(1)

La 13 mai 2013, Consiliul a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 (2) de instituire a unei taxe antidumping definitive și de stabilire a perceperii cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda și de închidere a procedurii în ceea ce privește Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială”).

(2)

La 12 iunie 2013, un producător-exportator cooperant din China, Jinan Meide Castings Co., Ltd (denumit în continuare „Jinan Meide” sau „solicitantul”), a depus la Tribunalul Uniunii Europene (denumit în continuare „Tribunalul”) o cerere prin care urmărea să obțină anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 în măsura în care acesta se aplică solicitantului.

(3)

În hotărârea sa (3) din 30 iunie 2016 (denumită în continuare „prima hotărâre”), Tribunalul a constatat că dreptul la apărare al Jinan Meide a fost încălcat prin respingerea cererii sale de comunicare a calculelor valorii normale folosind datele confidențiale ale unui producător dintr-o țară analogă. Prin urmare, Tribunalul a anulat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013, în măsura în care acesta a instituit o taxă antidumping asupra importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi sau țevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.

(4)

În urma acestei prime hotărâri, Comisia a publicat un aviz (4) privind redeschiderea parțială a anchetei antidumping privind importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi sau țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC. Domeniul de aplicare al redeschiderii a fost limitat la punerea în aplicare a hotărârii pronunțate de Tribunal în ceea ce privește Jinan Meide.

(5)

La 26 iunie 2017, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 (5) de reinstituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză și fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd (denumit în continuare „regulamentul în litigiu”).

(6)

Jinan Meide Castings Co., Ltd („Jinan Meide”) a introdus o acțiune în anularea regulamentului în litigiu în fața Tribunalului. La 20 septembrie 2019, Tribunalul a pronunțat hotărârea în cauza T-650/17 (6) privind regulamentul în litigiu (denumită în continuare „a doua hotărâre”).

(7)

Potrivit Tribunalului, Comisia nu a respectat dispozițiile articolului 2 alineatul (10) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (7) privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”), determinând valoarea de piață a diferențelor fizice dintre tipurile de produs similare pe baza prețului de export al tipurilor de produs fără corespondent, și anume prețul plătit în Uniunea Europeană pentru acel produs de primul client independent.

(8)

Potrivit Tribunalului, faptul că prețul de export al tipurilor de produs fără corespondent constituie prețul plătit de primul client independent în Uniunea Europeană nu ar putea fi considerat o estimare rezonabilă a valorii de piață. Având în vedere obiectivul articolului 2 alineatul (7) litera (a) și al articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, această noțiune implică nu numai faptul că prețul în cauză este plătit de un client independent în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții normale de concurență, ci și că trebuie să fie, de asemenea, posibil să se asigure că prețul este rezultatul forțelor care se exercită în mod normal asupra pieței. Cu toate acestea, potrivit Tribunalului, acest principiu nu se poate aplica în cazul în care prețul este susceptibil să fie afectat de dumping.

(9)

În opinia Tribunalului, Comisia a utilizat o metodologie nerezonabilă pentru a reflecta diferențele existente între caracteristicile fizice ale tipurilor de produs fabricate în țara analogă (India) și tipurile de produs exportate din RPC. În absența datelor referitoare la producția internă în țara analogă, Comisia a utilizat diferența între prețurile observate pentru vânzările la export ale diferitelor tipuri de produs din RPC. Tribunalul a considerat că prețurile care ar putea fi afectate de dumping și care provin dintr-o țară care nu are o economie de piață nu pot forma baza unei estimări rezonabile a valorii de piață a diferențelor de caracteristici fizice, deoarece aceste prețuri ar putea să nu fie rezultatul forțelor normale ale pieței.

(10)

Chiar dacă Tribunalul nu a specificat ce metodologie ar fi trebuit să fie utilizată pentru a reflecta diferențele dintre caracteristicile fizice între tipurile de produs similare, acesta a indicat că prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniunea Europeană pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, în cazul în care este necesar, pentru ca acesta să includă o marjă de profit rezonabilă, poate servi, în anumite condiții, drept mod rezonabil pentru determinarea valorii normale (8).

(11)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Tribunalul a anulat regulamentul în litigiu.

(12)

În conformitate cu articolul 266 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), instituțiile Uniunii sunt obligate să ia măsurile impuse de executarea hotărârilor Tribunalului. În caz de anulare a unui act adoptat de instituțiile Uniunii în contextul unei proceduri administrative, cum ar fi, în cazul de față, ancheta antidumping, executarea hotărârii Tribunalului constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, prin care este eliminată ilegalitatea identificată de către Tribunal (9).

(13)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, procedura de înlocuire a unui act anulat poate fi reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea (10). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi deschiderea procedurii antidumping. De exemplu, în cazul în care un regulament de instituire a unor măsuri antidumping definitive este anulat, procedura rămâne deschisă, deoarece numai actul de încheiere a procedurii a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (11), cu excepția cazului în care ilegalitatea s-a produs în etapa de deschidere. Reluarea procedurii administrative prin reinstituirea de taxe antidumping asupra importurilor care au fost efectuate în perioada de aplicare a regulamentului anulat nu poate fi considerată contrară principiului neretroactivității (12).

