmare, acest argument nu mai este relevant.

(136)

Shenghua și-a reiterat argumentul potrivit căruia Kazahstanul ar trebui să fie selectat ca țară reprezentativă adecvată. Într-adevăr, Comisia ar trebui să recurgă la luarea în considerare a țărilor cu producție de feroaliaje, deoarece producția de silicocalciu este localizată doar în Argentina și Brazilia, iar cea dintâi a fost exclusă de Comisie, în timp ce cea de a doua nu a fost considerată adecvată de către Shenghua din cauza ratelor ridicate ale energiei electrice, astfel cum se menționează în considerentul 123.

(137)

Întrucât există producători în Brazilia cu informații financiare disponibile publicului, nu este necesar să se ia în considerare țări cu producție de feroaliaje, cum ar fi Kazahstanul. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(138)

După ce s-a stabilit că Brazilia este țara reprezentativă adecvată în etapa provizorie a anchetei, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(139)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(140)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(141)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza date GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, după cum se explică în continuare în considerentele 151 și 152, Comisia a declarat că va utiliza statisticile OIM și sursele ușor disponibile privind costurile forței de muncă în Brazilia pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă, precum și sursele ușor disponibile pentru tarifele de distribuție industrială publicate de un furnizor de energie electrică pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale energiei electrice.

(142)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul VID, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a silicocalciului

(143)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Metodologia de stabilire a acestei sume este explicată în considerentul 154.

(144)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (48). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 85 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor în Brazilia din China și din țări fără economie de piață, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative (peste 98 % din volumele totale importate în Brazilia). GTA citează valorile importurilor pentru Brazilia la nivelul FOB. Pentru a se ajunge la valorile CIF la import pentru Brazilia, s-a adăugat 3,1 % la valorile FOB, ceea ce reprezintă diferența dintre prețurile medii CIF și prețurile medii FOB la exportul de silicocalciu pentru perioada de anchetă, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori cooperanți din China.

(145)

Întrucât nu există date privind importurile în Brazilia și în absența unui preț internațional adecvat și nedistorsionat pentru cărbune, Comisia a considerat prețul mediu ponderat de import pentru cărbunele bituminos ca fiind o valoare de referință adecvată.

(146)

Întrucât volumele importurilor de cuarțit în Brazilia au fost scăzute și, prin urmare, au fost considerate nereprezentative și, în absența unui preț internațional nedistorsionat pentru cuarțit, Comisia a considerat prețul mediu de achiziție plătit de producătorii din Uniune ca fiind o valoare de referință adecvată.

(147)

Un producător-exportator a raportat, de asemenea, nisipul de cuarț ca factor de producție. În cazul acestui factor de producție, costul efectiv suportat de producătorii-exportatori cooperanți a reprezentat o pondere neglijabilă din costul total de fabricație în cursul perioadei de anchetă. Întrucât valoarea utilizată pentru acesta nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele ca fracție din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(148)

Subprodusele de microsiliciu (clasificat în SA drept zgură) și pudra fină precipitată de silicat de calciu, deșeu clasificat la același cod SA precum silicocalciul, reprezentau fiecare mai puțin de 1 % din costul total de fabricație. Întrucât nu au existat importuri de zgură în Brazilia în perioada de anchetă, Comisia a stabilit prețul de referință pentru acest subprodus pe baza raportului dintre valoarea sa de vânzare internă în RPC și costul total al materialelor și a aplicat acest raport la costul total nedistorsionat al materialelor calculat. Suma rezultată a fost apoi împărțită la cantitatea efectiv vândută pentru a se ajunge la prețul unitar nedistorsionat, astfel cum se menționează în tabelul 1 de la considerentul 142. Pentru celălalt subprodus, deșeul de silicocalciu, Comisia a ajustat prețul de referință prin aplicarea raportului dintre prețul de vânzare al subprodusului și prețul de vânzare intern în RPC al silicocalciului la prețul de referință pentru silicocalciul din țara reprezentativă. Valoarea de referință ajustată rezultată este menționată în tabelul 1.

(149)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(150)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(151)

Forța de muncă este un factor important de producție, reprezentând aproximativ între 5 % și 10 % din costul total de fabricație. Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Brazilia. Statisticile OIM (49) oferă informații privind salariile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare și numărul mediu de ore săptămânale lucrate în Brazilia în 2020. Comisia a calculat costurile forței de muncă ale unui angajator din Brazilia utilizând surse disponibile public (50) referitoare la costurile forței de muncă în Brazilia.

(152)

Comisia a utilizat cel mai recent preț al energiei electrice ușor disponibil (în august 2021), astfel cum a fost perceput de EDP Brasil (51). Acest preț a fost ajustat în funcție de inflație pentru a obține un preț aplicabil pentru anul 2020. Informațiile disponibile permit identificarea prețului energiei electrice și a prețului pentru utilizarea sistemului de distribuție (modalidade tarifaria azul) plătite de utilizatorii industriali. Acestea oferă chiar mai multe detalii privind prețurile plătite de utilizatorii industriali care au optat pentru tarife diferențiate în funcție de ora la care energia electrică este consumată (modalidade tarifaria verde). Trebuie menționat că, în Brazilia, autoritatea de reglementare ANEEL (52) obligă furnizorii de energie electrică să își majoreze din când în când tarifele cu un anumit procent pentru a reglementa consumul de energie electrică din țară. ANEEL utilizează un sistem de indicatori (53) (verde, galben, roșu nivelul 1, roșu nivelul 2) pentru a semnala dacă prețul energiei electrice trebuie să rămână la nivelul propus de furnizor (verde) sau dacă trebuie majorat cu 0,01343 BRL/kWh (galben), cu 0,04169 BRL/kWh (roșu nivelul 1) sau cu 0,06243 BRL/kWh (roșu nivelul 2) (date pentru 2020). Indicatorii sunt publicați de ANEEL lunar și sunt ușor disponibili pe site-ul web al EDP Brasil (54) pentru perioada de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, sistemul de indicatori a fost în cea mai mare parte verde. Numai în ianuarie 2020 a existat un indicator galben și în decembrie 2020 un indicator roșu nivelul 2 și, prin urmare, tarifele la energia electrică au trebuit să fie majorate ușor. În ansamblu, această majorare a avut un impact marginal asupra tarifului.

(153)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(154)

Cheltuielile indirecte de fabricație și deprecierea suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate sub formă de cotă din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(155)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profituri, Comisia s-a bazat pe datele financiare din 2020 ale Bozel Brasil S.A., astfel cum au fost extrase din Minas Gerais (55).

(156)

Pe baza prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate descrise mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(157)

Mai întâi, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate pe baza factorilor de producție achiziționați de fiecare dintre societăți. Aceasta a aplicat apoi costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al fiecăruia dintre producătorii-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate de reclamant au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în tabelul 1. Din costurile de fabricație, Comisia a scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor.

