|
24.9.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 340/525 |
REZOLUȚIA (UE) 2021/1685 A PARLAMENTULUI EUROPEAN
din 29 aprilie 2021
referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019: performanțe, gestiune financiară și control
PARLAMENTUL EUROPEAN,
|
— |
având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2019, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2020)0311), |
|
— |
având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019, însoțit de răspunsurile agențiilor (1), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (2), în special articolele 68 și 70, |
|
— |
având în vedere articolele 32 și 47 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3), |
|
— |
având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în special articolul 105, |
|
— |
având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0100/2021), |
|
A. |
întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European; |
|
B. |
întrucât prezenta rezoluție cuprinde, de asemenea, în cazul Agenției de Aprovizionare a Euratom, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European, |
|
C. |
întrucât agențiile Uniunii ar trebui să se concentreze asupra misiunilor cu o valoare adăugată europeană clară, iar organizarea unor astfel de misiuni ar trebui optimizată pentru a evita suprapunerile, în interesul contribuabilului european; |
1.
salută progresele înregistrate de agenții în a răspunde solicitărilor și recomandărilor exprimate cu ocazia procedurii anuale de descărcare de gestiune anterioare;
2.
subliniază că agențiile exercită o influență semnificativă asupra elaborării politicilor, luării deciziilor și pregătirii și implementării programelor în domenii de importanță vitală pentru viața cotidiană a cetățenilor Uniunii, cum ar fi sănătatea, siguranța, securitatea, libertatea și justiția; reamintește că agențiile sunt importante pentru a răspunde nevoilor politice specifice și a consolida cooperarea europeană; observă că agențiile pot avea și un rol de lider pentru a soluționa situațiile de criză sau provocările societale pe termen lung;
3.
constată cu satisfacție că, potrivit raportului anual al Curții de Conturi („Curtea”) privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2019 („raportul Curții”), Curtea a emis o opinie de audit fără rezerve privind fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; constată, de asemenea, că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; constată că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și a Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) pentru fiecare fiind emisă o opinie cu rezerve;
4.
ia act de faptul că, pentru cele 32 de agenții descentralizate ale Uniunii, totalul cumulat al bugetelor pentru 2019 s-a ridicat la aproximativ 2 854 000 000 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 10,29 % față de 2018, și la 2 570 000 000 EUR în credite de plată, adică o creștere de 8,88 % în comparație cu 2018; constată, de asemenea, că, din cele 2 570 000 000 EUR în credite de plată, aproximativ 1 920 000 000 EUR au provenit din bugetul general al Uniunii, reprezentând 74,75 % din finanțarea totală a agențiilor în 2019 (72,16 % în 2018); recunoaște, în plus, că aproximativ 649 000 000 milioane EUR au provenit din taxe și tarife și din contribuțiile directe ale țărilor participante (o scădere de 1,22 % în comparație cu 2018);
Principalele riscuri și recomandări identificate de Curte
|
5. |
ia act de faptul că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general la adresa fiabilității conturilor agențiilor, conform standardelor internaționale de contabilitate, este scăzut, la fel ca în 2018; |
|
6. |
ia act de faptul că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general la adresa legalității și regularității veniturilor subiacente conturilor pentru agenții este scăzut pentru majoritatea agențiilor și mediu pentru agențiile care se autofinanțează parțial, în cazul cărora sunt aplicabile reglementări specifice la colectarea taxelor și a altor venituri la contribuții, la fel ca în 2018; |
|
7. |
constată că raportul Curții consideră că riscul general la adresa legalității și regularității plăților subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că riscul aferent titlului I (cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, pentru titlul II (cheltuieli administrative), riscul este considerat a fi mediu, iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale), riscul este considerat a fi de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că riscurile ridicate sunt legate de obicei de achiziții și de plata subvențiilor care implică sume mari; ia act de constatarea Curții potrivit căreia, deși controalele în ceea ce privește granturile s-au îmbunătățit în general, ele nu sunt întotdeauna pe deplin eficace; |
|
8. |
ia act de principalele domenii de observație ale Curții, care se axează pe:
|
|
9. |
salută faptul că Curtea a declarat că, în majoritatea cazurilor, agențiile au întreprins acțiuni corective pentru a răspunde observațiilor de audit din anii anteriori și invită agențiile JAI să își continue eforturile pentru a da curs observațiilor Curții; |