(14)

În cauza de față, Tribunalul a anulat regulamentul în litigiu, invocând faptul că Comisia a folosit o metodologie nerezonabilă pentru a reflecta diferențele existente în ceea ce privește caracteristicile fizice între tipurile de produs fabricate în țara analogă și tipurile de produs exportate din RPC. Potrivit Tribunalului, nu poate fi exclus faptul că eroarea a avut un impact semnificativ asupra ratei marjei de dumping a Jinan Meide.

(15)

Alte concluzii ale regulamentului în litigiu, pentru care s-a introdus o acțiune dar care au fost respinse de Tribunal și care, prin urmare, nu au dus la anularea regulamentului în litigiu, rămân pe deplin valabile și se încorporează și se confirmă (13).

(16)

Ca urmare a celei de a doua hotărâri a Tribunalului, Comisia a decis, prin intermediul unui aviz (14) (denumit în continuare „avizul de redeschidere”), să redeschidă ancheta antidumping privind importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din RPC, fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd, care au condus la adoptarea regulamentului în litigiu și să reia ancheta din punctul în care s-a produs neregula. Domeniul de aplicare al redeschiderii s-a limitat la punerea în aplicare a celei de a doua hotărâri pronunțate de Tribunal.

(17)

Ulterior, la 29 noiembrie 2019, Comisia a decis să supună înregistrării importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din RPC, fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd (15), și a solicitat autorităților vamale naționale să aștepte publicarea regulamentului de punere în aplicare relevant al Comisiei, de reinstituire a taxelor, înainte de a decide asupra oricăror cereri de rambursare și de restituire a taxelor antidumping, în măsura în care erau vizate importurile Jinan Meide (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(18)

Comisia a informat părțile interesate cu privire la redeschiderea anchetei și le-a invitat să prezinte observații.

(19)

Comisia a primit observații din partea solicitanților din ancheta inițială, patru importatori neafiliați și Jinan Meide.

(20)

Unul dintre cei doi solicitanți inițiali și-a exprimat susținerea pentru redeschidere și pentru înregistrarea importurilor Jinan Meide.

(21)

Patru importatori neafiliați s-au prezentat. Toți importatorii și-au exprimat dezamăgirea cu privire la decizia Comisiei de a redeschide ancheta inițială, în urma unei a doua hotărâri de anulare a taxelor antidumping. Aceștia au comentat, de asemenea, presupusa neregulă referitoare la înregistrarea importurilor și posibila intenție a Comisiei de a reinstitui retroactiv taxele. Totodată, și-au exprimat dezamăgirea cu privire la cererea adresată autorităților vamale referitoare la suspendarea rambursării taxelor colectate anterior. În opinia lor, nu ar trebui să se instituie taxe antidumping asupra produselor Jinan Meide. Unul dintre cei patru importatori a solicitat o audiere comună cu Jinan Meide, la care cele două părți și-au prezentat în comun observațiile.

(22)

Un importator și-a exprimat dezacordul față de decizia Comisiei de a solicita înregistrarea importurilor pe baza mai multor elemente. În primul rând, acesta a susținut că nu există motive suficiente pentru înregistrare și nici proporționalitate. Mai precis, importatorul a susținut că motivele invocate pentru înregistrarea importurilor de către Comisie nu corespund circumstanțelor cazului de față: în considerentul 17 din regulamentul de înregistrare, Comisia a declarat că înregistrarea importurilor s-ar putea aplica, de exemplu: „pentru garantarea plății în cazul aplicării taxelor sau pentru cazurile antieludare”, dar că, în cadrul procedurii de față, înregistrarea a avut ca obiectiv facilitatea colectării taxelor antidumping după redeschiderea anchetei.

(23)

În această privință, Comisia reamintește că regulamentul de înregistrare se referă, în considerentul 17, la lista motivelor înregistrării, prevăzută la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care nu este exhaustivă, Comisia având libertatea de a decide dacă înregistrarea importurilor este justificată într-un caz dat. În plus, considerentul 18 din regulamentul de înregistrare explică în mod clar motivul înregistrării importurilor, și anume acela de a asigura eficacitatea măsurilor: „importurile fac obiectul taxelor antidumping corecte, fără întreruperi necuvenite, începând de la data intrării în vigoare a regulamentului antidumping în cauză și până la reinstituirea taxelor corectate, după caz”. Considerentul 18 din regulamentul de înregistrare explică faptul că condițiile de la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază nu sunt aplicabile în cazul de față, întrucât scopul înregistrării nu este colectarea retroactivă a taxelor, ci mai degrabă asigurarea eficacității măsurilor.

(24)

În al doilea rând, potrivit importatorului, simplul scop de a facilita perceperea taxelor ar fi disproporționat deoarece este prea împovărător pentru importatori.

(25)

Comisia reamintește că regulamentul de înregistrare prevede în mod expres faptul că rata taxei datorate ca urmare a redeschiderii anchetei nu poate depăși valoarea impusă inițial în regulamentul anulat parțial în ceea ce privește perioada cuprinsă între redeschiderea anchetei și data intrării în vigoare a rezultatelor redeschiderii. În plus, regulamentul de înregistrare este limitat în timp, pentru a garanta că importatorii nu sunt supuși înregistrării pe durate nejustificate de timp, tocmai pentru a evita o sarcină inutilă. Totodată, din punct de vedere tehnic, înregistrarea nu impune nicio sarcină importatorilor, ci doar autorităților naționale care trebuie să instituie sistemul de înregistrare și, prin urmare, nu poate fi disproporționată pentru aceștia.

