(1)

La 4 septembrie 2007, Comisia a publicat un aviz (2) prin care iniția o procedură antidumping privind importurile în Comunitate de acid citric originare din Republica Populară Chineză („RPC”). La 3 iunie 2008, prin Regulamentul (CE) nr. 488/2008 (3) („regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie pentru importurile de acid citric originare din RPC.

(2)

Este de remarcat faptul că procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) („reclamantul”) în numele unui producător reprezentând o parte majoră a producției comunitare de acid citric, în acest caz mai mult de 25 %.

(3)

Astfel cum se prevede la considerentul 14 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada 1 iulie 2006-30 iunie 2007 („perioadă de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele care acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 până la sfârșitul PA („perioadă examinată”).

(4)

Ca urmare a instituirii unor taxe antidumping provizorii la importurile de acid citric originar din RPC, mai multe părți interesate au depus observații în scris. Părților care au solicitat aceasta, li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările finale. În special, Comisia a intensificat ritmul anchetei în ceea ce privește aspectele legate de interesul comunitar. În acest sens, s-a efectuat o vizită suplimentară de verificare, după instituirea măsurilor provizorii, la sediul următorilor utilizatori de acid citric din Uniunea Europeană:

În plus, astfel cum se explicitează la considerentul 11, s-au efectuat vizite de verificare la sediile următorilor producători-exportatori:

(6)

Toate părțile au fost informate asupra faptelor esențiale și a considerațiilor pe baza cărora se intenționează să se recomande instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din RPC și colectarea definitivă a sumelor asigurate prin taxa provizorie. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații ulterioare acestei informări.

(7)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost analizate și, acolo unde a fost cazul, constatările au fost modificate în mod corespunzător.

(8)

Un producător-exportator a reiterat plângerea că versiunea publică a plângerii nu conține niciun element de probă prima facie al unui prejudiciu material adus industriei comunitare, împiedicând părțile interesate să-și exercite dreptul la apărare. Conform acestui producător-exportator, cazul nu ar fi trebuit să fie inițiat, din cauza lipsei de probe suficiente incluse în plângere. În acest sens, ar trebui să fie remarcat faptul că versiunea publică a plângerii conține toate elementele de probă necesare și rezumatele neconfidențiale ale datelor furnizate în dosarul confidențial pentru ca părțile interesate să-și exercite, prin procedură, dreptul la apărare. Prin urmare, acest argument ar trebui să fie respins.

(9)

Unele părți interesate au susținut că produsul în cauză, astfel cum se prevede la considerentul 16 din regulamentul provizoriu și produsul similar nu sunt asemănătoare, astfel cum se prevede la considerentul 18 din regulamentul provizoriu, deoarece nu au aceleași caracteristici fizice și chimice și nu sunt utilizate în aceleași scopuri. Conform acelor părți interesate, dispoziția de la considerentul 18 din regulamentul provizoriu nu abordează argumentele aduse în timpul anchetei și este în contradicție cu modificarea făcută de Comisie în subcotarea calculelor pentru dezaglomerarea anumitor cantități de produs în cauză după sosirea în UE. Se remarcă în primul rând că ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul similar se utilizează în aceleași produse de bază, respectiv, în principal, produse de curățare menajere (produse pentru mașina de spălat vase, produse de dedurizare a apei) și ca aditivi în alimente și băuturi, dar și în domeniul produselor de îngrijire personală/cosmetice. Plângerea conform căreia produsul în cauză nu ar fi de fapt utilizat de anumiți utilizatori în industria detergenților, alimentară și a băuturilor, din cauza mirosului și/sau a culorii produsului nu a fost confirmată prin probe. Ancheta a demonstrat că numai într-o aplicație nișă, respectiv în domeniul farmaceutic, s-a folosit într-adevăr numai acidul citric european din cauza costului testului special de conformitate obligatoriu. Având în vedere că domeniul farmaceutic reprezintă numai o mică parte a totalului activității utilizatorilor, realizarea testului de conformitate nu a fost considerată o decizie justificată din punct de vedere economic. În al doilea rând, nu există nicio contradicție între modificarea făcută în calculul subcotărilor pentru dezaglomerarea unor părți din produsul în cauză după import, astfel cum se menționează la considerentul 64 din regulamentul provizoriu și afirmația că ambele produse sunt similare, deoarece este suficient ca produsul în cauză și produsul similar să aibă aceleași caracteristici chimice, fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază, ca în cazul de față. De asemenea, este de notat faptul că aglomerarea ca atare nu are loc din cauza caracteristicilor specifice ale produsului originar din China, ci din cauză că fiecare acid citric, indiferent de originea sa, din cauza compoziției chimice, are tendința de a se aglomera atunci când este expus la umiditate și la modificări de temperatură. Deoarece în mod normal numai produsul în cauză este expus o perioadă mai lungă de timp la umiditate și modificări de temperatură în timpul transportului spre UE, problema apare în principal pentru produsul în cauză, dar nu în mod exclusiv. Prin urmare, modificarea ia în considerare numai faptul că dezaglomerarea atrage după sine costuri suplimentare, în principal pentru produsul în cauză, deoarece cantitățile afectate de aglomerare fie sunt dezaglomerate (prin spargere și cernere sau prin lichefierea produsului aglomerat) înainte de a fi vândute mai departe, fie sunt vândute la un preț redus. Astfel, această plângere ar trebui să fie respinsă.

(10)

Având în vedere constatările de mai sus, se concluzionează în mod definitiv că produsul în cauză și acidul citric produs și vândut în țara analoagă, Canada, precum și cel produs și vândut de industria comunitară pe piața comunitară sunt similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar considerentele 15-17 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(11)

În etapa provizorie a anchetei, au fost analizate cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual ale tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți. Numai câțiva producători-exportatori au fost incluși în eșantion, iar o societate a fost examinată separat. În observațiile formulate la regulamentul provizoriu, mai multe părți au reclamat faptul că această abordare are anumite lipsuri. Prin urmare, aspectul a fost reanalizat și, având în vedere și faptul că a devenit posibil, date fiind circumstanțele cazului, ca de exemplu, resursele disponibile să crească numărul de societăți care ar putea fi anchetate în mod rezonabil, în final s-a decis să nu se aplice procedura de eșantionare. Dat fiind faptul că fiecărei societăți cooperante i s-a acordat în etapa provizorie cel puțin tratament individual, ar trebui să se instituie pentru fiecare dintre acestea un nivel individual al taxei. Prin urmare, trei societăți care nu fuseseră selectate pentru eșantionare sau care nu au fost examinate separat în etapa provizorie au fost solicitate să răspundă la chestionar. Cu toate acestea, numai două din aceste societăți au răspuns la chestionar. A treia societate nu a trimis niciun răspuns și nu a mai fost anchetată.