Gestiunea bugetară și financiară
|
10. |
regretă că rapoartele privind execuția bugetară ale unei minorități de agenții prezintă un nivel de precizie diferit de cel al majorității agențiilor, ceea ce demonstrează nevoia de a stabili orientări mai clare și standardizate privind raportarea bugetară a agențiilor, inclusiv nevoia ca agențiile să explice abaterile semnificative de la bugetul inițial sau de la schemele de personal; subliniază că este necesar ca toate agențiile să își îmbunătățească de urgență capacitățile de planificare; regretă răspunsul Comisiei la solicitarea de a furniza automat autorității care acordă descărcarea de gestiune bugetul oficial (în credite de angajament și credite de plată) și cifrele referitoare la personal (cifrele din schema de personal cu personalul permanent, agenții temporari, agenții contractuali și experții naționali detașați începând cu data de 31 decembrie a anului în cauză) pentru cele 32 de agenții descentralizate, deoarece orientările menționate (care, în realitate, sunt modele care oferă în principal orientări de formă și nu de fond) nu sunt suficiente pentru a remedia diferențele de calcul dintre rapoarte; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a furniza autorității care acordă descărcarea de gestiune bugetul oficial și cifrele referitoare la personal pentru fiecare agenție și de a furniza cifre consolidate pentru agențiile descentralizate care fac obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului; |
|
11. |
consideră că la crearea viitoarelor agenții ar trebui să se acorde o mai mare atenție pertinenței și coerenței, în special în contextul domeniilor de competență care se suprapun; |
|
12. |
consideră că resursele ar trebui alocate într-un mod mai flexibil în funcție de necesități sau de urgență; |
|
13. |
subliniază faptul că transparența și informarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor Uniunii sunt esențiale pentru responsabilizarea democratică; consideră că posibilitatea și ușurința de utilizare a resurselor și datelor agențiilor au o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent datele și resursele și a măsurii în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat; |
|
14. |
își exprimă preocuparea cu privire la nivelul foarte ridicat al reportărilor la unele agenții, fapt ce ar putea ascunde diverse lacune, inclusiv o planificare bugetară deficientă, care este contrară principiului bugetar al anualității; |
Performanțe
|
15. |
salută acceptarea de către Comisie a recomandării formulate cu ocazia descărcării de gestiune din anul precedent de a continua să dezvolte și să pună în aplicare principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe; salută îmbunătățirile aduse în consecință documentului unic de programare și rapoartelor anuale de activitate consolidate; |
|
16. |
salută publicarea de către Curte a primului audit orizontal al performanței pentru toate agențiile Uniunii intitulat „Raportul special nr. 22/2020: Viitorul agențiilor UE – Există potențial pentru o mai mare flexibilitate și cooperare” (5); |
|
17. |
ia act de principalele observații ale Curții, în special de faptul că agențiile se ocupă de subiecte societale de actualitate și că dețin un important potențial de dezvoltare viitoare, precum și un înalt nivel de cunoștințe de specialitate; |
|
18. |
este de acord cu opinia Curții potrivit căreia, deși agențiile îndeplinesc sarcini importante în toate sferele vieții de zi cu zi, ele se confruntă cu dificultăți evidente pentru a câștiga încrederea cetățenilor; în acest sens, atrage atenția asupra chestiunii asumării responsabilității, a transparenței și chiar a eficacității, la care se adaugă lipsa de sensibilizare a publicului, dat fiind că agențiile rămân în mare măsură necunoscute cetățenilor, iar mass-media menționează doar incidentele negative; |
|
19. |
apreciază și încurajează în continuare colaborarea tot mai strânsă între agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii, pentru a îmbunătăți sinergiile și pentru a asigura o mai mare complementaritate și punerea în comun a resurselor; subliniază importanța și valoarea adăugată a fiecărei agenții în domeniul său de competență și a autonomiei lor; ia act de faptul că cele patru agenții au organizat reuniuni comune cu intenția specifică de a-și alinia metodologiile privind indicatorii de performanță ca urmare a recomandării Comisiei primite în 2019 pe baza evaluării celor patru agenții din 2017 [recomandarea 5 din SWD(2019)0159]; |
|
20. |
subliniază concluzia raportului special al Curții intitulat „Viitorul agențiilor UE”, potrivit căreia informațiile privind performanța agențiilor Uniunii nu sunt suficiente; îndeamnă agențiile să îmbunătățească responsabilitatea privind performanța; se așteaptă ca toate agențiile Uniunii să coopereze cât mai eficient cu Comisia și cu Curtea în ceea ce privește comunicarea de informații referitoare la performanță; |
|
21. |