(26)

În al treilea rând, importatorul a susținut, de asemenea, că întreruperile în acest caz ar fi nejustificate, deoarece ele sunt o consecință a neregulilor din regulamentul de punere în aplicare, constatate de Tribunal.

(27)

Comisia reamintește că redeschiderea cazului, în scopul de a corecta greșelile constatate de Tribunal, este conformă cu jurisprudența Curții de Justiție, astfel cum se explică în continuare în considerentele 13-17.

(28)

În al patrulea rând, în ceea ce privește obligația de a se conforma hotărârii în conformitate cu articolul 266 din TFUE, importatorul și-a exprimat îndoiala cu privire la posibilitatea de a institui retroactiv taxe pentru produsele care nu au fost acoperite de niciun act juridic relevant la momentul punerii în liberă circulație. Importatorul a afirmat în continuare că instituirea continuă a taxelor ar contraveni regulii privind retroactivitatea de la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

Comisia a reamintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cazul în care sistemul judiciar al UE declară nulitatea unui regulament de instituire a unor taxe, acestea trebuie considerate ca nefiind vreodată datorate legal în sensul articolului 236 din Codul vamal aplicabil anterior instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (16) și trebuie, în principiu, să fie rambursate de autoritățile vamale naționale în condițiile prevăzute în acest scop (17). Cu toate acestea, Curtea de Justiție a statuat, de asemenea, că domeniul de aplicare exact al unei declarații de nevaliditate pronunțate de curte într-o hotărâre și, în consecință, al obligațiilor care decurg din aceasta trebuie să fie determinat în fiecare caz concret, ținând seama nu numai de dispozitivul acestei hotărâri, ci și de motivele care constituie temeiul său esențial (18).

(30)

În cazul de față, potrivit Tribunalului, Comisia a săvârșit o eroare prin utilizarea unei metodologii care nu a făcut o estimare rezonabilă a valorii de piață a diferențelor existente la nivelul caracteristicilor fizice între tipurile de produs fără corespondent și tipurile de produs direct comparabile (19). Aplicarea metodei menționate nu a avut ca rezultat o comparație echitabilă între valoarea normală și prețurile de export. Pe de altă parte, metodologia respectivă nu a demonstrat că ajustarea valorii normale a tipurilor de produs fără corespondent pe care a efectuat-o astfel a păstrat determinarea rezonabilă a acestei valori normale, mai precis o determinare întemeiată pe valori și pe parametri care pot fi considerați ca fiind rezultatul forțelor care se exercită în mod normal asupra pieței. Prin urmare, s-a constatat că aplicarea metodei în litigiu eronate nu a fost conformă cu articolul 2 alineatul (7) litera (a), cu articolul 2 alineatul (10) ab initio și litera (a) din regulamentul de bază.

(31)

În plus, Curtea de Justiție a statuat în mod constant că articolul 10 alineatul (1) din regulamentul de bază nu se opune reinstituirii unor taxe antidumping asupra importurilor efectuate în perioada de aplicare a regulamentelor declarate nule. În consecință, astfel cum se explică în considerentele 14-17 din regulamentul de înregistrare, reluarea procedurii administrative și eventuala reinstituire a taxelor nu pot fi considerate contrare principiului neretroactivității.

(32)

În al cincilea rând, importatorul a susținut că acțiunile Comisiei în acest caz subminează securitatea juridică pentru importatori, deoarece aceștia nu ar putea să prevadă dacă importurile sunt sau nu sunt supuse taxelor antidumping.

(33)

Comisia a respectat principiul securității juridice în privința importatorilor prin publicarea unui regulament de înregistrare detaliat. Comisia a respectat hotărârea, redeschizând ancheta în scopul corectării erorilor constatate în hotărârile Curții.

(34)

În al șaselea rând, importatorul a mai prezentat observații cu privire la cererea Comisiei adresată autorităților vamale, de a reține rambursarea taxelor anterioare, menționând următoarele elemente. În primul rând, obligația de respectare a hotărârii ar impune ca taxele să fie rambursate în totalitate, iar cererile formulate în acest sens nu ar trebui să fie suspendate.

(35)

După cum s-a explicat în avizul de redeschidere precum și în regulamentul de înregistrare, întrucât cuantumul datoriei care rezultă în urma redeschiderii anchetei este incert, Comisia a solicitat autorităților vamale naționale să aștepte rezultatul procedurii de redeschidere înainte de a decide cu privire la orice cerere de rambursare privind taxele antidumping anulate de Tribunal în legătură cu Jinan Meide. Potrivit jurisprudenței constante, sfera de aplicare și motivele declarației de invalidare dintr-o hotărâre a Tribunalului trebuie să fie stabilite în fiecare caz specific și pot fi de natură a nu necesita rambursarea imediată și integrală a taxelor relevante (20).

