<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-475/19 P</NO.CASE><NO.CASE>C-688/19 P</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62019CJ0475</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:1036">EU:C:2020:1036</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>17</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>17</PAGE.TOTAL><AUTHOR>CJ</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Hotărârea din <DATE ISO="20201217">17.12.2020</DATE> – Cauzele conexate C‑475/19 P și C‑688/19 P</HT></P><P><HT TYPE="SC">Germania/Comisia</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curții</HT> (Camera întâi)</P><P><DATE ISO="20201217">17 decembrie 2020</DATE><NOTE NUMBERING="STAR" TYPE="FOOTNOTE" NOTE.ID="E0001"><P>Limba de procedură: germana.</P></NOTE></P></TI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Recurs</KEYWORD><KEYWORD>Apropierea legislațiilor</KEYWORD><KEYWORD>Regulamentul (UE) nr. 305/2011</KEYWORD><KEYWORD>Condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții</KEYWORD><KEYWORD>Standarde și reglementări tehnice armonizate</KEYWORD><KEYWORD>Standardele armonizate EN 14342:2013, EN 14904:2006, EN 13341:2005 + A1:2011 și EN 12285-2:2005</KEYWORD><KEYWORD>Acțiune în anulare</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><JUDGMENT.INIT><P>În cauzele conexate C‑475/19 P și C‑688/19 P,</P><P>având ca obiect două recursuri formulate în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, introduse la 20 iunie și la <DATE ISO="20190918">18 septembrie 2019</DATE>,</P></JUDGMENT.INIT><PARTIES><PLAINTIFS><P><HT TYPE="BOLD">Republica Federală Germania</HT>, reprezentată de J. Möller și R. Kanitz, în calitate de agenți, asistați de M. Kottmann, M. Winkelmüller și F. van Schewick, Rechtsanwälte,</P><PARTY.STATUS>recurentă (C‑475/19 P și C‑688/19 P),</PARTY.STATUS></PLAINTIFS><AGAINST>celelalte părți din procedură fiind:</AGAINST><DEFENDANTS><P><HT TYPE="BOLD">Comisia Europeană</HT>, reprezentată de C. Hermes, M. Huttunen și A. Sipos, în calitate de agenți,</P><PARTY.STATUS>pârâtă în primă instanță (C‑475/19 P și C‑688/19 P),</PARTY.STATUS></DEFENDANTS><INTERVENERS><P><HT TYPE="BOLD">Republica Finlanda</HT>, reprezentată de S. Hartikainen și A. Laine, în calitate de agenți,</P><PARTY.STATUS>intervenientă în primă instanță (C‑475/19 P),</PARTY.STATUS></INTERVENERS></PARTIES><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>CURTEA (Camera întâi),</P><P>compusă din domnul J.‑C. Bonichot, președinte de cameră, domnul L. Bay Larsen, doamna C. Toader (raportoare) și domnii M. Safjan și N. Jääskinen, judecători,</P><P>avocat general: domnul M. Campos Sánchez‑Bordona,</P><P>grefier: domnul A. Calot Escobar,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă,</VISA><VISA>având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,</VISA></GR.VISA><PREAMBLE.FINAL>pronunță prezenta</PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><?PAGE NO="2"?><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Hotărâre</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1</NO.P><TXT>Prin recursul formulat în cauza C‑475/19 P, Republica Federală Germania solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din <DATE ISO="20190410">10 aprilie 2019</DATE>, Germania/Comisia (T‑229/17, nepublicată, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0001" ID="QS0001"/>prima hotărâre atacată<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/>, <REF.DOC.ECR><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:T:2019:236">EU:T:2019:236</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), prin care acesta i‑a respins acțiunea având ca obiect anularea, în primul rând, a Deciziei (UE) 2017/133 a Comisiei din <DATE ISO="20170125">25 ianuarie 2017</DATE> privind menținerea cu o restricție în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> a trimiterii la standardul armonizat EN 14342:2013 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0002" ID="QS0002"/>Pardoseli și parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformității și marcare<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/>, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="021" PAGE.FIRST="113" DATE.PUB="2017">JO 2017, L 21, p. 113</REF.DOC.OJ>), în al doilea rând a Deciziei (UE) 2017/145 a Comisiei din <DATE ISO="20170125">25 ianuarie 2017</DATE> privind menținerea cu o restricție în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> a trimiterii la standardul armonizat EN 14904:2006 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0003" ID="QS0003"/>Suprafețe pentru activități sportive. Suprafețe pentru activități multisportive în sală. Specificație<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/>, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="022" PAGE.FIRST="62" DATE.PUB="2017">JO 2017, L 22, p. 62</REF.DOC.OJ>) (denumite în continuare, împreună, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0004" ID="QS0004"/>primele decizii în litigiu<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/>), în al treilea rând, a Comunicării Comisiei din <DATE ISO="20170310">10 martie 2017</DATE> în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20110309">9 martie 2011</DATE> de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="076" PAGE.FIRST="32" DATE.PUB="2017">JO 2017, C 76, p. 32</REF.DOC.OJ>, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0005" ID="QS0005"/>Comunicarea de <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0006" ID="QS0006"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="00BB" ID="QE0006"/><QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/>), în măsura în care face trimitere la standardele armonizate EN 14342:2013 și EN 14904:2006, în al patrulea rând, a Comunicării Comisiei din <DATE ISO="20170811">11 august 2017</DATE> în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="267" PAGE.FIRST="16" DATE.PUB="2017">JO 2017, C 267, p. 16</REF.DOC.OJ>), în măsura în care face trimitere la standardele armonizate EN 14342:2013 și EN 14904:2006, în al cincilea rând, a Comunicării Comisiei din <DATE ISO="20171215">15 decembrie 2017</DATE> în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="435" PAGE.FIRST="41" DATE.PUB="2017">JO 2017, C 435, p. 41</REF.DOC.OJ>), în măsura în care privește standardele armonizate EN 14342:2013 și EN 14904:2006, și, în al șaselea rând, a Comunicării Comisiei din <DATE ISO="20180309">9 martie 2018</DATE> în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="092" PAGE.FIRST="139" DATE.PUB="2018">JO 2018, C 92, p. 139</REF.DOC.OJ>), în măsura în care face trimitere la standardele armonizate EN 14342:2013 și EN 14904:2006 (denumite în continuare, împreună, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0007" ID="QS0007"/>celelalte trei comunicări în litigiu<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2</NO.P><TXT>Prin recursul formulat în cauza C‑688/19 P, Republica Federală Germania solicită anularea Hotărârii Tribunalului din <DATE ISO="20190709">9 iulie 2019</DATE>, Germania/Comisia (T‑53/18, nepublicată, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0008" ID="QS0008"/>a doua hotărâre atacată<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/>, <REF.DOC.ECR><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:T:2019:490">EU:T:2019:490</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), prin care acesta i‑a respins acțiunea având ca obiect anularea, în primul rând, a Deciziei (UE) 2017/1995 a Comisiei din <DATE ISO="20171106">6 noiembrie 2017</DATE> de menținere în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> a referinței standardului armonizat EN 13341:2005 + A1:2011 privind rezervoarele termoplastice statice pentru depozitarea deasupra solului a combustibililor pentru încălzire, a benzinei și a motorinei pentru uz casnic, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="288" PAGE.FIRST="36" DATE.PUB="2017">JO 2017, L 288, p. 36</REF.DOC.OJ>), și, în al doilea rând, a Deciziei (UE) 2017/1996 a Comisiei din <DATE ISO="20171106">6 noiembrie 2017</DATE> de menținere în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> a referinței standardului armonizat EN 12285-2:2005 privind rezervoarele de oțel executate în atelier, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="288" PAGE.FIRST="39" DATE.PUB="2017">JO 2017, L 288, p. 39</REF.DOC.OJ>) (denumite în continuare, împreună, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0009" ID="QS0009"/>cele din urmă decizii în litigiu<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/>).</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="3"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3</NO.P><TXT>Considerentele (1)-(3) ale Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20110309">9 martie 2011</DATE> de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="088" PAGE.FIRST="5" DATE.PUB="2011">JO 2011, L 88, p. 5</REF.DOC.OJ>) enunță:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><CONSID><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0010" ID="QS0010"/>(1)</NO.P><TXT>Normele statelor membre impun ca construcțiile să fie proiectate și executate în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța persoanelor, a animalelor domestice și a bunurilor și să nu dăuneze mediului.</TXT></NP></CONSID><CONSID><NP><NO.P>(2)</NO.P><TXT>Normele respective influențează în mod direct cerințele aplicabile produselor pentru construcții. Cerințele respective se reflectă, la rândul lor, în standardele naționale aplicabile produselor, autorizările tehnice naționale și alte specificații și dispoziții tehnice naționale privind produsele pentru construcții. Din cauza disparității acestora, respectivele cerințe sunt o piedică în calea schimburilor comerciale în interiorul Uniunii.