|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2026/3570 |
6.7.2026 |
RAPORT DE ACTIVITATE AL COMITETULUI DE SUPRAVEGHERE A OLAF – 2025
(C/2026/3570)
Membrii comitetului
Doamna Marita SALGRĀVE
Președinta Comitetului de supraveghere (din 17 octombrie 2025)
Membră a comitetului din 23 septembrie 2022
Funcționar cu funcție superioară de conducere, INTOSAI IDI, instituții supreme de control relevante și profesioniste
Fostă membră a Consiliului și directoare de audit, instituția supremă de audit, Letonia
Domnul Dušan STERLE
Membru al comitetului din 28 martie 2022
Ministru-consilier la Reprezentanța Permanentă a Republicii Slovenia pe lângă Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovenia
Fost director al Oficiului de supraveghere a Bugetului din Republica Slovenia
Domnul Angelo Maria QUAGLINI
Membru al comitetului din 23 septembrie 2022
Judecător la Curtea de Conturi, Italia
Doamna Maria STYLIANIDI
Membră a comitetului din 6 mai 2025
Avocat și asistent universitar la Universitatea Frederick, Cipru
Domnul Andrei-Atila-Luca CHENDI
Membru al comitetului din 1 octombrie 2025
Fost director al Direcției Control (Departamentul pentru lupta antifraudă), România
Doamna Teresa ANJINHO
Membră a comitetului în perioada 23 septembrie 2022 - 7 februarie 2025
Ombudsmanul European, Strasbourg, Franța
Cuvânt înainte
În 2025, Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a continuat să își desfășoare activitatea în conformitate cu prioritățile stabilite în Regulamentul OLAF [Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013] și cu practicile sale de lucru consacrate. În special în a doua jumătate a anului, activitățile comitetului au fost influențate și de Cartea albă a Comisiei Europene pentru revizuirea arhitecturii antifraudă, care a lansat o reflecție mai amplă asupra viitorului arhitecturii antifraudă a UE.
Fiind unul dintre actorii acestei arhitecturi, comitetul a urmărit această discuție în continuă evoluție și a contribuit activ la ea. Comitetul consideră că această inițiativă este deosebit de importantă, deoarece frauda și corupția afectează încrederea publică, denaturează concurența loială și slăbesc fundamentele financiare ale UE. Consolidarea cadrului juridic și modernizarea modului de funcționare a sistemului antifraudă ar permite UE să depășească riscurile de fraudă din ce în ce mai sofisticate, sprijinind în același timp în continuare impactul OLAF și rolul Comitetului său de supraveghere.
|
— |
Una dintre principalele contribuții ale comitetului la revizuirea arhitecturii antifraudă a UE și un punct central al activității sale în 2025 a fost o evaluare cuprinzătoare și independentă a aplicării și a impactului Regulamentului OLAF. Avizul comitetului pe această temă, la fel ca toate lucrările sale, se bazează pe dovezi solide. Prin examinarea dosarelor de caz și a practicii de investigare a OLAF, comitetul a încercat să înțeleagă modul în care sistemul funcționa în realitate. Când au apărut provocări sistemice, pentru a determina cauzele lor de fond, analiza comitetului s-a extins dincolo de nivelul cazurilor individuale. Această abordare asigură faptul că recomandările sale combat principalele cauze și oferă orientări semnificative pentru consolidarea cadrului antifraudă al UE. |
|
— |
Comitetul a sugerat îmbunătățiri ale cadrului juridic și ale practicilor operaționale din trei perspective esențiale: (i) limitele investigațiilor OLAF, inclusiv ale mandatului și ale independenței sale; (ii) desfășurarea investigațiilor, inclusiv durata lor, garanțiile procedurale și cooperarea cu alți actori din cadrul arhitecturii antifraudă; și (iii) eficacitatea și valoarea adăugată a recomandărilor OLAF. |
|
— |
De asemenea, în 2025 comitetul s-a concentrat asupra unui alt aspect esențial al cadrului de cooperare: obligația OLAF de a raporta Parchetului European (EPPO) suspiciunile de comportament infracțional. Analiza a examinat modul în care OLAF colectează și evaluează informațiile relevante înainte de a decide dacă să raporteze un caz și dacă astfel de decizii sunt luate în mod independent, fără întârzieri nejustificate și în deplină conformitate cu cadrul juridic aplicabil. Analiza comitetului este în curs de finalizare și va fi prezentată într-un aviz specific, pe care comitetul intenționează să îl adopte în prima jumătate a anului 2026. |
|
— |
În plus, în 2025, în conformitate cu practica sa anuală și cu Regulamentul OLAF, comitetul a examinat proiectul preliminar de buget al OLAF pentru 2026 și a adoptat un aviz corespunzător. Comitetul a considerat că proiectul preliminar de buget al OLAF pentru 2026 a oferit o bază solidă pentru a permite oficiului să își îndeplinească mandatul și sarcinile în temeiul Regulamentului OLAF. În același timp, comitetul a subliniat că orice reduceri suplimentare ale resurselor umane ale OLAF ar trebui să facă obiectul unei evaluări aprofundate și atente a impactului lor potențial asupra performanței OLAF și a capacității sale de a-și îndeplini funcțiile de bază. De asemenea, comitetul a subliniat importanța dezvoltării și implementării instrumentelor de inteligență artificială pentru intensificarea detectării și prevenirii fraudei, remarcând că, pentru a sprijini aceste eforturi, ar fi necesare investiții suplimentare în infrastructura informatică și în expertiză specializată. |
|
— |
Durata investigațiilor rămâne un indicator important al eficacității acțiunii OLAF. În 2025, comitetul și-a continuat monitorizarea atentă a termenelor de investigare, cu un accent deosebit pe cazurile cu o durată mai mare de 36 de luni. Comitetul a examinat dacă întreruperile activității de investigare au fost justificate, dacă s-a acordat suficientă prioritate investigațiilor de lungă durată pentru ca acestea să fie finalizate și dacă durata totală a fiecărui caz a rămas proporțională cu complexitatea sa. Mai multe detalii cu privire la constatările comitetului sunt furnizate în prezentul raport. |
|
— |
Un alt aspect important al activității comitetului în 2025 a fost o evaluare aprofundată a punerii în aplicare a recomandărilor adresate OLAF prin intermediul avizelor comitetului în perioada 2021-2024. Comitetul a constatat că 58 % din recomandările sale au fost puse în aplicare cu succes, 17 % au fost puse în aplicare parțial, iar 15 % nu mai erau aplicabile din cauza modificării circumstanțelor. În restul de 10 % din cazuri, comitetul a considerat că sunt în continuare necesare măsuri suplimentare din partea OLAF. |
|
— |
Chestiunile nesoluționate se referă în principal la consolidarea capacității OLAF de a gestiona în mod eficace durata investigațiilor, la clarificarea domeniului de aplicare al investigațiilor și la dezvoltarea în continuare a cooperării dintre OLAF și EPPO. În același timp, comitetul recunoaște că se preconizează evoluții importante în contextul revizuirii în curs a arhitecturii antifraudă a UE. Mai multe detalii cu privire la constatările comitetului sunt furnizate în prezentul raport. |
O parte a anului 2025 comitetul a funcționat cu o componență redusă în urma demisiei doamnei Anjinho din februarie 2025 și a demisiei anterioare a domnului Cretin din iulie 2024. În pofida acestei reduceri temporare a numărului de membri, Comitetul a continuat să își îndeplinească responsabilitățile. Componența sa completă, constând în cinci membri, a fost restabilită odată cu numirea doamnei Stylianidi în mai 2025 și a domnului Chendi în octombrie 2025.
Ca observație finală, în numele membrilor comitetului, aș dori să mulțumesc directorului general al OLAF pentru abordarea sa deschisă și constructivă în schimburile comitetului cu OLAF. De asemenea, comitetul dorește să își exprime aprecierea față de directorul general interimar pentru cooperarea sa în urma plecării fostului director general. În final, aș dori să recunosc sprijinul valoros oferit de secretariat, sub conducerea șefului său interimar, al cărui profesionalism și devotament au contribuit în mare măsură la activitatea comitetului. De asemenea, comitetul apreciază cooperarea constructivă a partenerilor săi instituționali în cadrul arhitecturii antifraudă a UE, deoarece protecția eficace a intereselor financiare ale UE depinde, în cele din urmă, de forța colectivă a întregului sistem.