(36)

De asemenea, în ceea ce privește lipsa retroactivității pentru importurile neînregistrate, importatorul a susținut că, în cazul în care Comisia decide să aplice regula retroactivității în conformitate cu articolul 10 din regulamentul de bază în cazul de față, este posibil ca această regulă să nu se aplice importurilor efectuate înainte de 30 noiembrie 2019. Potrivit importatorului, aceste taxe nu au fost niciodată datorate în mod legal și, ca atare, ar trebui rambursate integral.

(37)

Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție, reluarea procedurii administrative prin reinstituirea de taxe antidumping asupra importurilor care au fost efectuate în perioada de aplicare a regulamentului anulat nu poate fi considerată contrară principiului neretroactivității (a se vedea considerentele 13 și 25).

(38)

În plus, în ceea ce privește presupusa încălcare a principiului securității juridice, importatorul a susținut că cererea adresată de Comisie autorităților vamale naționale de a suspenda orice cerere de rambursare în cazul de față subminează principiul securității juridice.

(39)

Importatorilor li se garantează securitatea juridică prin regulamentul de înregistrare, care limitează valoarea taxelor la suma impusă inițial prin regulamentul anulat parțial în ceea ce privește perioada cuprinsă între redeschiderea anchetei și data intrării în vigoare a rezultatelor redeschiderii. În plus, regulamentul de înregistrare explică faptul că, în cazul în care Comisia ar stabili, după redeschiderea anchetei, că reinstituirea taxelor nu este justificată și că măsurile trebuie să fie anulate, rambursarea și/sau remiterea taxele se vor desfășura începând cu data intrării în vigoare a regulamentului parțial anulat. În cele din urmă, pentru a evita sarcinile suplimentare ale actorilor afectați și incertitudinea aferentă, înregistrarea este limitată la o perioadă de nouă luni; după această perioadă, taxele vor fi rambursate integral sau ajustate în funcție de rezultatele anchetei redeschise.

(40)

În sfârșit, importatorul a susținut că hotărârile pronunțate în cauzele C-256/16 și C-612/16 nu ar justifica impunerea înregistrării sau cererea adresată autorităților naționale privind cererile de rambursare, întrucât aceste hotărâri au fost emise în contextul Codului vamal aplicabil anterior, instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, precum și al regulamentului de bază aplicabil anterior, și anume Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, care au fost înlocuite între timp. În special, importatorul subliniază că, în cauza C-256/16, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat în considerare măsurile sub formă de cerere adresată de Comisie autorităților vamale naționale de a suspenda cererile de rambursare ca fiind proporționale, în special datorită faptului că „o eventuală întârziere este compensată prin plata de dobânzi.” Importatorul susține că dispoziția relevantă din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 este înlocuită în prezent de articolul 116 alineatul (6) din Codul vamal al Uniunii (21), care indică în mod explicit că rambursarea taxelor nu determină plata dobânzilor. Prin urmare, importatorul a susținut că Comisia nu poate folosi considerentele relevante ale hotărârilor în cauzele C-256/16 și C-612/16 pentru a justifica impunerea înregistrării sau transmiterea de instrucțiuni către autoritățile naționale privind cererile de rambursare.

(41)

Comisia reamintește că, deși articolul 116 alineatul (6) din Codul vamal al Uniunii indică într-adevăr că rambursarea taxelor nu determină plata dobânzilor, articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 a Parlamentului European și a Consiliului (22) prevede dobânda compensatorie în cazul rambursărilor în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cazul de față, întrucât orice rambursare ar face obiectul unei decizii în urma hotărârii Curții de Justiție, aceasta ar fi supusă unei rate a dobânzii egală cu „rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni”. Prin urmare, argumentul privind lipsa ratei dobânzii în cazul rambursărilor este respins.

(42)

Conform afirmațiilor Jinan Meide, Comisia nu ar putea să solicite autorităților vamale naționale să nu ramburseze și/sau să nu restituie taxele colectate în temeiul regulamentului în litigiu. Se presupune că situația din cazul de față ar fi diferită de cea din hotărârea Deichmann (23). Potrivit Jinan Meide, regulamentul în litigiu a fost anulat în întregime, ceea ce înseamnă că a fost eliminat din ordinea juridică a Uniunii cu efect retroactiv, în timp ce, în hotărârea Deichmann, măsurile au fost declarate nule în contextul unei cereri pentru o decizie preliminară. În plus, în hotărârea Deichmann, Curtea de Justiție a constatat că nu există niciun element „de natură să afecteze validitatea regulamentului definitiv”; în cazul de față nu există astfel de constatări.

(43)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 13, Comisia, în conformitate cu jurisprudența consacrată (24), poate relua procedura chiar din momentul în care s-a înregistrat ilegalitatea. În cazul de față, Comisia a redeschis ancheta cu scopul de a remedia erorile constatate de Tribunal. Hotărârea Deichmann a reiterat, la punctul 78, interpretarea generală a articolului 10 alineatul (1): „În schimb, modul de redactare a articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 384/96 nu exclude să se procedeze la o astfel de reluare a procedurii în cazurile în care taxele antidumping vizate au expirat de la această dată, cu condiția ca aceste taxe să fie reinstituite în perioada lor de aplicare inițială […].” Această interpretare a Tribunalului este generală și, prin urmare, se aplică și în cazul de față.