(12)

Societatea menționată la considerentul 27 din regulamentul de bază a insistat că subvenția menționată în considerentul respectiv nu a fost pentru produsul în cauză și că neplata chiriilor se justifică prin acorduri private intergrupuri de compensare cu profituri pentru chiriile datorate. Totuși, în lipsa oricăror elemente sau informații noi în legătură cu acest aspect, și având în vedere efectele deformatoare asupra contabilității ale practicilor menționate în legătură cu chiria, concluziile legate de această societate rămân neschimbate și sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(13)

Ca urmare a informării provizorii, un grup de societăți menționat la considerentul 25 din regulamentul provizoriu a pretins că a primit împrumuturi pe baza unei analize financiare detaliate a uneia dintre bănci și după ce i s-a acordat un rating mare de credit. Totuși, faptul că o bancă a realizat în mod formal o analiză și a acordat un rating mare de credit nu elimină faptul că societatea în cauză a oferit garanții altor societăți, în ciuda faptului că ipotecase majoritatea activelor sale imobilizate, și nici faptul că împrumuturile acordate societății în cauză au fost acordate de o bancă aflată sub influența statului. Prin urmare, concluziile legate de această societate rămân neschimbate și sunt confirmate în mod definitiv.

(14)

Una din societățile menționate la considerentul 26 din regulamentul provizoriu a insistat că a fost sancționată pentru faptul că acționarul său majoritar a obținut drepturi de utilizare a terenului pentru un preț bun și apoi le-a reevaluat corect, în conformitate cu evoluția prețurilor pieței. Totuși, diferența enormă dintre prețul de achiziție și evaluările ulterioare (1 000-2 000 %) nu a putut fi explicată. Prin urmare, în lipsa oricăror elemente sau informații noi privind achiziția și reevaluarea ulterioară a drepturilor de utilizare a terenurilor și având în vedere avantajele pe care societatea le-a primit ca urmare a obținerii de active contra unui preț semnificativ sub valoarea de piață, concluziile în legătură cu această societate rămân neschimbate și sunt confirmate în mod definitiv.

(15)

În lipsa oricăror alte observații în ceea ce privește tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, considerentele 25-30 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(16)

Cinci societăți sau grupuri de societăți cărora nu le-a fost acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au îndeplinit criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și li s-a acordat tratament individual. O societate căreia i s-a acordat provizoriu tratament individual a încetat ulterior cooperarea și, astfel, în final nu i s-a acordat tratament individual (a se vedea considerentele 11 și 34).

(17)

Astfel cum se explicitează la considerentul 11, ca urmare a observațiilor la regulamentul provizoriu, s-a luat decizia că eșantionarea nu ar trebui aplicată, iar celor trei societăți, neselecționate în eșantion sau verificate separat în etapa provizorie, li s-a solicitat să răspundă la chestionar. S-a stabilit valoarea normală pentru una dintre aceste societăți (Laiwu Taihe), căreia i s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și care a răspuns la chestionar.

(18)

Deoarece unica societate căreia i s-ar fi putut acorda tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și care a fost verificată separat în etapa provizorie a anchetei nu a trimis nicio observație cu privire la valoarea normală, constatările de la considerentele 35-39 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(19)

În ceea ce privește singura societate căreia i s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață (Laiwu Taihe) și care a fost anchetată ulterior din motivele explicate la considerentul 11, s-a verificat mai întâi dacă totalul vânzărilor interne ale societății pentru produsul similar au fost reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale produsului în cauză au fost puțin sub 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului similar efectuate către Comunitate. Totuși, o astfel de valoare mai mică este suficientă pentru a oferi o comparație corespunzătoare, iar prețurile interne ale produsului similar au fost considerate reprezentative având în vedere și vânzările interne generale ale societății în cauză. Prin urmare, acestea au fost utilizate pentru a determina valoarea normală.

(20)

Pentru fiecare tip de produs vândut la export către Comunitate de Laiwu Taihe, s-a analizat dacă un tip de produs comparabil în mod direct a fost vândut pe piața internă. Tipurile de produs au fost considerate comparabile în mod direct când au fost de același tip de produs (definit prin compoziția sa chimică), granulație și ambalare comparabile. S-a stabilit că numai pentru un tip de produs vândut la export în Comunitate, a fost vândut pe piața internă un tip de produs comparabil în mod direct.

(21)

Ulterior, s-a analizat dacă vânzările interne ale acestui tip de produs ar putea fi considerate vândute în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a stabilit că au avut loc vânzări interne profitabile ale acestui tip de produs către clienți independenți în timpul PA, și prin urmare în cursul unor operațiuni comerciale normale.

(22)

Deoarece volumul vânzărilor profitabile pentru acest tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări de acest tip, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai ale acelui tip de produs.

(23)

Deoarece prețurile interne ale Laiwu Taihe nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală pentru alte tipuri de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(24)

În momentul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sumele pentru vânzare, costuri generale și administrative („VGA”) și pentru profituri s-au bazat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) primul paragraf introductiv din regulamentul de bază, pe datele efective care au legătură cu producția și vânzările produsului similar, în cursul unor operațiuni comerciale normale, ale Laiwu Taihe.