</TXT></NP></CONSID><CONSID><NP><NO.P>(3)</NO.P><TXT>Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a specifica cerințele pe care le consideră necesare în vederea asigurării protecției sănătății, a mediului și a lucrătorilor în timpul utilizării produselor pentru construcții.<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/></TXT></NP></CONSID></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4</NO.P><TXT>Potrivit articolului 1 din acest regulament, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0011" ID="QS0011"/>Obiectul<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/>:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0012" ID="QS0012"/>Prezentul regulament stabilește condițiile de introducere pe piață sau punere la dispoziție pe piață a produselor pentru construcții stabilind dispoziții armonizate privind modul de exprimare a performanței produselor pentru construcții referitor la caracteristicile lor esențiale și privind utilizarea marcajului CE aplicat pe respectivele produse.<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5</NO.P><TXT>Articolul 2 din regulamentul menționat, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0013" ID="QS0013"/>Definiții<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0014" ID="QS0014"/>În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>4.</NO.P><TXT><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0015" ID="QS0015"/>caracteristici esențiale<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="00BB" ID="QE0015"/> înseamnă acele caracteristici ale produsului pentru construcții care se referă la cerințele fundamentale aplicate construcțiilor;</TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA><ALINEA>[…]<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6</NO.P><TXT>Articolul 3 din Regulamentul nr. 305/2011, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0016" ID="QS0016"/>Cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor și caracteristici esențiale ale produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/>, prevede la alineatele (1) și (2):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="003.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0017" ID="QS0017"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în anexa I constituie baza pentru pregătirea mandatelor de standardizare și a specificațiilor tehnice armonizate.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="003.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții se stabilesc în specificațiile tehnice armonizate în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><?PAGE NO="4"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7</NO.P><TXT>Articolul 8 din acest regulament, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0018" ID="QS0018"/>Principii generale și utilizarea marcajului CE<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/>, prevede la alineatul (4):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0019" ID="QS0019"/>Pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor, statele membre nu interzic și nici nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau utilizarea produselor pentru construcții purtătoare ale marcajului CE în cazul în care performanțele declarate corespund cerințelor privind utilizarea respectivă în statul membru vizat.<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8</NO.P><TXT>Articolul 17 din regulamentul menționat, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0020" ID="QS0020"/>Standarde armonizate<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="017.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0021" ID="QS0021"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Standardele armonizate sunt stabilite de organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE [a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="19980622">22 iunie 1998</DATE> de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="204" PAGE.FIRST="37" DATE.PUB="1998">JO 1998, L 204, p. 37</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 13/vol. 23, p. 207)], pe baza cererilor (denumite în continuare <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0022" ID="QS0022"/>mandate<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="00BB" ID="QE0022"/>) emise de către Comisie în conformitate cu articolul 6 din respectiva directivă în urma consultării Comitetului permanent pentru construcții menționat la articolul 64 din prezentul regulament (denumit în continuare <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0023" ID="QS0023"/>Comitetul permanent pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="00BB" ID="QE0023"/>).</ALINEA></PARAG><P>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="017.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Standardele armonizate definesc metodele și criteriile de evaluare a performanței produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale.</ALINEA><ALINEA>Atunci când acest lucru este prevăzut în mandatul respectiv, un standard armonizat se referă la utilizarea preconizată a produselor care fac obiectul acestuia.</ALINEA><ALINEA>Standardele armonizate definesc, după caz și fără a aduce atingere acurateței, fiabilității și stabilității rezultatelor, metode mai puțin costisitoare decât încercarea, pentru evaluarea performanței produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale.</ALINEA></PARAG><P>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="017.005"><NO.PARAG>(5)</NO.PARAG><ALINEA><P>Comisia evaluează conformitatea standardelor armonizate stabilite de către organismele europene de standardizare cu mandatele relevante.</P><P>Comisia publică în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> lista trimiterilor la standardele armonizate care sunt conforme cu mandatele relevante.</P><P>Pentru fiecare standard armonizat care figurează pe listă se indică următoarele:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>trimiteri la specificațiile tehnice armonizate înlocuite, dacă este cazul;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>data începerii perioadei de coexistență;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(c)</NO.P><TXT>data încheierii perioadei de coexistență.</TXT></NP></ITEM></LIST><P>Comisia publică orice actualizare a listei respective.</P><P>De la data începerii perioadei de coexistență, se poate utiliza un standard armonizat pentru întocmirea unei declarații de performanță pentru un produs pentru construcții care face obiectul acestuia. Organismele naționale de standardizare au obligația de a transpune standardele armonizate în conformitate cu Directiva 98/34/CE.</P><?PAGE NO="5"?><P>Fără a se aduce atingere articolelor 36-38, de la data încheierii perioadei de coexistență, standardul armonizat reprezintă singurul mijloc utilizat pentru întocmirea declarației de performanță pentru produsele pentru construcții care fac obiectul acestuia.</P><P>La încheierea perioadei de coexistență, standardele naționale aflate în conflict sunt retrase, iar statele membre anulează valabilitatea tuturor dispozițiilor naționale aflate în conflict.<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/></P></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9</NO.P><TXT>Articolul 18 din Regulamentul nr. 305/2011, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0024" ID="QS0024"/>Obiecția formală împotriva standardelor armonizate<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="201D" ID="QE0024"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="018.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0025" ID="QS0025"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Atunci când un stat membru sau Comisia consideră că un standard armonizat nu îndeplinește în totalitate cerințele prevăzute în mandatul relevant, după consultarea Comitetului permanent pentru construcții, statul membru în cauză sau Comisia sesizează comitetul instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE, prezentându‑și argumentele. După consultarea organismelor europene de standardizare relevante, comitetul își exprimă avizul fără întârziere.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="018.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Ținând cont de avizul comitetului instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE, Comisia decide să publice, să nu publice, să publice cu restricție, să mențină, să mențină cu restricție sau să retragă trimiterile la standardul armonizat în cauză, în sau din <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="018.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Comisia informează organismul european de standardizare în cauză cu privire la decizia sa și, în cazul în care este necesar, solicită revizuirea standardelor armonizate în cauză.