(44)

De asemenea, Jinan Meide a susținut că Comisia nu poate reinstitui retroactiv taxele și a afirmat, prin urmare, că cererea adresată de Comisie autorităților vamale naționale, în sensul că acestea ar trebui să aștepte publicarea noului regulament de punere în aplicare prin care se reinstituie taxele înainte de a decide asupra cererilor de rambursare pentru taxele percepute anterior, este neîntemeiată. Acest lucru se datorează faptului că regulamentul în litigiu nu a fost o anulare parțială, ci o anulare completă și, prin urmare, regulamentul în litigiu nu a existat niciodată în ordinea juridică. Jinan Meide susține că circumstanțele cauzei Deichmann au fost diferite, iar Comisia nu își poate baza deciziile în cazul de față pe constatările din hotărârea Deichmann. Jinan Meide a susținut, totodată, că Comisia a erodat protecția judiciară acordată părților afectate de procedurile administrative ale Uniunii, prin erodarea autorității Curții de Justiție a Uniunii Europene. Efectul practic al abordării Comisiei ar fi acela că nu există niciun motiv ca o parte afectată de măsurile de protecție comercială să introducă o acțiune împotriva măsurilor ilegale.

(45)

Jinan Meide a susținut în continuare că înregistrarea impusă de Comisie nu intră în domeniul de aplicare al redeschiderii, întrucât hotărârea nu conține nicio constatare care ar putea constitui un temei pentru înregistrare.

(46)

Motivele înregistrării în cazul de față au fost explicate în considerentul 23. Nu este necesară stabilirea detaliată de către Tribunal a fiecărei etape a procedurii antidumping întrucât Comisia are libertatea de a decide cu privire la procedură în urma unei redeschideri a anchetei ca urmare a hotărârii Curții, în conformitate cu jurisprudența relevantă și cu normele din regulamentul de bază, inclusiv normele privind înregistrarea.

(47)

Mai mult, Jinan Meide a susținut că nu ar exista niciun temei juridic pentru înregistrarea importurilor în cazul de față, întrucât nici articolul 10 alineatele (2), (4) și (5), nici articolul 11 alineatul (4), nici articolul 12 alineatul (5) și nici articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază nu sunt aplicabile în acest caz. De asemenea, Jinan Meide a susținut că nu se aplică nicio derogare de la principiul general al neretroactivității, deoarece niciuna dintre excepțiile de la principiul general al neretroactivității nu poate fi considerată a fi aplicabilă în cazul de față.

(48)

Potrivit explicațiilor furnizate în detaliu în considerentul 23, temeiul înregistrării este articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. În plus, considerentul 23 explică faptul că dispozițiile articolului 10 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază nu se aplică în cazul de față, întrucât scopul înregistrării nu este colectarea retroactivă a taxelor, ci mai degrabă asigurarea eficacității măsurilor.

(49)

De asemenea, Jinan Meide a considerat că niciuna dintre datele din perioada de anchetă, care a cuprins perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie 2011, nu ar mai putea fi considerate confidențiale, având în vedere trecerea timpului. Jinan Meide a afirmat că Tribunalul a considerat, iar Curtea de Justiție a confirmat, că o perioadă de cinci ani este suficientă, în sine, pentru ca informațiile să își piardă caracterul de secrete de afaceri sau de informații confidențiale.

(50)

Articolul 19 din regulamentul de bază nu stabilește nicio limită de timp pentru protecția informațiilor confidențiale. Acest lucru este în conformitate cu secțiunea 6.5 din Acordul antidumping al OMC, care nu conține niciun termen-limită și prevede în mod expres că informația pentru care a fost solicitat un tratament confidențial „nu va fi dezvăluită fără autorizarea expresă a celui care o furnizează”, fără nicio altă limitare în timp. Prin urmare, se respinge acest argument.

(51)

Se reamintește că, astfel cum se menționează în considerentul 15, părțile din regulamentul în litigiu care au fost contestate, dar respinse de Tribunal, rămân pe deplin valabile.

(52)

Astfel cum s-a stabilit în timpul anchetei inițiale, tipurile de produs fără corespondent reprezintă 28 % din exporturile Jinan Meide în perioada anchetei. Un procent de 55 % din volumul total de exporturi ale solicitantului a fost considerat a include tipuri de produs direct comparabile, pentru care marja de dumping a fost determinată prin calcularea valorii normale, pe baza vânzărilor interne ale producătorului din țara analogă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale sau pe baza valorii construite. Procentul rămas de 17 % din acel volum total a fost considerat a include tipuri de produs „corespunzătoare parțial”, pentru care marja de dumping a fost determinată prin ajustarea valorii normale (25). Solicitantul a contestat numai metodologia referitoare la produsele fără corespondent, care reprezintă 28 % din volumul la export al Jinan Meide.