observă că, în raportul său intitulat „Viitorul agențiilor UE”, Curtea a constatat că agențiile își măsoară performanța prin intermediul indicatorilor-cheie de performanță (ICP) și că, în 2015, Comisia a emis orientări pentru directorii agențiilor cu privire la ICP; constată cu regret că indicatorii utilizați în practică se referă, în principal, la punerea în aplicare a programului anual de activitate al agenției, la execuția bugetului anual al acesteia și la gestionarea resurselor sale umane și că ei nu permit, de obicei, evaluarea globală a performanței agenției în ceea ce privește rezultatele obținute sau a eficienței și eficacității agenției în îndeplinirea mandatului său; invită agențiile să colaboreze pentru a îmbunătăți utilizarea ICP, cu scopul de a pune mai mult accentul pe performanță, pe lângă conformitate, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; invită agențiile să dezvolte în continuare indicatori care să măsoare contribuția lor la punerea în aplicare a politicilor Uniunii; îndeamnă agențiile să revizuiască și să actualizeze periodic acești indicatori; invită Comisia să adopte un set centralizat de orientări privind raportarea și stabilirea de indicatori-cheie de performanță cu scopul de a asigura evaluarea corectă a performanței agențiilor; |
|
22. |
observă că Curtea, în timp ce încearcă să identifice condițiile necesare care să permită agențiilor să își atingă obiectivele, subliniază că este necesar un nivel mai mare de flexibilitate financiară și politică, precum și un model de guvernanță mai structural și mai coerent, în care informațiile referitoare la performanță să se axeze mai degrabă pe rezultate decât pe contribuția lor la punerea în aplicare a politicilor; |
|
23. |
reamintește că abordarea comună prevede ca fiecare agenție a Uniunii să fie evaluată o dată la cinci ani și Comisia să fie responsabilă de organizarea evaluării, iar pentru fiecare a doua evaluare să se aplice clauza de caducitate; constată cu regret că regulamentele de înființare ale mai multor agenții nu au fost încă aliniate la abordarea comună; ia act de constatarea Curții din raportul său privind viitorul agențiilor UE, potrivit căreia regulamentele de înființare a 13 agenții au fost reformate între 2015 și 2019, însă numai cinci propuneri erau însoțite de o evaluare a impactului; invită Comisia să efectueze periodic o evaluare independentă a performanței agențiilor; |
|
24. |
consideră că ar trebui create norme clare privind evoluția și încetarea misiunilor agențiilor; |
|
25. |
consideră că ar trebui să se efectueze o evaluare a impactului pentru fiecare agenție și că ar trebui să se adauge în mod sistematic o clauză de revizuire privind obiectivele atribuite agenției; |
|
26. |
insistă că este necesar să se evite mai eficient suprapunerea temelor și domeniilor de competență între diferitele agenții; |
|
27. |
salută cooperarea în cadrul Rețelei agențiilor JAI; invită agențiile să dezvolte în continuare sinergii și să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici în vederea îmbunătățirii eficienței; |
|
28. |
invită agențiile să își dezvolte în continuare sinergiile, să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii cu scopul de a îmbunătăți eficiența (resurse umane, gestionarea clădirilor, servicii informatice și securitate); |
|
29. |
consideră că este necesar să se consolideze rolul agențiilor ca centre de competențe de specialitate și de colaborare în rețea; |
|
30. |
salută crearea, de către Rețeaua agențiilor UE (denumită în continuare „rețeaua”), a unui grup operativ pentru serviciile partajate și elaborarea unei propuneri strategice intitulate „Servicii și capacități în comun 2.0” pentru a încuraja și a sprijini cooperarea dintre agenții; propune ca recomandările Curții formulate în raportul său privind viitorul agențiilor UE în ceea ce privește utilizarea flexibilă a resurselor (recomandările 1 și 2) și agențiile ca centre pentru schimbul de expertiză și crearea de rețele (recomandarea 4) să fie integrate în acest exercițiu; |
|
31. |
atrage atenția asupra exemplului pozitiv dat de ECDC în ceea ce privește cooperarea cu alte agenții ale Uniunii, inclusiv prin intermediul Rețelei agențiilor UE; încurajează agențiile să coopereze și să facă schimb de bune practici ori de câte ori este posibil, inclusiv, de exemplu, în ceea ce privește munca de la distanță; |
|
32. |
reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agențiilor în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că este necesar ca agențiile să continue să fie proactive în această privință pentru a evita cu orice preț decalajul digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate; |
|
33. |
reamintește că schimbul anual de opinii privind programele anuale de activitate și strategiile multianuale ale agențiilor, care are loc în cadrul comisiilor parlamentare competente, este foarte important pentru a garanta că programele și strategiile reflectă efectiv prioritățile politice, în special în contextul punerii în aplicare a principiilor consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale; reamintește că agențiile sunt cel mai bine plasate să evalueze utilizarea resurselor și joacă un rol esențial în sprijinirea unor proiecte sustenabile adecvate, în conformitate cu Pactul verde european; invită Comisia să asigure finanțare pentru sprijinirea agențiilor Uniunii în vederea garantării dialogului social; ia act de faptul că agențiile Uniunii au un rol esențial în garantarea dialogului social cu instituțiile Uniunii; |