Marita Salgrāve
Președinta Comitetului de supraveghere
Cuprins
| Cuvânt înainte | 2 |
| Cuprins | 5 |
|
1. |
Despre comitet | 5 |
|
2. |
Activități de monitorizare | 6 |
|
2.1 |
Avizul nr. 1/2025 privind investigațiile interne ale OLAF referitoare la hărțuire în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene | 6 |
|
2.2 |
Avizul nr. 2/2025 privind proiectul preliminar de buget al OLAF pentru anul 2026 | 7 |
|
2.3 |
Proiectul de aviz care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind Regulamentul OLAF | 8 |
|
2.4 |
Monitorizarea obligației OLAF de a sesiza EPPO cu privire la comportamente infracționale | 9 |
|
2.5 |
Monitorizarea duratei investigațiilor OLAF | 10 |
|
2.5.1 |
Rapoarte ale investigațiilor cu o durată mai mare de 12 luni primite de comitet în 2025 | 11 |
|
2.5.2 |
Monitorizarea investigațiilor OLAF care au avut o durată mai mare de 36 de luni în 2025 | 13 |
|
2.6 |
Monitorizarea punerii în aplicare de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere | 17 |
|
2.7 |
Monitorizarea plângerilor individuale depuse la OLAF | 19 |
|
3. |
Cooperare | 19 |
|
3.1 |
Cooperarea cu OLAF | 19 |
|
3.2 |
Relațiile cu părțile interesate | 20 |
|
4. |
Aspecte de ordin administrativ și resurse | 21 |
|
4.1 |
Metodele de lucru ale Comitetului de supraveghere | 21 |
|
4.2 |
Secretariatul | 21 |
|
4.3 |
Chestiuni bugetare | 22 |
1. Despre comitet
|
1. |
Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) („comitetul”) este un organism independent instituit prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 (1) („Regulamentul OLAF”) pentru a consolida și garanta independența OLAF prin monitorizarea cu regularitate a îndeplinirii de către OLAF a funcției sale de investigare. |
|
2. |
Comitetul este compus din cinci experți externi independenți („membrii”), numiți de comun acord de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană, pe o perioadă de cinci ani (2). Membrii își îndeplinesc rolul în deplină independență și nu solicită și nu primesc instrucțiuni de la niciun guvern sau instituție, organism, oficiu sau agenție a UE. Membrii comitetului își desfășoară activitatea cu titlu nepermanent, fiind sprijiniți în activitatea lor de un secretariat asigurat de Comisie. Secretariatul își desfășoară activitatea cu titlu permanent sub autoritatea directă a comitetului, independent de Comisie, de OLAF sau de orice alt organism. Secretariatul joacă un rol esențial în facilitarea și contribuția la îndeplinirea sarcinilor de monitorizare ale comitetului. |
|
3. |
Având în vedere natura investigațiilor OLAF, nu este posibilă sesizarea instanțelor UE împotriva unei decizii de deschidere sau de închidere a unei investigații, luată de directorul general al OLAF (3). Aceasta înseamnă că, alături de inspectorul de garanții procedurale (care gestionează plângerile aduse împotriva OLAF pentru nerespectarea garanțiilor procedurale și a normelor aplicabile investigațiilor) (4), comitetul joacă un rol esențial în calitate de organism independent însărcinat cu supravegherea și controlul modului în care OLAF își efectuează investigațiile. Acest lucru plasează comitetul într-o poziție privilegiată, întrucât oferă instituțiilor UE o perspectivă asupra funcționării OLAF, precum și asigurări că OLAF acționează legal și cu respectarea garanțiilor procedurale aplicabile. |
|
4. |
În temeiul Regulamentului OLAF, comitetului îi revine un triplu rol: (i) monitorizarea cu regularitate a îndeplinirii de către OLAF a funcției sale de investigare; (ii) acordarea de asistență directorului general al OLAF pentru îndeplinirea responsabilităților sale; și (iii) transmiterea de rapoarte către instituțiile UE. |
|
5. |
În special, prin monitorizarea cu regularitate a investigațiilor efectuate de OLAF, comitetul urmărește să se asigure că:
|
|
6. |
Lucrările comitetului includ formularea, în atenția directorului general al OLAF, a unor avize și, după caz, a unor recomandări referitoare la activitățile de investigare ale OLAF, la durata investigațiilor pe care le efectuează acesta și la resursele de care are nevoie OLAF pentru a desfășura investigațiile respective. De asemenea, comitetul formulează observații (6) pe marginea proiectului de orientări privind procedurile de investigare (OPI) pentru personalul OLAF (7). Când emite avize și recomandări, comitetul nu intervine niciodată în desfășurarea investigațiilor în curs efectuate de OLAF. |
2. Activități de monitorizare
|
7. |
În cursul anului de raportare, comitetul a adresat două avize directorului general al OLAF, în temeiul articolului 15 din Regulamentul OLAF, și anume Avizul nr. 1/2025 (8), publicat la 6 februarie 2025, și Avizul nr. 2/2025 (9), publicat la 2 iunie 2025 (10). Acestea conțin o serie de recomandări. De asemenea, comitetul a continuat să monitorizeze durata investigațiilor efectuate de OLAF și aplicarea garanțiilor procedurale. În perioada de raportare, comitetul a efectuat, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a nivelului de punere în aplicare de către OLAF a recomandărilor sale deja emise. |
|
8. |
Pe lângă exercițiile de monitorizare și avizele menționate mai sus, publicate în 2025, în cursul anului de raportare, comitetul a aprobat un proiect de aviz, care a fost publicat la 21 ianuarie 2026 (Avizul nr. 1/2026) (11). De asemenea, comitetul a lucrat la un nou aviz, programat pentru adoptare și publicare în prima jumătate a anului 2026. |
2.1. Avizul nr. 1/2025 privind investigațiile interne ale OLAF referitoare la hărțuire în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene
|
9. |
În 2022, directorul general al OLAF a informat Comitetul de supraveghere cu privire la anumite dificultăți întâmpinate de instituție în mai multe cazuri de investigații interne privind hărțuirea, care i-ar putea pune în pericol independența. |
|
10. |
În urma informațiilor primite, comitetul a decis să emită un aviz care să clarifice rolul și competențele OLAF în investigarea comportamentului necorespunzător și a hărțuirii în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor. În acest context, comitetul a examinat valoarea adăugată pe care astfel de investigații au adus-o în lupta împotriva hărțuirii și a altor abateri similare ale funcționarilor UE și ale membrilor instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor. Analiza a vizat un eșantion de 29 de cazuri OLAF (9 investigații închise și 20 de cazuri respinse) desfășurate în perioada 2018-2023. |
|
11. |
În decembrie 2024, comitetul a aprobat proiectul său de aviz, care a fost adoptat oficial și publicat în ianuarie 2025. În raportul anual pe 2024, comitetul a furnizat o analiză aprofundată a conținutului principal al avizului. Principalele constatări sunt sintetizate mai jos. |
|
12. |
Comitetul a observat că, în urma hotărârii Dalli (12), s-a stabilit că OLAF are competența de a efectua investigații interne cu privire la aspecte grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale de către personalul și membrii instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor, indiferent de impactul financiar, în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul OLAF. |
|
13. |
Examinarea cazurilor a indicat că, de regulă, OLAF nu urmărește fapte care implică funcționari sau personal de conducere de nivel mediu în cazul în care instituția, organismul, oficiul sau agenția poate efectua ea însăși o anchetă eficace, optând, în schimb, să le transmită chestiunea în temeiul articolului 5 alineatul (6). Cu toate acestea, OLAF investighează acuzațiile împotriva personalului de conducere de nivel superior sau a membrilor instituției, organismului, oficiului sau agenției pentru a asigura independența. Comitetul a constatat că tratarea de către OLAF a plângerilor de hărțuire corespund mandatului, oferind o mai mare imparțialitate în cazurile care implică funcționari de nivel superior. Investigațiile interne ale instituției, ale organismului, ale oficiului sau ale agenției pot fi lipsite de obiectivitate sau de resurse și pot prezenta riscuri reputaționale. |
|
14. |
Deși majoritatea instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor au cooperat cu OLAF, două cazuri au întâmpinat rezistență care a întârziat investigațiile. Comitetul a subliniat că, după ce OLAF deschide o investigație, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile trebuie să coopereze pe deplin și să evite anchetele paralele, deoarece nerespectarea acestei obligații încalcă cadrul juridic aplicabil și afectează independența OLAF. |
2.2. Avizul nr. 2/2025 privind proiectul preliminar de buget al OLAF pentru anul 2026
|
15. |
În fiecare an, comitetul adoptă un aviz privind proiectul preliminar de buget al OLAF, pentru a oferi instituțiilor UE asigurări că proiectul de buget menține independența funcției de investigare a OLAF. Mai precis, avizul comitetului examinează dacă OLAF dispune de resurse financiare și umane suficiente pentru a intensifica lupta împotriva fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, precum și pentru a-și îndeplini în mod eficace sarcinile care îi sunt încredințate. |
|
16. |
La 2 iunie 2025, comitetul a emis Avizul nr. 2/2025 privind proiectul preliminar de buget al OLAF pentru anul 2026. În acest aviz, s-a menționat că bugetul preliminar al OLAF a crescut cu 3,8 % față de bugetul pe 2025. Majorările propuse pentru anumite linii bugetare au fost justificate în mod corespunzător și conforme cu orientările Comisiei privind elaborarea proiectului de buget al OLAF pentru 2026. |
|
17. |
Cheltuielile cu personalul au reprezentat principalul factor de cost, având o pondere de peste 72 % din bugetul total. Comitetul a luat act de faptul că schema de personal a OLAF pentru 2026 a fost redusă cu 6 posturi față de anul precedent, rămânând 310 posturi. Această reducere a fost rezultatul modelului de contribuție liniară impus tuturor departamentelor Comisiei, pentru a permite redistribuirea viitoare a posturilor din schema de personal către domenii prioritare. Având în vedere această ultimă reducere a schemei sale de personal și faptul că OLAF a trebuit să retragă în total 47 de posturi începând din 2018, comitetul a subliniat că orice reducere suplimentară a resurselor umane ale OLAF ar trebui să facă obiectul unei evaluări atente. |
|
18. |
Abordând linia bugetară a OLAF pentru „costurile de misiune și de reprezentare”, comitetul a remarcat că ea va rămâne la același nivel ca în 2025, menținând astfel în mare capacitatea esențială a OLAF de a efectua inspecții la fața locului, atât în interiorul, cât și în afara UE, în cadrul investigațiilor sale. |