(53)

Potrivit Tribunalului, articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază prevede că se efectuează o ajustare în cazul în care există diferențe între caracteristicile fizice ale produsului respectiv și că valoarea ajustării corespunde unei estimări rezonabile a valorii diferenței pe piață (26). Totuși, această dispoziție nu specifică modul în care trebuie să se ajungă la o astfel de estimare rezonabilă. De asemenea, Tribunalul a remarcat că această dispoziție nu impune, pentru restabilirea simetriei dintre valoarea normală a produsului similar și prețul de export al produsului în cauză, ca cuantumul ajustării astfel evaluate să reflecte, în mod exact, o asemenea valoare pe piață, ci numai să constituie o estimare rezonabilă a acesteia.

(54)

În plus, potrivit hotărârii Tribunalului, Comisia dispune de o largă putere de apreciere, atât în ceea ce privește aprecierea valorii normale a unui produs, cât și în ceea ce privește aprecierea faptelor care justifică caracterul echitabil al comparării valorii normale și a prețului de export efectuate, noțiunile vagi de determinare rezonabilă și de echitate pe care Comisia trebuie să le aplice în cadrul acestor dispoziții trebuind să fie concretizate de aceasta de la caz la caz, în funcție de contextul economic relevant (27).

(55)

Solicitantul a susținut că metoda în litigiu s-a bazat pe ipoteza eronată că valoarea pe piață a diferențelor fizice se reflectă în prețurile de export, în condițiile în care, potrivit concluziilor Comisiei, aceste prețuri de export reflectă, cel puțin în parte, dumpingul. Pe de altă parte, acesta a susținut că metoda respectivă se bazează pe ipoteza eronată că prețurile de export ale tipurilor de produs fără corespondent reflectă un nivel de dumping echivalent celui constatat în cazul tipurilor de produs pentru care exista un tip de produs direct comparabil (denumite în continuare „tipurile de produs direct comparabile”). Potrivit solicitantului, această ipoteză este nerezonabilă și neverificabilă (28).

(56)

Conform Tribunalului, este posibil ca recurgerea la această metodă să fi avut o incidență semnificativă asupra calculului marjei de dumping determinate pentru toate exporturile de tipuri de produs fără corespondent (29).

(57)

Tribunalul a declarat că, pentru a putea determina în mod rezonabil și obiectiv marja de dumping, calculul valorii normale a unui anumit tip de produs trebuie să fie întemeiat, în principiu, pe date independente de acele prețuri de export a căror subevaluare urmărește Comisia să o aprecieze, prin stabilirea valorii normale menționate (30).

(58)

În plus, Tribunalul a afirmat că nu s-a demonstrat că utilizarea unui element constitutiv al prețurilor de export ale tipurilor de produs fără corespondent pentru a corecta valoarea normală la care sunt comparate aceste prețuri era de natură să restabilească simetria dintre prețurile menționate și valoarea normală amintită, în conformitate cu obiectivul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În special, nu a existat nicio indicație că raportul dintre prețul de export al fiecărui tip de produs fără corespondent și prețul unitar mediu de export al tipurilor de produs direct comparabile reflecta în mod corect valoarea diferențelor fizice dintre această din urmă categorie de tip de produs și tipul de produs fără corespondent în discuție (31).

(59)

Tribunalul a arătat că metoda în litigiu se întemeiază pe prezumția implicită că această diferență de preț corespunde valorii pe piață a diferențelor fizice pentru toate tipurile de produs fără corespondent (32). O asemenea prezumție presupune, așadar, că marja de dumping de natură să afecteze prețurile anumitor tipuri de produse fără corespondent și prețurile de export ale tipurilor de produse direct comparabile este la același nivel. Astfel, în ipoteza contrară, diferențele de preț existente între cele două categorii de tipuri de produs în cauză pot rezulta, cel puțin în parte, din diferențele de marjă de dumping și, prin urmare, nu se poate considera cu suficientă fiabilitate că reflectă doar diferențele dintre caracteristicile fizice (33).

(60)

Tribunalul a declarat că prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniunea Europeană pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, după caz, pentru a include o marjă de profit rezonabilă poate servi, în anumite condiții, drept bază rezonabilă pentru determinarea valorii normale. În scopul comparației echitabile, o estimare rezonabilă a valorii pe piață a diferențelor fizice poate fi constituită, în lipsa altor date disponibile, din diferența dintre prețul tipului de produs fără corespondent în discuție și prețul mediu al tipului de produs direct comparabil practicat de unul sau de mai mulți producători din Uniune (34).

(61)

Folosind abordarea prezentată de Tribunal, Comisia a recalculat marja de dumping a Jinan Meide cu privire la procentul contestat de 28 % din exporturile acesteia. Comisia a utilizat ca valoare normală pentru aceste tipuri de produs fără corespondent exportate de Jinan Meide către UE prețul efectiv de vânzare al industriei europene pentru tipurile de produs similare.

(62)

Comisia a observat că există o cantitate redusă de exporturi chineze (4,5 %) pe care Comisia nu a fost în măsură să le coreleze nici cu tipurile de produse vândute de producătorul indian, nici cu cele vândute de industria Uniunii. Această cantitate corespundea produselor de nișă pentru care Comisia nu a primit informații precise referitoare la caracteristicile lor fizice. Prin urmare, Comisia a utilizat valoarea normală medie ponderată a producătorului indian, în absența unei metode mai adecvate. Impactul asupra marjei globale de dumping a fost foarte mic. Comisia a invitat producătorul-exportator să prezinte observații cu privire la această metodă. De asemenea, Comisia a invitat acest producător-exportator să furnizeze informații complete referitoare la caracteristicile fizice ale acestor produse de nișă și o indicație cu privire la cel mai apropiat tip de produs corespunzător exportat către UE.