(158)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație și deprecierea, astfel cum se explică în considerentul 154, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(159)

La costul de producție stabilit astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat cheltuielile VAG și profitul Bozel Brasil S.A. Cheltuielile VAG au fost exprimate ca procent din CMV și aplicate costului de producție nedistorsionat, s-au ridicat la 11,98 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costului de producție nedistorsionat a fost de 18,96 %.

(160)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(161)

Producătorii-exportatori au efectuat exporturi în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți afiliate situate în afara Uniunii.

(162)

Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(163)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(164)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări în ceea ce privește costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, adaosurile comercianților și comisioanele bancare.

(165)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(166)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(167)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(168)

În acest caz, exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 57,5 % din totalul importurilor din cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul celei mai ridicate marje de dumping individuale, stabilite pentru un tip de produs reprezentativ pentru un producător-exportator cooperant.

(169)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(170)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(171)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute în principal de la doar doi producători din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(172)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 1 313-1 590 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii și, cel mai important, pe baza răspunsurilor la chestionarele privind antidumpingul primite de la producătorii cooperanți din Uniune. Astfel cum se indică în considerentul 15, cei doi producători din Uniune au reprezentat 100 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(173)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat utilizarea în aval a producției de produs similar a industriei din Uniune în contextul producătorilor integrați din Uniune.

(174)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de silicocalciu și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(175)

Comisia a constatat că 7,6 % din consumul total la nivelul Uniunii a fost destinat utilizării captive în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai jos. Utilizarea captivă ca procent din consumul total a fost relativ stabilă în cursul perioadei examinate, crescând cu doar 3 %. În acest sens, silicocalciul era utilizat de producătorul în cauză pentru a produce feroaliaje în aval și, prin urmare, nu au avut loc vânzări efective facturate.

(176)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichiditate.

(177)

În schimb, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; gradul de ocupare a forței de muncă; productivitatea; salariile; și capacitatea de mobilizare a capitalului. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(178)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii adăugând vânzările producătorilor din Uniune pe piața Uniunii la importurile de silicocalciu. Vânzările Uniunii au fost obținute din răspunsurile producătorilor din Uniune la chestionarul privind antidumpingul. Cifrele privind importurile au fost obținute de la autoritățile vamale naționale ale statelor membre, astfel cum se descrie în secțiunea 4.4.1 de mai jos.

(179)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(180)

Consumul total al Uniunii și consumul de pe piața liberă au scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, ajungând la aproximativ jumătate din nivelul lor inițial în cursul perioadei de anchetă. Reducerea consumului a fost rezultatul scăderii importurilor cu aproximativ 25 % și al scăderii vânzărilor interne ale Uniunii cu aproximativ 75 % în cursul perioadei examinate, astfel cum se menționează în tabelele 6 și, respectiv, 12. Unul dintre principalele motive ale scăderii substanțiale a consumului a fost declinul producției de oțel brut, deoarece silicocalciul este un factor de producție a oțelului, iar fabricarea oțelului este de departe cea mai mare piață pentru silicocalciu; de asemenea, industria siderurgică a achiziționat, într-o anumită măsură, mai puțin silicocalciu, deoarece utiliza stocurile proprii de silicocalciu.

(181)

În plângere, statisticile privind importurile au fost obținute de la Eurostat pentru codurile NC 7202 99 80 și 2850 00 60 și au fost ajustate pe baza prețului importurilor pentru a elimina produsele care nu sunt produsul care face obiectul anchetei. Calitatea datelor de import (atât în ceea ce privește volumul, cât și prețurile) utilizate în această etapă a fost criticată de Eurofer în observațiile sale cu privire la deschiderea anchetei. Totuși, acestea au fost cele mai fiabile elemente de probă disponibile în etapa respectivă. Cu toate acestea, în cursul anchetei actuale, a fost posibil să se obțină date mai exacte privind importurile, care să descrie produsul importat pentru fiecare declarație de import depusă la autoritățile vamale naționale ale statelor membre. Comisia a solicitat informații detaliate privind importurile încadrate la codurile NC 7202 99 80 și 2850 00 60 din Franța, Italia, Slovenia și Spania, cele patru state membre cu cel mai mare volum de importuri menționate în plângere. Comisia a stabilit apoi volumele și prețurile importurilor de silicocalciu pentru trei dintre aceste state membre (Franța, Slovenia și Spania) pe baza unei analize a descrierii produsului înregistrate în informațiile primite de la statele membre respective. Pentru Italia, al patrulea stat membru în ceea ce privește volumul importurilor, datele furnizate nu au fost în formatul cerut și, prin urmare, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele din plângere în etapa provizorie. Plângerea a indicat procentul reprezentat de cele patru state membre în fiecare an al perioadei examinate. Comisia a utilizat aceste procente pentru a calcula volumul importurilor.

(182)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza importurilor din RPC în raport cu volumul consumului pe piața liberă indicat în tabelul 2.

(183)

Importurile din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(184)

După o ușoară creștere a importurilor cu 6 % între 2017 și 2018, importurile din China au scăzut constant cu 27 % din 2018 până la perioada de anchetă. Cu toate acestea, cota de piață a acestor importuri a crescut constant cu 57 % între 2017 și 2020. Ca atare, deși importurile din China au scăzut, scăderea acestora a fost mult mai puțin pronunțată decât scăderea consumului din UE.

(185)

Comisia a stabilit prețurile medii ponderate ale importurilor din RPC pe baza datelor vamale naționale care indică importurile de silicocalciu din RPC, astfel cum au fost stabilite în conformitate cu considerentul 181 de mai sus. Aceste prețuri au fost la un nivel CIF.

(186)

Prețul mediu ponderat al importurilor din RPC a evoluat astfel:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tone)

(187)

Prețurile de import din RPC au crescut cu 6 % între 2017 și 2018 și din nou între 2018 și 2019, dar apoi au scăzut brusc cu 15,5 % între 2019 și perioada de anchetă, ajungând la un nivel al prețurilor cu 5 % mai mic decât cel din 2017. Prețurile de import din RPC au fost mai mici decât prețurile de vânzare din Uniune, astfel cum se menționează în tabelul 8, cu o diferență între 15 % și 30 % în cursul perioadei de anchetă.

(188)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând următoarele:

(189)

Comparația prețurilor a fost realizată în funcție de tipul de produs pentru tranzacții efectuate la același nivel comercial, operându-se ajustări corespunzătoare, după caz, pentru reduceri și comisioane. Această analiză în funcție de tip a luat în considerare dacă vânzările au fost efectuate în vrac sau sub formă de sârmă umplută, astfel cum a subliniat Eurofer în observațiile sale cu privire la deschiderea anchetei, descrise în considerentul 9. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Subcotarea medie ponderată constatată a fost de 10,6 %. Ținând seama de faptul că produsul care face obiectul anchetei este o materie primă, aceasta a fost considerată a fi o marjă de subcotare semnificativă. S-a constatat că toate tipurile de produse ale producătorilor-exportatori cooperanți au avut efect de subcotare. Aceste importuri au reprezentat aproximativ 57 % din totalul importurilor.

