Bruxelles, 21.11.2025

COM(2025) 719 final

2025/0373(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comisiei pregătitoare și al primei Conferințe a Părților Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională


EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul reuniunii finale a Comisiei pregătitoare și al primei reuniuni a Conferinței părților la Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională în legătură cu adoptarea preconizată a regulamentului de procedură al Conferinței părților, a normelor financiare care reglementează finanțarea Conferinței părților, finanțarea secretariatului și a oricăror organisme subsidiare, precum și operaționalizarea mecanismului financiar al acordului.

2.Contextul propunerii

2.1.Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională

Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (denumit în continuare „Acordul BBNJ”) urmărește să protejeze și să gestioneze mai bine biodiversitatea marină a zonelor care nu intră sub jurisdicție națională. Aceste zone acoperă aproape două treimi din oceanele lumii și cuprind aproximativ 95 % din volumul acestora, incluzând marea liberă și zona fundului mărilor internaționale. Acordul BBNJ vizează, în special, aspecte legate de resursele genetice marine, inclusiv chestiuni privind împărțirea beneficiilor, măsuri precum instrumentele de gestionare bazate pe zonă, inclusiv zonele marine protejate, evaluări ale impactului asupra mediului, precum și consolidarea capacităților și transferul de tehnologie marină. Acordul BBNJ intră în vigoare la 17 ianuarie 2026. Uniunea Europeană este parte la Acordul BBNJ.

Comisia a desfășurat negocieri în perioada 2016-2023 în vederea încheierii Acordului BBNJ pe baza deciziilor relevante ale Consiliului 1 . Textul final al Acordului BBNJ a fost adoptat de Conferința interguvernamentală BBNJ 2 la 19 iunie 2023. UE a semnat Acordul BBNJ la 20 septembrie 2023 3 și l-a ratificat la 28 mai 2025 4 .

2.2.Conferința părților la Acordul BBNJ

Conferința părților la Acordul BBNJ (denumită în continuare „Conferința părților”) este instituită prin articolul 47 alineatul (1) din Acordul BBNJ. Articolul 47 alineatul (2) prevede că prima reuniune a Conferinței părților este convocată de secretarul general al ONU în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a acordului respectiv, adică până la 17 ianuarie 2027.

În conformitate cu Acordul BBNJ, Conferința părților poate fi invitată să adopte acte cu efecte juridice.

În temeiul articolului 47 alineatul (4) din Acordul BBNJ, la prima sa reuniune, Conferința părților adoptă prin consens regulamentul său de procedură (denumit în continuare „regulamentul de procedură”) și normele financiare care reglementează finanțarea sa și finanțarea secretariatului și a oricăror organisme subsidiare (denumite în continuare „normele financiare”).

2.3.Comisia pregătitoare pentru intrarea în vigoare a Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională

Comisia pregătitoare pentru intrarea în vigoare a Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (denumită în continuare „Comisia pregătitoare”) a fost instituită de Adunarea Generală a ONU 5 pentru a pregăti convocarea primei reuniuni a Conferinței părților. În cadrul reuniunii sale finale, Comisia pregătitoare va lua decizii cu privire la orice recomandări adresate Conferinței părților.

Comisia pregătitoare este deschisă tuturor statelor membre ale ONU, membrilor agențiilor specializate și părților la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (denumită în continuare „UNCLOS”). După 20 septembrie 2025, deciziile Comisiei pregătitoare sunt luate numai de statele și organizațiile de integrare economică regională care au semnat acordul sau au ratificat, aprobat sau acceptat acordul ori au aderat la acesta. Comisia pregătitoare depune toate eforturile, cu bună credință, pentru a ajunge la un acord cu privire la chestiunile de fond prin consens 6 . Ea va înceta să existe la încheierea primei Conferințe a părților.

UE este parte la UNCLOS 7 și a ratificat Acordul BBNJ. Prin urmare, UE este parte participantă la Comisia pregătitoare.

Următoarea reuniune a Comisiei pregătitoare este programată pentru perioada 23 martie – 3 aprilie 2026.