(63)

În aceste circumstanțe, marja de dumping recalculată pentru Jinan Meide este de 75,1 %.

(64)

La 23 iunie 2020, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la constatările de mai sus, pe baza cărora s-a intenționat să se propună reinstituirea taxei antidumping asupra importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, fabricate de Jinan Meide, pe baza datelor colectate și transmise în legătură cu ancheta inițială (denumită în continuare „comunicarea finală”).

(65)

În urma comunicării finale, Jinan Meide a afirmat că niciuna dintre datele industriei europene din perioada de anchetă, care a cuprins perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie 2011, nu ar mai putea fi considerate confidențiale, având în vedere trecerea timpului. De asemenea, societatea a solicitat Comisiei să verifice dacă datele industriei europene trebuie încă să fie tratate drept date confidențiale. Jinan Meide a afirmat că nu i s-a acordat un acces adecvat la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a efectuat calculul. Conform Jinan Meide, ar trebui să i se comunice toate datele utilizate pentru calcul.

(66)

Comisia a răspuns deja la aceste observații în considerentul 50. În plus, în cazul de față, Comisia a concluzionat că producătorii din Uniune au furnizat motive întemeiate pentru care informațiile transmise inițial trebuie să rămână confidențiale. Jinan Meide a solicitat în acest sens intervenția consilierului-auditor, care a confirmat, la rândul său, faptul că datele furnizate de producătorii din Uniune sunt, în continuare, confidențiale, în pofida trecerii timpului.

(67)

Un importator a afirmat, de asemenea, că în comunicarea sa finală Comisia a furnizat doar informații limitate, pe baza cărora importatorii nu au fost în măsură să reconstruiască metoda de calcul, fapt care a limitat dreptul lor la apărare în cazul de față și care nu îndeplinește cerința unei bune administrări.

(68)

Se reamintește faptul că doar societății Jinan Meide i s-au comunicat informații complete privind calculul marjei sale de dumping, întrucât acesta include date cu caracter sensibil. Tuturor celorlalte părți li s-au comunicat documentul de informare generală și prezentarea suplimentară de informații, care explică metodologia utilizată pentru calcularea marjei de dumping.

(69)

Ca răspuns la informațiile comunicate societății (considerentul 62), Jinan Meide a transmis o listă cu cele mai comparabile tipuri de produse vândute pe piața internă de producătorul indian din țara analogă pentru toate tipurile de produs fără corespondent exportate către Uniune de Jinan Meide.

(70)

Comisia a examinat observațiile societății Jinan Meide și a concluzionat că informațiile furnizate i-au permis să stabilească o valoare normală pentru toate tipurile de produs exportate de Jinan Meide către Uniune pe baza informațiilor transmise de producătorul indian din țara analogă. Prin urmare, nu a mai fost necesar să se utilizeze informațiile transmise de producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion pentru a stabili valoarea normală, astfel cum se menționează în considerentul 60. Pe această bază, Comisia a stabilit un nivel revizuit al taxei de 36,0 %.

(71)

Părțile interesate au formulat o serie de observații cu privire la metodologie și la nivelul taxei menționate în considerentele 61-63. Cu toate acestea, în urma transmiterii de informații suplimentare de către Jinan Meide, metodologia a fost revizuită. Prin urmare, observațiile respective au devenit caduce.

(72)

Jinan Meide și-a reiterat, de asemenea, observația cu privire la redeschiderea cazului – și anume că instituirea retroactivă a taxelor și instrucțiunile transmise către autoritățile vamale de a nu rambursa/remite taxele instituite în mod ilegal, precum și înregistrarea exporturilor efectuate de Jinan Meide către UE – au fost ilegale. Aceleași observații privind retroactivitatea au fost prezentate de mai mulți importatori.

(73)

Comisia a abordat deja această chestiune în considerentele 21-48. Comisia a considerat că nu este vorba despre o instituire retroactivă a taxelor, ci doar de stabilirea cuantumului legal al taxelor care trebuie colectate în ceea ce privește Jinan Meide de la introducerea măsurilor inițiale. În plus, cererile adresate autorităților vamale urmăresc să asigure perceperea corespunzătoare a cuantumurilor datorate aferente antidumpingului.

(74)

Mai mulți importatori au susținut, de asemenea, că această redeschidere pune sub semnul întrebării eficacitatea controlului jurisdicțional în Uniunea Europeană.

(75)

Comisia a răspuns la această observație în considerentul 33. Eficacitatea controlului jurisdicțional nu împiedică Comisia să reinstituie taxe antidumping cu o valoare corespunzătoare în cazurile în care datoria antidumping rămâne în vigoare la punerea în aplicare a hotărârilor instanțelor UE.