(190)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(191)

Pentru determinarea prejudiciului, toți indicatorii s-au bazat pe cei doi producători cooperanți din Uniune, care au reprezentat totalitatea industriei din Uniune, astfel cum se menționează în considerentul 15.

(192)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(193)

Producția industriei din Uniune a scăzut dramatic, cu 91 % între 2017 și 2020, în timp ce capacitatea a crescut cu 3 %, ceea ce a condus la o scădere cu 91 % a gradului de utilizare a capacității de producție.

(194)

Industria din Uniune produce silicocalciu în cuptoare, care pot fi utilizate și pentru producerea altor feroaliaje. În aceste circumstanțe, producția de silicocalciu din Uniune nu a fost continuă în cursul perioadei examinate, deoarece producătorii din Uniune pot optimiza profiturile sau pot reduce la minimum pierderile prin producerea celui mai rentabil produs în aceleași cuptoare.

(195)

Alte motive ale întreruperilor în producție au fost identificate ca probleme tehnice legate de echipamentele de producție și de întreținerea esențială. Pentru a-și aproviziona clienții principali în perioadele în care nu a existat producție, industria din Uniune a aprovizionat din stocuri și uneori din achiziții.

(196)

Producția a fost scăzută în cursul anului 2019 și deosebit de scăzută în cursul perioadei de anchetă, când producătorii s-au confruntat cu o blocare a prețurilor determinată de volume substanțiale de importuri de silicocalciu la prețuri scăzute, în principal din RPC, în pofida cererii mai scăzute din Uniune ca urmare a scăderii producției de oțel și a pandemiei de COVID-19.

(197)

În plus, prețurile energiei, care reprezintă o proporție semnificativă din costurile de fabricație, au fost ridicate. Întrucât Ferropem a acumulat stocuri de silicocalciu în 2018 și 2019, aceasta a decis să reducă în mod semnificativ producția în 2020.

(198)

În prezent, Ferropem desfășoară un program semnificativ de restructurare a activităților sale. În ceea ce privește silicocalciul, Ferroglobe (societatea-mamă a Ferropem) a indicat că s-a angajat să continue producția produsului în cauză în Uniune și că are în desfășurare două proiecte în acest sens.

(199)

Celălalt producător din Uniune (OFZ) a indicat că dispune de o capacitate neutilizată substanțială care ar putea fi utilizată pentru a crește producția Uniunii, în măsura în care pe piață prevalează condiții de concurență loială.

(200)

Capacitatea de producție indicată pentru industria din Uniune se bazează pe capacitatea cuptoarelor, care au fost utilizate pentru producția de silicocalciu în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, astfel cum au menționat Eurofer și Federația Germană a Oțelului în observațiile lor cu privire la deschiderea anchetei, ar trebui să se clarifice faptul că aceste cuptoare au fost, de asemenea, utilizate pentru a fabrica alte produse și, prin urmare, ratele de utilizare a capacității indicate în tabelul 5 (care iau în considerare doar silicocalciul) au fost scăzute pe parcursul perioadei examinate. Totuși, capacitatea indicată în Uniune ar putea fi mărită substanțial într-un termen scurt prin producerea de silicocalciu în celelalte cuptoare, care produceau alte feroaliaje în cursul perioadei examinate. Ușoara creștere a capacității de producție în cursul perioadei examinate a fost rezultatul îmbunătățirii eficienței.

(201)

Prin urmare, ancheta a concluzionat că respectiva capacitate a industriei din Uniune prezentată în tabelul 5 indică condițiile predominante în cursul perioadei examinate, dar că aceasta poate fi crescută substanțial pe termen scurt.

(202)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(203)

Tabelul de mai sus prezintă volumul vânzărilor producătorilor din Uniune din producția proprie. Volumul vânzărilor pe piața liberă pe piața Uniunii a scăzut cu 75 % între 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă. Scăderea volumelor de vânzări a urmat scăderii substanțiale a producției, prezentată mai sus în tabelul 5.

(204)

Industria Uniunii a pierdut aproximativ jumătate din cota sa de piață între 2017 și perioada de anchetă. Scăderea cotei de piață nu a fost la fel de pronunțată precum scăderea volumului vânzărilor, dar a avut loc ca urmare a continuării importurilor, în special din RPC, în volume substanțiale.

(205)

În contextul scăderii consumului, industria Uniunii nu numai că a înregistrat pierderi substanțiale în ceea ce privește volumul vânzărilor pe piața Uniunii, ci și-a redus și cota de piață. Prin urmare, poziția industriei din Uniune pe piața Uniunii s-a contractat în mod clar atât în termeni absoluți, cât și relativi.

(206)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(207)

Numărul de angajați a variat în cursul perioadei examinate, reflectând realocarea anumitor angajați către diferite produse în perioadele de producție fluctuantă. Ca atare, numărul de angajați ENI care desfășoară activități în legătură cu silicocalciul a scăzut cu 73 % în cursul perioadei examinate.

(208)

Productivitatea a crescut cu 11 % între 2017 și 2018 și apoi a scăzut cu 21 % între 2018 și 2019 și a scăzut substanțial cu 63 % între 2019 și perioada de anchetă. Ținând seama de fluctuațiile nivelurilor de ocupare a forței de muncă indicate în tabelul 7, tendința a urmat-o în principal pe aceea a producției, care a scăzut substanțial în cursul perioadei examinate.

(209)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(210)

Aceasta este singura anchetă antidumping vizând produsul în cauză. Prin urmare, nu au existat date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping din trecut.

(211)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune (EUR/tonă)

(212)

Prețurile de vânzare unitare medii pe piața liberă din Uniune către clienți neafiliați au crescut cu 14 % între 2017 și 2018 și s-au menținut la acest nivel în 2019, înainte de a scădea cu 8 % în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, prețurile au fost cu 5 % mai mari față de nivelul lor din 2017. În 2018 și 2019, creșterea prețurilor de vânzare a fost în concordanță cu creșterea costurilor. Întrucât volumul vânzărilor a scăzut substanțial, prețurile de vânzare pe piața Uniunii au stagnat în 2019 și apoi au scăzut semnificativ în 2020. Prețurile producătorilor din Uniune au fost afectate negativ de continuarea importurilor substanțiale la prețuri scăzute din China care au exercitat presiuni asupra prețurilor pe piața Uniunii.