|
19. |
Bugetul OLAF pentru „tehnologia informației și comunicațiilor” a fost majorat cu 100 000 EUR, ceea ce a dus la o creștere de 1,76 % față de nivelul din 2025. Comitetul a remarcat că majorarea ar acoperi în principal costurile legate de procesele de reorganizare. |
|
20. |
Comitetul a subliniat că o caracteristică importantă a bugetului OLAF este structura sa interconectată, care îi permite să efectueze transferuri bugetare „interne” între diferitele sale linii bugetare, fără a solicita aprobarea autorității bugetare a UE. Această posibilitate a permis OLAF să răspundă unor evenimente și provocări neprevăzute din trecut și să își gestioneze bugetul cu un grad de flexibilitate mai ridicat decât oricare dintre celelalte direcții generale ale Comisiei. Comitetul a susținut întotdeauna autonomia OLAF în ceea ce privește gestiunea bugetară, ca o garanție (bugetară) suplimentară a independenței sale. |
|
21. |
Acestea fiind spuse, comitetul a subliniat că este important ca OLAF să își gestioneze întotdeauna bugetul într-un mod care să respecte, pe cât posibil, principiile bugetare generale prevăzute la articolele 6–38 din Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al UE (13), inclusiv principiile transparenței și specificității. |
|
22. |
Comitetul a concluzionat că proiectul preliminar de buget al OLAF pentru 2026 este în conformitate cu propunerile bugetare ale Comisiei de stabilire a proiectului de buget al Comisiei pentru 2026. Cu toate acestea, a subliniat, de asemenea, importanța asigurării faptului că OLAF menține un nivel suficient de personal pentru a-și îndeplini mandatul și că resursele umane sunt aliniate la nevoile operaționale ale OLAF. În final, a atras atenția asupra faptului că dezvoltarea și implementarea instrumentelor de inteligență artificială, esențiale pentru viitorul detectării și prevenirii fraudelor, ar necesita investiții suplimentare în infrastructura și expertiza informatică. |
2.3. Proiectul de aviz care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind Regulamentul OLAF
|
23. |
Articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul OLAF încredințează Comisiei sarcina de a efectua o evaluare completă privind „punerea în aplicare și impactul” Regulamentului OLAF, „în special în ceea ce privește eficacitatea și eficiența cooperării dintre oficiu [OLAF] și EPPO”. De asemenea, articolul 19 alineatul (1) prevede obligația comitetului de a prezenta un aviz separat, independent, care să fie anexat la raportul de evaluare al Comisiei. |
|
24. |
În aprilie 2024, directorul general al OLAF a informat comitetul că OLAF, în calitatea sa de departament al Comisiei responsabil cu elaborarea politicii antifraudă, a început procesul de evaluare a Regulamentului OLAF. În acest context, comitetului i s-a solicitat să își prezinte avizul. |
|
25. |
Comitetul și-a aprobat proiectul de aviz în decembrie 2025 și l-a adoptat oficial în ianuarie 2026 (14). |
|
26. |
În avizul său, comitetul a efectuat o evaluare cuprinzătoare și independentă a aplicării și a impactului Regulamentului OLAF, pe baza experienței sale unice de monitorizare. Pe de o parte, comitetul s-a bazat pe avize formale, pe constatări bazate pe dovezi și pe recomandări pe care le formulase anterior. Pe de altă parte, a exprimat opinii și sugestii care nu au fost încă prezentate în mod oficial către OLAF, pe baza unor dovezi directe sau a unor informații secundare furnizate de OLAF. |
|
27. |
În primul rând, comitetul a analizat și a evaluat principalele modificări aduse Regulamentului OLAF prin (i) Regulamentul 2016/2030, care a consolidat independența și funcționarea Comitetului de supraveghere prin încredințarea secretariatului său Comisiei (15); și (ii) Regulamentul 2020/2223 (16), care a aliniat operațiunile OLAF la cele ale EPPO și a introdus îmbunătățiri procedurale și operaționale importante. Ulterior, comitetul a analizat Regulamentul OLAF în întregime și a formulat observații nu numai cu privire la dispozițiile introduse prin modificările din 2016 și 2020, ci și cu privire la aspecte ale regulamentului care au rămas neatinse de aceste modificări. În final, ori de câte ori comitetul a identificat slăbiciuni și deficiențe în actualul Regulament OLAF modificat, a prezentat propuneri concrete menite să consolideze și să clarifice dispozițiile relevante. |
|
28. |
Analiza a determinat comitetul să facă sugestii cu privire la mai multe dispoziții, în vederea posibilei revizuiri a lor în urma exercițiului de evaluare. Aceste sugestii au fost organizate în patru domenii tematice. În primul rând, au fost luate în considerare limitele investigațiilor OLAF, acoperind aspecte care apar de obicei în faza inițială a investigațiilor (17). În al doilea rând, au fost abordate unele aspecte importante care caracterizează desfășurarea investigațiilor OLAF, de la garanțiile procedurale până la cooperarea OLAF-EPPO (18). În al treilea rând, au fost prezentate observații și sugestii cu privire la valoarea raportului OLAF și la acțiunile întreprinse în urma lor (19). În al patrulea rând, au fost formulate observații și sugestii cu privire la funcționarea Comitetului de supraveghere (20). |
|
29. |
În ceea ce privește chestiunea limitelor investigațiilor OLAF, comitetul a reiterat oportunitatea clarificării domeniului de aplicare al mandatului OLAF, reflectând hotărârea de referință Dalli. Potrivit comitetului, în temeiul cadrului juridic actual, astfel cum este interpretat de jurisprudența relevantă, OLAF este împuternicit să investigheze nu numai aspecte legate de protecția intereselor financiare ale UE (PIF), ci și aspecte care depășesc PIF (21). În plus, avizul a pus un accent deosebit pe posibilitatea de a extinde în continuare mandatul OLAF la alte domenii, reflectând recunoașterea tot mai mare a expertizei sale specializate și a valorii sale adăugate în abordarea cazurilor sofisticate, multijurisdicționale. Pentru a ține seama de acest lucru, comitetul a remarcat că ar putea fi luată în considerare reintroducerea în regulament a unui sistem structurat pentru prioritizarea investigațiilor OLAF. De asemenea, comitetul a evidențiat importanța menținerii independenței operaționale a OLAF, în special în ceea ce privește o procedură de delegare clar definită a competențelor directorului general al OLAF. În plus, comitetul a subliniat că este important să se furnizeze în regulament definiții clare ale unor concepte precum „suspiciuni suficiente” și să se introducă o nouă definiție a „domeniului de aplicare al investigației” la articolul 5 din Regulamentul OLAF modificat („Începerea investigațiilor”). |
|
30. |
În ceea ce privește chestiunea multidimensională a desfășurării investigațiilor OLAF, comitetul a formulat mai multe observații. Printre altele, comitetul a sugerat ca Regulamentul OLAF să facă referire în mod explicit la faptul că investigațiile ar trebui încheiate „într-un termen rezonabil” și că, pentru cazurile care depășesc 24 de luni, directorul general al OLAF ar trebui să ia o decizie oficială cu privire la calea de urmat. De asemenea, comitetul a sugerat reexaminarea dispoziției potrivit căreia avizul echipei de analiză privind încheierea investigației „se anexează la raportul final al investigației”, pentru a se asigura că acesta rămâne un document intern, ale cărui concluzii au fost comunicate numai destinatarilor externi, după caz. În ceea ce privește cooperarea OLAF-EPPO, comitetul a considerat că mai multe orientări privind conceptul de „alegații vădit nefondate” de la articolul 12c alineatul (3) ar oferi mai multă claritate, în beneficiul unei colaborări mai coerente între cele două organisme. Referitor la garanțiile procedurale, comitetul a făcut sugestii menite să elimine tratamentul diferențiat inutil între persoanele vizate de investigațiile interne și externe și să asigure respectarea principiului effet utile al garanțiilor procedurale deja consacrate în Regulamentul OLAF. |
|
31. |
De asemenea, comitetul a abordat chestiunea esențială și îndelung dezbătută a valorii recomandărilor OLAF și a acțiunilor întreprinse ca urmare a acestora. În acest sens, comitetul a recunoscut că, deși modificarea valorii juridice generale a rezultatelor OLAF ar implica reflecții complexe, ar putea fi avută în vedere o implicare mai puternică a OLAF în recuperarea fondurilor, în special în ceea ce privește recomandările financiare. Comitetul a sugerat, de asemenea, consolidarea mecanismelor consacrate în prezent la articolul 11 din Regulamentul OLAF, pentru a alinia temeiul juridic la practicile existente de monitorizare și raportare. În vederea îmbunătățirii în continuare a ratei de monitorizare, comitetul a sugerat, de asemenea, extinderea rolului serviciilor de coordonare antifraudă („AFCOS”) pentru a include monitorizarea recomandărilor OLAF. |
|
32. |
În final, avizul a inclus unele sugestii privind propria funcționare a Comitetului de supraveghere. În acest sens, comitetul a propus unele clarificări la articolul 15 din Regulamentul OLAF pentru a proteja funcționarea sa independentă și imparțială, sugerând ca regulamentul în sine să prevadă accesul electronic direct la părțile relevante ale sistemului OLAF de gestionare a cazurilor („OCM”). Comitetul a sugerat, de asemenea, modificări legislative minore pentru a asigura complementaritatea necesară între inspectorul de garanții procedurale și Comitetul de supraveghere în evaluarea respectării de către OLAF a garanțiilor procedurale. |
2.4. Monitorizarea obligației OLAF de a sesiza EPPO cu privire la comportamente infracționale
|
33. |
În temeiul cadrului juridic actual, OLAF și EPPO au roluri complementare în protejarea intereselor financiare ale UE. În special, Regulamentul OLAF modificat prevede că atât EPPO, cât și OLAF ar trebui să stabilească și să mențină o cooperare strânsă menită să asigure complementaritatea mandatelor care le revin și, după caz, coordonarea acțiunilor lor. În conformitate cu Regulamentul OLAF modificat, „[r]aportul dintre oficiu și EPPO ar trebui să contribuie la garantarea faptului că sunt utilizate toate mijloacele pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii” (22). |
|
34. |