<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10</NO.P><TXT>Articolul 19 din acest regulament, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0026" ID="QS0026"/>Documentul european de evaluare<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/>, prevede la alineatul (1):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0027" ID="QS0027"/>(1) În urma unei cereri de evaluare tehnică europeană din partea unui fabricant, organizația [organismelor de evaluare tehnică] elaborează și adoptă un document european de evaluare pentru orice produs pentru construcții care nu este acoperit sau care nu este acoperit în totalitate de un standard armonizat, pentru care performanța în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale nu poate fi evaluată integral în funcție de un standard armonizat existent, deoarece, printre altele:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>pentru cel puțin una dintre caracteristicile esențiale ale produsului respectiv, metoda de evaluare prevăzută în standardul armonizat nu este adecvată ori</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(c)</NO.P><TXT>standardul armonizat nu prevede nicio metodă de evaluare în ceea ce privește cel puțin o caracteristică esențială a produsului respectiv.<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="201D" ID="QE0027"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11</NO.P><TXT>Anexa I la regulamentul menționat specifică <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0028" ID="QS0028"/>[c]erințele fundamentale aplicabile construcțiilor<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="201D" ID="QE0028"/>. Punctul 3 din această anexă, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0029" ID="QS0029"/>Igienă, sănătate și mediu înconjurător<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/>, prevede:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0030" ID="QS0030"/>Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viață, o amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a ocupanților sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul construirii, utilizării, demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;</TXT></NP></ITEM></LIST></P><?PAGE NO="6"?><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/></P></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12</NO.P><TXT>Directiva 98/34 a fost înlocuită de Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20121025">25 octombrie 2012</DATE> privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="316" PAGE.FIRST="12" DATE.PUB="2012">JO 2012, L 316, p. 12</REF.DOC.OJ>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13</NO.P><TXT>Comitetul instituit la articolul 5 din Directiva 98/34 a fost înlocuit cu cel prevăzut la articolul 22 din Regulamentul nr. 1025/2012, în versiunea sa inițială.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Istoricul litigiilor</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cauza C‑475/19 P</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14</NO.P><TXT>Istoricul litigiului a fost rezumat la punctele 5-13 din prima hotărâre atacată după cum urmează:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0031" ID="QS0031"/>5</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19971112">12 noiembrie 1997</DATE>, Comisia Europeană a acordat Comitetului European de Standardizare [(CEN)] un mandat cu numărul de referință M/119 pentru elaborarea unor standarde armonizate pentru pardoseli. Aceste standarde trebuiau să includă o serie de caracteristici esențiale, precum comportarea la foc, etanșeitatea la apă, rezistența la spargere, emisia de azbest și de formaldehidă, conținutul de pentaclorofenol. Mandatul M/119 a fost eliberat în temeiul Directivei [89/106/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19881221">21 decembrie 1988</DATE> privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la materialele de construcții (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="040" PAGE.FIRST="12" DATE.PUB="1989">JO 1989, L 40, p. 12</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 13/vol. 9, p. 3)] și a fost modificat prin mandatul M/137 din <DATE ISO="20000725">25 iulie 2000</DATE>, precum și prin mandatul M/119 rev.1 din <DATE ISO="20100622">22 iunie 2010</DATE>, pentru a include emisia unei serii de alte substanțe periculoase, precum compușii organici volatili (COV).</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Printre aceste standarde, standardul armonizat EN 14342:2013 <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0032" ID="QS0032"/>Pardoseli și parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformității și marcare<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="00BB" ID="QE0032"/> conținea metode și criterii de evaluare a performanței pentru o serie de caracteristici esențiale. În ceea ce privește eliberarea de alte substanțe periculoase, cum sunt COV, clauza 4.4 din standardul armonizat EN 14342:2013 prevedea următoarele:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0033" ID="QS0033"/>Reglementările naționale referitoare la substanțele periculoase pot impune o verificare și o declarație cu privire la eliberarea de alte substanțe periculoase și uneori la conținutul acestora, în plus față de cele tratate în celelalte articole, atunci când produsele pentru construcții vizate de prezentul standard sunt introduse pe aceste piețe.</P><P>În absența unor metode de testare europene armonizate, este necesar să se verifice și să se declare eliberarea/conținutul, ținând seama de dispozițiile naționale aplicabile la locul de utilizare […]<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="00BB" ID="QE0033"/></P></NP></ITEM><?PAGE NO="7"?><ITEM><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Standardul armonizat EN 14904:2006 <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0034" ID="QS0034"/>Suprafețe pentru activități sportive. Suprafețe pentru activități multisportive în sală. Specificație<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="00BB" ID="QE0034"/> se referea de asemenea la o serie de caracteristici esențiale precum frecarea, durabilitatea, comportarea la foc, emisia de formaldehidă, conținutul de pentaclorofenol. În ceea ce privește celelalte substanțe periculoase, nota 1 din anexa ZA.1 la standardul armonizat menționat prevedea:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0035" ID="QS0035"/>Pe lângă eventualele articole specifice referitoare la substanțele periculoase care figurează în prezentul standard, pot exista alte cerințe aplicabile produselor conținute în acest standard. Pentru a se conforma dispozițiilor Directivei europene privind materialele de construcții, aceste cerințe ar trebui să fie de asemenea respectate acolo unde și când se aplică.<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="00BB" ID="QE0035"/></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20150821">21 august 2015</DATE>, Republica Federală Germania a ridicat, în temeiul articolului 18 din Regulamentul nr. 305/2011, obiecții formale în fața Comisiei împotriva standardelor armonizate EN 14342:2013 și EN 14904:2006.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>Republica Federală Germania a arătat că cele două standarde în litigiu nu respectau în întregime mandatul dat de Comisie și că caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții nu fuseseră stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011. Ea a arătat că aceste două standarde încălcau articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul nr. 305/2011, precum și mandatul M/119, întrucât nu conțineau proceduri de evaluare armonizate privind eliberarea celorlalte substanțe periculoase precum COV.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>Ulterior, Republica Federală Germania a solicitat ca, în așteptarea unor metode de verificare armonizate cu privire la eliberarea de alte substanțe periculoase și la emisia sau la conținutul substanțelor menționate, trimiterile la standarde să fie retrase din <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> sau, cu titlu subsidiar, să fie publicate cu o rezervă, astfel încât clauzele în litigiu ale standardelor referitoare la eliberarea de alte substanțe periculoase să fie considerate nearmonizate, iar statele membre să fie autorizate să adopte dispoziții naționale cu privire la metodele de verificare, astfel încât cerințele fundamentale în materie de sănătate aplicabile construcțiilor să fie respectate.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20170125">25 ianuarie 2017</DATE>, Comisia a adoptat [primele decizii în litigiu].</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Articolul 1 din Decizia 2017/133 prevede:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0036" ID="QS0036"/>Trimiterea la standardul armonizat EN 14342:2013 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0037" ID="QS0037"/>Pardoseli și parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformității și marcare<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/> se menține cu o restricție.</P><P>Comisia adaugă următoarea restricție în lista de trimiteri la standardele armonizate publicate în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0038" ID="QS0038"/>Clauza 4.4 din standardul EN 14342:2013 este exclusă din domeniul de aplicare al trimiterii publicate.<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/><QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="00BB" ID="QE0036"/></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>Articolul 1 din Decizia 2017/145 prevede:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0039" ID="QS0039"/>Trimiterea la standardul armonizat EN 14904:2006 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0040" ID="QS0040"/>Suprafețe pentru activități sportive. Suprafețe pentru activități multisportive în sală. Specificație<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/> ar trebui să fie menținută cu o restricție.</P><P>Comisia adaugă următoarea restricție în lista de trimiteri la standardele armonizate publicate în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0041" ID="QS0041"/>Nota 1 din anexa ZA.1 la standardul EN 14904:2006 este exclusă din domeniul de aplicare al trimiterii publicate.