Politica de personal
|
34. |
observă că în cele 32 de agenții descentralizate erau angajați în 2019 un număr total de 7 880 de membri ai personalului, printre care funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați (față de 7 626 în 2018), ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 3,33 % față de exercițiul precedent; |
|
35. |
apreciază informațiile mai detaliate și mai structurate furnizate cu privire la echilibrul de gen în agenții; |
|
36. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o vastă majoritate a agențiilor nu înregistrează un echilibru de gen în rândul personalului de conducere în general; constată că, în 2019, la nivelul conducerii de nivel superior trei agenții raportau un echilibru perfect între femei și bărbați, 10 agenții, un echilibru bun, iar în 16 agenții nu exista un echilibru între femei și bărbați (patru dintre acestea erau conduse exclusiv de bărbați, iar una dintre ele exclusiv de femei); regretă că egalitatea de gen lipsește complet din Strategia 2021-2027 pentru Rețeaua agențiilor Uniunii Europene („rețeaua”); invită agențiile și rețeaua să integreze egalitatea de gen în strategiile lor și să alinieze ambiția agențiilor cu obiectivul Comisiei de a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile conducerii sale până la sfârșitul anului 2024; |
|
37. |
constată, de asemenea, că, în ceea ce privește echilibrul de gen în consiliile de administrație în 2019, nicio agenție nu înregistra un echilibru de gen perfect, în șapte agenții exista un echilibru bun, iar în 14 consilii de administrație nu exista un echilibru de gen; solicită statelor membre și organizațiilor pertinente care participă la consiliile de administrație să țină seama că este important să se asigure echilibrul de gen atunci când își numesc membrii în consiliul de administrație al unei agenții; |
|
38. |
constată, de asemenea, că, în ceea ce privește personalul general, opt agenții înregistrează un echilibru de gen perfect, 19 agenții înregistrează un echilibru bun, iar trei agenții nu înregistrează un echilibru de gen; invită agențiile să depună în continuare eforturi pentru a asigura un bun echilibru de gen în viitor; |
|
39. |
constată cu îngrijorare că, în 2019, doar 34 % dintre membrii celor mai înalte organisme decizionale ale tuturor agențiilor Uniunii erau femei și reamintește că echilibrul de gen trebuie să fie asigurat în cadrul agențiilor Uniunii în conformitate cu regulamentele de bază de instituire a acestora; solicită, prin urmare, agențiilor Uniunii să colecteze și să prezinte date privind echilibrul de gen pentru toate categoriile de personal de conducere (de la cel mai mic la cel mai înalt nivel) pentru a colecta datele de bază cu privire la care agențiile Uniunii sunt încurajate să soluționeze dezechilibrul de gen din posturile de conducere și să urmărească integrarea perspectivei de gen în toate domeniile; |
|
40. |
observă că echilibrul geografic al personalului agențiilor Uniunii corespunde întrucâtva mai bine populației statelor membre, ca procent din UE-27, decât echilibrul geografic al personalului Comisiei; constată o subreprezentare pentru opt state membre, o suprareprezentare pentru șaptesprezece state membre și un echilibru aproximativ pentru două state membre; regretă că agențiile nu dispun de politici pentru a îmbunătăți diversitatea personalului lor; invită agențiile, precum și Rețeaua agențiilor Uniunii Europene („rețeaua”) să prezinte planuri pentru atingerea acestui obiectiv; |
|
41. |
constată că agențiile au raportat în medie, 8,42 zile de concediu medical pe membru al personalului pe an; regretă că, în prezent, nu există date fiabile care să ofere o imagine de ansamblu asupra concediilor medicale cauzate de epuizare, în principal deoarece mai multe agenții au indicat că nu au fost în măsură să furnizeze informațiile pertinente din cauza secretului medical; |
|
42. |
constată că, la cererea autorității care acordă descărcarea de gestiune, agențiile au comunicat numărul reducerilor de personal efectuate între 2013 și 2019 și dacă reducerile de personal permanent și temporar au fost compensate prin angajarea unui număr mai mare de agenți contractuali și de personal extern; observă că agențiile au comunicat un număr total de 447 de reduceri de personal în perioada solicitată; constată că agențiile au comunicat, de asemenea, că 266 de posturi de agenți temporari au fost adăugate în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o reducere netă de 181 de posturi; observă, de asemenea, că schemele de personal ale tuturor agențiilor au arătat, în aceeași perioadă, o reducere de 32 de posturi pentru personalul permanent și crearea a 845 de posturi de agenți temporari, ceea ce a dus la crearea netă a 813 posturi; |
|
43. |
subliniază că rotația personalului agențiilor Uniunii are un efect important și solicită să se pună în aplicare politici sociale și de resurse umane pentru a se remedia acest neajuns; |
|
44. |