Comitetul și-a exprimat în mod constant interesul puternic de a înțelege modul în care noul cadru juridic introdus de Regulamentul EPPO și de Regulamentul OLAF modificat a influențat activitățile de investigare ale OLAF și, la un nivel mai general, modul în care cooperarea OLAF cu EPPO a fost realizată în practică. Comitetul consideră că punerea în aplicare corespunzătoare a mecanismelor de cooperare între cele două organisme este o componentă importantă a independenței operaționale și a bunei funcționări a OLAF. În acest context, Comitetul consideră că monitorizarea cooperării lor este o parte esențială a mandatului și a programului său de lucru. |
|
35. |
Reflectând această prioritate, în februarie 2024, comitetul a emis primul său aviz specific privind investigațiile complementare efectuate de OLAF (23). În concluziile sale, comitetul a felicitat atât EPPO, cât și OLAF pentru implicarea lor constructivă în operaționalizarea acestui mecanism. Având în vedere caracterul evolutiv al investigațiilor complementare, comitetul a continuat să monitorizeze investigațiile complementare efectuate de OLAF pe parcursul anului 2024 și modul în care au fost puse în aplicare recomandările sale (24). |
|
36. |
În 2025, comitetul și-a concentrat atenția asupra unui alt aspect critic al cadrului de cooperare, și anume obligația OLAF de a sesiza EPPO cu privire la suspiciunile de comportament infracțional. Această obligație, la fel ca obligația OLAF de a întrerupe sau de a completa investigațiile în cazurile care intră în sfera de competență a EPPO, are un impact direct asupra funcțiilor de investigare ale OLAF. Prin monitorizarea punerii în aplicare a acestei obligații de raportare, comitetul urmărește să consolideze independența OLAF în materie de investigare. Analiza s-a axat pe verificarea următoarelor aspecte: (i) modul în care OLAF colectează, gestionează și analizează toate informațiile relevante înainte de a decide dacă să sesizeze sau nu EPPO cu privire la un caz; (ii) lipsa ingerințelor externe care să afecteze exercitarea funcțiilor de investigare ale OLAF; (iii) luarea deciziilor OLAF în mod imparțial și fără întârzieri nejustificate; și (iv) deplina conformitate a acțiunilor OLAF cu cadrul juridic aplicabil. |
|
37. |
În acest context și în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) ultima teză din Regulamentul OLAF și cu articolele 12 și 13 din acordul de lucru dintre OLAF și Comitetul de supraveghere (25), comitetul a avut acces la dosarele relevante ale (i) unui eșantion de 25 de cazuri respinse din cauza competenței EPPO; (ii) 9 cazuri închise înaintate inițial către EPPO, dar care nu au fost preluate de EPPO; și (iii) 14 cazuri întrerupte din cauza competenței EPPO. De asemenea, comitetul a selectat și a analizat: (iv) un eșantion de 20 de investigații închise cu privire la care EPPO nu a fost sesizat pe baza următoarelor criterii: a) cazurile în care informațiile referitoare la caz au fost solicitate ulterior de EPPO în urma încheierii investigației OLAF; b) cazuri care au vizat aspecte legate de Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”); și c) cazurile care asigură o reprezentare adecvată a tuturor unităților de investigare, astfel încât cel puțin două cazuri din fiecare unitate de investigare a OLAF să se încadreze în domeniul de aplicare al evaluării. |
|
38. |
Analiza Comitetului este în curs. Constatările acestei activități, împreună cu eventualele recomandări rezultate, vor fi prezentate într-un aviz specific, pe care comitetul intenționează să îl adopte în prima jumătate a anului 2026. |
2.5. Monitorizarea duratei investigațiilor OLAF
|
39. |
Articolul 7 alineatul (8) și articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul OLAF constituie temeiul juridic pentru efectuarea de către comitet a unei analize a anchetelor cu o durată mai mare de 12 luni, pentru a se asigura că investigațiile OLAF se desfășoară în mod continuu și pe o perioadă proporțională cu circumstanțele și complexitatea lor. |
|
40. |
Prin monitorizarea cu regularitate a duratei investigațiilor efectuate de OLAF și a motivelor oricărei întârzieri nejustificate, comitetul urmărește să verifice că nu a avut loc nicio intervenție externă sau internă în desfășurarea imparțială a unei investigații. O investigație de lungă durată care nu poate fi justificată poate avea consecințe negative grave asupra: (i) drepturilor procedurale ale persoanei (persoanelor) vizate; și/sau (ii) monitorizării ulterioare a investigației. Prin monitorizarea duratei investigațiilor, comitetul verifică, de asemenea, dacă resursele umane și financiare alocate OLAF au fost utilizate în mod eficient. |
|
41. |
Comitetul consideră că durata investigațiilor reprezintă un indicator important al eficacității acțiunii OLAF și, de-a lungul anilor, a acordat o atenție deosebită acestui aspect. În avizul său anterior (26), comitetul a identificat anumite deficiențe care au condus la formularea unei serii de recomandări adresate directorului general al OLAF. |
|
42. |
În avizul nr. 3/2024 referitor la proiectul de noi orientări privind procedurile de investigare (27), comitetul a salutat progresele înregistrate de OLAF în gestionarea duratei investigațiilor sale. Comitetul a subliniat, de asemenea, că este important ca OPI să ofere orientări clare anchetatorilor privind evitarea perioadelor nejustificate de inactivitate în cursul procesului de investigare și privind depășirea problemei investigațiilor disproporționat de lungi. Comitetul observă că OLAF a luat act de aceste observații și a pus în aplicare parțial recomandările comitetului în versiunea finală a OPI, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 (28). |
|
43. |
În special, OPI fie au pus în aplicare, fie au pus în aplicare, în măsura posibilului, multe dintre recomandările comitetului privind durata investigațiilor OLAF (29), procesul decizional în cadrul investigațiilor (30), definirea și modificările domeniului de aplicare al investigațiilor (31), etapa de selecție (32), drepturile persoanelor vizate (33), terminologia privind înregistrarea convorbirilor telefonice (34), clasificarea investigațiilor (35) și procedurile interne de consultare și control (36). De asemenea, comitetul salută noua dispoziție a OPI privind planurile de lucru, care trebuie să fie elaborate la începutul unei investigații și actualizate ori de câte ori este necesar și să includă trimiteri la soluții și măsuri pentru depășirea problemelor (37). |
|
44. |
În cursul perioadei de raportare, comitetul a primit de la OLAF, ca în fiecare an, informații cu privire la investigațiile cu o durată mai mare de 12 luni. Pentru a înțelege mai bine modul în care OLAF a gestionat durata investigațiilor sale și măsura în care a respectat principiul general al proporționalității, având în vedere și recomandările formulate anterior, comitetul a efectuat o evaluare axată pe investigațiile cu o durată mai mare de 36 de luni (a se vedea secțiunea 2.5.2). |
2.5.1. Rapoarte ale investigațiilor cu o durată mai mare de 12 luni primite de comitet în 2025
|
45. |
În cazul în care o investigație nu poate fi încheiată în termen de 12 luni de la începerea sa, directorul general al OLAF are obligația, în temeiul articolului 7 alineatul (8) din Regulamentul OLAF (38), să prezinte comitetului rapoarte formale la sfârșitul perioadei de 12 luni și ulterior la fiecare șase luni. În aceste rapoarte, directorul general al OLAF prezintă motivele pentru care investigația rămâne deschisă și, după caz (39), măsurile de remediere care trebuie luate în vederea accelerării investigației, precum și termenul preconizat pentru încheierea sa. |
|
46. |
În 2025, comitetul a primit 484 de rapoarte din partea OLAF cu privire la 327 de investigații individuale în desfășurare cu o durată mai mare de 12 luni. Dintre acestea, 49 % depășeau 24 de luni și 16 % depășeau 36 de luni (figura 1). |
Figura 1
327 de cazuri individuale de lungă durată raportate în 2025
|
47. |
Pentru a pune aceste cifre în context, figura 2 oferă o imagine de ansamblu comparativă a numărului de investigații individuale care au durat mai mult de 12 luni în ultimii trei ani. Ea indică o scădere treptată a numărului total de cazuri de lungă durată raportate de directorul general al OLAF, de la 404 cazuri în 2023 la 333 în 2024 și la 327 în 2025. Această tendință sugerează o reducere a duratei medii a investigațiilor de lungă durată, indicând o oarecare îmbunătățire a promptitudinii cu care aceste cazuri sunt tratate de OLAF. Acest lucru este ilustrat, de exemplu, de cifrele referitoare la investigațiile cu o durată mai mare de 48 de luni. În 2023 au avut loc 13 astfel de investigații, iar în 2024 au avut loc 10. În cursul exercițiului de monitorizare din 2025, comitetul a identificat un singur astfel de caz. |
Figura 2
Evoluția cazurilor individuale de lungă durată raportate între 2023 și 2025
2.5.2. Monitorizarea investigațiilor OLAF care au avut o durată mai mare de 36 de luni în 2025
|
48. |
În 2025, comitetul a efectuat o monitorizare regulată a duratei investigațiilor OLAF, concentrându-se în special asupra celor care depășesc 36 de luni. Monitorizarea a avut loc în trei etape pe parcursul anului. În primul rând, comitetul a analizat cazurile care au depășit 36 de luni în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 (19 cazuri). Ulterior, Comitetul a examinat cazurile noi care au depășit 36 de luni între 1 iulie și 30 septembrie 2025 (7 cazuri noi). În final, între 1 octombrie 2025 și 31 decembrie 2025, comitetul a examinat ultimul lot de cazuri care depășeau 36 de luni (7 cazuri noi). În această ultimă etapă, comitetul a examinat, de asemenea, progresele înregistrate cu privire la toate cele 33 de cazuri, inclusiv actualizările celor 26 de cazuri analizate în prima și a doua etapă din același an. În toate cele trei etape, comitetul a analizat numai cazurile raportate care erau încă în curs (40). |
|
49. |
În conformitate cu articolul 10 din acordul de lucru convenit între OLAF și comitet, comitetul a avut acces la dosarele aferente celor 33 de investigații menționate mai sus. Până la sfârșitul lunii decembrie 2025, OLAF închisese 22 dintre aceste cazuri (41), iar 11 erau încă în curs (42). |
|
50. |
De asemenea, comitetul a trimis solicitări de informații pentru a obține o imagine de ansamblu cuprinzătoare a fiecărui caz analizat. Comitetul a luat în considerare în mod corespunzător observațiile prezentate de OLAF pentru a ajunge la concluziile sale finale. |
|
51. |
Reexaminarea efectuată de comitet a avut în vedere indicatorii prezentați mai jos.