<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/><QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="00BB" ID="QE0039"/><QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/></P></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></NP.ECR><?PAGE NO="8"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20170310">10 martie 2017</DATE>, Comisia a publicat Comunicarea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0042" ID="QS0042"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/>, care prelua lista tuturor standardelor armonizate în cadrul Regulamentului nr. 305/2011. În ceea ce privește cele două standarde EN 14342:2013 și EN 14904:2006, această comunicare expunea în esență restricțiile deja enunțate în primele decizii în litigiu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20170811">11 august 2017</DATE>, la <DATE ISO="20171215">15 decembrie 2017</DATE> și la <DATE ISO="20180309">9 martie 2018</DATE>, Comisia a publicat celelalte trei comunicări în litigiu.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cauza C‑688/19 P</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17</NO.P><TXT>Istoricul litigiului a fost rezumat la punctele 1-12 din a doua hotărâre atacată după cum urmează:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0043" ID="QS0043"/>1</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19990226">26 februarie 1999</DATE>, [Comisia] a acordat [CEN] un mandat cu numărul de referință M/131 pentru elaborarea unor standarde armonizate pentru țevi, rezervoare și produse auxiliare care nu vin în contact cu apa destinată consumului uman. Aceste standarde trebuiau să includă o serie de caracteristici esențiale, cum ar fi rezistența mecanică și stabilitatea, rezistența la concasare, capacitatea portantă și etanșeitatea.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>În anul 2004, CEN a adoptat standardul armonizat EN 12285-2:2005 privind rezervoarele de oțel. În ceea ce privește caracteristica de performanță <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0044" ID="QS0044"/>rezistență mecanică și stabilitate<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="00BB" ID="QE0044"/> evocată în mandatul M/131, aceasta este tratată în tabelele din secțiunea ZA, care prevăd că produsele trebuie să respecte, pentru grosimea pereților, cerințele menționate în clauza 4.3.6.1 și în tabelul 3 din standardul armonizat. Această clauză și acest tabel indică grosimile minime ale pereților care trebuie să fie respectate de rezervoarele în cauză.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>În anii 2005 și 2010, CEN a adoptat standardul armonizat EN 13341:2005 + A1:2011 privind rezervoarele termoplastice statice. Acest standard conținea metode și criterii de evaluare a performanței pentru o serie de caracteristici esențiale. În ceea ce privește caracteristica de performanță <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0045" ID="QS0045"/>rezistență mecanică și stabilitate<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="00BB" ID="QE0045"/> evocată în mandatul M/131, aceasta este tratată în tabelele din secțiunea ZA.1 din anexa ZA, care prevăd că produsele trebuie să respecte cerințele din tabelele 4-6 din standardul armonizat privind grosimea pereților. Aceste tabele 4-6 indică grosimile minime ale pereților care trebuie să fie respectate de rezervoarele în cauză.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>Standardele armonizate nu conțin cerințe sau metode de evaluare specifice în ipoteza în care aceste rezervoare ar fi utilizate în zone seismice sau inundabile. De asemenea, acestea nu conțin cerințe referitoare la fixarea în sol a rezervoarelor destinate construcției.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>Același lucru este valabil în ceea ce privește caracteristicile de performanță <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0046" ID="QS0046"/>rezistența la concasare<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="00BB" ID="QE0046"/> și <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0047" ID="QS0047"/>capacitatea portantă<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="00BB" ID="QE0047"/> pentru care standardele armonizate menționate nu cuprind nicio metodă sau criteriu de evaluare a respectivelor performanțe.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20150821">21 august 2015</DATE>, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul [nr. 305/2011], Republica Federală Germania a ridicat obiecții formale în fața Comisiei împotriva standardelor armonizate EN 13341:2005 + A1:2011 și EN 12285-2:2005.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Republica Federală Germania a apreciat că cele două standarde în litigiu nu respectau în întregime mandatul M/131 dat de Comisie și că caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții nu fuseseră stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011. Ea a arătat că aceste două standarde încălcau articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul nr. 305/2011, precum și mandatul M/131, întrucât nu conțineau metode de determinare a performanțelor în ceea ce privește rezistența mecanică și stabilitatea, rezistența la concasare și capacitatea portantă și în special în cazul utilizării produselor menționate în zone seismice sau inundabile.</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="9"?><ITEM><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>Ulterior, Republica Federală Germania a solicitat, în ceea ce privește standardele armonizate EN 13341:2005 + A1:2011 și EN 12285-2:2005, ca, în așteptarea unor metode de verificare armonizate privind rezistența mecanică și stabilitatea, rezistența la concasare și capacitatea portantă în cazul utilizării în zone seismice sau inundabile, referințele standardelor să fie publicate cu restricții în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> sau, cu titlu subsidiar, să fie retrase din <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> pentru rezervoarele termoplastice statice și rezervoarele de oțel executate în atelier.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>După consultarea Comitetului permanent pentru construcții instituit la articolul 64 din Regulamentul nr. 305/2011, Comisia a sesizat comitetul prevăzut la articolul 22 din Regulamentul [nr. 1025/2012]. Acest din urmă comitet a emis un aviz cu privire la obiecțiile formale.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20171106">6 noiembrie 2017</DATE>, Comisia a adoptat [cele din urmă decizii în litigiu].</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>Articolul 1 din Decizia 2017/1995 prevede:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0048" ID="QS0048"/>Referința standardului armonizat EN 13341:2005 + A1:2011 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0049" ID="QS0049"/>Rezervoare termoplastice statice pentru depozitarea deasupra solului a combustibililor pentru încălzire, a benzinei și a motorinei pentru uz casnic – Rezervoare de polietilenă injectată prin suflare, de polietilenă injectată prin centrifugare și de poliamidă 6 prin polimerizare anionică. Cerințe și metode de încercare<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/> se menține în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>.<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="00BB" ID="QE0048"/></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Articolul 1 din Decizia 2017/1996 prevede:</TXT><P><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0050" ID="QS0050"/>Referința standardului armonizat EN 12285-2:2005 <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0051" ID="QS0051"/>Rezervoare de oțel executate în atelier. Partea 2: Rezervoare cilindrice orizontale cu pereți simpli sau dubli pentru depozitarea deasupra solului a lichidelor inflamabile și neinflamabile care poluează apa<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/> trebuie să fie menținută în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>.<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="00BB" ID="QE0050"/><QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/></P></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Acțiunile în fața Tribunalului și hotărârile atacate</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cauza T‑229/17</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la <DATE ISO="20170419">19 aprilie 2017</DATE>, Republica Federală Germania a formulat o acțiune având ca obiect anularea, pe de o parte, a primelor decizii în litigiu și, pe de altă parte, a Comunicării de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0052" ID="QS0052"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19</NO.P><TXT>Prin înscrisul depus la grefa Tribunalului la <DATE ISO="20170804">4 august 2017</DATE>, Republica Finlanda a formulat o cerere de intervenție în susținerea concluziilor Republicii Federale Germania. Prin decizia din <DATE ISO="20170901">1 septembrie 2017</DATE>, președintele Camerei întâi a Tribunalului a admis această intervenție.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, Republica Federală Germania a depus trei memorii în adaptare la grefa Tribunalului la <DATE ISO="20171009">9 octombrie 2017</DATE>, la <DATE ISO="20180302">2 martie 2018</DATE> și la <DATE ISO="20180520">20 mai 2018</DATE>, solicitând anularea celorlalte trei comunicări în litigiu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21</NO.P><TXT>În susținerea acțiunii formulate, Republica Federală Germania a invocat trei motive, întemeiate în esență, primul, pe încălcarea normelor fundamentale de procedură care decurg din articolul 18 din Regulamentul nr. 305/2011, al doilea, pe încălcarea obligației de motivare și, al treilea, pe încălcarea unor dispoziții materiale ale regulamentului menționat.