(76)

La 14 iulie 2020, după examinarea observațiilor primite de la toate părțile interesate cu privire la comunicarea din 23 iunie 2020, Comisia a trimis o comunicare de informații suplimentare, informând părțile interesate cu privire la decizia sa de a modifica metodologia utilizată la calcularea taxei antidumping a Jinan Meide, și le-a informat cu privire la nivelul revizuit al taxei.

(77)

Câțiva producători europeni au transmis observații privind lista furnizată de Jinan Meide cu cele mai comparabile tipuri de produse vândute pe piața internă de producătorul indian din țara analogă pentru toate tipurile de produs fără corespondent exportate către Uniune de Jinan Meide, menționată în considerentul 69. Producătorii au susținut că denumirea listei era înșelătoare, deoarece tipurile de produs nu erau cele mai comparabile, ci mai degrabă aveau prețuri mult mai mici decât produsele Jinan Meide cu care se presupunea că sunt echivalente. Prin urmare, ei au considerat că calcul rezultat nu este valabil, este inadecvat și că denaturează calcularea dumpingului. Pentru a susține acest argument, s-a făcut trimitere la lista de prețuri a societății Jinan Meide.

(78)

Comisia nu a fost de acord cu acest argument. Ea a considerat că lista furnizată de Jinan Meide reflectă în mod rezonabil tipurile de produs cele mai comparabile. În plus, nicio parte interesată nu a furnizat nicio listă de tipuri de produs mai comparabile în sprijinul afirmațiilor lor. De asemenea, trimiterea la lista de prețuri a societății Jinan Meide nu poate fi relevantă în acest sens, deoarece prețurile practicate de Jinan Meide au fost afectate de dumping și nu pot fi utilizate ca referință. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(79)

Jinan Meide a salutat utilizarea datelor din țara analogă în scopul calculării valorii normale pentru anumite tipuri de produs fără corespondent, astfel cum a propus Jinan Meide. Cu toate acestea, Jinan Meide a propus, pentru tipurile de produse fără corespondent, să se ajusteze valoarea normală medie din India prin aplicarea raportului dintre prețul mediu al producătorilor din Uniune incluși în eșantion și tipul de produs fără corespondent. Jinan Meide a susținut, de asemenea, că această metodologie ar fi fezabilă, întrucât toate tipurile de produs corespondente ar fi fost vândute și de către producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(80)

Cu toate acestea, afirmația Jinan Meide este incorectă. În conformitate cu lista tipurilor de produs vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion, care s-a aflat, de asemenea, la dispoziția Jinan Meide, au existat numeroase tipuri de produse corespondente care nu au fost vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion. În plus, întrucât Jinan Meide a pus la dispoziție informații suplimentare cu privire la tipurile de produs inițial fără corespondent, nu a mai fost necesar să se utilizeze informațiile furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru a stabili valoarea normală, astfel cum se menționează în considerentul 70. Prin urmare, Comisia a constatat că nu este adecvat, nici necesar să se utilizeze metodologia propusă de Jinan Meide. De asemenea, Jinan Meide nu a justificat nicio cerere de modificări suplimentare pe baza calculului final.

(81)

Un importator și-a reiterat observația cu privire la imposibilitatea de a formula observații cu privire la calculul concret, datorată faptului că nu i-au fost puse la dispoziție detaliile privind metodologia de calcul aferentă, și a solicitat mai multe informații cu privire la modul în care a fost calculat nivelul taxei propus în final, pentru a oferi observații mai pertinente. Importatorul respectiv și-a reiterat, de asemenea, observațiile cu privire la rambursările pentru taxele plătite pe baza unui regulament anulat pentru importurile efectuate înainte de înregistrare.

(82)

Argumentele de mai sus au fost abordate în considerentul 68 și în considerentele 34-46.

(83)

Având în vedere că marja de dumping reinstituită este mai mică decât marja de prejudiciu, în conformitate cu normele aplicabile, nivelul taxei antidumping trebuie să fie stabilit la același nivel cu cel al marjei de dumping. Prin urmare, nivelul taxei antidumping reinstituite pentru Jinan Meide este după cum urmează.

(84)

Nivelul revizuit al taxelor antidumping se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. După cum se menționează în considerentul 21 din regulamentul de înregistrare, nu se percep taxe mai mari de 39,2 % înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Întrucât taxa antidumping rezultată din aplicarea acestei proceduri este mai scăzută, autorităților vamale le revine sarcina de a percepe sumele corespunzătoare la importurile aferente societății Jinan Meide (și anume, 36,0 %) și de a rambursa orice sumă percepută în plus până în prezent, în conformitate cu legislația vamală aplicabilă.

(85)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, în cazurile în care un cuantum trebuie să fie rambursat ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie să fie plătită este egală cu rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(86)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a considerat că este adecvat să se reinstituie o taxă antidumping definitivă de 36,0 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, cu excepția componentelor de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13 și a cutiilor de joncțiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac, încadrate în prezent la codul NC ex 7307 19 10 (codurile TARIC 7307191010 și 7307191020), originare din RPC și fabricate de Jinan Meide.

(87)

Ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor (35) privind acest produs, în urma căreia s-a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din RPC și Thailanda, nivelurile taxei antidumping instituite în ancheta inițială sunt menținute până la 24 iulie 2024.

(88)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,