(213)

Costurile unitare de producție au crescut constant cu peste 50 % între anii 2017 și 2020. Aceste creșteri ale costurilor s-au datorat, în mare parte, scăderii substanțiale a producției în cursul perioadei examinate, care s-a produs din motivele prezentate în considerentele 193-197. În special, nivelurile scăzute ale producției din 2019 și 2020 au făcut necesară recuperarea costurilor fixe (de exemplu, deprecierea) pe baza unor volume de producție mai mici, ceea ce a condus la creșterea costurilor unitare de producție. În plus, au existat creșteri ale anumitor costuri de producție, cum ar fi energia.

(214)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR/ENI)

(215)

Costurile cu forța de muncă per angajat au crescut cu 22 % între 2017 și 2018 și apoi au scăzut cu 27 % între 2018 și perioada de anchetă. Această fluctuație rezultă din diferențele semnificative în ceea ce privește cantitatea de producție și costurile forței de muncă ale celor doi producători din Uniune.

(216)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(217)

Nivelurile stocurilor finale au crescut constant din 2017 până în 2019, înainte de a scădea substanțial din 2019 până la sfârșitul perioadei de anchetă. Producătorii din Uniune nu au produs tot timpul în cursul perioadei examinate, ci au luat decizii de producție în funcție de situația de pe piață a silicocalciului și a altor feroaliaje și de nivelurile de silicocalciu din stoc. Ca atare, nivelurile stocurilor sunt în general mai ridicate după perioadele de producție și apoi scad în perioadele în care producătorii decid să vândă din stocuri.

(218)

Stocurile finale exprimate ca procent din producție au crescut pe parcursul perioadei examinate, în special ca urmare a reducerii substanțiale a producției prezentate în tabelul 4.

(219)

Profitabilitatea, fluxul de lichiditate, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichiditate, investițiile și randamentul investițiilor

(220)

Comisia a stabilit profitabilitatea vânzărilor din producția proprie a producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. În 2018, profitabilitatea a fost menținută la un nivel similar celui din 2017, deoarece creșterile costurilor au fost însoțite de prețuri de vânzare mai mari și, prin urmare, industria din Uniune a atins niveluri de profit cuprinse între 9,7 % și 12,5 % din cifra de afaceri. Cu toate acestea, volumul mai scăzut al vânzărilor, prețurile de piață stagnante și creșterile suplimentare ale costurilor au condus la scăderea profitabilității la niveluri cuprinse între 0,9 % și 2,7 % în 2019. În 2020, pe măsură ce producția și volumul vânzărilor au continuat să scadă, prețurile pieței au scăzut, iar costurile au crescut din nou, ceea ce a dus la pierderi foarte mari. Eurofer a utilizat rapoartele anuale ale Ferroglobe pentru a contesta marjele de profit menționate în plângere. Cu toate acestea, marjele de profit de mai sus se referă la vânzările entităților producătoare (Ferropem și OFZ) și vizează exclusiv silicocalciul, în timp ce rapoartele citate oferă date privind profitabilitatea tuturor produselor fabricate de Ferroglobe.

(221)

Fluxul net de lichiditate reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichiditate a fost în mod substanțial pozitiv în 2017 și în perioada de anchetă și a fost în mod substanțial negativ în 2018 și 2019. Această tendință a fost, în general, în concordanță cu variațiile nivelurilor stocurilor finale. Atunci când nivelurile stocurilor finale au scăzut în cursul perioadei de anchetă, fluxul de lichiditate a fost pozitiv, deoarece vânzările au fost realizate din stocuri, în timp ce în 2018 și 2019, când nivelurile stocurilor finale au crescut, fluxul de lichiditate din vânzări a fost redus.

(222)

Investițiile medii în cursul perioadei examinate au fost scăzute, sub 600 000 EUR pe an. Creșterea investițiilor în 2019 este în concordanță cu creșterea marginală a capacității în 2020.

(223)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În timp ce valoarea contabilă netă a investițiilor a crescut ușor în cursul perioadei examinate, principalul motiv al scăderii dramatice a randamentului investițiilor în 2019 și 2020 s-a datorat scăderii substanțiale a profitabilității în anii respectivi.

(224)

Deși nu au fost planificate investiții mari în cursul perioadei examinate, capacitatea producătorilor din Uniune de a mobiliza capital s-ar fi deteriorat în perioada respectivă, întrucât nivelul lor de profitabilitate a scăzut.

(225)

În cursul perioadei examinate, importurile din țara în cauză au scăzut cu 22 %, dar au câștigat considerabil la nivelul cotei de piață, pe măsură ce consumul a scăzut cu 50 %. Importurile din RPC și-au majorat substanțial cota de piață (de la 38,7 % la 60,8 %). În plus, prețurile importurilor din China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii pe parcursul perioadei examinate. În cursul perioadei de anchetă, prețurile de import ale producătorilor-exportatori cooperanți au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii, în medie, cu 10,6 %. Ca atare, industria Uniunii nu a putut să crească prețurile în aceeași măsură în care creșteau costurile din cauza presiunii în sensul scăderii exercitate asupra prețurilor de importurile din China.

(226)

Prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost o combinație de efecte asupra volumului și asupra prețurilor. Mulți indicatorii ai volumului au prezentat o tendință negativă semnificativă pe parcursul perioadei examinate: producția a scăzut cu 91 %, gradul de utilizare a capacității de producție cu 91 %, volumul vânzărilor pe piața Uniunii cu 75 %, iar cota sa de piață cu 25 de puncte procentuale. În plus, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 73 %, costurile medii cu forța de muncă s-au redus cu 11 %, iar productivitatea s-a diminuat cu 67 %.

(227)

Prețurile medii practicate de industria din Uniune au crescut cu doar 5 % în cursul perioadei examinate, iar costurile sale s-au majorat cu 51 %. Acest lucru a avut un impact dramatic asupra profitabilității și a randamentului investițiilor, care au scăzut de la niveluri rezonabile în 2017 și 2018 la o situație de pierderi substanțiale în perioada de anchetă. Investițiile au fost scăzute pe parcursul întregii perioade.

(228)

Foarte puțini indicatori au arătat o evoluție pozitivă. Capacitatea a înregistrat o tendință ușor pozitivă ca urmare a îmbunătățirii eficienței producției. Silicocalciul este vândut în mod normal din stoc și a fost evident că evoluția fluxului de lichiditate și a stocurilor erau strâns legate. Pe măsură ce stocurile erau constituite în 2018 și 2019, fluxul de lichiditate a fost negativ, dar în 2020, când producția a fost mai scăzută și au fost vândute cantități mai mari din stoc, fluxul de lichiditate s-a îmbunătățit și a devenit pozitiv. Utilizarea captivă relativ redusă a crescut cu 3 % în cursul perioadei, dar această evoluție a avut doar un impact marginal asupra situației generale a industriei.