Continuitatea activităților de investigare. Continuitatea activităților de investigare a fost analizată cu atenție pe întreaga durată a fiecărui caz. Comitetul a verificat motivele prezentate de OLAF în rapoartele sale pe 12 luni, prin referință la dosarele cazurilor și a analizat continuitatea activităților între perioadele de raportare. În conformitate cu practica consacrată, comitetul a acordat, de asemenea, o atenție deosebită întreruperilor activităților de investigare, considerând întreruperile care depășesc trei luni drept „semnale de alertă”, în timp ce cele care depășesc șase luni indică obstacole grave întâmpinate de echipa responsabilă de caz care au sau ar putea avea un impact substanțial asupra duratei totale a unei investigații. Justificările au fost căutate în dosarul cazului (fie indicate în mod explicit, fie deduse pe alte căi) (43). Comitetul s-a concentrat, de asemenea, asupra evaluării efectuate de către echipa de analiză a OLAF privind continuitatea investigațiilor (44). Planificarea investigațiilor și stabilirea priorităților operaționale. Comitetul a analizat practica internă a OLAF privind gestionarea duratei investigațiilor, acordând o atenție deosebită planificării și stabilirii priorităților operaționale. Comitetul a evaluat dacă a fost aplicată o abordare coerentă și uniformă în toate unitățile OLAF (45). Comitetul a analizat, de asemenea, în ce măsură conducerea OLAF a acordat prioritate operațională investigațiilor care depășesc 36 de luni, pentru a accelera finalizarea lor (46). Proporționalitate și eficacitate. Comitetul a efectuat, de asemenea, o evaluare preliminară a proporționalității duratei fiecărei investigații, analizând dacă ea era justificată în raport cu circumstanțele cazului. În plus, comitetul a evaluat dacă măsurile de remediere propuse erau relevante și adecvate pentru a aborda motivele nefinalizării. |
|
52. |
Analiza efectuată de comitet în 2025 este rezumată mai jos. |
Prezentarea de rapoarte
|
53. |
Comitetul a remarcat faptul că motivul cel mai frecvent invocat de OLAF pentru a justifica durata unei investigații a fost „complexitatea chestiunii” (în 70 % din cazuri). Circumstanțele în care o investigație ar putea fi considerată complexă variază de la caz la caz, în funcție de obiectul său și de particularitățile fiecărei situații. Complexitatea este, de obicei, invocată de OLAF atunci când documentele sunt numeroase și dificil de examinat din cauza formatului, a volumului sau a limbii în care sunt redactate. Totodată, complexitatea este invocată când apar dificultăți interjurisdicționale și probleme juridice noi, când cazul implică sau ar putea implica numeroase persoane și/sau țări (47), când domeniul de aplicare al investigației este extins sau când tranzacțiile sunt dificil de analizat. |
|
54. |
Alte motive raportate de OLAF pentru a justifica durata sunt fie de natură internă (de exemplu, aspecte legate de resursele umane, cum ar fi absența prelungită a unui investigator principal sau reorganizarea unei echipe de investigare), fie determinate de circumstanțe externe independente de voința OLAF (precum dificultăți de cooperare cu părțile interesate, așteptarea unor contribuții din partea instituțiilor UE, a autorităților naționale sau a altor actori implicați, ori impactul pandemiei de COVID-19 (48)). |
|
55. |
Un alt motiv care a afectat durata investigațiilor a fost numărul tot mai mare de investigații complementare între OLAF și EPPO. O treime din cazurile observate (49) au fost fie investigații complementare, fie cazuri în care a fost detectată o potențială competență a EPPO, toate fiind suspendate în așteptarea răspunsurilor din partea EPPO. Activitățile de investigare au fost suspendate în principal fie (i) din cauza necesității de a aștepta decizia EPPO de a iniția propria anchetă penală pe baza sesizării EPPO privind infracțiunile elaborate de OLAF; sau (ii) în cazurile în care a fost deschisă o investigație a EPPO, iar OLAF a considerat oportun, din cauza necesității de a aștepta acordul EPPO pentru ca OLAF să efectueze o investigație complementară. |
|
56. |
Comitetul a evaluat conținutul rapoartelor OLAF pe 12 luni în raport cu toate datele disponibile în fiecare dosar, fără a constata nicio discrepanță. În termeni generali, comitetul consideră că modelul utilizat pentru raportarea către comitet, dacă este completat corect, poate oferi o imagine de ansamblu fiabilă a cazului. Este important ca informațiile să fie actualizate la fiecare șase luni, acordând o atenție deosebită măsurilor de remediere adoptate în perioada de raportare și eficacității acestora. Comitetul a subliniat deja (50) faptul că o investigație aflată în curs de finalizare la momentul redactării raportului pe 12 luni nu exonerează OLAF de obligația de a informa comitetul cu privire la măsurile de remediere adoptate pe parcursul investigației. |
Continuitatea investigațiilor
a. Întreruperi ale activităților de investigare
|
57. |
Comitetul a examinat cu atenție intensitatea activităților de investigare pe întreaga durată a fiecărui caz și a identificat perioade de inactivitate în desfășurarea majorității cazurilor analizate (27 de cazuri) (51). În majoritatea cazurilor, a existat mai mult de o perioadă de inactivitate. În 27 de cazuri, comitetul a constatat întreruperi cu o durată cuprinsă între 3 și 8 luni (52). În 6 cazuri, întreruperile au avut o durată cuprinsă între 9-15 luni (53). În comparație cu exercițiul 2024, comitetul nu a găsit perioade mai lungi de inactivitate (4 cazuri din exercițiul 2024 au avut întreruperi de peste 16 luni). |
|
58. |
Comitetul recunoaște, astfel cum s-a menționat constant, că analiza duratei nu se poate baza exclusiv pe numărul și durata întreruperilor de activitate dintr-o investigație și că orice evaluare trebuie să țină seama de întregul dosar de investigație și, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul OLAF, de circumstanțele specifice și de complexitatea fiecărui caz. |
|
59. |
Comitetul reiterează (54) faptul că perioadele de inactivitate trebuie să fie înregistrate și justificate în mod corespunzător în dosarul cazului și că obstacolele sau întârzierile întâmpinate de echipa de caz pe parcursul ciclului de viață al unei investigații ar trebui să fie să fie întotdeauna consemnate și ușor de urmărit în OCM, de exemplu, sub forma unei note la dosar. Acest lucru ar permite conducerii OLAF să monitorizeze în mod eficace progresele înregistrate în cadrul unei investigații și ar asigura gradul necesar de transparență și responsabilitate. |
|
60. |
În analiza sa anterioară privind durata, comitetul a reținut că, în unele cazuri, OLAF nu a înregistrat în mod corespunzător în OCM circumstanțele care au stat la baza perioadelor de inactivitate (55). Analiza efectuată în 2024 (56) a arătat deja unele îmbunătățiri în acest domeniu în comparație cu situația din trecut. În 2025, comitetul a observat o tendință similară, deoarece uneori OLAF a documentat pauze de peste trei luni, astfel încât comitetul a putut analiza motivele care stau la baza unor astfel de perioade de inactivitate. În doar două cazuri, comitetul a detectat întreruperi nedocumentate pentru care OLAF nu a putut oferi explicații suficiente (57). |
|
61. |
În această privință, comitetul salută practica de a documenta evoluția progresivă a analizei datelor OLAF în notele din dosar, precum și de a înregistra orice obstacol procedural întâmpinat de echipa de investigație. În comparație cu exercițiul 2024, Comitetul observă o tendință de îmbunătățire, chiar dacă practica variază de la caz la caz. |
|
62. |
De asemenea, comitetul ar dori să încurajeze unitățile de investigare să țină o evidență în OCM a activităților de investigare care au loc în persoană și/sau oral, cum ar fi reuniunile, conversațiile telefonice sau videoconferințele (de exemplu, printr-o notă la dosar), explicând scopul și principalul rezultat al activității de investigare. |
|
63. |
În plus, comitetul a remarcat că, deși în majoritatea cazurilor OLAF a înregistrat documentele în timp util, în câteva situații acest lucru s-a făcut cu o anumită întârziere (de exemplu, schimburi de e-mailuri datând dintr-o perioadă anterioară introducerii lor în OCM). Această practică se îndepărtează de la cerința de claritate și transparență a OCM, care, la rândul său, este esențială pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor, supravegherea managerială și activitatea de monitorizare a comitetului. Prin urmare, comitetul subliniază importanța introducerii fără întârziere în OCM a tuturor documentelor relevante și, dacă acest lucru nu este posibil, a furnizării și înregistrării unei explicații în dosar (schimb de e-mailuri, notă la dosar etc.). |
b. Avizele echipei de analiză
|
64. |
În toate cele 22 de cazuri închise, comitetul a analizat, de asemenea, avizele emise de echipa de analiză înainte de închiderea cazului („aviz privind închiderea”). Comitetul a constatat un anumit grad de eterogenitate în analiza efectuată de echipa de analiză cu privire la continuitatea investigațiilor. În unele cazuri, avizul echipei de analiză s-a referit la perioade de inactivitate sau la complexitatea cazului, fără a oferi explicații sau detalii suplimentare care să susțină evaluarea formulată. În alte cazuri, avizul se rezumă la a afirma că „nu au fost găsite astfel de indicii [de întârzieri nejustificate]”, deși conținutul dosarului poate sugera contrariul. |
|
65. |
Comitetul își reiterează opinia exprimată anterior (58), potrivit căreia evaluarea efectuată la finalul investigației este extrem de relevantă pentru monitorizarea eficienței activității OLAF. Prin urmare, pentru ca avizele privind închiderea cazurilor să rămână semnificative și să își îndeplinească scopul (59), comitetul reiterează că ele ar trebui să includă o evaluare argumentată și completă a continuității investigației, inclusiv considerații legate de durată. |
|
66. |
Comitetul încurajează OLAF să găsească un echilibru adecvat între protejarea confidențialității și asigurarea unui control eficace al legalității. Pentru a sprijini OLAF în abordarea acestei probleme, comitetul a sugerat recent modificări legislative care să asigure faptul că avizul echipei de analiză cu privire la închidere este tratat ca un document intern, astfel încât, după caz, numai concluziile sale să fie comunicate destinatarilor externi (60). Acest lucru ar îmbunătăți capacitatea echipei de analiză de a-și îndeplini rolul de garanție independentă, oferind directorului general al OLAF o evaluare fiabilă și semnificativă a legalității, proporționalității și integrității procedurale a activităților de investigare. Cu toate acestea, în așteptarea modificării Regulamentului OLAF, comitetul are încredere că OLAF va monitoriza această chestiune pentru a se asigura că activitatea echipei de analiză rămâne semnificativă. |
Planificarea investigațiilor și stabilirea priorităților
|
67. |