constată cu regret că unele agenții se confruntă cu personal insuficient, în special atunci când sunt atribuite noi sarcini fără a avea personalul corespunzător pentru a le îndeplini, și că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune este deosebit de preocupată de dificultățile cu care se confruntă unele agenții de a angaja personal calificat de un anumit nivel, ceea ce dăunează performanței generale a agențiilor și necesită angajarea de personal extern; ia act, în acest sens, de recomandările 1 și 2 formulate de Curte în raportul său privind viitorul agențiilor UE în ceea ce privește nevoia tot mai mare de flexibilitate și încurajează rețeaua și Comisia să colaboreze pentru punerea în aplicare a acestor recomandări; constată, de asemenea, în acest sens, că Raportul special al Curții privind Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (Raportul special nr. 23/2020) subliniază faptul că actualul proces de selecție necesită găsirea unor proceduri de selecție mai flexibile de către instituțiile Uniunii pentru a răspunde nevoilor lor imediate de recrutare; subliniază că instituțiile Uniunii au nevoie de personal mai specializat, care, în cazul agențiilor, este esențial, având în vedere mandatele lor specifice; invită Comisia, în special EPSO, să îmbunătățească asistența acordată agențiilor în acest sens și să își adapteze politicile de recrutare pentru a atrage personal cel mai calificat și specializat; invită Comisia și EPSO să dea dovadă de un anumit grad de flexibilitate, adaptând ofertele de locuri de muncă la condițiile specifice, pentru a asigura o recrutare eficientă; subliniază că este important să se îmbunătățească procedurile de selecție ale Uniunii și atractivitatea locurilor de muncă; subliniază că insuficiența personalului în cadrul agențiilor riscă în mod serios să aibă un impact negativ asupra performanței, precum și asupra stării de bine și a rotației personalului; |
|
45. |
constată că agențiile au raportat un număr total de șase foști deputați în Parlamentul European, foști comisari sau foști funcționari de rang înalt care au desfășurat activități remunerate pentru o agenție și că erau vizați patru foști deputați în Parlamentul European, un fost comisar și un fost funcționar la nivel înalt; observă că aceste persoane au primit indemnizații și li s-au rambursat costurile suportate; |
|
46. |
subliniază importanța unei politici privind starea de bine a personalului; subliniază că agențiile ar trebui să asigure condiții de muncă decente și de înaltă calitate pentru întregul personal; |
|
47. |
încurajează agențiile să continue dezvoltarea unui cadru de politici pe termen lung privind resursele umane, care să trateze chestiuni precum echilibrul între viața profesională și cea privată, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, munca de la distanță, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități; |
|
48. |
regretă că unele state membre au solicitat și au reușit să obțină o agenție pe teritoriul lor, fără a oferi structuri pentru instalarea lor și fără a lua măsuri de creștere a atractivității pentru recrutarea de personal; |
|
49. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la mărimea unor consilii de administrație ale unor agenții pe care Curtea le consideră excesive, ceea ce îngreunează luarea deciziilor și generează costuri administrative considerabile; |
|
50. |
ia act de faptul că Curtea a identificat deficiențe în procedurile de recrutare ale agențiilor în ceea ce privește gestionarea potențialelor conflicte de interese (o agenție), aplicarea principiului egalității de tratament sau al transparenței (trei agenții) și păstrarea unei piste de audit adecvate a procedurii (o agenție); regretă faptul că au existat situații (în cel puțin trei agenții) în care membrii juriului se aflau în conflict de interese major în cadrul procedurii de selecție în curs; subliniază că conflictele de interese nedeclarate pot împiedica procedurile de selecție, cauzând întârzieri considerabile și pierderi de fonduri, precum și prejudicii pentru reputația agențiilor; |
|
51. |
ia act de faptul că Ombudsmanul a constatat două cazuri de administrare defectuoasă în cauza 2168/2019/KR privind decizia Autorității Bancare Europene de a aproba cererea directorului său executiv de a deveni director executiv al unui grup de lobby în domeniul financiar; salută recomandările făcute de Ombudsman în această cauză, în special aceea de a invoca posibilitatea de a interzice membrilor personalului de conducere, după caz, să ocupe anumite funcții după încheierea mandatului lor, de a defini criterii pentru interzicerea unor astfel de transferuri în viitor și de a institui proceduri interne pentru a întrerupe accesul la informațiile confidențiale cu efect imediat în cazul membrilor personalului care își schimbă locul de muncă; invită toate agențiile să pună în aplicare aceste recomandări în mod prioritar; |
|
52. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele agenții s-au bazat puternic și pe perioade lungi de timp pe lucrători interimari; regretă că, în unele cazuri, remunerația lucrătorilor interimari a fost mai mică decât cea a personalului agenției angajat în aceleași funcții; constată cu îngrijorare că au fost identificate probleme de conformitate în procedurile de achiziții publice și la semnarea contractelor și a acordurilor-cadru legate de recrutarea de lucrători interimari; invită agențiile să respecte cu strictețe normele de procedură; solicită din nou ca măsurile de planificare și procedurile de selecție să fie îmbunătățite în toate agențiile; |
|
53. |
ia act de măsurile adoptate de agenții pentru a crea un mediu în care să nu existe cazuri de hărțuire, cum ar fi formarea suplimentară propusă membrilor personalului și personalului de conducere, precum și introducerea consilierilor confidențiali; încurajează agențiile care nu au adoptat încă astfel de măsuri să facă acest lucru și încurajează agențiile care au primit plângeri legate de cazuri de hărțuire să le trateze cu prioritate; |
|
54. |
încurajează agențiile Uniunii să aibă în vedere adoptarea unei strategii privind drepturile fundamentale, care să includă o trimitere la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care să definească obligațiile personalului și formarea personalului; instituirea de mecanisme care să asigure detectarea și raportarea oricărei încălcări a drepturilor fundamentale și semnalarea rapidă a riscurilor de astfel de încălcări către organele principale ale agenției în cauză; crearea, atunci când este cazul, a unui post de responsabil cu drepturile fundamentale, care să se afle în subordinea directă a consiliului de administrație, având astfel un anumit grad de independență față de ceilalți membri ai personalului, pentru a garanta că amenințările la adresa drepturilor fundamentale sunt tratate imediat și că politica organizației în materie de drepturi fundamentale este îmbunătățită constant; întreținerea unui dialog regulat cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale importante privind aspecte legate de drepturile fundamentale; asigurarea faptului că respectarea drepturilor fundamentale este o componentă centrală a cadrului de referință al colaborării agenției în cauză cu actorii externi, în special cu membrii administrațiilor naționale cu care aceștia interacționează la nivel operațional; |
Achizițiile publice
|
55. |
constată cu îngrijorare că Curtea a formulat 82 de observații care vizează domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri în cazul a 29 de agenții; constată că majoritatea observațiilor se referă la deficiențe în procedurile de achiziții publice și că acest lucru s-a întâmplat și în 2018; observă că aceste deficiențe se referă în principal la buna gestiune financiară și la regularitate; îndeamnă agențiile să pună în aplicare recomandările și să elimine deficiențele; invită din nou Comisia să își intensifice eforturile pentru a implementa măsuri și proceduri bugetare clare și unificate în cadrul agențiilor cu scopul de a soluționa problemele identificate care se repetă în majoritatea agențiilor; |
|
56. |
subliniază că achizițiile publice continuă să fie principalul domeniu expus la erori în cazul tuturor agențiilor descentralizate ale Uniunii; solicită, prin urmare, agențiilor JAI în cauză, și anume Europol și CEPOL, să își îmbunătățească procedurile de achiziții publice pentru a asigura respectarea deplină a normelor aplicabile și, prin urmare, să respecte echilibrul dintre cei trei piloni ai dezvoltării durabile – economic, social și de mediu, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, și invită Agenția eu-LISA să își îmbunătățească procedura de recrutare; reamintește că achizițiile publice reprezintă o etapă importantă pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă; |
|
57. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că doar o singură agenție a Uniunii, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, publică un raport de sustenabilitate; invită agențiile să introducă rapoarte privind sustenabilitatea, să își alinieze raportarea la activitatea OCDE privind achizițiile publice și comportamentul responsabil în afaceri și la viitoarea legislație a Uniunii privind diligența necesară a întreprinderilor, să își intensifice eforturile de adoptare a soluțiilor operaționale digitalizate și să asigure punerea în aplicare rapidă a sistemului european de management de mediu și audit (EMAS), conform recomandărilor Curții; solicită agențiilor să acorde atenția cuvenită mixului energetic al surselor lor de energie electrică și încurajează achiziția de energie electrică generată din surse regenerabile; |
|
58. |
salută utilizarea sporită a instrumentelor de achiziții publice electronice de către agențiile Uniunii; constată că cele mai frecvente module e-PRIOR utilizate de agenții sunt licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică și facturarea electronică; invită Rețeaua de responsabili cu achizițiile publice să pună mai repede la dispoziția agențiilor instrumentul de gestionare a achizițiilor publice al Centrului Comun de Cercetare; |
Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența
|
59. |
observă cu îngrijorare că, din nou, nu toate agențiile au publicat pe site-urile lor CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliilor de administrație, ale conducerii executive și ale experților detașați; regretă că unele agenții publică în continuare declarații privind absența conflictelor de interese; relevă faptul că nu este de competența membrilor consiliului de administrație sau ai conducerii executive să se declare singuri ca neavând conflicte de interese; solicită din nou ca toate agențiile să pună în aplicare un model unificat de declarații de interese; subliniază că este important să se consolideze normele existente, să se îmbunătățească punerea lor în aplicare și să se încurajeze omogenizarea pentru a evalua sau a soluționa conflictele de interese și situațiile de tip „ușă turnantă” în toate instituțiile, agențiile și alte organisme ale Uniunii; îndeamnă statele membre să se asigure că toți experții detașați își publică declarațiile de interese și CV-urile pe site-urile agențiilor respective; |
|
60. |
solicită ca politicile de protecție a avertizorilor ale tuturor agențiilor Uniunii să fie armonizate cu Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; |
|
61. |
ia act de faptul că studiul „Conflictele de interese și agențiile UE”, care a fost publicat în ianuarie 2020, a concluzionat că transparența este principiul principal care ar trebui să stea la baza politicilor agențiilor pentru a permite un control public eficace; recunoaște diferențele dintre agenții în ceea ce privește factorii de risc, dimensiunea și presiunea externă, precum și necesitatea de a adapta politicile privind conflictele de interese la aceste diferențe; ia act de recomandările formulate în acest studiu de a îmbunătăți normele privind conflictele de interese și de a obține mai multă coerență și consecvență și îndeamnă agențiile să dea curs acestor recomandări și să își evalueze și să își îmbunătățească în permanență politicile, având în vedere cazurile de conflicte de interese presupuse sau constatate care au avut loc în 2019; |
|
62. |
constată cu îngrijorare că nu toate agențiile informează cu privire la reuniunile pe care membrii personalului agențiilor le organizează cu părțile interesate externe, în special reuniunile la nivel de conducere cu organizații și persoane care desfășoară activități independente; invită agențiile să declare și să publice reuniunile pe site-ul lor internet pentru a îmbunătăți transparența activităților lor; |
|
63. |
invită toate agențiile să participe la acordul interinstituțional privind registrul de transparență pentru reprezentanții grupurilor de interese, care face în prezent obiectul negocierilor între Comisie, Consiliu și Parlament; |
|
64. |
îndeamnă toate agențiile JAI să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a normelor Uniunii în materie de transparență, precum și a drepturilor fundamentale și a standardelor de protecție a datelor; îndeamnă agențiile să respecte în mod riguros reglementările financiare și standardele ridicate de gestionare; |
Controalele interne
|
65. |
ia notă de observația Curții conform căreia, atunci când fac apel la contracte interinstituționale, agențiile rămân responsabile de aplicarea principiilor privind achizițiile publice pentru achizițiile lor specifice; subliniază că controalele interne ale agențiilor trebuie să asigure respectarea acestor principii; |
|
66. |
ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2019, majoritatea agențiilor au raportat că au pus în aplicare cadrul de control intern revizuit și că au efectuat o evaluare anuală; îndeamnă toate agențiile să adopte și să pună în aplicare cadrul de control intern cu scopul de a alinia controalele lor interne la cele mai bune practici internaționale și de a se asigura că controalele interne sprijină în mod eficace și eficient procesul decizional; regretă că, în 2019, în unele agenții, serviciul de audit intern nu a efectuat nicio procedură de audit; |
|
67. |
constată că, în 2019, potrivit raportului Curții privind situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare, 98 de observații au fost închise, 71 de observații erau încă în curs de punere în aplicare, iar 16 observații au fost considerate a nu fi sub controlul (exclusiv) al agențiilor, ceea ce înseamnă că deciziile majore privind aceste 16 observații trebuie să fie luate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de Comisie sau de statele membre; invită agențiile să pună în aplicare cu promptitudine observațiile și să își îmbunătățească în continuare cadrele de control intern; |
Alte observații
|
68. |
constată, conform raportului Curții, că agențiile cu sediul anterior la Londra, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), s-au mutat din Regatul Unit în 2019 și că conturile acestora includ provizioane pentru costurile aferente mutării; ia act, de asemenea, în cazul EMA, de faptul că Curtea a făcut referire la acordul încheiat în iulie 2019 cu proprietarul de a subînchiria fostele spații de birouri, în condiții conforme cu termenii contractului de închiriere principal, menținând, în același timp, răspunderea EMA pentru întreaga sumă care trebuie plătită în temeiul contractului inițial de închiriere; |
|
69. |