(25)

În observațiile la regulamentul provizoriu, unele părți au afirmat despre Canada că nu ar fi o țară analoagă corespunzătoare având în vedere faptul că Statele Unite ale Americii (SUA) au inițiat recent o procedură antidumping împotriva acidului citric originar, inter alia, din Canada. Prin urmare, Thailanda a fost din nou amintită ca o țară analoagă alternativă. Totuși, analiza a indicat faptul că, în vreme ce pentru acidul citric originar din Canada nu erau în vigoare măsuri antidumping în PA, astfel de măsuri erau în vigoare în timpul PA pentru acidul citric originar din Thailanda. Aceste din urmă măsuri, impuse de India și care constau în taxe antidumping substanțiale de 374,36 USD/tonă, au expirat doar în august 2007, respectiv la două luni după încheierea perioadei de anchetă. Prin urmare, analizând, de asemenea, argumentele menționate la considerentele 42 și 43 din regulamentul provizoriu și faptul că ancheta din SUA privind acidul citric originar din Canada era încă în desfășurare în momentul finalizării anchetei comunitare, s-a ajuns la concluzia că nu există niciun motiv pentru care Thailanda ar trebui să fie preferată Canadei ca țară analoagă.

(26)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori, menționați la considerentul 11 din prezentul regulament, cărora nu li s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor sau pe valoarea construită în țara analoagă.

(27)

În cazul celor două societăți care au fost anchetate în continuare pentru motivele arătate la considerentul 11 din prezentul regulament, prețul de export a fost stabilit prin aceeași metodologie explicată la considerentele 45-47 din regulamentul provizoriu.

(28)

Deoarece nicio societate nu a transmis observații privind prețurile de export, constatările din considerentele 45-47 din regulamentul provizoriu, sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(29)

În observațiile la regulamentul provizoriu și la comunicarea definitivă, un grup de societăți a contestat deducerea unui comision teoretic pentru vânzările efectuate prin intermediul unui comerciant din RPC, având în vedere că respectivul comerciant face parte integrantă din grup. Totuși, s-a stabilit că societatea comercială a avut într-adevăr rolul de comerciant independent și că rezultatul economic al relației dintre cele două societăți este acela dintre un mandant și agentul său. S-a stabilit că mandantul nu comercializa numai produsele produse de societățile afiliate, ci și produsele produse de producători independenți. Mai mult, societatea în cauză vindea, de asemenea, direct unor clienți neafiliați. Prin urmare, plângerea a fost respinsă și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, s-a dedus o alocație bazată pe VGA și profitul importatorilor neafiliați.

(30)

În observațiile la regulamentul provizoriu, un producător-exportator a pretins că prețul de cost al conversiunii monetare nu ar trebui luat în considerare, având în vedere că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază, exportatorilor li se acordă șaizeci de zile pentru a ține seama de o modificare de durată a cursului de schimb în perioada de anchetă. Această plângere a putut fi acceptată iar marja de dumping a producătorului-exportator a fost ajustată în mod corespunzător.

(31)

În regulamentul provizoriu, s-a efectuat o deducere a prețului la export în legătură cu TVA nerambursabilă percepută pentru vânzările la export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază. Un producător-exportator a pretins în observațiile sale la regulamentul provizoriu că nu ar trebui făcută nicio astfel de ajustare la prețul de export, deoarece articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază ar face referire numai la valoarea normală. S-a recunoscut că ajustarea prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază se referă numai la calculul valorii normale. De fapt, deducerea menționată din prețul de export este valabilă și ar trebui să fie efectuată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază. În timpul examinării acestei plângeri, s-a constatat o eroare materială în calculul ajustării pentru societatea în cauză, și că aceeași greșeală a fost făcută și în legătură cu alte societăți. Aceste incorectitudini au fost rectificate și au condus la ușoare scăderi ale marjelor de dumping calculate anterior pentru aceste societăți.

(32)

În timpul examinării plângerii menționate la considerentul 31, s-a constatat că ajustarea necesară nu a fost făcută în cazul unei societăți căreia i s-a acordat tratamentul individual. Acest lucru a fost rectificat și a rezultat într-o creștere ușoară a marjei de dumping pentru societatea respectivă.

(33)

În lipsa oricăror altor observații pentru comparație, și pe lângă modificările indicate în considerentele 30, 31 și 32 din prezentul regulament, considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(34)

În cazul celor două societăți care au fost anchetate în continuare din motivele explicate la considerentul 11 din prezentul regulament, marja de dumping s-a stabilit conform aceleiași metodologii explicată în considerentul 51 din regulamentul provizoriu. În cazul unei societăți care nu a transmis răspuns la chestionar și nu a mai fost anchetată, după cum s-a explicat la considerentul 11 din prezentul regulament, această societate este considerată necooperantă, iar constatările se bazează pe faptele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. În acest caz, având în vedere nivelul înalt de cooperare menționat la considerentul 19 din regulamentul provizoriu, societății i-a fost acordată cea mai mare marjă de dumping față de toate celelalte societăți.

(35)

Marjele de dumping ale tuturor societăților care au fost deja anchetate separat în etapa provizorie au fost recalculate, pentru a corecta inadvertențele menționate la considerentele 30, 31 și 32. Această recalculare a condus la ușoare corectări ale marjelor de dumping.

(36)

În lipsa oricărui element nou, concluziile de la considerentul 53 din regulamentul provizoriu, în legătură cu nivelul de cooperare, sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(37)

Pe această bază, marjele de dumping definitive exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(38)

Unele părți interesate au pretins că SA Citrique Belge NV a încetat producția după PA și a comercializat numai produsul în cauză, importat de la societatea sa afiliată din China (DSM Citric Acid Wuxi Ltd.), susținând astfel că SA Citrique Belge NV nu ar trebui să facă parte din industria comunitară. Totuși, această reclamație nu a fost susținută cu probe, iar din datele transmise de SA Citrique Belge NV, reiese că societatea și-a continuat producția.