Astfel cum se prevede în recenta modificare a OPI, unitățile de investigare trebuie să „pregătească un plan de lucru pentru investigație cât mai curând posibil după deschiderea sa (61)” și planurile de lucru „trebuie să fie actualizate cu regularitate (62)”. În plus, OPI impun în prezent în mod expres ca funcționarul cu funcție superioară de conducere al OLAF „să monitorizeze punerea în aplicare a planurilor de lucru” (63). Comitetul salută această evoluție și recunoaște eforturile directorului general al OLAF pentru punerea în aplicare a recomandării 3 din Avizul nr. 5/2021. |
|
68. |
Analiza efectuată a evidențiat că, în 2025, în 30 % dintre cazuri, nu au fost elaborate planuri de lucru inițiale de investigare. Tendința se îmbunătățește, deoarece în exercițiul 2024 acest lucru a fost valabil pentru 60 % din cazuri. În restul de 70 % din cazuri, în 2025, a fost elaborat un plan de lucru inițial, în timp ce în 18 % din totalul cazurilor, planul de lucru inițial a fost, de asemenea, actualizat (față de 5,77 % în 2024). Îmbunătățirea este corelată cu majoritatea investigațiilor analizate (90 % din cazuri) deschise după o revizuire a OPI care a avut loc în octombrie 2021 (64). Comitetul își reiterează opinia potrivit căreia o abordare consecventă este benefică pentru operațiunile OLAF (65). Elaborarea unor planuri de lucru la începutul unei investigații și actualizarea lor ori de câte ori este necesar oferă conducerii OLAF un instrument concret pentru monitorizarea duratei și a progresului investigațiilor, precum și pentru utilizarea optimă a resurselor de personal. Comitetul are încredere că articolul 33 alineatele (1) și (2) din OPI nou-adoptate va fi aplicat într-un mod consecvent în viitor. |
|
69. |
De asemenea, analiza comitetului a evidențiat un anumit grad de eterogenitate în atribuirea priorității operaționale cazurilor. Doar 5 investigații cu o durată de peste 36 de luni (66) au beneficiat în mod explicit de prioritate. Cu toate acestea, analiza a arătat că, deși nu li s-a acordat în mod explicit prioritate operațională, 22 de cazuri au fost închise la scurt timp după ce au depășit durata de 36 de luni. Comitetul subliniază și importanța consemnării în dosarul cazului a deciziilor de acordare a priorității unei investigații, precum și a documentării oricărei modificări ulterioare a acestor decizii. |
|
70. |
Analiza efectuată de comitet privind cazurile cu o durată mai mare de 36 de luni în 2025 a evidențiat o serie de constatări. În primul rând, s-a înregistrat o scădere a acestor cazuri în comparație cu 2024 [33 de cazuri din 327 în 2025 (10 %), față de 44 de cazuri din 333 în 2024 (13 %)], astfel cum se arată în figura 2, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă. În al doilea rând, analiza a evidențiat, de asemenea, faptul că majoritatea investigațiilor au fost accelerate după ce au ajuns la o durată de 36 de luni, ceea ce a dus la închiderea majorității cazurilor după o perioadă cuprinsă între 36 și 42 de luni. |
|
71. |
Comitetul a remarcat, de asemenea, că, până la sfârșitul lunii decembrie 2025, din cele 22 de cazuri închise, 16 au fost închise cu recomandări (67) (14 recomandări financiare, o recomandare disciplinară, două recomandări judiciare și șase recomandări administrative), cinci au fost închise fără recomandări (68), iar unul a fost întrerupt din cauza deschiderii unei investigații a EPPO cu privire la aceleași fapte (69). |
|
72. |
În concluzie, când a analizat continuitatea investigațiilor, comitetul a constatat că, în majoritatea cazurilor, durata și perioadele de inactivitate identificate erau de fapt justificate. În opinia Comitetului, doar un număr foarte limitat de cazuri analizate (70) ridică semne de întrebare cu privire la caracterul proporțional al duratei lor. Comitetul consideră că, în aceste cazuri, investigațiile OLAF nu s-au desfășurat în mod continuu, iar întreruperile nu au fost justificate. Având în vedere considerațiile de mai sus, comitetul subliniază importanța limitării la minimum a întreruperilor în desfășurarea investigațiilor. De asemenea, subliniază necesitatea de a justifica în mod clar aceste perioade de inactivitate în dosarul cazului. |
2.6. Monitorizarea punerii în aplicare de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere
|
73. |
Pe tot parcursul perioadei de raportare, comitetul a efectuat o evaluare aprofundată a punerii în aplicare a recomandărilor adresate OLAF în perioada 2021-2024 prin intermediul avizelor sale. |
|
74. |
Comitetul și-a efectuat evaluarea ținând seama de poziția OLAF, astfel cum a fost prezentată în raportul său anual privind punerea în aplicare a recomandărilor, și examinând cu atenție măsurile concrete adoptate pentru punerea în aplicare a recomandărilor. Comitetul a analizat atât fondul, cât și impactul practic al acțiunilor OLAF și, dacă a fost necesar, a solicitat clarificări suplimentare, documente justificative și dovezi suplimentare pentru a asigura o evaluare cuprinzătoare și obiectivă a nivelului de punere în aplicare. |
|
75. |
Comitetul a evaluat nivelul de punere în aplicare a unui număr total de 71 de recomandări emise în avizele sale în perioada 2021-2024. El a considerat că 41 au fost puse în aplicare, 12 au fost puse în aplicare parțial și 7 nu au fost puse în aplicare, iar 11 nu mai erau aplicabile în noul context. Procentele sunt prezentate mai jos, în figura 3. |
Figura 3
Evaluarea punerii în aplicare de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere
|
76. |
Aproximativ 70 % din recomandările care fac obiectul acestui exercițiu de monitorizare se refereau la posibile modificări ale OPI. Aceste recomandări au fost formulate în diverse avize și, în principal, în Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, în care comitetul a prezentat observații cu privire la proiectul final al noilor OPI care urmau să fie adoptate la scurt timp după aceea. |
|
77. |
OPI constituie un instrument procedural esențial în cadrul de investigare al OLAF. Ele oferă investigatorilor orientări clare, cuprinzătoare și operaționale, asigurând consecvența, securitatea juridică și coerența procedurală în desfășurarea investigațiilor. Revizuirea lor recentă a urmărit două obiective principale: i) să actualizeze dispozițiile specifice pentru a asigura respectarea deplină a cadrului juridic aplicabil și a jurisprudenței relevante; și ii) să consolideze, în cea mai mare măsură posibilă, diferitele norme interne într-un singur document coerent, abordând astfel fragmentarea care rezultă din coexistența mai multor instrucțiuni și orientări interne. |
|
78. |
Prin urmare, Comitetul a salutat adoptarea orientărilor revizuite, în pofida întârzierii finalizării lor în comparație cu calendarul prevăzut inițial. Versiunea finală a noilor OPI a fost adoptată oficial la 11 noiembrie 2025 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, marcând un pas important în direcția consolidării clarității procedurale și a coerenței instituționale. |
|
79. |
După adoptarea lor, comitetul a putut să evalueze măsura în care recomandările sale au fost reflectate în noile OPI. Analiza textului final sugerează că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește abordarea unui număr semnificativ de recomandări ale comitetului. Cu toate acestea, anumite aspecte fie au fost puse în aplicare doar parțial, fie nu au fost încorporate în modul recomandat de comitet. Având în vedere aceste chestiuni nesoluționate și relevanța lor pentru asigurarea solidității procedurale depline și a conformității cu cadrul juridic aplicabil, comitetul va continua să monitorizeze îndeaproape, în exercitarea mandatului său de supraveghere, aspectele esențiale prezentate mai jos. |
|
80. |
Durata investigațiilor. În ultimii ani, comitetul a emis mai multe recomandări menite să consolideze capacitatea OLAF de a gestiona în mod eficace durata investigațiilor sale. După cum s-a arătat mai sus, în pofida progreselor înregistrate, comitetul consideră că anumite aspecte rămân esențiale pentru a se asigura că investigațiile avansează fără întârzieri nejustificate. În special, Comitetul reiterează următoarele: i) necesitatea de a preveni perioadele de inactivitate care depășesc trei luni și, în orice caz, de a asigura înregistrarea și justificarea corespunzătoare a acestor perioade în OCM; ii) importanța asigurării faptului că avizele echipei de analiză emise înainte de încheierea unei investigații a OLAF conțin o evaluare cuprinzătoare și bine motivată a continuității investigației, inclusiv considerații legate de durată; și iii) oportunitatea de a stabili o procedură specifică pentru examinarea sistematică a cazurilor care depășesc 24 de luni, în combinație cu o prioritizare clară a celor care depășesc 36 de luni, ca mecanism eficace de reducere a duratei totale a investigațiilor. |
|
81. |
Modificări ale domeniului de aplicare al investigațiilor. Comitetul observă că noile OPI nu abordează posibilitatea de a limita domeniul de aplicare al unei investigații, fie din cauza lipsei de competență, fie din alte motive. Deși recunoaște că situațiile în care domeniul de aplicare inițial al unei investigații este redus sau corectat sunt considerate excepționale, comitetul subliniază că astfel de cazuri au avut loc în practică. Absența orientărilor lasă loc incertitudinii cu privire la modul în care ar trebui gestionate situații similare în cazul în care ele reapar în viitor. Din acest motiv, comitetul consideră că, deși sunt rare, astfel de scenarii ar trebui să beneficieze de o acoperire explicită, dacă nu în cadrul OPI, apoi prin instrucțiuni separate, pentru a asigura orientări adecvate pentru investigatori, securitate juridică și transparență. |
|
82. |
Raportarea reciprocă a cazurilor între OLAF și EPPO. Comitetul a acordat o atenție deosebită cooperării dintre OLAF și EPPO de la înființarea EPPO, astfel cum se arată în Avizul nr. 2/2021 al Comitetului de supraveghere privind acordurile de lucru dintre OLAF și EPPO și exercițiile de monitorizare ulterioare (71). Interacțiunea practică și cooperarea dintre cele două oficii sunt esențiale pentru punerea în aplicare corectă a obligațiilor de raportare reciprocă. Din acest motiv, comitetul consideră că acordurile de lucru ar fi trebuit să ofere mai multe orientări cu privire la circumstanțele transferului de cazuri și la modalitățile în care se poate face acest lucru. Acestea fiind spuse, comitetul recunoaște, de asemenea, că se așteaptă evoluții importante în cadrul revizuirii arhitecturii antifraudă, ceea ce va influența modalitățile de cooperare dintre cele două organisme. Comitetul va continua să monitorizeze această chestiune în continuă evoluție și, în limitele mandatului său, va contribui la asigurarea unei bune cooperări. |
2.7. Monitorizarea plângerilor individuale depuse la OLAF
|
83. |
În anul 2025, ca în fiecare an, comitetul a primit rapoarte bianuale și documente relevante privind plângerile individuale gestionate de OLAF. Directorul general a informat comitetul că OLAF a gestionat, în total, opt plângeri. Directorul general a oferit, de asemenea, o prezentare succintă a plângerilor gestionate de Ombudsmanul European. OLAF a oferit acces automat la cazurile corespunzătoare din sistemul său de gestionare a cazurilor, care conține toate documentele și informațiile relevante (72). |