(229)

Pe scurt, consumul de pe piața Uniunii a scăzut rapid, dar industria din Uniune nu a fost în măsură să își mențină cota de piață. Importurile din RPC au fost substanțiale în cursul perioadei examinate, la prețuri mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. La sfârșitul anului 2019 și în 2020, industria din Uniune vindea la prețuri care nu îi mai acopereau costurile și, prin urmare, industria și-a redus substanțial nivelurile de producție și vânzări. Cel mai mare producător din Uniune a redus semnificativ producția în 2020, iar în perioada de anchetă, vânzările au fost efectuate în mare parte din stocuri. Această situație nu a fost sustenabilă și a fost elaborat un plan de restructurare, care implica o posibilă închidere a unității utilizate pentru producția de silicocalciu.

(230)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(231)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că importurilor care fac obiectul unui dumping nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză. Acești factori sunt: impactul scăderii consumului ca urmare a scăderii cererii industriei siderurgice, importurile din țări terțe, performanța la export a industriei din Uniune, creșterea costurilor de producție în Uniune, impactul importurilor pentru satisfacerea cererii și a utilizării captive.

(232)

Volumul importurilor din RPC a scăzut (astfel cum se arată în tabelul 3) cu 22 % din 2017 și până în perioada de anchetă. Totuși, cota de piață a RPC a crescut cu 57 %, mai exact, de la 38,7 % la 60,8 %. Acest lucru a fost în detrimentul industriei din Uniune. Într-adevăr, în aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 6), vânzările industriei Uniunii pe piața liberă au scăzut cu 75 %, iar cota sa de piață pe piața liberă s-a redus de la 50,5 % la 25,1 %, ceea ce reprezintă o diminuare de 50 %.

(233)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 5 % în perioada examinată (astfel cum se arată în tabelul 4). Comparativ, prețurile industriei Uniunii pe piața liberă au crescut cu doar 6 % în aceeași perioadă. Importurile din China, chiar mai prezente pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, au fost efectuate la prețuri care le-au subcotat în mod continuu pe cele ale industriei din Uniune.

(234)

Presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping a determinat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor, după cum reiese din faptul că industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile la același nivel cu costurile. Într-adevăr, astfel cum se arată în tabelul 8, în cursul perioadei de anchetă, costurile de producție au fost cu peste 20 % mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Până în 2019, această prevenire a creșterii prețurilor a determinat scăderea profitabilității industriei Uniunii sub 3 %, ceea ce este în mod clar un nivel nesustenabil. În perioada 2017-2019, volumul importurilor din RPC a scăzut cu doar 6 %, dar cota lor de piață a crescut de la 38,7 % la 55,3 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 50,5 % la 29,5 %. În fapt, în pofida unei scăderi de 34 % a consumului în perioada 2017-2019, importurile din China au continuat să câștige cotă de piață de la industria Uniunii. În aceeași perioadă, prețurile importurilor din China au crescut cu 12 % (tabelul 4), în timp ce prețurile industriei din Uniune au crescut mai mult, cu 14 %, dar mult mai puțin decât costul de producție, care a crescut cu 27 %. Prin urmare, încă din 2019, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(235)

În 2020, prețurile chineze au scăzut cu încă 16 % față de 2019, iar cota de piață a importurilor din China a crescut de la 55 % la 61 %, ceea ce reprezintă o creștere de 10 %. În aceeași perioadă, prețurile industriei Uniunii au scăzut cu 8,2 %, costul său de producție a crescut cu 19 %, iar cota sa de piață a scăzut cu 15 %, ajungând de la 29,5 % la 25,1 %. Acest lucru a avut un impact substanțial asupra industriei din Uniune, făcând ca profitabilitatea acesteia să devină puternic negativă în cursul perioadei de anchetă.

(236)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Un astfel de prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor.

(237)

Evoluția consumului prezentată în tabelul 2 a fost considerată principala cauză a prejudiciului de către Eurofer și Federația Germană a Oțelului în observațiile lor cu privire la deschiderea examinării. Acesta a scăzut cu 50 % pe parcursul perioadei examinate. Această evoluție a reflectat scăderea cererii din partea principalului sector utilizator (industria siderurgică). Industria siderurgică și-a redus achizițiile de silicocalciu prin utilizarea stocurilor sale de silicocalciu și, în cursul perioadei examinate, producția de oțel brut a scăzut cu 18 %.

(238)

În 2018, consumul de silicocalciu a scăzut cu 14 % comparativ cu 2017, iar industria Uniunii a fost în continuare în măsură să își adapteze activitatea la această scădere, astfel încât profitabilitatea vânzărilor de silicocalciu a fost menținută la peste 10 %. Totuși, în 2019, situația nu mai era sustenabilă pentru industria Uniunii, întrucât pătrunderea importurilor din China a însemnat o scădere a producției și a vânzărilor industriei Uniunii la niveluri care nu i-au permis să își acopere costurile unitare în creștere. În 2020, anul în care a început pandemia de Covid-19, consumul a scăzut cu încă 25 %.

(239)

Atât Eurofer, cât și Federația Germană a Oțelului au susținut că scăderea producției de oțel brut a fost principalul motiv al prejudiciului suferit de industria silicocalciului, mai degrabă decât importurile din China.

(240)

Totuși, în contextul scăderii consumului, cota de piață a RPC a crescut cu 57 %, și anume de la 38,7 % la 60,8 %, în timp ce scăderea producției industriei din Uniune, volumul vânzărilor, cota de piață, profitabilitatea, ocuparea forței de muncă și randamentul investițiilor au înregistrat scăderi mai mari decât consumul. Acest lucru se datorează faptului că pătrunderea pe piață a Chinei la prețuri scăzute a cauzat prejudicii substanțiale acestor indicatori de prejudiciu.

(241)

Prin urmare, scăderea consumului nu a anulat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. În plus, astfel cum a subliniat Eurofer, pandemia de Covid-19 a început să aibă impact în 2020, în timp ce o situație prejudiciabilă fusese deja creată până în 2019. Prin urmare, pandemia de Covid-19 ar trebui considerată un factor agravant în 2020.

(242)

Costul de producție al industriei Uniunii a crescut din două motive principale. În primul rând, costurile energiei electrice utilizate pentru producția de silicocalciu, care reprezintă o proporție semnificativă din costurile de producție (până la 40 % în perioada examinată), au crescut pentru cel mai mare producător din Uniune cu peste 30 % în cursul perioadei examinate.

(243)

În al doilea rând, costul unitar de producție a crescut substanțial ca urmare a scăderii cantităților de producție și de vânzări ale industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceasta a însemnat că costurile fixe au fost recuperate pe baza unor volume mai mici de producție și vânzări, ceea ce a dus la creșterea elementului de cost unitar fix din costurile unitare de producție.