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="10"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22</NO.P><TXT>Prin intermediul primei hotărâri atacate, Tribunalul a respins acțiunea ca fiind în parte inadmisibilă, în ceea ce privește Comunicarea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0053" ID="QS0053"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/> și celelalte trei comunicări în litigiu, și în parte nefondată, în ceea ce privește primele decizii în litigiu.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cauza T‑53/18</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la <DATE ISO="20180131">31 ianuarie 2018</DATE>, Republica Federală Germania a introdus o acțiune având ca obiect anularea celor din urmă decizii în litigiu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24</NO.P><TXT>În susținerea acțiunii formulate, Republica Federală Germania a invocat două motive, întemeiate, în esență, primul, pe încălcarea obligației de motivare și, al doilea, pe încălcarea unor dispoziții materiale ale Regulamentului nr. 305/2011.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25</NO.P><TXT>Prin cea de a doua hotărâre atacată, Tribunalul a respins acțiunea în totalitate.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Procedurile în fața Curții și concluziile părților</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26</NO.P><TXT>Prin recursul formulat în cauza C‑475/19 P, Republica Federală Germania solicită Curții:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>anularea primei hotărâri atacate;</P></ITEM><ITEM><P>anularea primelor decizii în litigiu;</P></ITEM><ITEM><P>anularea Comunicării de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0054" ID="QS0054"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/>, precum și a celorlalte trei comunicări în litigiu;</P></ITEM><ITEM><P>cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului în ceea ce privește cererile de anulare a primelor decizii în litigiu, a Comunicării de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0055" ID="QS0055"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/> și a celorlalte trei comunicări în litigiu;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27</NO.P><TXT>Republica Finlanda solicită Curții admiterea concluziilor recursului formulat de Republica Federală Germania în cauza C‑475/19 P.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28</NO.P><TXT>Prin recursul formulat în cauza C‑688/19 P, Republica Federală Germania solicită Curții:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>anularea celei de a doua hotărâri atacate;</P></ITEM><ITEM><P>anularea celor din urmă decizii în litigiu;</P></ITEM><ITEM><P>cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului în ceea ce privește cererile de anulare a celor din urmă decizii în litigiu;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29</NO.P><TXT>Comisia solicită Curții:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>respingerea în întregime a recursurilor;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30</NO.P><TXT>Prin decizia președintelui Camerei întâi din <DATE ISO="20200915">15 septembrie 2020</DATE>, cauzele C‑475/19 P și C‑688/19 P au fost conexate în vederea pronunțării hotărârii.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cu privire la recursuri</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la excepția de inadmisibilitate</HT></HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC">Argumentația părților</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31</NO.P><TXT>Comisia invocă inadmisibilitatea recursurilor în sensul că acestea s‑ar limita la a repeta argumentele prezentate în fața Tribunalului și ar omite să identifice punctele criticate din hotărârile atacate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32</NO.P><TXT>Republica Federală Germania solicită respingerea acestei excepții.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC">Aprecierea Curții</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33</NO.P><TXT>Din articolul 168 alineatul (1) litera (d) și din articolul 169 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții reiese că un recurs trebuie să identifice cu precizie aspectele criticate din motivarea hotărârii a cărei anulare se solicită și să indice cu precizie argumentele juridice care susțin în mod concret această cerere, sub sancțiunea inadmisibilității recursului sau a motivului în cauză. Astfel, nu îndeplinește cerințele de motivare ce rezultă din aceste dispoziții un recurs care se limitează la a repeta sau la a reproduce textual motivele și argumentele care au fost prezentate în fața Tribunalului. Cu toate acestea, aspectele de drept analizate în primă instanță pot fi rediscutate în cadrul recursului dacă un recurent contestă interpretarea sau aplicarea dreptului Uniunii efectuată de Tribunal [Ordonanța din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190905">5 septembrie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Iceland Foods/EUIPO</NAME.CASE>, <NO.CASE>C‑162/19 P</NO.CASE>, nepublicată, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:686">EU:C:2019:686</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0005">5</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> (Luarea de poziție a domnului avocat general, punctul 6 și jurisprudența citată)].</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34</NO.P><TXT>În speță, recursurile, în ansamblul lor, identifică cu suficientă precizie punctele criticate din hotărârile atacate, precum și motivele pentru care acestea ar fi, potrivit recurentei, afectate de erori de drept și nu se limitează, așadar, la o simplă repetare sau reproducere a argumentelor prezentate în fața Tribunalului, astfel cum a sugerat Comisia, permițând, în consecință, Curții să își efectueze controlul de legalitate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35</NO.P><TXT>Întrucât recurenta a îndeplinit astfel cerințele de motivare amintite la punctul 33 din prezenta hotărâre, excepția de inadmisibilitate ridicată de Comisie trebuie respinsă.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la fond</HT></HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36</NO.P><TXT>În susținerea recursului formulat în cauza C‑475/19 P, Republica Federală Germania invocă trei motive. Primul motiv se întemeiază pe o încălcare a articolului 263 primul paragraf TFUE, întrucât, în esență, în prima hotărâre atacată, Tribunalul nu a ținut seama de faptul că Comunicarea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0056" ID="QS0056"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/> și celelalte trei comunicări în litigiu produceau efecte juridice distincte de cele produse de primele decizii în litigiu. Prin intermediul celui de al doilea motiv, ea susține că această hotărâre încalcă articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011 coroborat cu articolul 17 alineatul (5) din acest regulament, întrucât dispozițiile respective nu numai că abilitau, ci și obligau Comisia să ia una dintre măsurile propuse de Republica Federală Germania. Al treilea motiv se întemeiază pe o încălcare a articolului 18 alineatul (2) din regulamentul menționat coroborat cu articolul 3 alineatele (1) și (2) și cu articolul 17 alineatul (3) din același regulament, întrucât aceste dispoziții obligau Comisia să examineze dacă standardele vizate de primele decizii în litigiu compromiteau respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="12"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37</NO.P><TXT>Republica Finlanda a intervenit în susținerea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv în cauza C‑475/19 P.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38</NO.P><TXT>În cauza C‑688/19 P, Republica Federală Germania invocă două motive în susținerea recursului formulat. Primul motiv se întemeiază pe o încălcare a articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011 coroborat cu articolul 17 alineatul (5) din acest regulament, întrucât Tribunalul nu ar fi ținut seama de faptul că aceste dispoziții nu numai că abilitau, ci și obligau Comisia să ia una dintre măsurile sugerate de Republica Federală Germania. Prin intermediul celui de al doilea motiv, aceasta susține că a doua hotărâre atacată încalcă articolul 18 alineatul (2) din regulamentul menționat coroborat cu articolul 3 alineatele (1) și (2), precum și cu articolul 17 alineatul (3) din același regulament, întrucât Tribunalul nu ar fi ținut seama de faptul că aceste dispoziții obligau Comisia să verifice dacă standardele vizate de cele din urmă decizii în litigiu compromiteau respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la primul motiv în cauza C‑475/19 P, întemeiat pe pretinsul caracter juridic al comunicărilor în litigiu</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P>–</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Argumentația părților</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39</NO.P><TXT>Primul motiv invocat de Republica Federală Germania este compus din două aspecte.