(39)

O parte interesată a reclamat, de asemenea, faptul că la considerentul 56 din regulamentul provizoriu este indicată numai o gamă de produse importate de SA Citrique Belge NV de la producătorul său afiliat din China în timpul PA. Această parte a reclamat faptul că evoluția tuturor produselor importate de industria comunitară de la societăți afiliate și neafiliate ar trebui indicată pentru toată perioada examinată având în vedere că produsele importate constituie un factor important pentru evaluarea producției comunitare și, prin urmare, pentru stabilirea unei concluzii în legătură cu existența unui prejudiciu. Într-adevăr, ancheta a demonstrat că în timpul întregii perioade examinate volumul produselor importate de industria comunitară a fost nesemnificativ, i.e. între 1 % și 6 % din producție – s-a indicat o gamă din motive de confidențialitate. Prin urmare, argumentul ar trebui respins, iar considerentele 55-58 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(40)

Deoarece nu s-a primit nicio informație nouă și susținută cu probe în legătură cu consumul comunitar, considerentele 59 și 60 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(41)

În ceea ce privește volumele, cota de piață și prețurile importurilor, nu s-a primit și nici nu s-a constatat nicio informație nouă sau susținută cu probe, prin urmare, în lipsa oricăror reclamații sau argumente din partea părților interesate în legătură cu volumul și prețurile importurilor în cauză, considerentele 61-63 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(42)

În etapa provizorie a anchetei, pentru a compara produsul în cauză și acidul citric produs de industria comunitară la același nivel de comercializare, s-a efectuat o ajustare pentru notarea (care include VGA) importatorilor neafiliați în calculul de subcotare a prețurilor și, în plus, s-a efectuat o ajustare pentru costurile de tratament special avute de importatorii în Comunitate pentru dezaglomerarea anumitor volume ale produsului în cauză înainte de a fi vândut mai departe. Cu toate acestea, datorită unei revizuiri minore a datelor privitoare la nivelul de ajustare comercială, marja medie ponderată de subcotare a prețului, calculată și găsită la valoarea de 17,42 % a fost revizuită la 16,54 %.

(43)

După informarea finală, unul dintre producătorii comunitari a pretins că nivelul ajustărilor comerciale ar trebui, de asemenea, să fie legat de vânzările industriei comunitare, respectiv ar trebui să ia în calcul vânzările efectuate prin comercianți. În această privință, ar trebui remarcat că s-a calculat, într-adevăr, un nivel de ajustare comercială pentru prețurile la vânzare ale industriei comunitare înainte de compararea acestora cu prețurile de import ale produsului în cauză.

(44)

Același producător comunitar a solicitat, de asemenea, ca ajustarea pentru costurile tratamentului special de dezaglomerare a unor volume de produs în cauză să se aplice și produsului similar. Totuși, această cerere nu a fost susținută în continuare cu date privind costurile specifice suportate de către acest producător comunitar și, prin urmare, nu a putut fi acceptată. În baza celor arătate, se confirmă în mod definitiv considerentul 64 din regulamentul provizoriu.

(45)

Mai multe părți interesate au pretins că nu toți indicatorii prejudiciului au fost analizați corespunzător de către Comisie și astfel nu s-a stabilit nicio legătură corectă și completă între situația industriei comunitare și importurile din China. În special, s-a reclamat că nu a existat nicio evaluare a dezvoltărilor pozitive ale anumitor indicatori ai prejudiciului. Ar trebui observat faptul că, deși anumiți indicatori ai prejudiciului indică o dezvoltare pozitivă recunoscută în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, imaginea generală indică o deteriorare a situației industriei comunitare. Ameliorarea moderată a producției, a capacității de producție, a utilizării capacității, a volumului vânzărilor și a nivelurilor prețurilor unitare, precum și eficiența crescută a costurilor descrisă în considerentul 76 din regulamentul provizoriu reflectă eforturile producătorilor comunitari de a rămâne competitivi în perioada examinată și de a beneficia de consumul ridicat. Totuși, după cum se poate observa din considerentul 68 din regulamentul provizoriu, în ciuda acestor eforturi, industria comunitară a pierdut 5 puncte procentuale (respectiv cota de piață a scăzut de la 54 % la 49 %) din cota sa de piață care au fost preluate în cea mai mare parte de importurile din China cu prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping. Ca un factor agravant este menționat, de asemenea, faptul că industria comunitară ar fi putut să se aștepte la câștigarea unei părți a cotei de piață deținute de cei trei producători comunitari de acid citric care și-au oprit activitatea în 2004. Dimpotrivă, industria comunitară nu a putut nici să preia clienți de la cei trei producători comunitari care au închis, nici să beneficieze de consumul ridicat. Pierderea semnificativă a cotei de piață, însoțită de indicatori financiari în declin clar, respectiv profitabilitate, randament al investițiilor și flux de lichidități, arată că situația generală a industriei comunitare s-a deteriorat în perioada examinată și a apărut la nivelul cel mai scăzut în timpul PA. În plus, scăderea stocurilor nu poate fi evaluată ca o dezvoltare pozitivă a situației industriei comunitare în acest caz, deoarece nu poate fi considerată ca un indicator semnificativ, având în vedere natura produsului care nu permite o stocare pe termen lung.

(46)

O parte interesată a susținut că investițiile nu sunt constante în acest domeniu, ci urmăresc anumite cicluri de investiții. În vreme ce chiar în condiții normale de piață nu se poate aștepta cu certitudine efectuarea unor investiții importante în fiecare an, faptul că în toată perioada niciunul dintre cei doi producători comunitari care au rămas nu a realizat nicio investiție importantă este considerat ca un semn că profitabilitatea scăzută (care a devenit pierdere în 2006) nu a permis realizarea niciunei investiții importante. Deci se consideră că investițiile reprezintă un indicator al prejudiciului deosebit de semnificativ în acest caz.

(47)

În final, ar trebui analizată capacitatea producătorilor comunitari de mobilizare a capitalului. În această privință, ancheta a indicat faptul că ambii producători comunitari, din cauza deteriorării mediului de afaceri cu acid citric, aveau dificultăți de mobilizare a capitalului.

(48)

O parte interesată a pretins că reclamantul a putut măcar să mobilizeze capital din alte produse deoarece în februarie 2007 a anunțat construcția unei noi fabrici de glucoză. În această privință, se remarcă faptul că domeniul anchetei se limitează la capacitatea de mobilizare a capitalului în legătură cu produsul în cauză, i.e. acidul citric, care se pare că a fost afectată în mod negativ de situația financiară a industriei comunitare.

(49)

Pe baza constatărilor de mai sus, concluzia de la considerentul 72 din regulamentul provizoriu privind investiția industriei comunitare este confirmată în mod definitiv.