|
84. |
Comitetul s-a concentrat asupra celor cinci plângeri a căror tratare de către OLAF s-a încheiat în 2025 (restul de trei plângeri au primit răspuns din partea OLAF în 2026). |
|
85. |
Toate plângerile analizate au fost depuse de membri ai personalului UE. În temeiul articolului 90a din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (73), funcționarii UE și alți membri ai personalului pot adresa directorului general al OLAF cereri referitoare la drepturile lor și la modul în care sunt tratați în contextul investigațiilor efectuate de OLAF. De asemenea, ei pot formula plângeri împotriva unui act care îi lezează, în legătură cu investigațiile efectuate de OLAF. |
|
86. |
Comitetul ia act de faptul că au fost depuse patru plângeri de către informatori care contestă decizia OLAF de a respinge cazul de selecție și, prin urmare, de a nu deschide o investigație. |
|
87. |
O plângere se referea la o cerere de despăgubiri materiale și morale formulată în temeiul articolului 90a din Statutul funcționarilor de către o persoană vizată în cadrul unei investigații încheiate, invocând nelegalitatea investigației OLAF. |
|
88. |
Comitetul consideră că, în cazul plângerilor menționate mai sus, OLAF a furnizat explicații suficiente referitoare la toate plângerile și a acționat în conformitate cu obligația care îi revine în temeiul articolului 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind „obligația administrației de a-și motiva deciziile”. |
3. Cooperare
3.1. Cooperarea cu OLAF
|
89. |
În 2025, comitetul și-a consolidat cooperarea fructuoasă cu OLAF prin menținerea unui dialog deschis și semnificativ cu directorul general al OLAF și echipa sa, iar după încheierea mandatului său, cu directorul general interimar și cu echipa ei. |
|
90. |
Comitetul a continuat practica invitării directorului general al OLAF și a personalului său la reuniunile sale lunare, pentru a discuta și a fi informat cu privire la orice aspect relevant pentru activitatea comitetului și a OLAF. Membrii comitetului și secretariatul au organizat, de asemenea, reuniuni formale și informale cu conducerea și personalul OLAF, în cadrul pregătirii lucrărilor comitetului. |
|
91. |
În conformitate cu dispozițiile Regulamentului OLAF și cu practicile de lucru instituite, comitetul a primit următoarele rapoarte din partea OLAF: (i) rapoarte cu privire la investigațiile cu o durată mai mare de 12 luni; (ii) rapoarte în care recomandările emise de OLAF începând cu 1 octombrie 2013 nu au fost urmate și pentru care OLAF a primit răspunsuri din partea autorităților vizate în cadrul exercițiului anual de monitorizare din 2024; (iii) rapoarte privind plângerile depuse la OLAF cu privire la garanțiile procedurale în cadrul investigațiilor OLAF în curs; (iv) rapoarte cu privire la cazurile în care au fost transmise informații autorităților judiciare naționale; (v) un raport cu privire la amânări în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul OLAF; (vi) un raport privind punerea în aplicare de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere în 2024; și (vii) un raport privind cazurile în care nu a fost deschisă nicio investigație și privind cazurile respinse. |
3.2. Relațiile cu părțile interesate
|
92. |
Comitetul răspunde în fața instituțiilor care numesc membrii săi și este și un partener de dialog al instituțiilor UE. Comitetul prezintă instituțiilor UE rapoarte privind activitățile sale; poate emite avize la cererea lor; elaborează rapoarte privind aspecte legate de investigații și face schimb de opinii cu ele la nivel politic (74). |
|
93. |
Comitetul consideră că este important să mențină contacte regulate cu instituțiile UE, precum și cu partenerii și cu părțile interesate ale OLAF pentru a îmbunătăți fluxul de informații și pentru a primi feedback cu privire la performanța OLAF. Acest lucru a fost deosebit de important în cursul anului de raportare, având în vedere lucrările în curs privind evaluarea Regulamentului OLAF și lansarea revizuirii arhitecturii antifraudă. |
|
94. |
Comitetul și secretariatul acestuia au fost în contact cu: (i) Grupul de lucru împotriva fraudei, „GAF”, al Consiliului (prezentarea de către președinte, la 18 iunie 2025, a raportului anual pe anul 2024); (ii) Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, „CONT” (prezentarea raportului anual pe 2024 al comitetului de către președinte la 16 octombrie 2025); și (iii) comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin (care a participat la sesiunea plenară a comitetului din 16 septembrie 2025). |
|
95. |
De asemenea, comitetul a participat la schimbul anual interinstituțional de opinii privind OLAF din 3 noiembrie 2025, găzduit de președinția daneză a Consiliului, care s-a axat pe revizuirea arhitecturii antifraudă. Comitetul și-a reafirmat sprijinul de neclintit pentru rolul OLAF ca organism independent de investigare care deține o poziție centrală în cadrul arhitecturii antifraudă a UE. Potrivit comitetului, ar trebui introduși unii factori-cheie care să permită OLAF să își îndeplinească pe deplin misiunea, pe baza pilonilor esențiali ai continuității, independenței și respectării mandatului său operațional. |
|
96. |
În primul rând, comitetul a subliniat că OLAF ar trebui să consolideze controalele interne pentru a scurta durata investigațiilor și pentru a se asigura că intervențiile sunt prioritizate strategic. În al doilea rând, OLAF ar trebui să dispună de toate mijloacele necesare (resurse umane, finanțare, tehnologie) pentru a răspunde modalităților tot mai sofisticate și care evoluează rapid de a comite fraude. În al treilea rând, într-o perspectivă pe termen mai lung, comitetul a identificat mai multe domenii care merită o atenție deosebită și care ar contribui la viitoarea revizuire a Regulamentului OLAF (75). Unele modificări specifice ale Regulamentului OLAF sunt justificate pentru a îmbunătăți claritatea și coerența internă și, în cele din urmă, pentru a contribui la aplicarea și impactul său. În cele din urmă, ar trebui să se acorde atenția cuvenită și provocărilor care depășesc Regulamentul OLAF în sine și se referă la arhitectura antifraudă mai amplă. De exemplu, punerea în aplicare a constatărilor OLAF depinde de alte organisme și autorități competente, ceea ce duce uneori la proceduri îndelungate și incerte. În acest sens, ar putea fi luată în considerare revizuirea statutului juridic al recomandărilor OLAF sau consolidarea răspunderii autorităților competente pentru monitorizarea lor. |
|
97. |
Comitetul a participat, de asemenea, la dialogul privind punerea în aplicare a revizuirii arhitecturii antifraudă cu comisarul Serafin la 10 noiembrie 2025. |
4. Aspecte de ordin administrativ și resurse
4.1. Metodele de lucru ale Comitetului de supraveghere
|
98. |
În perioada ianuarie-decembrie 2025, comitetul a organizat 11 reuniuni plenare, în format hibrid sau cu prezență fizică. Pentru fiecare chestiune majoră analizată, comitetul a numit un raportor. Raportorii au lucrat împreună cu secretariatul la întocmirea de proiecte de rapoarte care să fie discutate în cadrul reuniunilor plenare; de asemenea, au organizat reuniuni informale și formale cu personalul relevant al OLAF și cu secretariatul cu privire la elaborarea avizelor. Președintele, raportorii și membrii secretariatului comitetului s-au reunit, de asemenea, cu regularitate pentru a colabora cu privire la anumite chestiuni specifice. |
|
99. |
În cursul anului 2025, a fost restabilită componența completă a comitetului, de cinci membri. |
|
100. |
În urma demisiei domnului Thierry Cretin din funcție în iulie 2024, a fost numit un alt membru de pe lista de rezervă inclusă în Decizia de numire a membrilor Comitetului de supraveghere a OLAF (76). Acest membru a demisionat la scurt timp după aceea, ceea ce a dus la numirea dlui Andrei-Atila-Luca Chendi la 1 octombrie 2025. |
|
101. |
În urma demisiei doamnei Teresa Anjinho din februarie 2025, a fost numită doamna Maria Stylianidi la 6 mai 2025. |
4.2. Secretariatul
|
102. |
În cursul anului 2025, secretariatul a continuat să sprijine membrii comitetului în îndeplinirea atribuțiilor care le revin, consolidând independența OLAF. Comitetul reamintește, la fel ca în raportul anterior (77), că este important ca secretariatul să dispună de resurse suficiente pentru a oferi sprijin atât Comitetului de supraveghere, cât și inspectorului de garanții procedurale și pentru a menține separarea necesară a sarcinilor între cele două organisme. |
|
103. |
În acest sens, comitetul a salutat sosirea în cadrul secretariatului a încă doi juriști în 2025. |
|
104. |
În același timp, șeful secretariatului a părăsit secretariatul în februarie 2025, ceea ce a dus la preluarea funcției de șef interimar al secretariatului de către membrul rămas cu cea mai mare vechime începând din martie 2025. Procesul de recrutare a unui nou șef al secretariatului a fost finalizat la începutul anului 2026, numirea unui nou șef al secretariatului fiind programată pentru 1 aprilie 2026. |
|
105. |
În urma plecării unui asistent administrativ, a fost lansată, de asemenea, o procedură de recrutare pentru un asistent administrativ. |
|
106. |
Comitetul a fost implicat în toate procedurile de recrutare în conformitate cu normele aplicabile. Funcționarii repartizați la secretariat nu trebuie să solicite și să accepte niciodată instrucțiuni, în legătură cu exercitarea funcțiilor de monitorizare ale comitetului, de la niciun guvern sau instituție, organism, oficiu sau agenție. Implicarea comitetului în aceste proceduri de recrutare asigură independența procesului de selecție. |
|
107. |
Pe parcursul anului, secretariatul, la fel ca restul Comisiei, a continuat să funcționeze în regim hibrid, combinând munca desfășurată la sediu cu cea de la distanță și a implementat programul de lucru convenit cu comitetul. |
|
108. |
Secretariatul este în continuare afiliat din punct de vedere administrativ (din martie 2017) Oficiului de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale („PMO”) al Comisiei Europene, deși este amplasat într-o zonă de securitate separată în sediul OLAF. În trecut, comitetul și-a exprimat în repetate rânduri îndoielile, cel mai recent în Avizul nr. 1/2026, cu privire la faptul că atașarea a secretariatului său la PMO ar fi locul cel mai potrivit în cadrul organizației. |
4.3. Chestiuni bugetare
|
109. |
Bugetul comitetului pentru 2025 a fost de 200 000 EUR. Întrucât comitetul a funcționat cu o componență redusă o parte a anului, suma plătită efectiv până la sfârșitul anului 2025 a fost de 139 982,39 EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din suma totală. |
|
110. |
Ordonatorul de credite subdelegat responsabil pentru cheltuieli este directorul PMO. |
(1) Articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/2030 și Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2223. Versiunea consolidată este disponibilă la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02013R0883-20210117.