(244)

Eurofer a susținut că, în al doilea trimestru al anului 2020, Business Review a indicat că au existat îmbunătățiri ale costurilor care pot fi atribuite unei scăderi a prețurilor la energie. Totuși, această ediție a Business Review se referă la Ferroglobe, care își desfășoară activitatea în mai multe țări, și nu vizează exclusiv Ferropem la sediul său utilizat pentru producția de silicocalciu. Prin urmare, argumentul nu a putut fi acceptat.

(245)

În 2018, industria Uniunii a fost în măsură să își mențină nivelurile de profit de peste 10 %, în pofida creșterii costurilor energiei electrice, deoarece a putut să transfere aceste creșteri ale costurilor către clienții săi. Totuși, în 2019, industria Uniunii nu a mai putut să crească prețurile din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din China, care, în 2019, dominau piața (cu o cotă de piață de 55 %) și acționau ca factori care stabilesc prețurile. Industria Uniunii nu a fost în măsură să urmeze astfel de prețuri de import scăzute în 2019. Acest lucru a contribuit la decizia Ferropem de a diminua în mod semnificativ producția în 2020.

(246)

Prin urmare, ar trebui să se concluzioneze că creșterile costului de producție nu au reprezentat o cauză a prejudiciului. Importurile la prețuri scăzute din China sunt cele care și-au majorat cota pe piața Uniunii, chiar și în cazul unei scăderi a consumului, în detrimentul industriei Uniunii și au împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile la niveluri profitabile.

(247)

Achizițiile de silicocalciu din afara Uniunii (în principal din Argentina) au fost efectuate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a examinat dacă decizia de a importa silicocalciu a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii ca urmare a impactului acesteia asupra nivelurilor de producție și de vânzări și, prin urmare, a profitabilității. Aceste importuri, care au fluctuat pe parcursul perioadei examinate și reprezintă 15 % din totalul vânzărilor în perioada respectivă, au fost, în general, efectuate în perioade cu probleme tehnice ale instalațiilor lor de producție din Uniune, care puteau afecta satisfacerea comenzilor clienților. Prin urmare, acestea au permis industriei Uniunii să satisfacă cererea și, ca atare, nu se poate considera că au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. În plus, aceste de achiziții nu au fost efectuate în cursul perioadei de anchetă, când industria din Uniune s-a confruntat cu prejudiciul cel mai important.

(248)

Eurofer a subliniat că, întrucât industria Uniunii producea silicocalciu folosind același echipamente ca și pentru alte produse, trecerea la alte produse ar împiedica producția de silicocalciu.

(249)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că producătorii din Uniune au avut capacități neutilizate pe parcursul perioadei examinate, chiar luând în considerare aceste alte feroaliaje. Prin urmare, este clar că fabricarea altor produse nu a reprezentat o barieră în calea producției de silicocalciu și nu a cauzat în mod indirect prejudicii în cursul perioadei examinate.

(250)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(251)

Importurile din Brazilia au crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Cota lor de piață a crescut de la 4,4 % la 11,5 % în această perioadă. Aceste importuri au fost la prețuri similare celor din China în perioada 2017-2019, dar au subcotat prețurile chineze cu 10 % în 2020. Prin urmare, importurile braziliene ar trebui considerate un factor care contribuie la prejudiciul suferit de industria Uniunii, în special în 2020. Această chestiune a fost ridicată, de asemenea, de Eurofer și de Federația Germană a Oțelului în contextul observațiilor privind plângerea.

(252)

Totuși, întrucât volumul acestor importuri a fost întotdeauna de cel puțin 5 ori mai mic decât cel al importurilor din China, este clar că importurile din China au reprezentat un factor de cauzalitate mai important.

(253)

Importurile din alte țări terțe au provenit în principal din Argentina, inclusiv achizițiile efectuate de unul dintre producătorii din Uniune de la o societate afiliată, dar aceste importuri nu au fost efectuate la volume și la prețuri care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei examinate și, astfel cum se explică în considerentul 247, au permis industriei Uniunii să satisfacă cererea în perioade concrete de probleme tehnice.

(254)

Prin urmare, deși importurile au avut loc în cantități semnificative și la prețuri scăzute din Brazilia, acestea nu au fost suficient de semnificative pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre cantitățile substanțiale ale importurilor de silicocalciu din China la prețuri scăzute și prejudiciul cauzat industriei Uniunii.

(255)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune

(256)

Exporturile industriei Uniunii au scăzut cu 46 % în cursul perioadei examinate, nivel considerabil mai redus decât scăderea cu 75 % a volumului vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(257)

Prețul mediu al acestor exporturi a crescut mai întâi cu 25 % în 2018. Acest nivel a fost apoi menținut în 2019, înainte de a scădea la un nivel care era în continuare cu mult peste nivelul din 2017 în perioada de anchetă (+ 14 %). Prețul mediu al acestor exporturi a fost ușor mai scăzut decât cel pe care industria Uniunii l-ar fi putut atinge pe piața Uniunii în 2017, dar apoi nivelurile prețurilor de export și ale prețurilor de vânzare pe piața internă au rămas la niveluri similare pentru restul perioadei examinate.

(258)

Având în vedere volumele și nivelurile prețurilor exporturilor industriei din Uniune către țări terțe și dat fiind că vânzările la export nu s-au deteriorat la fel de mult precum vânzările pe piața Uniunii (prezentate în tabelul 6), Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export a contribuit, dar numai într-o măsură minimă, la prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(259)

Industria Uniunii a utilizat produsul în cauză în mod captiv pentru a produce alte feroaliaje în aval. După cum se arată în tabelul 2, utilizarea captivă a crescut în 2018 și 2019, dar în cursul perioadei examinate s-a majorat cu doar 3 %. În plus, piața captivă a reprezentat mai puțin de 10 % din piața totală pe parcursul perioadei examinate.

(260)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că evoluțiile de pe piața captivă nu au avut un impact semnificativ asupra industriei Uniunii.

(261)

Importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în anii 2019 și 2020, din cauza pătrunderii masive pe piață realizate în detrimentul industriei Uniunii. În ceea ce privește prețurile, cota de piață tot mai mare a importurilor a subcotat în mod continuu prețurile industriei Uniunii, a creat o presiune substanțială asupra prețurilor și a împiedicat creșterile prețurilor de piață care erau necesare pentru ca industria Uniunii să atingă niveluri rezonabile de profit.

(262)

Alți factori au avut, de asemenea, un impact asupra industriei Uniunii. Cei mai importanți dintre acești factori au fost scăderea consumului din cauza cererii mai reduse din partea industriei siderurgice. Cu toate acestea, având în vedere că industria Uniunii a suferit scăderi ale producției, ale volumului vânzărilor, ale cotei de piață și ale profitabilității mult mai mari decât scăderea consumului (50 %) și că, în acest context de scădere a consumului, cota de piață a RPC a crescut cu 57 %, și anume de la 38,7 % la 60,8 %, se concluzionează că scăderea consumului a fost doar un factor contributiv. Principala cauză a prejudiciului a fost reprezentată de importurile din China care au pătruns semnificativ pe piața Uniunii la prețuri scăzute pe parcursul perioadei examinate.