(50)

O parte interesată a pretins că nu pot fi concordate constatările de la considerentul 73 din regulamentul provizoriu cu contabilitatea ambilor producători comunitari, în special niciunul dintre conturi nu ar evidenția costurile de restructurare excepționale menționate. În acest sens, se observă că, în perioada examinată, rezultatul extraordinar al unui producător comunitar a fost afectat într-o mare măsură de eforturile de restructurare, prezentate în contabilitate fie sub formă de costuri, fie sub formă de venituri atunci când acestea reflectau adăugarea sau emiterea unui provizion și prin redevențele plătite către societatea-mamă din Elveția. Prin urmare, s-a considerat că este mai bine să se utilizeze marja operațională decât profitul net, ca bază pentru analiza prejudiciilor.

(51)

Aceeași parte a pretins că amenda pentru comportament anticoncurențial care a fost impusă în 2005 ambelor societăți-mamă ale producătorilor comunitari ar fi putut influența situația profiturilor din industria comunitară. Orice efecte care rezultă din amendă (atât adăugarea, cât și eliberarea de provizioane) au fost înregistrate la capitolul rezultat extraordinar. După cum s-a menționat în considerentul 50, ca indicator al prejudiciului în această procedură s-a utilizat marja operațională. Prin urmare, amenda care a fost impusă producătorilor comunitari nu ar fi putut afecta situația profiturilor utilizată în analiza prejudiciilor. În plus, ar trebui să se remarce că industria comunitară a funcționat în pierdere începând din 2006 și până la sfârșitul perioadei de anchetă. Prin urmare, tendințele, așa cum sunt prezentate în regulamentul provizoriu, se confirmă în mod definitiv.

(52)

Unele părți interesate au indicat un număr de inadvertențe între tendința privitoare la profitabilitate și randamentul investițiilor. Într-adevăr, față de profitabilitatea care a fost stabilită prin exprimarea profitului operațional din vânzările produsului similar către clienți neafiliați ca procent al cifrei de afaceri din aceste vânzări, rentabilitatea investițiilor a fost calculată ca profit net în procent al valorii contabile nete a investițiilor. Pentru a fi coerenți în calcularea tuturor indicatorilor prejudiciului, calculul randamentului investițiilor a fost revizuit, pe baza profitului operațional exprimat ca procent al valorii contabile nete a investițiilor. Cifrele revizuite sunt următoarele:

(53)

Totuși, cifrele corectate urmează aceeași tendință și, prin urmare, nu schimbă concluzia la care se ajunge în considerentul 74 din regulamentul provizoriu, care este astfel confirmată în mod definitiv.

(54)

În lipsa oricăror informații noi și susținute prin probe sau a unui argument privind producția, volumul vânzărilor, cotele de piață, prețul unitar al vânzărilor, stocurile, fluxul de lichidități, forța de muncă, productivitatea, salariile și amploarea marjei de dumping, constatările de la considerentele 66-71, 73 și 75-78 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate definitiv. În plus, cifrele corectate date pentru randamentul investițiilor nu afectează tendințele, astfel cum se menționează în considerentele 73-74 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, luându-se în considerare indicatorii financiari aflați într-o deteriorare clară, precum profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, împreună cu pierderea semnificativă a cotei de piață, concluzia indicată în considerentul 81 din regulamentul provizoriu conform căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu material este confirmată în mod definitiv.

(55)

După cum s-a menționat la considerentul 42, se concluzionează în mod definitiv că în timpul perioadei de anchetă, prețurile medii ale importurilor din RPC au subcotat prețurile medii ale industriei comunitare. Ca urmare a unei revizuiri minore a calculelor, marja medie de subcotare a fost de 16,54 %. Această revizuire ușoară în scădere nu poate afecta concluziile privind efectul importurilor care fac obiectul unui dumping menționate în considerentele 83-85 din regulamentul provizoriu, care sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(56)

Unii importatori au pretins că industria comunitară și-a auto-provocat prejudiciul deoarece a urmat o strategie „prețul mai important decât volumul”, respectiv a deservit numai segmentul cu finalitate ridicată, abținându-se să producă și să vândă produsul cu finalitate scăzută. Conform acelorași importatori, consecința a fost că industria comunitară nu a putut să beneficieze de cererea crescută de acid citric cu finalitate scăzută și, prin urmare, a pierdut o cotă de piață și și-a deteriorat performanța financiară. Totuși, ancheta a demonstrat că atât produsul în cauză, cât și produsul similar sunt utilizate la bază în aceleași aplicații și concurează în principal pe aceleași segmente (a se vedea considerentul 9), cu excepția unei nișe de piață care reprezintă o mică parte a cotei de piață de acid citric european, în care industria comunitară era, până acum, furnizor unic. De fapt, ancheta a stabilit că industria comunitară a fost prezentă în segmentul cu finalitate scăzută al pieței. Prin urmare, acest argument ar trebui respins.

(57)

Mai departe, unele părți interesate au considerat lipsa oricărei investiții în perioada examinată și în special în anii în care industria comunitară a obținut rezultate mai bune, respectiv 2004-2005, ca un factor care a contribuit la pierderea cotei de piață și, prin urmare, la deteriorarea situației. Ancheta a indicat faptul că industria comunitară nu a funcționat la întreaga capacitate și că utilizarea capacității sale a rămas stabilă în perioada examinată. Prin urmare, o oarecare creștere a producției ar fi fost posibilă în cazul unei cereri mai mari fără alte investiții. Mai mult, având în vedere că profitabilitatea industriei comunitare nu a fost suficientă, respectiv s-a situat sub profitul țintă, în perioada examinată și chiar a ajuns la o cotă negativă, nerealizarea de investiții mari în fabricarea de produse similare se consideră a fi o decizie de afaceri justificabilă din punct de vedere economic. Prin urmare, acest argument nu este convingător și ar trebui respins.

(58)

Aproape toate părțile interesate și-au reiterat afirmația că orice prejudiciu constatat s-ar datora reformei pieței zahărului și eliminării ulterioare a rambursării costului de producție din 2006, precum și/sau creșterii prețurilor energetice.

(59)

O parte interesată a pretins că în raportul anual pe 2007 al unui producător comunitar, s-a indicat faptul că disponibilitatea materiilor prime a fost limitată din cauza regimului european al zahărului care a dus la costuri mai mari. În acest sens, se remarcă faptul că producătorul comunitar menționat nu utilizează, în principal, ca materie primă zahărul, ci melasa și, după cum s-a explicat în considerentul 89 din regulamentul provizoriu, nu a făcut obiectul niciunei rambursări a costurilor de producție. Creșterea costului pentru melasă nu a fost, totuși, substanțială, dar a corespuns cu creșterea prețurilor de pe piața mondială în domeniul zahărului. În ceea ce privește situația celuilalt producător comunitar, detaliată în considerentele 90-94 din regulamentul provizoriu, nu s-a primit nicio informație sau niciun argument nou sau susținut de probe. Concluzia generală menționată în considerentul 93, conform căreia reforma pieței din sectorul zahărului nu a avut un impact considerabil asupra situației costurilor suportate de industria comunitară este astfel confirmată în mod definitiv.