(2) Pentru a menține experiența acumulată în cadrul comitetului, membrii se înlocuiesc alternativ, în conformitate cu Regulamentul OLAF.
(3) Ordonanța Tribunalului din 12 noiembrie 2018, Stichting Against Child Trafficking/Comisia, T-658/17, ECLI:EU:T:2018:799.
(4) A se vedea articolul 9a alineatul (8) din Regulamentul OLAF.
(5) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, JO C 326, 26.10.2012, p. 391, disponibilă la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT.
(6) A se vedea articolul 17 alineatul (8) din Regulamentul OLAF.
(7) Orientări privind procedurile de investigare pentru personalul OLAF, 1 ianuarie 2026, disponibile la adresa: https://anti-fraud.ec.europa.eu/document/download/e1994c22-7d58-4e61-8d34-0937a0be8f98_en?filename=gips-2026_en.pdf.
(8) Avizul nr. 1/2025 al Comitetului de supraveghere privind investigațiile interne ale OLAF referitoare la hărțuire în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene.
(9) Avizul nr. 2/2025 al Comitetului de supraveghere privind proiectul preliminar de buget al OLAF pentru anul 2026.
(10) Toate avizele adoptate și rapoartele anuale menționate în prezentul document sunt disponibile pe pagina web a Comitetului de supraveghere: Avize și rapoarte – Comitetul de supraveghere a OLAF – Uniunea Europeană.
(11) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere care însoțește Raportul de evaluare al Comisiei privind aplicarea și impactul Regulamentului OLAF.
(12) Hotărârea din 6 iunie 2019, Dalli/Comisia, T-399/17, ECLI:EU:T:2019:384, confirmată prin Hotărârea din 25 februarie 2021, Dalli/Comisia, C-615/19P, ECLI:EU:C:2021:133. În această hotărâre de referință, Tribunalului a examinat în mod explicit chestiunea competenței OLAF de a efectua investigații interne care nu afectează interesele financiare ale UE. Curtea a concluzionat, la punctul 62 al hotărârii, că „lipsa unui impact asupra intereselor financiare ale Uniunii nu afectează posibilitatea OLAF de a deschide o investigație”.
(13) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(14) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere care însoțește Raportul de evaluare al Comisiei privind aplicarea și impactul Regulamentului OLAF.
(15) Regulamentul (UE, Euratom) 2016/2030 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 317, 23.11.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2030/oj).
(16) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2223 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă (JO L 437, 28.12.2020, p. 49, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2223/oj).
(17) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere, capitolul 3.1.
(18) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere, capitolul 3.2.
(19) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere, capitolul 3.3.
(20) Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere, capitolul 3.4.
(21) Comitetul și-a exprimat deja acest punct de vedere în avizul său 4/2024 și în avizul său 1/2025.
(22) Considerentul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2223.
(23) Avizul nr. 1/2024, Investigațiile complementare ale OLAF și EPPO.
(24) A se vedea Raportul anual de activitate al Comitetului de supraveghere din 2024, secțiunea 2.1.
(25) În temeiul acordului de lucru dintre OLAF și Comitetul de supraveghere, semnat la 21 octombrie 2021, OLAF acordă comitetului drepturi de acces direct la părți ale sistemului său de gestionare a cazurilor („OCM”) pentru a permite Comitetului de supraveghere să își desfășoare activitatea de monitorizare în temeiul Regulamentului 883/2013. Articolele 12 și 13 din acordul de lucru stabilesc principiile acestui acces.
(26) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, Analiza investigațiilor OLAF cu o durată mai mare de 36 de luni în 2019.
(27) Avizul nr. 3/2024, Orientările OLAF privind procedurile de investigare.
(28) Pentru mai multe detalii, a se vedea mai jos secțiunea 2.6 „Monitorizarea punerii în aplicare de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere”.
(29) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.1 (vii) și (viii).
(30) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.2 (i), (ii), (iii), (vii) și (viii).
(31) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.3 (i) și (iv).
(32) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.4 (i) și (vi).
(33) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.5 (iii) și (iv).
(34) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandarea I.6.
(35) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.7 (i) și (ii).
(36) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.8 (i) și (ii).
(37) Avizul nr. 3/2024 al Comitetului de supraveghere, recomandările I.1 (vi) și I.9.
(38) Articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul nr. 883/2013 prevede: „[î]n cazul în care o investigație nu poate fi încheiată în termen de 12 luni de la începerea acesteia, directorul general, la încheierea perioadei de 12 luni și ulterior la fiecare șase luni, înaintează rapoarte Comitetului de supraveghere, indicând motivele și măsurile de remediere prevăzute în vederea accelerării investigației”.
(39) Prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2223, la textul articolului 7 alineatul (8) din Regulamentul OLAF s-a adăugat formularea „după caz”.
(40) Numărul total de investigații raportate cu o durată mai mare de 36 de luni s-a ridicat la 38 de cazuri. Cazurile care au fost raportate comitetului, dar care au fost închise înainte de efectuarea analizei, nu au fost luate în considerare și au fost în număr de 5.
(41) [Confidențial].
(42) [Confidențial].
(43) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 1b.
(44) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 2. Pe parcursul unei investigații a OLAF, un sistem intern de consultare și control prevăzut la articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul OLAF modificat asigură (i) conformitatea activităților întreprinse de OLAF în cursul investigației sale cu principiile legalității, necesității și proporționalității; (ii) respectarea garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale; și (iii) aplicarea corectă a legislației UE și a dreptului intern. Acest mecanism intern independent de asigurare a legalității și de control este atribuit în prezent unei echipe de experți juridici din cadrul OLAF (echipa de analiză).
(45) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 3.
(46) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 4c.
(47) Cazurile analizate au implicat un număr variabil de persoane fizice și juridice, de la 1 până la 29.
(48) Această justificare se aplică cazurilor deschise în cursul anului 2021 sau în primul trimestru al anului 2022.
(49) [Confidențial].
(50) A se vedea Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, punctele 38 și 39.
(51) În scopul asigurării conciziei, nu au fost identificate perioade de inactivitate în cinci cazuri [confidențial].
(52) [Confidențial].
(53) [Confidențial].
(54) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, punctul 44.
(55) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, punctele 45 și 46.
(56) Raportul anual al Comitetului de supraveghere pe 2024, punctul 90.
(57) [Confidențial].
(58) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 2; și Raportul anual al Comitetului de supraveghere pe 2024, punctul 94.
(59) Articolul 17 din Regulamentul OLAF.
(60) A se vedea punctele de vedere și sugestiile aferente exprimate în Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere, secțiunea 3.2.3.
(61) Articolul 33 alineatul (1) prima teză din OPI.
(62) Articolul 33 alineatul (2) din OPI.
(63) Articolul 33 alineatul (3) din OPI.
(64) Cerința de elaborare a unui plan de lucru a fost introdusă în OPI aprobate în octombrie 2021. OPI nou-aprobate, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, impun acum și actualizarea planurilor de lucru.
(65) Avizul nr. 5/2021 al Comitetului de supraveghere, recomandarea 3.
(66) [Confidențial].
(67) [Confidențial].
(68) [Confidențial].
(69) [Confidențial].
(70) [Confidențial].
(71) A se vedea Avizul nr. 1/2024 privind investigațiile complementare ale OLAF și EPPO și exercițiul de monitorizare aferent inclus în Raportul anual pe 2024 al Comitetului de supraveghere; a se vedea, de asemenea, avizul Comitetului de supraveghere privind obligația de raportare a OLAF către EPPO, care se preconizează că va fi publicat în prima jumătate a anului 2026.
(72) În temeiul articolului 6 alineatul (2) din acordul de lucru încheiat între OLAF și Comitetul de supraveghere.
(73) Regulamentul nr. 31 (CEE), 11 (CEEA), de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, disponibil la: EUR-Lex - 01962R0031-20140501 - RO - EUR-Lex.
(74) Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 883/2013: „Comitetul de supraveghere adresează directorului general avize, inclusiv, după caz, recomandări, privind, printre altele, resursele necesare pentru exercitarea funcției de investigare a oficiului [OLAF], prioritățile de investigare ale oficiului și durata investigațiilor. Aceste avize pot fi emise din proprie inițiativă, la cererea directorului general sau a unei instituții, a unui organism, a unui oficiu sau a unei agenții, fără însă a interfera cu desfășurarea investigațiilor în curs. [...] Instituțiile, organele, oficiile sau agențiile primesc o copie a avizelor emise în temeiul celui de-al treilea paragraf.”
(75) Ele sunt prezentate pe larg în Avizul nr. 1/2026 al Comitetului de supraveghere care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind aplicarea și impactul Regulamentului OLAF și sunt rezumate mai sus în secțiunea „2.3 Proiectul de aviz care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind Regulamentul OLAF”.
(76) Decizia (UE, EURATOM) 2022/521 a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 28 martie 2022 de numire a membrilor Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
(77) Raportul anual al Comitetului de supraveghere pe 2024, punctul 114.
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3570/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)