(263)

În plus, importurile din Brazilia și performanța la export a industriei Uniunii au avut un impact asupra situației industriei Uniunii. Totuși, acești factori au avut un impact foarte limitat asupra industriei, deoarece importurile din Brazilia au fost la prețuri similare cu cele ale importurilor din China, dar în volume mult mai mici. Importurile masive din China la prețuri mult mai mici decât cele ale industriei Uniunii reprezintă principalul motiv pentru care industria Uniunii a pierdut din volumul vânzărilor și nu și-a putut majora prețurile în conformitate cu costul său de producție, ceea ce a determinat pierderi grave.

(264)

Comisia a făcut astfel distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(265)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul este clar în evoluția producției, a gradului de utilizare a capacității de producție, a volumului vânzărilor pe piața Uniunii, a cotei de piață, a ocupării forței de muncă, a productivității, a costului de producție, a profitabilității și a randamentului investițiilor.

(266)

În speță, reclamanții au susținut că au existat distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a evalua nivelul adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Apoi, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți ar fi mai mare decât marja lor de subcotare a prețurilor indicative (a se vedea considerentele 275-281 de mai jos).

(267)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(268)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și inovarea și nivelul de profitabilitate de așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(269)

Ca un prim pas, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. În 2017 și 2018, înainte ca industria Uniunii să fi suferit un prejudiciu important, rata medie ponderată a profitabilității industriei Uniunii se situa între 9,7 % și 12,5 % din cifra de afaceri, astfel cum se arată în tabelul 11. Această marjă de profit a fost considerată, în cadrul prezentei examinări, ca fiind profitul de bază care acoperă costurile totale în condiții normale de concurență.

(270)

Întrucât unul dintre producătorii din Uniune nu a produs cantități semnificative de silicocalciu în cursul perioadei de anchetă, costurile sale nu au fost considerate fiabile și adecvate în scopul stabilirii prețului indicativ. Întrucât vânzările acestui producător au fost realizate în mare parte din stocurile produse în 2019, costul de producție din anul respectiv a fost considerat adecvat pentru prezenta anchetă.

(271)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil se află între 1 650 și 1 750 EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit menționate mai sus, cuprinsă între 9,7 % și 12,5 %, la costul de producție al producătorilor din Uniune.

(272)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile în etapa provizorie, Comisia a stabilit că în acest sens nu s-au aplicat costuri suplimentare pentru industria Uniunii.

(273)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare pe baza unei comparații a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(274)

Nivelul pentru înlăturarea prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentul 168).

(275)

Întrucât marja de subcotare astfel calculată a fost mai mică decât marja de dumping, Comisia a procedat la examinarea prevăzută la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(276)

În cadrul plângerii, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în RPC în privința produsului în cauză. În conformitate cu elementele de probă din plângere, energia electrică, care reprezintă 20 % din costul de producție al produsului în cauză, face obiectul unui sistem dual de stabilire a prețurilor în RPC. Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, ancheta Comisiei a vizat analiza presupuselor distorsiuni și a oricăror alte distorsiuni în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în RPC.

(277)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime, inclusiv energia, utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți. Drept principale materii prime au fost considerate acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit faptul că energia electrică este singura materie primă care reprezintă peste 17 % din costul de producție al produsului în cauză.

(278)

Comisia a examinat apoi dacă prețul energiei electrice este distorsionat de un sistem dual de stabilire a prețurilor sau de oricare altă măsură dintre cele enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a utilizat informațiile din plângere, precum și informațiile furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Astfel cum se explică în considerentul 21, Comisia a trimis GC un chestionar în acest sens. GC nu a răspuns la chestionar. Ulterior, Comisia a informat GC, prin scrisoarea din 31 martie 2021, că ar putea fi nevoită să aplice datele disponibile în acest sens, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. GC nu a răspuns nici la această scrisoare.

(279)

În plângere, reclamantul a susținut că prețul energiei electrice în provinciile nordice ale RPC este distorsionat de sistemul dual de stabilire a prețurilor. În sprijinul acestei afirmații, plângerea conținea o comparație între prețurile energiei electrice practicate în provinciile de nord ale RPC, unde sunt situați principalii exportatori de CaSi, și prețul de export pentru energia electrică exportată din aceleași provincii. Din comparația respectivă rezultă faptul că acesta din urmă este, în mod constant, cu mult mai mare.

(280)

Prin urmare, ancheta nu a identificat nicio dovadă a unui sistem dual de stabilire a prețurilor sau a vreuneia dintre măsurile menționate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în RPC. În plus, niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu se află în regiunile nordice identificate în plângere. Doi dintre producătorii-exportatori cooperanți au declarat că au achiziționat energie electrică la prețul pieței în provincia lor; unul dintre aceștia a furnizat dovezi potrivit cărora tarifele la energia electrică sunt mult mai ridicate în regiunea sa decât în cele identificate în plângere.

(281)

Așadar, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza elementelor de probă din dosar din acest stadiu al anchetei și a circumstanțelor specifice ale acestui caz, prețul energiei electrice nu a făcut obiectul unei distorsionări în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(282)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(283)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor diverse implicate, inclusiv a celor ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune, cum ar fi producătorii de sârmă umplută și industria siderurgică.

(284)

Industria Uniunii reprezintă 100 % din producția Uniunii în cadrul prezentei examinări. O combinație de factori, inclusiv creșterea gradului de pătrundere pe piață a importurilor din China la prețuri scăzute, a creat condiții de piață dificile în 2019, iar această situație s-a înrăutățit în 2020 prin pătrunderea pe piață în continuare a importurilor și scăderea consumului cauzată parțial de pandemia de Covid-19. Industria Uniunii a suferit scăderi substanțiale ale producției, volumului vânzărilor, ocupării forței de muncă și profitabilității.

(285)

Ferropem, cel mai mare producător din Uniune, a fost obligat să înceapă să pună în aplicare un plan de restructurare, care implica o posibilă închidere a principalei unități de silicocalciu de la Chateau Feuillet. Instituirea de măsuri asupra importurilor din China ar permite Ferropem să reînceapă producția de silicocalciu într-o altă unitate din Uniune. Ocuparea forței de muncă în cadrul unității din Chateau Feuillet a fost de aproximativ 250 ENI, din care o proporție semnificativă era legată de silicocalciu pe parcursul perioadei examinate.

(286)

Măsurile ar îmbunătăți condițiile de piață pentru ambii producători din Uniune, deoarece i-ar ajuta să recupereze cota de piață pierdută, iar presiunea asupra prețurilor ar fi eliminată în cazul în care prețurile importurilor din China ar fi mai mari ca urmare a taxelor antidumping. Măsurile ar facilita, de asemenea, punerea în aplicare de către Ferropem a planului său de restructurare.