(60)

Aceeași parte interesată a pretins că ar exista o legătură între prețurile din sectorul zahărului și producția de biocombustibil, după cum s-a recunoscut într-un studiu al Comisiei privind „Cauzele crizei prețurilor la alimente” (4). În acest sens, este de remarcat faptul că Comisia, după cum s-a menționat deja în considerentul 98 din regulamentul provizoriu, a avut acces la datele privind costurile ambilor producători comunitari și, prin urmare, s-a aflat în măsura de a analiza costul efectiv al materiei prime pentru ambii producători comunitari în ceea ce privește producția de acid citric. Orice legătură dintre prețurile din sectorul zahărului și producția de biocombustibil a fost, prin urmare, anchetată și luată în considerare în momentul evaluării impactului reformei pieței UE din sectorul zahărului și al producției în creștere de biocombustibil. Pe baza acestor elemente, se poate ajunge la concluzia, confirmată definitiv, că acești factori nu au avut un impact considerabil asupra prejudiciilor constatate și suferite de industria comunitară.

(61)

În plus, trebuie indicat faptul că orice creștere a costurilor cu melasa, zahărul, glucoza sau energia, recunoscută în regulamentul provizoriu (a se vedea considerentele 93 și 96 din regulament), nu reprezintă o sursă de prejudiciu pentru industria comunitară deoarece, într-o situație normală a pieței, industria comunitară ar fi putut transfera clienților săi aceste costuri crescute, cel puțin într-o anumită măsură. Totuși, ancheta indică faptul că prezența crescută a importurilor care fac obiectul unui dumping, a subcotat prețurile industriei comunitare în mod semnificativ. Astfel, așa cum s-a indicat în considerentul 84 din regulamentul provizoriu a existat o depreciere a prețurilor, iar industria comunitară a putut transfera clienților numai o mică parte a creșterii propriilor costuri, ceea ce a dus la deteriorarea situației sale financiare și la pierderea ulterioară a segmentului de piață.

(62)

În final, trebuie menționat că ancheta a indicat faptul că costurile chineze de producție a acidului citric au suferit, la rândul lor, o creștere. Aceste costuri crescute nu s-au tradus totuși prin prețuri mai mari la vânzare, din contră, prețurile unitare la vânzare chiar au scăzut cu 6 puncte procentuale în perioada examinată, după cum se indică la considerentul 63 din regulamentul provizoriu.

(63)

Pe baza constatărilor de mai sus, reclamațiile ar trebui respinse, iar considerentele 88-99 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(64)

Unele părți interesate au pretins că pierderea cotei de piață suferită de producătorii europeni a fost provocată de aceștia din urmă, fiind cauzată de cartelul prețului acidului citric (1991-1995) la care au participat atât reclamantul, cât și celălalt producător european și despre care se afirmă că ar fi fost motivul expansiunii importurilor chineze de acid citric. Această afirmație nu a fost susținută cu probe și, prin urmare, nu a modificat concluzia de la considerentul 100 din regulamentul provizoriu conform căreia expansiunea importurilor care fac obiectul unui dumping a avut loc la câțiva ani după încetarea existenței cartelului.

(65)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona definitiv că efectele practicilor anticoncurențiale la care a participat industria comunitară nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(66)

Unele părți interesate au reiterat afirmația că scăderea prețurilor acidului citric chinez în timpul perioadei de anchetă s-a datorat în mare măsură cursului nefavorabil de schimb valutar dintre dolarul american și moneda euro, faptului că prețurile pentru acidul citric sunt, în general, exprimate pe piețele mondiale în dolari americani și dificultății de ajustare a prețurilor, în general negociate anual, la noua situație valutară a prețurilor.

(67)

Se reamintește faptul că în considerentul 104 din regulamentul provizoriu, impactul oricărei fluctuații de curs valutar este considerat nesemnificativ deoarece chiar dacă deprecierea dolarului american față de moneda euro între 2004 și perioada de anchetă de 4,97 %, după o reglare a calculelor provizorii, ar fi fost complet desconsiderată, ar fi existat totuși o subcotare de peste 10 %.

(68)

Prin urmare, se confirmă definitiv că aprecierea monedei euro față de dolarul american nu a fost atât de mare încât să întrerupă legătura cauzală dintre prejudiciul stabilit al industriei comunitare și importurile în cauză, iar reclamația ar trebui, prin urmare, respinsă.

(69)

În lipsa oricărei informații sau a oricărui argument nou sau susținut de probe, considerentele 82-110 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(70)

În lumina celor de mai sus, constatările provizorii privind existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul material suferit de industria comunitară și importurile chineze care fac obiectul unui dumping este confirmată în mod definitiv prin prezentul regulament.

(71)

Observații privind necesitatea de a lua în considerare anumite dezvoltări importante după perioada de anchetă au fost primite atât din partea anumitor producători ai industriei comunitare, cât și din partea producătorilor-exportatori și a importatorilor cooperanți. Se remarcă faptul că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile privind dumpingul și prejudiciile care au legătură cu o perioadă ulterioară perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare. Totuși, având în vedere declarațiile făcute în considerentele 119 și 129 din regulamentul provizoriu, s-a considerat, în mod excepțional, că este necesar să se colecteze date și informații legate de perioada după iunie 2007 până în iulie 2008.