2.4.Actele avute în vedere ale Comisiei pregătitoare și ale Conferinței părților

În cadrul reuniunii sale finale, Comisia pregătitoare urmează să adopte o recomandare adresată Conferinței părților la Acordul BBNJ privind regulamentul de procedură, normele financiare și operaționalizarea mecanismului financiar. În cursul primei sale reuniuni, Conferința părților la Acordul BBNJ adoptă regulamentul său de procedură și normele financiare care reglementează finanțarea sa și finanțarea secretariatului și a oricăror organisme subsidiare, precum și deciziile privind operaționalizarea mecanismului financiar, pe baza recomandărilor adoptate de Comisia pregătitoare.

Regulamentul de procedură este prevăzut pentru a aborda frecvența, locul, organizarea și desfășurarea reuniunilor Conferinței părților, participarea observatorilor, pregătirea ordinilor de zi, reprezentarea și acreditările, instituirea și funcționarea Biroului, rolul secretariatului, rolul șefului secretariatului, votul și procesul decizional, modificările aduse regulamentului de procedură, instituirea organismelor subsidiare, procedurile specifice pentru organismele subsidiare, după caz, regimul lingvistic, normele privind alegerile, procedurile de solicitare a avizelor consultative ale Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării, mecanismul de cooperare cu instrumentele și cadrele juridice relevante și cu organismele relevante de la nivel mondial, regional, subregional și sectorial, precum și orice alte norme relevante în conformitate cu acordul. Regulamentul de procedură va influența modul în care sunt luate deciziile de către Conferința părților.

Normele financiare vor stabili normele care reglementează finanțarea Conferinței părților, a secretariatului acesteia și a oricăror organisme subsidiare, inclusiv baza pentru contribuția evaluată a părților, precum și contribuția Uniunii la bugetul acordului și vor fi obligatorii din punct de vedere juridic pentru părțile la acord.

Operaționalizarea mecanismului financiar al acordului instituit la articolul 52 va defini modul în care diferitele elemente ale mecanismului financiar vor articula și vor contribui la furnizarea de resurse financiare în temeiul acordului pentru a sprijini părțile care sunt state în curs de dezvoltare în punerea în aplicare efectivă a acestuia.

3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii

Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a Acordului BBNJ, UE trebuie să sprijine adoptarea unui regulament de procedură care să asigure funcționarea și organizarea eficientă, eficace din punctul de vedere al costurilor, transparentă și adecvată a reuniunilor Conferinței părților, care să permită participarea deplină a Uniunii în calitate de parte în conformitate cu Acordul BBNJ.

Pentru a se asigura că Acordul BBNJ este finanțat în mod corect, UE trebuie să sprijine normele financiare și operaționalizarea unui mecanism financiar într-un mod care să stabilească un proces echitabil și transparent, care să răspundă circumstanțelor fiecărei părți, pentru a se garanta că fiecare parte contribuie la sustenabilitatea financiară a acordului și la punerea sa în aplicare într-un mod echitabil și consecvent cu capacitatea fiecărei părți de a contribui.

Adoptarea regulamentului de procedură și a normelor financiare este necesară pentru punerea în aplicare și funcționarea Acordului BBNJ.

4.Temeiul juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”

Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumente care nu au efect obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 8 .

4.1.2.Aplicarea la cazul în discuție

Comisia pregătitoare este un organism instituit de Adunarea Generală a ONU. Conferința părților este un organism instituit prin Acordul BBNJ.

Reuniunea finală a Comisiei pregătitoare va adopta decizii privind recomandările adresate Conferinței părților cu privire la regulamentul de procedură și la normele financiare. La prima sa reuniune, Conferința părților urmează să adopte regulamentul de procedură și normele financiare pe baza recomandărilor Comisiei pregătitoare. Actele pe care Comisia pregătitoare și Conferința părților sunt invitate să le adopte în cadrul ultimei și, respectiv, primei sale reuniuni constituie acte cu efecte juridice.

Regulamentul de procedură are efecte juridice deoarece influențează modul în care vor fi luate deciziile Conferinței părților care vor fi obligatorii în temeiul dreptului internațional sau care au vocația de a influența în mod decisiv conținutul legislației UE.

Normele financiare vor stabili baza pentru contribuția Uniunii la bugetul Acordului BBNJ și vor fi obligatorii în temeiul dreptului internațional, în conformitate cu articolul 52 din acord.

Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

4.2.Temeiul juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere, cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii. Dacă actul avut în vedere urmărește două obiective sau include două elemente, dintre care unul poate fi identificat ca fiind principal, iar celălalt ca având mai degrabă un caracter accesoriu, decizia adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se întemeieze pe un singur temei juridic material, respectiv cel impus de obiectivul sau de elementul principal sau predominant.