(287)

Absența măsurilor ar pune în pericol industria Uniunii, întrucât orice continuare a situației nesustenabile de pe piață din 2019 și 2020 ar amenința producția viitoare de silicocalciu din Uniune.

(288)

În plus, profitabilitatea și chiar existența producției de alte feroaliaje ar fi amenințate dacă pentru aceste produse s-ar utiliza aceleași instalații ca și pentru silicocalciu. Acest lucru se datorează faptului că unitățile de feroaliaje depind de partajarea costurilor fixe pentru a reduce costurile unitare de producție astfel încât să se asigure profitabilitatea unităților.

(289)

În mod evident, instituirea de măsuri ar fi în interesul atât al industriei silicocalciului, cât și al sectorului mai larg al feroaliajelor.

(290)

Ancheta a arătat că marea majoritate a importurilor din toate țările au fost în pudră sau bucăți și, în mod normal, au fost transformate în produse de sârmă umplută în Uniune înainte de a fi vândute celei mai mari industrii utilizatoare finale, industria siderurgică. Prin urmare, interesul producătorilor de sârmă umplută este luat în considerare în acest caz împreună cu cel al importatorilor.

(291)

Astfel cum s-a menționat mai sus, doi importatori au răspuns la chestionar în urma deciziei de a nu aplica eșantionarea. Aceștia au fost Affival SAS în Franța și Coftech G.m.b.H. în Germania. Un alt producător de sârmă umplută, Filo D.o.o. din Slovenia, a cooperat prin transmiterea unui chestionar pentru utilizatori, deoarece nu importa el însuși în mod direct.

(292)

Ancheta a arătat că producătorii de sârmă umplută fabrică și alte produse din sârmă umplută. Pentru societățile cooperante menționate mai sus, cifra de afaceri a produselor care conțin silicocalciu în comparație cu cifra de afaceri totală a variat de la sub 10 % la aproape 50 %.

(293)

Producătorii de sârmă umplută se aprovizionează cu silicocalciu din țara în cauză, din alte țări terțe și din industria Uniunii. Principala lor preocupare a fost că măsurile privind importurile din China ar perturba piața silicocalciului din Uniune și ar putea limita importurile provenite din una dintre principalele lor surse de aprovizionare.

(294)

Cu toate acestea, se reamintește faptul că în întreaga lume există și alte surse de aprovizionare, cele mai importante fiind Brazilia și Argentina în perioada examinată, iar măsurile sunt menite să restabilească o concurență loială pe piața Uniunii în beneficiul tuturor actorilor de pe piața respectivă. Dacă nu se instituie măsuri, aprovizionarea cu silicocalciu de la cei doi producători din Uniune ar putea fi amenințată, ceea ce ar fi în detrimentul tuturor participanților la lanțul de aprovizionare cu silicocalciu.

(295)

Informațiile din plângere arată că principala industrie utilizatoare este sectorul siderurgic. Cu toate acestea, silicocalciul este utilizat, de asemenea, în turnătorii și în industria chimică.

(296)

Un singur producător de oțel, AFV Acciaierie Beltrame S.p.A., a completat un chestionar. În plus, Eurofer și Federația Germană a Oțelului (Wirtschaftsvereinigung Stahl) au prezentat observații relevante pentru anchetă.

(297)

Eurofer și Federația Germană a Oțelului au susținut că instituirea de taxe antidumping nu este în interesul Uniunii și că nu există nicio justificare economică pentru instituirea de măsuri antidumping. Principala preocupare a fost legată de disponibilitatea aprovizionării pentru sectorul siderurgic. S-a afirmat că industria Uniunii nu a asigurat niciodată mai mult de 42 % din consumul aparent din Uniune.

(298)

În plus, s-a susținut că cifrele privind capacitatea publicate de unul dintre producătorii din Uniune au indicat doar un volum limitat de capacitate liberă. Prin urmare, ar fi foarte discutabil dacă industria Uniunii ar fi în măsură să aprovizioneze utilizatorii în cazul în care s-ar aplica taxe antidumping importurilor din China.

(299)

În plus, aceștia au susținut că nu există nicio sursă alternativă care să poată înlocui volumele din China și că se percepeau deja taxe în Uniune sub formă de taxe vamale la importurile din China.

(300)

În această privință, industria Uniunii a susținut că nu a pus sub semnul întrebării faptul că ar trebui să existe spațiu pentru diferite surse de aprovizionare, atât timp cât aceste importuri au fost efectuate la prețuri echitabile. Totuși, pentru moment, importurile din RPC au loc la niveluri prejudiciabile care pun în pericol producția Uniunii.

(301)

În ceea ce privește sursele de aprovizionare, Comisia a concluzionat că, în prezent, există mai multe surse de aprovizionare, inclusiv producătorii din Uniune, care dispun de o mare capacitate neutilizată, și importurile din China, Brazilia și Argentina. Cu toate acestea, nu a fost în interesul Uniunii să permită în continuare ca importurile chinezești care fac obiectul unui dumping să amenințe existența industriei silicocalciului din Uniune, care a aprovizionat în mod tradițional o mare parte din piața Uniunii. În absența măsurilor, s-ar crea în mod clar probleme de aprovizionare pentru industria siderurgică, deoarece s-ar putea ca producția în Uniune să nu mai fie posibilă.

(302)

Comisia a examinat, de asemenea, impactul financiar probabil al măsurilor asupra industriei siderurgice în cazul în care se instituie măsuri. Potrivit reclamantului, restabilirea unor condiții de piață echitabile nu ar avea un cost disproporționat pentru industria din aval. Informațiile din răspunsul AFV Acciaierie Beltrame S.p.A. au arătat că achizițiile de silicocalciu reprezintă un procent foarte scăzut din costuri (mai puțin de 0,5 %). Instituirea de măsuri pentru industria siderurgică va avea, prin urmare, un impact financiar marginal asupra industriei.

(303)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a considera că, în această etapă a anchetei, instituirea unor măsuri în cazul importurilor de silicocalciu originar din țara în cauză nu este în interesul Uniunii.

(304)

Pe baza concluziilor preliminare la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(305)

Ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de silicocalciu originar din țara în cauză, în conformitate cu regula taxei mai mici de la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de subcotare și marjele de dumping, astfel cum se prevede în considerentul 275 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul marjei mai mici stabilit între marja de dumping și marja de subcotare.

(306)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(307)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei examinări. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(308)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(309)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(310)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(311)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor mai mici cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale din cauza instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind circumvenția. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(312)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a formula observații privind exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(313)

Nu s-au primit observații cu privire la exactitatea calculelor.

(314)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(315)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,