(72)

Unele părți interesate au pretins că instituirea de măsuri nu ar fi necesară deoarece profitabilitatea industriei comunitare a atins niveluri crescute după perioada de anchetă datorită creșterii semnificative a prețurilor și că piața s-a autoreglat. În timpul perioadei de anchetă, au existat probe de dumping și prejudiciu, iar acest prejudiciu a fost cauzat în mod semnificativ de deprecierea prețurilor care rezultă din importurile care fac obiectul unui dumping. Statisticile de import indică o creștere medie a prețurilor de vânzare a produselor chinezești de numai 12 % după perioada de anchetă. Față de nivelul de subcotare de 16,54 % constatat în perioada de anchetă, această creștere nu este suficientă, deoarece nu ar permite industriei comunitare să crească prețul de vânzare la un nivel sustenabil fără să apară riscul de a pierde mai mulți clienți în lipsa unor măsuri antidumping. În ceea ce privește nivelul prețurilor industriei comunitare, s-a constatat că industria comunitară a reușit să crească prețurile moderat în primul trimestru al anului 2008, ceea ce pare că a ameliorat situația financiară a industriei comunitare. Aceste creșteri de prețuri sunt, cu toate acestea, într-o strânsă corelație cu inițierea acestei proceduri și, astfel, se pare că situația industriei comunitare se poate să se fi ameliorat datorită măsurilor potențiale antidumping împotriva importurilor din RPC. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nu este vorba de o autoreglare a pieței, sau autoreglarea a fost insuficientă pentru ca instituirea măsurilor să fie necesară. Astfel, argumentul ar trebui respins.

(73)

În lipsa oricărui argument sau informație nouă și susținută cu probe în legătură cu interesul industriei comunitare, concluzia din considerentele 112-115 din regulamentul provizoriu privind interesul industriei comunitare este astfel confirmată în mod definitiv.

(74)

Cele mai multe părți interesate și-au reiterat afirmația conform căreia impunerea unor măsuri ar reduce semnificativ concurența pe piața europeană și ar crea o situație de piață cu doi poli. Totuși, se consideră că având în vedere poziția solidă pe care producătorii-exportatori chinezi au obținut-o pe piață în ultimii ani, impunerea de măsuri nu i-ar elimina de pe piața comunitară, ci de-abia ar restaura echitabilitatea competiției și ar permite industriei comunitare și producătorilor-exportatori chinezi să concureze în condiții egale. Mai mult, o creștere rezonabilă a prețurilor pe piața comunitară ar putea, într-adevăr, să atragă mai multe importuri din țări terțe cu producție proprie, precum Israel și America de Sud care au fost probabil mai puțin interesate să exporte către o piață cu prețuri depreciate.

(75)

Pe de altă parte, în cazul în care nu ar fi instituite măsuri antidumping, nu se poate exclude faptul că industria comunitară va trebui să-și înceteze activitățile de producție pentru acest sector, rezultând astfel scenariul opus, respectiv o poziție dominantă a importurilor chineze.

(76)

Cele mai multe părți interesate au pretins, de asemenea, că în cazul în care importurile chineze s-ar opri datorită instituirii unor măsuri, securitatea furnizării ar fi pusă sub semnul întrebării deoarece industria comunitară nu poate satisface cererea de pe piața UE chiar dacă ambii producători ar produce la întreaga lor capacitate. Acest lucru ar fi agravat de faptul că se prevede ca cererea de acid citric să crească odată cu efectele Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții (5). În acest regulament, Comisia se angajează să realizeze o revizuire privind utilizarea fosfaților în detergenți și, pe baza rezultatelor, să prezinte o propunere de acțiune corespunzătoare. Ca urmare a acestei obligații, Comisia a prezentat un raport dar nu a propus încă nicio acțiune. Totuși, chiar dacă fosfații ar fi complet interziși în industria detergenților, înlocuitorii principali sunt zeoliții și, numai într-o măsură mai mică, acidul citric.

(77)

Mai mult, câteva fapte contrazic presupunerea conform căreia importurile chineze ar înceta cu adevărat.

(78)

În plus, industria comunitară a anunțat luarea unor măsuri corespunzătoare pentru creșterea capacității sale de producție. Reclamantul a anunțat creșterea semnificativă a capacității sale de producție. Conform comunicatului de presă emis în luna iulie 2008, acele capacități suplimentare ar trebui să fie pe deplin disponibile la jumătatea lui 2009 cu o primă creștere deja vizibilă în ianuarie 2009. Acest lucru ar trebui să contribuie la satisfacerea cererii din UE. Se remarcă faptul că celălalt producător comunitar a anunțat în august 2008 că va închide instalația sa de producție din China în primul trimestru 2009 și că se va concentra pe instalația sa de producție din Comunitate.

(79)

Mai mult, un nivel mai atractiv al prețurilor de pe piața UE probabil va duce și la creșterea importurilor din țări terțe și, prin aceste surse alternative, aprovizionarea pare a fi mai bine asigurată decât dacă utilizatorii ar depinde numai de acidul citric chinez. În cele douăsprezece luni care au urmat perioadei de anchetă, importurile din Israel, de exemplu, au crescut cu 30 %.

(80)

Prin urmare, se pare că instituirea de măsuri nu va elimina producătorii-exportatori chinezi de pe piață, ci va reinstaura condiții egale de competiție care asigură surse alternative de aprovizionare.

(81)

Unele părți interesate au pretins că, din cauza eșantionării, Comisia a primit numai rezultatele din partea celor mai mari importatori din Europa, lipsindu-i astfel informațiile legate de efectele taxelor asupra majorității covârșitoare a importatorilor mici și mijlocii. Totuși, nicio parte nu a ridicat vreo obiecție împotriva eșantionului selectat și, prin urmare, eșantionul este considerat reprezentativ pentru toți importatorii.

(82)

Având în vedere faptul că acidul citric, în medie, constituie numai 1 % din veniturile totale ale importatorilor, este de așteptat ca efectele unei taxe antidumping să fie diluate în rezultatele generale ale societății.

(83)

În absența oricăror observații din partea importatorilor, concluziile de la considerentele 116-120 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate în mod definitiv.

(84)

După etapa provizorie, Comisia și-a intensificat ancheta în ceea ce privește impactul posibil al măsurilor asupra utilizatorilor. În acest scop, s-au solicitat informații suplimentare din partea utilizatorilor și asociațiilor naționale și s-a efectuat o vizită suplimentară de verificare la sediul unuia dintre utilizatorii comunitari.