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40</NO.P><TXT>În cadrul primului aspect, recurenta arată că, contrar celor statuate de Tribunal, Comunicarea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0057" ID="QS0057"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/> și celelalte trei comunicări în litigiu produc efecte juridice obligatorii. Astfel, potrivit articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul nr. 305/2011, publicarea de către Comisie a listei trimiterilor la standardele armonizate în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT> ar fi avut ca efect să permită utilizarea unui standard armonizat de la data începerii perioadei de coexistență și să introducă obligativitatea acestei utilizări de la data încheierii perioadei de coexistență pentru întocmirea unei declarații de performanță pentru un produs pentru construcții care face obiectul standardului respectiv. Prin urmare, Tribunalul ar fi statuat în mod eronat că aceste comunicări erau lipsite de efecte juridice noi în raport cu cele ale primelor decizii în litigiu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41</NO.P><TXT>În cadrul celui de al doilea aspect, recurenta impută Tribunalului că a concluzionat că aceasta trebuia să dovedească faptul că respectivele comunicări i‑au afectat interesele sau i‑au modificat în mod distinct situația juridică, în condițiile în care un stat membru nu trebuie să demonstreze că actul produce efecte juridice care îl privesc personal sau care îi afectează interesele.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42</NO.P><TXT>Comisia solicită respingerea acestui motiv, sub ambele sale aspecte.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P>–</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Aprecierea Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43</NO.P><TXT>În ceea ce privește primul aspect al primului motiv, trebuie să se arate că, astfel cum reiese în esență din cuprinsul punctelor 42, 43 și 64 din prima hotărâre atacată, primele decizii în litigiu au produs efecte juridice în privința recurentei, atât în măsura în care cererea sa principală a fost respinsă, cât și în măsura în care cererea sa formulată cu titlu subsidiar a fost admisă în parte. Admiterea în parte a acestei cereri este cea care a determinat Comisia să adopte, în scopuri legate de punerea în aplicare, cele patru comunicări în litigiu.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44</NO.P><TXT>În consecință și astfel cum a statuat în mod întemeiat Tribunalul la punctul 49 din prima hotărâre atacată, atunci când comunicările adoptate de Comisie în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului nr. 305/2011 nu privesc decât o actualizare a listei tuturor trimiterilor la standardele armonizate, ca urmare a admiterii în parte a unei rezerve formulate de un stat membru în temeiul articolului 18 alineatul (1) din acest regulament, ele se limitează în realitate, în ceea ce privește standardele<?PAGE NO="13"?> armonizate în cauză, la a face referire la acestea, fără a produce alte efecte juridice decât cele deja produse față de acest stat membru prin deciziile adoptate de această instituție în temeiul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul menționat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45</NO.P><TXT>În măsura în care, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 43-45 din prima hotărâre atacată, din obiectul, din conținutul și din contextul Comunicării de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0058" ID="QS0058"/>punere în aplicare<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/> și din celelalte trei comunicări în litigiu și, prin urmare, dintr‑o analiză detaliată a acestora, reiese că ele urmăreau în esență să reia restricțiile deja enunțate în primele decizii în litigiu, Tribunalul a considerat în mod întemeiat că respectivele comunicări nu puteau produce efecte juridice autonome.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46</NO.P><TXT>Rezultă că acest aspect trebuie respins.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47</NO.P><TXT>În ceea ce privește al doilea aspect al primului motiv, acesta nu poate decât să fie înlăturat ca inoperant, întrucât nu ar putea fi admis decât dacă s‑ar fi concluzionat că comunicările adoptate de Comisie în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului nr. 305/2011 produceau efecte juridice autonome.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48</NO.P><TXT>În aceste condiții, se impune respingerea primului motiv în cauza C‑475/19 P.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la al doilea și la al treilea motiv în cauza C‑475/19 P și la primul și la al doilea motiv în cauza C‑688/19 P, referitoare la interpretarea articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011</HT></P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P>–</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Argumentația părților</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49</NO.P><TXT>Republica Federală Germania susține în esență, în cadrul celui de al doilea motiv în cauza C‑475/19 P și al primului motiv în cauza C‑688/19 P, că Tribunalul a încălcat articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011. Trebuie să se arate că, în ceea ce privește al doilea motiv în cauza C‑475/19 P și primul motiv în cauza C‑688/19 P, fiecare dintre acestea cuprinzând trei aspecte, sunt formulate în mod comparabil.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50</NO.P><TXT>În cadrul primului și al celui de al doilea aspect, recurenta amintește că Comisia are dreptul să formuleze o rezervă în privința unui anumit standard armonizat, după cum recurenta i‑a sugerat de altfel să procedeze în speță. Astfel, Comisia ar avea nu numai posibilitatea, ci și obligația de a permite producerea doar cu restricție a efectelor juridice prevăzute de acest regulament, în ceea ce privește un standard care nu îndeplinește în totalitate cerințele enunțate în mandatul relevant, după cum ar reieși în mod clar din modul de redactare a articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51</NO.P><TXT>Astfel, din articolul 17 alineatul (5) al doilea paragraf din acest regulament ar rezulta că, la momentul publicării standardelor armonizate conforme cu mandatele primite, Comisia ar trebui să se limiteze la publicarea trimiterilor la standarde care sunt în totalitate conforme cu aceste mandate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52</NO.P><TXT>Pe de altă parte, întrucât procedura prevăzută la articolul 18 din Regulamentul nr. 305/2011 constituie corespondentul celei vizate la articolul 17 alineatul (5) al doilea paragraf din acest regulament, ceea ce această din urmă dispoziție ar interzice nu poate fi permis de articolul 18 alineatul (2) din regulamentul menționat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53</NO.P><TXT>În cadrul celui de al treilea aspect, recurenta critică <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0059" ID="QS0059"/>larga putere de apreciere<QUOT.END REF.START="QS0059" CODE="201D" ID="QE0059"/> pe care Tribunalul ar fi acordat‑o Comisiei, în prima și a doua hotărâre atacată. Astfel, după cum ar fi statuat Curtea la punctul 43 din Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20161027">27 octombrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>James Elliott Construction</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑613/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:821">EU:C:2016:821</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), deși elaborarea unui standard armonizat este încredințată unui organism de drept privat, ea constituie totuși o măsură de punere în aplicare necesară și strict delimitată prin cerințele<?PAGE NO="14"?> esențiale definite de dreptul Uniunii, realizată la inițiativa, precum și sub îndrumarea și sub controlul Comisiei. În acest context, ar reveni Comisiei sarcina de a‑și îndeplini misiunea de verificare a aspectelor formale și materiale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54</NO.P><TXT>În ceea ce privește al treilea motiv invocat în cauza C‑475/19 P și al doilea motiv invocat în cauza C‑688/19 P, și acestea sunt formulate în mod comparabil.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55</NO.P><TXT>Potrivit recurentei, Tribunalul nu ar fi ținut seama de faptul că, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011 coroborat cu articolul 3 alineatele (1) și (2) și cu articolul 17 alineatul (3) din acest regulament, Comisia are obligația să examineze dacă standardele armonizate permit statelor membre să asigure respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor. Astfel, standardele armonizate ar trebui să permită evaluarea performanțelor unui produs pentru construcții care se referă la caracteristicile care îi sunt esențiale pentru a îndeplini cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56</NO.P><TXT>Republica Finlanda, care a intervenit în susținerea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv de recurs în cauza C‑475/19 P, arată în esență că Tribunalul nu a ținut seama de faptul că Comisia are obligația, în temeiul Regulamentului nr. 305/2011, să verifice dacă un standard armonizat este apt să respecte cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, în ceea ce privește toate elementele impuse de mandatul pe care se întemeiază acest standard. Astfel, dacă un standard s‑ar dovedi incomplet în orice mod, Comisia ar avea obligația să recunoască faptul că, în măsura în care standardul menționat nu acoperă criteriile de evaluare a cerințelor fundamentale prevăzute de mandat, statele membre îți mențin posibilitatea de a institui cerințe naționale în ceea ce privește aceste caracteristici esențiale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57</NO.P><TXT>Comisia solicită respingerea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv în cauza C‑475/19 P, precum și a primului și a celui de al doilea motiv în cauza C‑688/19 P.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P>–</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Aprecierea Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58</NO.P><TXT>În primul rând, din modul de redactare a articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul nr. 305/2011 reiese că procedura de obiecție formală este deschisă atunci când un stat membru sau Comisia consideră că un standard armonizat nu îndeplinește <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0060" ID="QS0060"/>în totalitate<QUOT.END REF.START="QS0060" CODE="201D" ID="QE0060"/> cerințele prevăzute în mandatul relevant, ceea ce acoperă atât ipoteza în care acest standard ar fi incomplet în raport cu mandatul respectiv, cât și pe cea în care ar încălca acest mandat cu privire la anumite aspecte.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59</NO.P><TXT>În temeiul aceleiași dispoziții, atunci când se formulează o obiecție, revine Comisiei, după consultarea Comitetului permanent pentru construcții și a comitetului instituit de articolul 22 din Regulamentul nr. 1025/2012, sarcina de a aprecia dacă standardul îndeplinește, cel puțin în parte, cerințele prevăzute în mandat. Dacă aceasta este situația, Comisia are atunci obligația de a decide dacă trebuie să publice sau să mențină în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Uniunii Europene</HT>, în totalitate sau cu restricție, ori să retragă din acesta standardul respectiv sau partea din acesta care îndeplinește acele cerințe.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60</NO.P><TXT>În schimb, articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011 nu prevede că această instituție poate adăuga alte rezerve la trimiterea la un standard armonizat, cum sunt cele dorite de recurentă, decât publicarea sau menținerea cu restricție.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61</NO.P><TXT>Este adevărat că termenul <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0061" ID="QS0061"/>cu restricție<QUOT.END REF.START="QS0061" CODE="201D" ID="QE0061"/>, care figurează, printre altele, în versiunile în limbile franceză sau italiană ale articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011, corespunde, în anumite alte versiuni lingvistice ale acestei dispoziții, cum sunt cele în limbile germană, engleză, spaniolă și polonă, sintagmei <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0062" ID="QS0062"/>cu rezerve<QUOT.END REF.START="QS0062" CODE="201D" ID="QE0062"/> sau <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0063" ID="QS0063"/>cu restricții<QUOT.END REF.START="QS0063" CODE="201D" ID="QE0063"/>. Cu toate acestea, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 18 din regulamentul menționat, Comisia nu poate permite statelor membre ca, prin intermediul unei rezerve, să completeze conținutul unui standard care nu este armonizat în totalitate,<?PAGE NO="15"?> întrucât, în caz contrar, ar aduce atingere competențelor recunoscute atât la articolul 17, cât și la articolul 18 alineatul (3) din regulamentul respectiv organismelor europene de standardizare, singurele abilitate să stabilească sau să revizuiască conținutul standardului în raport cu mandatul dat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62</NO.P><TXT>Tot în această privință, nepublicarea, publicarea sau menținerea, în totalitate sau cu restricție, precum și retragerea trimiterilor la un standard armonizat conform în tot sau în parte cu mandatul relevant rămân o posibilitate oferită Comisiei, în funcție de avizul comitetului prevăzut la articolul 22 din Regulamentul nr. 1025/2012, iar nu o obligație care ar reveni acestei instituții.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63</NO.P><TXT>În speță, pe de o parte, la punctul 94 din prima hotărâre atacată, Tribunalul a statuat în mod întemeiat că argumentul recurentei potrivit căruia Comisia nu ar fi evaluat conformitatea standardelor armonizate în cauză cu mandatul relevant nu era susținut în fapt, în măsura în care, în considerentele (9), (11), (14) și (15) ale primelor decizii în litigiu, această instituție a admis, în ceea ce privește clauzele în discuție, că lipseau criteriile și metodele necesare pentru evaluarea performanței altor substanțe periculoase, astfel încât aceste clauze, nefiind aplicabile, trebuiau să fie excluse în mod explicit din sfera de aplicare a trimiterilor la standardele armonizate în cauză. Procedând astfel, în primele decizii în litigiu, Comisia a făcut uz de posibilitatea care îi este recunoscută de a menține numai cu restricție trimiterile la standardele armonizate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64</NO.P><TXT>Pe de altă parte, la punctele 42 și 44 din a doua hotărâre atacată, Tribunalul a arătat în mod întemeiat că, deși <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0064" ID="QS0064"/>standardele armonizate în cauză nu corespund în totalitate mandatului relevant și [deși] caracteristicile de performanță cum ar fi rezistența la concasare, capacitatea portantă și etanșeitatea nu sunt incluse în metodele și criteriile de evaluare a performanțelor standardelor armonizate în cauză<QUOT.END REF.START="QS0064" CODE="201D" ID="QE0064"/>, această împrejurare nu putea avea ca efect <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0065" ID="QS0065"/>să determine anularea [celor din urmă] decizii [în litigiu], din moment ce, în respectivul mandat, nu figurează nicio indicație referitoare la stabilirea criteriilor de performanță cu privire la instalarea sau utilizarea rezervoarelor în zone seismice sau inundabile<QUOT.END REF.START="QS0065" CODE="201D" ID="QE0065"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65</NO.P><TXT>În al doilea rând, trebuie amintit că, astfel cum reiese din considerentele (1) și (2) ale Regulamentului nr. 305/2011, deși normele statelor membre impun ca <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0066" ID="QS0066"/>construcțiile<QUOT.END REF.START="QS0066" CODE="201D" ID="QE0066"/> să fie proiectate și executate în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța persoanelor, a animalelor domestice și a bunurilor și să nu dăuneze mediului, normele respective influențează în mod direct cerințele aplicabile <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0067" ID="QS0067"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0067" CODE="201D" ID="QE0067"/>, care, la rândul lor, din cauza disparității acestora, sunt o piedică în calea schimburilor comerciale în interiorul Uniunii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66</NO.P><TXT>În scopul facilitării liberei lor circulații, Regulamentul nr. 305/2011 are astfel ca obiect, după cum prevede articolul 1 din acesta, să stabilească condițiile de introducere pe piață sau de punere la dispoziție pe piață a produselor pentru construcții stabilind dispoziții armonizate privind modul de exprimare a performanței acestor produse referitor la caracteristicile lor esențiale și privind utilizarea marcajului CE aplicat pe respectivele produse.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 305/2011, pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor, statele membre nu interzic și nici nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau utilizarea <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0068" ID="QS0068"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0068" CODE="201D" ID="QE0068"/> purtătoare ale marcajului CE <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0069" ID="QS0069"/>în cazul în care performanțele declarate corespund cerințelor privind utilizarea respectivă în statul membru vizat<QUOT.END REF.START="QS0069" CODE="201D" ID="QE0069"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68</NO.P><TXT>În acest cadru, posibilitatea statelor membre de a adopta dispoziții naționale pentru a reglementa propriile metode de evaluare a <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0070" ID="QS0070"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0070" CODE="201D" ID="QE0070"/> în ceea ce privește aspectele neacoperite de un standard armonizat ar putea să limiteze, cu ignorarea obiectivului Regulamentului nr. 305/2011, libera circulație a produselor pentru construcții care corespund standardului armonizat, în măsura în care fabricanții de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0071" ID="QS0071"/>produse pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0071" CODE="201D" ID="QE0071"/> ar risca să se confrunte cu proceduri și criterii naționale atât de divergente încât accesul efectiv al produselor lor pe piață ar putea fi împiedicat. În cazul în care un <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0072" ID="QS0072"/>produs pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0072" CODE="201D" ID="QE0072"/> nu este acoperit sau nu este acoperit în totalitate de un standard armonizat, astfel încât performanța în ceea ce privește caracteristicile sale<?PAGE NO="16"?> esențiale nu poate fi evaluată integral în funcție de standardul armonizat existent, fabricantul trebuie, dacă este cazul, să depună o cerere de evaluare tehnică europeană, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul menționat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69</NO.P><TXT>Cu toate acestea, astfel cum se amintește în considerentul (3) al Regulamentului nr. 305/2011, acesta nu trebuie să aducă atingere dreptului statelor membre de a specifica cerințele pe care le consideră necesare în vederea asigurării protecției sănătății, a mediului și a lucrătorilor în timpul utilizării produselor pentru construcții.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70</NO.P><TXT>Rezultă că un stat membru poate impune norme specifice referitoare la instalarea și la utilizarea <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0073" ID="QS0073"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0073" CODE="201D" ID="QE0073"/>, în măsura în care aceste norme nu cuprind cerințe care se îndepărtează de standardele armonizate în ceea ce privește evaluarea produselor respective sau utilizarea marcajului CE pe acestea.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71</NO.P><TXT>În speță, Tribunalul a statuat fără a săvârși o eroare de drept, la punctul 102 din prima hotărâre atacată, că Comisia nu putea adopta o rezervă care să specifice că statele membre erau autorizate să își stabilească dispozițiile naționale referitoare la metodele de încercare și la verificările în ceea ce privește eliberarea altor substanțe periculoase.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72</NO.P><TXT>Pe de altă parte, Tribunalul a reținut în mod corect, la punctele 51 și 55 din a doua hotărâre atacată, că utilizarea rezervoarelor în zone seismice sau inundabile nu intra în domeniul de aplicare al standardelor armonizate în cauză, astfel încât nu era posibilă completarea lor, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011, printr‑o limitare cu privire la acest aspect.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73</NO.P><TXT>Astfel cum s‑a arătat la punctul 70 din prezenta hotărâre, este totuși permis statelor membre să impună norme specifice referitoare la instalarea și la utilizarea <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0074" ID="QS0074"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0074" CODE="201D" ID="QE0074"/>, cu condiția ca normele respective să nu cuprindă cerințe care să se îndepărteze de la standardele armonizate ce rezultă din Regulamentul nr. 305/2011.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74</NO.P><TXT>În al treilea rând, deși standardele armonizate sunt, în temeiul dispozițiilor coroborate ale articolului 2 punctul 4, ale articolului 3 alineatele (1) și (2) și ale articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul nr. 305/2011, legate de caracteristicile esențiale ale <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0075" ID="QS0075"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0075" CODE="201D" ID="QE0075"/> și de cerințele fundamentale aplicabile <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0076" ID="QS0076"/>construcțiilor<QUOT.END REF.START="QS0076" CODE="201D" ID="QE0076"/>, nu este mai puțin adevărat că acest regulament nu urmărește să armonizeze cerințele aplicabile acestor lucrări, ci numai modalitățile evaluării și ale declarației de performanță a <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0077" ID="QS0077"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0077" CODE="201D" ID="QE0077"/>. Întrucât metodele și criteriile de evaluare a performanțelor <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0078" ID="QS0078"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0078" CODE="201D" ID="QE0078"/> definite în standardele armonizate trebuie să fie doar de natură să permită să se asigure că performanțele respectivelor produse respectă caracteristicile esențiale care se referă la cerințele fundamentale aplicabile <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0079" ID="QS0079"/>construcțiilor<QUOT.END REF.START="QS0079" CODE="201D" ID="QE0079"/>, obiectul acestor standarde nu este de a garanta, prin ele însele, respectarea cerințelor fundamentale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75</NO.P><TXT>În speță, trebuie să se constate că, în prima hotărâre atacată, Tribunalul a făcut o aplicare corectă a acestor principii, reținând, la punctul 95 din această hotărâre, că, pe de o parte, obiectul standardelor armonizate nu este de a garanta respectarea cerințelor fundamentale aplicabile <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0080" ID="QS0080"/>construcțiilor<QUOT.END REF.START="QS0080" CODE="201D" ID="QE0080"/>, care sunt stabilite de statele membre, dar că, pe de altă parte, în dispozițiile lor referitoare la <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0081" ID="QS0081"/>produsele pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0081" CODE="201D" ID="QE0081"/>, care asigură respectarea cerințelor fundamentale, acestea au obligația ca, pentru a garanta libera circulație a produselor menționate, să utilizeze standardele armonizate în ceea ce privește evaluarea performanței respectivelor produse.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76</NO.P><TXT>De asemenea, la punctul 96 din aceeași hotărâre, Tribunalul a reținut în mod întemeiat că nu revine Comisiei sarcina de a verifica dacă standardele armonizate în cauză garantează respectarea cerințelor fundamentale aplicabile <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0082" ID="QS0082"/>construcțiilor<QUOT.END REF.START="QS0082" CODE="201D" ID="QE0082"/> în ceea ce privește eliberarea altor substanțe periculoase, dat fiind că standardele armonizate au ca obiect să permită evaluarea performanțelor <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0083" ID="QS0083"/>produselor pentru construcții<QUOT.END REF.START="QS0083" CODE="201D" ID="QE0083"/>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="17"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77</NO.P><TXT>În ceea ce privește a doua hotărâre atacată, Tribunalul a precizat, la punctul 49 din aceasta, că cererea de înscriere a unei rezerve în domeniul de aplicare al trimiterilor la standardele armonizate în cauză nu putea în niciun caz să fie admisă în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011, întrucât <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0084" ID="QS0084"/>tinde[a] să adauge la respectivele standarde o cerință suplimentară referitoare la instalarea sau la utilizarea rezervoarelor în zone seismice sau inundabile<QUOT.END REF.START="QS0084" CODE="201D" ID="QE0084"/>, în timp ce o astfel de posibilitate de adăugare nu este prevăzută la dispoziția menționată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78</NO.P><TXT>Prin urmare, Tribunalul a controlat în mod întemeiat conformitatea standardelor în cauză cu mandatele relevante și a expus motivele pentru care Comisia nu avea obligația de a verifica respectarea cerințelor fundamentale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79</NO.P><TXT>În al patrulea și ultimul rând, trebuie să se constate că, la punctul 105 din prima hotărâre atacată, precum și la punctul 58 din a doua hotărâre atacată, Tribunalul s‑a limitat la a sublinia că Comisia nu săvârșise o eroare vădită de apreciere.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80</NO.P><TXT>Rezultă că al doilea și al treilea motiv în cauza C‑475/19 P, precum și primul și al doilea motiv în cauza C‑688/19 P trebuie respinse.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81</NO.P><TXT>Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, recursurile trebuie respinse în totalitate.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P><HT TYPE="BOLD">Cu privire la cheltuielile de judecată</HT></P></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82</NO.P><TXT>Potrivit articolului 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, atunci când recursul nu este fondat sau atunci când recursul este fondat, iar Curtea soluționează ea însăși în mod definitiv litigiul, aceasta se pronunță asupra cheltuielilor de judecată. Potrivit articolului 138 alineatul (1) din regulamentul de procedură menționat, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din același regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83</NO.P><TXT>În speță, întrucât Republica Federală Germania a căzut în pretenții, iar Comisia a solicitat obligarea ei la plata cheltuielilor de judecată, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Comisie în prezentele recursuri și în procedurile în fața Tribunalului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84</NO.P><TXT>Conform articolului 140 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din același regulament, statele membre și instituțiile care au intervenit în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0085"><NO.P>85</NO.P><TXT>Republica Finlanda, care a intervenit în cadrul acțiunii în fața Tribunalului și a participat la procedura în fața Curții, trebuie să suporte propriile cheltuieli de judecată.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><JURISDICTION><INTRO>Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară și hotărăște:</INTRO><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">1)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Respinge recursurile.</HT></TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">2)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Republica Federală Germania suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentelor recursuri și al procedurilor în fața Tribunalului Uniunii Europene.</HT></TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">3)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Republica Finlanda suportă propriile cheltuieli de judecată</HT></TXT></NP></ITEM></LIST></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><SIGNATORY><P>Semnături</P></SIGNATORY></SIGNATURE.CASE></JUDGMENT>