4.2.2.Aplicarea la cazul în discuție

În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, UE trebuie să contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, ocrotirea sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

Având în vedere obiectivele și dispozițiile de fond ale Acordului BBNJ, precum și toate politicile relevante aplicabile ale UE, abordarea bazată pe centrul de gravitate indică faptul că temeiul juridic referitor la mediu este cel mai adecvat temei juridic material pentru decizia propusă.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse trebuie să fie articolul 192 alineatul (1) din TFUE coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

Această decizie adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE se referă numai la aspecte de natură procedurală și nu modifică repartizarea competențelor între Uniune și statele membre în ceea ce privește aspectele reglementate de Acordul BBNJ. Această decizie în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE nu se referă la contribuțiile statelor membre la bugetul Acordului BBNJ, pentru care statele membre rămân competente.

5.Implicații bugetare

Acordul BBNJ creează o structură instituțională specifică. Aceasta include un secretariat, un organism științific și tehnic, un mecanism de schimb de informații, un comitet pentru consolidarea capacităților și transferul de tehnologie marină, un comitet privind accesul și împărțirea beneficiilor, un comitet financiar și un comitet privind conformitatea. Astfel cum se prevede la articolul 52 alineatul (2) din Acordul BBNJ, aceste instituții vor fi finanțate prin contribuții evaluate ale părților, pe baza normelor financiare.

Costurile financiare instituționale ale punerii în aplicare a Acordului BBNJ pentru Uniunea Europeană vor fi cunoscute abia după prima Conferință a părților, care urmează să convină asupra unui buget inițial aferent Acordului BBNJ. În conformitate cu articolul 47 alineatul (6) litera (e) din Acordul BBNJ, Conferința părților adoptă un buget cu frecvența și pentru perioada financiară pe care le stabilește.

În plus față de costurile instituționale, este probabil ca punerea în aplicare a Acordului BBNJ să genereze nevoi financiare pentru consolidarea capacităților în țările în curs de dezvoltare și contribuția la transferul de tehnologie marină, dar și, de exemplu, pentru a genera cunoștințele științifice necesare pentru instituirea, monitorizarea și revizuirea zonelor marine protejate. La articolul 14 alineatul (6) din Acordul BBNJ se prevede că, în acest scop, după intrarea în vigoare a acordului respectiv, părțile dezvoltate aduc contribuții anuale la fondul special menționat la articolul 52 din Acordul BBNJ egale cu 50 % din contribuția evaluată a părții respective la bugetul adoptat de Conferința părților în temeiul articolului 47 alineatul (6) litera (e) din Acordul BBNJ. Plățile continuă până la adoptarea unei decizii de către Conferința părților în conformitate cu articolul 14 alineatul (7) din Acordul BBNJ. Costurile globale potențiale vor fi estimate în cadrul Acordului BBNJ în timp util, pe baza operaționalizării mecanismelor financiare ale acordului.

2025/0373 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comisiei pregătitoare și al primei Conferințe a Părților Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În temeiul Deciziei 98/392/CE a Consiliului 9 , Comunitatea Europeană a aprobat Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 (denumită în continuare „UNCLOS”) și Acordul din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta.

(2)Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (denumit în continuare „acordul”) a fost încheiat de Uniune în temeiul Deciziei 2024/1830 a Consiliului 10 și [va intra] în vigoare la 17 ianuarie 2026.

(3)Conferința părților la acord (denumită în continuare „Conferința părților”) a fost instituită prin articolul 47 alineatul (1) din acord. În temeiul articolului 47 alineatul (4) din acord, la prima sa reuniune, Conferința părților adoptă prin consens regulamentul său de procedură (denumit în continuare „regulamentul de procedură”) și normele financiare care reglementează finanțarea sa și finanțarea secretariatului și a oricăror organisme subsidiare (denumite în continuare „normele financiare”).

(4)În Rezoluția sa 78/272 11 , adoptată la 24 aprilie 2024, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis să instituie o Comisie pregătitoare pentru a pregăti intrarea în vigoare a acordului și pentru a pregăti convocarea primei reuniuni a Conferinței părților la acord (denumită în continuare „Comisia pregătitoare”), la încheierea căreia Comisia pregătitoare va înceta să existe.