(85)

Informațiile primite confirmă constatarea provizorie, pe baza răspunsurilor incomplete la chestionar date de utilizatori, după cum s-a menționat în considerentele 121 și 122 din regulamentul provizoriu, că efectul acidului citric în costul total de producție al utilizatorilor este relativ moderat. În vreme ce partea acidului citric în costul de producție al utilizatorilor depinde de produs, așa cum este și normal, gama procentuală constatată este între mai puțin de 1 % și 20 %. Informațiile suplimentare menționate au confirmat, de asemenea, constatările provizorii conform cărora o taxă la nivelul marjei de subcotare ar avea un efect foarte limitat asupra costurilor de producție al utilizatorilor cooperanți. După comunicarea definitivă, doi dintre principalii utilizatori industriali de acid citric au susținut că acidul citric reprezintă o proporție ridicată în unele dintre produsele lor și, prin urmare, efectul taxelor ar fi semnificativ pentru ei. În primul rând, trebuie să se remarce că ambii utilizatori fabrică o gamă largă de produse în care acidul citric se folosește în proporții diferite. În al doilea rând, pe baza datelor avute la dispoziție, nu s-a putut dovedi că acești utilizatori vând în mod predominant acele produse în care costul acidului citric este mai important. În sfârșit, argumentul nu a fost susținut mai departe prin niciun fel de date suplimentare. Prin urmare, acest argument nu a putut fi acceptat.

(86)

Analiza suplimentară privind interesul importatorilor și utilizatorilor din Comunitate nu a modificat concluziile provizorii în acest sens. Chiar dacă în anumite cazuri, sarcina ar trebui suportată pe deplin de importator/utilizator, niciun impact financiar negativ asupra utilizatorului nu va fi semnificativ. Pe această bază, se consideră că concluziile privind interesul comunitar, astfel cum s-au stabilit în regulamentul provizoriu nu se modifică. În lipsa oricăror alte observații, prin urmare, acestea sunt confirmate în mod definitiv.

(87)

Câteva părți interesate au contestat nivelul marjei de profit utilizat provizoriu și au susținut că profitul de 9 % este excesiv, indicând că industria comunitară în timpul perioadei examinate nu a atins niciodată acest nivel de profit. Se recunoaște că, într-adevăr, numai un producător comunitar a atins acest nivel de profit în lipsa dumpingului, i.e. în 2001, în vreme ce alții nu l-au atins. Metodologia utilizată pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului a fost, prin urmare, re-examinată și s-a considerat mai potrivit să se utilizeze ca marjă de profit marja medie ponderată a profitului obținută de ambii producători europeni în 2001, respectiv 6 %.

(88)

Pe baza constatărilor de mai sus, se concluzionează că industria comunitară se poate în mod rezonabil aștepta să obțină o marjă de profit înainte de impozitare de 6 % în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping iar această marjă a profitului a fost utilizată în constatările definitive.

(89)

Prețurile la importurile chineze au fost comparate, pentru perioada de anchetă, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului la vânzare a industriei comunitare pentru a reflecta marja profitului, după cum este revizuită în prezent. Diferența care rezultă din această comparație, când este exprimată ca procent din valoarea CIF totală, s-a situat între 8,3 % și 42,7 % pentru fiecare societate, respectiv mai puțin decât marja de dumping constatată, cu excepția unei societăți.

(90)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legăturile de cauzalitate și interesul comunitar și, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai reduse. În toate cazurile, cu excepția unuia, nivelul taxei ar trebui stabilit în consecință la nivelul prejudiciului constatat.

(91)

Pe baza constatărilor de mai sus, taxele definitive ar trebui să fie următoarele:

(92)

În timpul anchetei, șase producători-exportatori din RPC au oferit angajamente la prețuri acceptabile în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(93)

Comisia, prin Decizia 2008/899/CE (6), a acceptat aceste oferte de angajament. Consiliul recunoaște că ofertele de angajament elimină efectul prejudiciator de dumping și limitează într-un grad suficient riscul de circumvenție.

(94)

Pentru a permite în continuare Comisiei și autorităților vamale să supravegheze în mod eficace respectarea angajamentelor de către societăți, atunci când cererea de punere în liberă circulație este prezentată autorităților vamale competente, scutirea de la taxa antidumping urmează să fie condiționată de (i) prezentarea unei facturi conforme cu angajamentul, sub forma unei facturi comerciale care să conțină cel puțin elementele enumerate și declarația stipulată în anexă; (ii) faptul că mărfurile importate sunt fabricate, transportate și facturate direct de societățile menționate primului client independent din Comunitate; și (iii) faptul că mărfurile declarate și prezentate în vamă corespund precis descrierii din factura conformă cu angajamentul. Atunci când condițiile de mai sus nu sunt respectate, taxa antidumping corespunzătoare va fi instituită în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

(95)

Oricând Comisia își retrage acceptul privind un angajament, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, ca urmare a încălcării unor tranzacții specifice și declară nule facturile respective conforme cu angajamentul, se va institui o taxă vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație a acestor tranzacții.

(96)

Importatorii ar trebui să cunoască faptul că o taxă vamală poate fi instituită, ca un risc comercial normal, în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație, descrise la considerentele 94 și 95, chiar dacă un angajament oferit de fabricantul de la care cumpără, direct sau indirect, a fost acceptat de către Comisie.

(97)

Conform articolului 14 alineatul (7) din regulamentul de bază, autoritățile vamale ar trebui să informeze Comisia imediat ce se constată indicii de încălcare a angajamentului.

(98)

Din motivele descrise, angajamentele oferite de producătorii-exportatori sunt, prin urmare, considerate acceptabile de către Comisie, iar societățile în cauză au fost informate în legătură cu faptele, considerațiile și obligațiile esențiale care stau la baza acestei acceptări.

(99)

În cazul unei încălcări sau a unei retrageri a angajamentelor, sau în cazul retragerii acceptării angajamentelor de către Comisie, taxa antidumping care a fost instituită de către Consiliu în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază se va aplica automat în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din respectivul regulament.

(100)

Având în vedere amploarea marjei de dumping și dat fiind nivelul prejudiciului provocat industriei comunitare, se consideră necesar ca sumele asigurate prin taxa antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu să fie colectate definitiv până la limita valorii taxelor definitive instituite. Deoarece nivelurile taxei definitive sunt inferioare nivelurilor taxelor provizorii, sumele asigurate provizoriu care depășesc nivelul definitiv al taxei antidumping ar trebui eliberate,