subliniază că este nevoie de o abordare complexă pentru ca pagina principală a agențiilor Uniunii să fie accesibilă persoanelor cu orice tip de dizabilitate, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2102, inclusiv garantând disponibilitatea în limbajele prin semne naționale; propune ca în acest proces să fie implicate organizații care reprezintă persoanele cu dizabilități; |
|
70. |
ia act de faptul că agențiile au raportat că acordă atenția cuvenită protecției securității cibernetice, cele mai frecvente măsuri în vigoare fiind un acord privind nivelul serviciilor semnat între agenție și Direcția Generală Informatică a Comisiei Europene (și Centrul său de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE/CERT-UE) și utilizarea ARES ca sistem electronic de gestionare a documentelor și a evidențelor; constată, de asemenea, că 77 % dintre agenții au raportat că au instituit o politică de securitate cibernetică, în timp ce restul agențiilor au informat că se află în diferite stadii de dezvoltare a acestei politici; |
|
71. |
reamintește că agențiile au fost create pentru nevoi specifice și că un număr considerabil de agenții au fost înființate ca urmare a anumitor crize; este de acord cu poziția Curții din raportul său intitulat „Viitorul agențiilor UE”, potrivit căreia rolul unei agenții trebuie reevaluat în diferite etape ale perioadei sale de funcționare, pentru a verifica dacă o agenție este în continuare pertinentă și dacă acțiunile sale sunt coerente cu cele ale altor agenții și direcții generale partenere ale acestora; |
|
72. |
subliniază riscurile legate de folosirea de consultanți externi în domeniul IT și de externalizarea gestionării exercițiilor bugetare sau legate de personal; |
|
73. |
consideră că înființarea și funcționarea agențiilor ar trebui să fie flexibile pentru a contribui la punerea în aplicare a politicii Uniunii și a consolida cooperarea europeană; recunoaște, în acest sens, opinia Curții exprimată în raportul său intitulat „Viitorul agențiilor UE”, potrivit căreia flexibilitatea cu care sunt înființate și funcționează agențiile este insuficientă și potențialul lor de a coopera în vederea realizării obiectivelor de politică comune în interesul cetățenilor poate fi mai bine exploatat; |
|
74. |
reamintește că, în general, cetățenii europeni nu sunt conștienți de existența agențiilor, chiar și în țările în care acestea își au sediul, și că ei primesc puține informații cu privire la avantajele pe care le prezintă agențiile; invită, în acest sens, agențiile să își dezvolte în continuare strategiile de comunicare și să își îmbunătățească prezența în mass-media și pe platformele de comunicare socială pentru a informa publicul larg cu privire la munca, cercetarea și activitățile pe care le desfășoară; |
|
75. |
constată că Curtea nu a auditat conturile Parchetului European (EPPO) aferente exercițiului 2019, întrucât acest organ european nu era încă autonom din punct de vedere financiar; |
|
76. |
ia act de dificultatea inerentă cu care se confruntă agențiile atunci când trebuie să își prezinte documentul unic de programare, în timp ce instrumentele juridice relevante sunt încă în curs de negociere între colegiuitori, ceea ce dă naștere la o situație nesatisfăcătoare în care liniile bugetare sunt prezentate înainte de adoptarea instrumentelor juridice corespunzătoare; invită Comisia să își îmbunătățească comunicarea cu agențiile pentru a raționaliza mai bine termenele preconizate pentru adoptarea legislației și a liniilor bugetare corespunzătoare; ia act de recomandarea Curții potrivit căreia Comisiei și agențiilor ar trebui să li se aloce resurse într-un mod mai flexibil, subliniind, în același timp, importanța obligațiilor legate de o raportare adecvată, transparență și audit; |
|
77. |
reamintește că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) a fost creată în martie 2018 și și-a început activitatea în octombrie 2019; subliniază că este important ca ELA să devină pe deplin operațională, fără întârzieri nejustificate, pentru a îmbunătăți aplicarea și asigurarea respectării dreptului Uniunii în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă și coordonarea protecției sociale, astfel încât să se asigure mobilitatea echitabilă și aplicarea efectivă a drepturilor lucrătorilor la nivel transfrontalier; subliniază necesitatea de a asigura resurse financiare suficiente în acest sens; |
|
78. |
subliniază că ELA va contribui la a garanta că normele Uniunii privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială sunt puse în aplicare în mod eficace și echitabil, va ajuta autoritățile naționale să coopereze pentru a asigura respectarea acestor norme și va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze mai ușor de avantajele pieței interne; consideră că, deși cele patru agenții (Eurofound, Cedefop, ETF și EU-OSHA) sunt axate predominant pe cercetare, ele și-ar putea aduce sprijinul și contribuția în mod util la activitatea ELA; |
|
79. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L). |
(1) JO C 351, 21.10.2020, p. 7. Raportul anual al CCE privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019: https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/AGENCIES_2019/agencies_2019_RO.pdf.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.