(5)În conformitate cu punctul 9 din Rezoluția Adunării Generale, Comisia pregătitoare urmează să ia decizii în cadrul reuniunii sale finale cu privire la recomandări adresate Conferinței părților privind regulamentul de procedură și normele financiare.

(6)Actele avute în vedere ale Comisiei pregătitoare și ale Conferinței părților vor avea efecte juridice.

(7)Prin urmare, este necesară stabilirea poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul reuniunii finale a Comisiei pregătitoare și al primei Conferințe a Părților. Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acordului, Uniunea trebuie să sprijine adoptarea unui regulament de procedură care să asigure funcționarea și organizarea eficientă, eficace din punctul de vedere al costurilor, transparentă și adecvată a reuniunilor Conferinței părților, care să permită participarea deplină a Uniunii în calitate de parte în conformitate cu acordul.

(8)Pentru a se asigura că funcționarea și punerea în aplicare a Acordului BBNJ sunt finanțate în mod corect, UE trebuie să sprijine normele financiare și operaționalizarea unui mecanism financiar într-un mod care să stabilească un proces echitabil și transparent, care să răspundă circumstanțelor fiecărei părți, pentru a se garanta că fiecare parte contribuie la sustenabilitatea financiară a acordului și la punerea sa în aplicare într-un mod echitabil și consecvent cu capacitatea fiecărei părți de a contribui. Operaționalizarea mecanismului financiar instituit de Uniune trebuie, de asemenea, să asigure furnizarea de asistență părților care sunt state în curs de dezvoltare în eforturile lor de punere în aplicare a acordului.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul reuniunii finale a Comisiei pregătitoare și al primei reuniuni a Conferinței părților la acord este următoarea:

(1)Uniunea sprijină adoptarea unui regulament de procedură care să asigure funcționarea și organizarea eficientă, eficace din punctul de vedere al costurilor, transparentă și adecvată a reuniunilor Conferinței părților la acord, care să permită participarea deplină a Uniunii în calitate de parte în conformitate cu acordul.

(2)Uniunea sprijină adoptarea de norme financiare și operaționalizarea unui mecanism financiar care să instituie un proces echitabil și transparent, care să răspundă circumstanțelor fiecărei părți, pentru a se garanta că fiecare parte contribuie la sustenabilitatea financiară a acordului și la punerea sa în aplicare într-un mod echitabil și consecvent cu capacitatea fiecărei părți de a contribui și într-un mod în care mecanismul financiar să asigure, de asemenea, furnizarea de asistență părților care sunt state în curs de dezvoltare în eforturile lor de punere în aplicare a acordului.

Articolul 2

Uniunea poate conveni, fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului, asupra unor modificări tehnice minore ale pozițiilor stabilite în conformitate cu prezenta decizie, care sunt în concordanță cu poziția Uniunii prevăzută la articolul 1 din UNCLOS, cu acordul și cu dreptul Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu,

   Președintele

(1)    Adoptate de Consiliu la 22 martie 2016 (JO L 79, 30.3.2016, p. 32) și la 19 martie 2018.
(2)    Conferința interguvernamentală cu privire la un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale.
(3)    Decizia (UE) 2023/1974 a Consiliului din 18 septembrie 2023 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (JO L 235, 25.9.2023, p. 1).
(4)    Decizia (UE) 2024/1830 a Consiliului din 17 iunie 2024 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (JO L, 2024/1830, 19.7.2024).
(5)    Rezoluția 78/272 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 24 aprilie 2024, privind Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională.
(6)    Rezoluția 72/249 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 24 decembrie 2017, referitoare la un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, punctul 17 (aplicabilă Comisiei pregătitoare în conformitate cu punctul 7 din Rezoluția 78/272 a Adunării Generale a ONU).
(7)    JO L 179, 23.6.1998, p. 1.
(8)    Hotărârea Curții de Justiție din 7 octombrie 2014, Germania/Consiliul, C-399/12, ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61-64.
(9)    Decizia Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dec/1998/392/oj ).
(10)    Decizia (UE) 2024/1830 a Consiliului din 17 iunie 2024 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (JO L, 2024/1830, 19.7.2024, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dec/2024/1830/oj ).
(11)    Rezoluția 78/272 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 24 aprilie 2024, privind Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională.