European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/1189

16.6.2025

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1189 AL COMISIEI

din 13 iunie 2025

de instituire a unor taxe antidumping provizorii asupra importurilor de șuruburi fără cap originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 17 octombrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de șuruburi fără cap (denumite în continuare „șuruburi”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 2 septembrie 2024 de European Industrial Fasteners Institute („reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de șuruburi fără cap în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

1.2.   Înregistrarea

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/141 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

1.3.   Părțile interesate

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.4.   Observații privind deschiderea procedurii

(6)

În afară de observațiile privind definiția produsului explicate în secțiunea 2.4 de mai jos, nu au fost formulate alte observații cu privire la deschiderea investigației.

1.5.   Eșantionarea

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum de producție și de vânzări al diferitelor tipuri de produse care intră în domeniul de aplicare al produsului similar în Uniune între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024, ținând seama de distribuția geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 14 % din volumul de producție și vânzări al industriei Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

Constituirea eșantionului de importatori neafiliați

(9)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Opt importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei importatori neafiliați pe baza celui mai mare volum de vânzări ale produsului în cauză în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori

(11)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(12)

O sută douăzeci și șapte de producători-exportatori din China au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi investigați în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și autoritățile din China.

(13)

În urma unei observații din partea unui producător-exportator neinclus în eșantion, care susține că una dintre societățile selectate pentru a fi inclusă în eșantion a fost mai degrabă o societate comercială decât un producător-exportator, Comisia a verificat împreună cu societatea inclusă în eșantion dacă informațiile respective erau corecte. După ce a confirmat că societatea era într-adevăr un comerciant, Comisia a decis să revizuiască eșantionul, înlocuind această societate cu un alt producător-exportator.

(14)

Producătorul-exportator nou selectat a informat Comisia cu privire la decizia sa de a nu coopera la investigație și de a nu transmite răspunsul la chestionar. În consecință, Comisia a informat acest producător-exportator că a considerat că lipsa unui răspuns la chestionar reprezintă lipsa cooperării, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(15)

Prin urmare, Comisia a revizuit eșantionul a doua oară și a selectat un al treilea producător-exportator ca parte a eșantionului final pentru a înlocui producătorul necooperant menționat în considerentul 14.

(16)

Pentru ambele revizuiri ale eșantionului, Comisia a aplicat același criteriu utilizat pentru selectarea eșantionului inițial, și anume cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune în cursul perioadei de investigație care a putut face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil.

1.6.   Examinarea individuală

(17)

Niciun producător-exportator din China nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

1.7.   Cerere de păstrare a anonimatului

(18)

Majoritatea producătorilor din Uniune care erau fie reprezentați de reclamant, fie susținători ai plângerii, au solicitat să obțină tratament de păstrare a anonimatului pentru a preveni exercitarea de posibile represalii din partea clienților din Uniune care s-au aprovizionat, de asemenea, cu șuruburi fără cap de la furnizori chinezi. Printre acești clienți s-au numărat unele societăți mari cu o putere de piață semnificativă în comparație cu producătorii de șuruburi fără cap din Uniune, care sunt în principal IMM-uri. Având în vedere asimetria dintre producătorii și utilizatorii de șuruburi fără cap din Uniune, aceasta a concluzionat că exista, într-adevăr, riscul de represalii invocat de producătorii din Uniune reprezentați de EIFI și de susținători. Pe această bază, Comisia a acordat un tratament confidențial în ceea ce privește denumirea acestor societăți.

1.8.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(19)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(20)

Comisia a transmis chestionare producătorilor din Uniune, importatorilor și producătorilor-exportatori. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune:

—

Societatea 1, Italia,

—

Societatea 9, Franța,

—

Societatea 14, Spania.

 

Producători-exportatori din China:

—

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd., Yucheng Town Industrial Park, Haiyan County, China („Junyue”).

—

Grupul Chinafar, inclusiv:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd., Jiaxing, Zhejiang, China („Chinafar”), și

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd., Yancheng, Jiangsu, China („Zhe Fasteners”).

—

Grupul Brother, inclusiv:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd., Jiaxing, Zhejiang, China („High-enter”),

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd., Jiaxing, Zhejiang, China („Morgan Brother”), și

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd., Jiaxing, Zhejiang, China („Brother Standard”).

1.9.   Perioada de investigație și perioada examinată

(22)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul investigației

(23)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este reprezentat de șuruburi și buloane, chiar cu piulițele sau șaibele acestora, fără cap, din fier sau din oțel altul decât oțelul inoxidabil, indiferent de rezistența la tracțiune, cu excepția tirfoanelor și a altor șuruburi pentru lemn, a cârligelor filetate și a pitoanelor filetate, a șuruburilor autofiletante și a șuruburilor și buloanelor pentru fixarea elementelor de cale ferată (denumite în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(24)

Toate șuruburile fără cap, respectiv tijele filetate, buloanele de ancorare și buloanele în formă de U sunt utilizate pentru a lega mecanic două sau mai multe elemente. Acestea sunt utilizate de o varietate de industrii de consum și într-o gamă largă de aplicații finale, inclusiv industria autovehiculelor, energia din surse regenerabile, aparate electrice, agricultură, industria mecanică în general și construcții.

2.2.   Produsul în cauză

(25)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codurile NC 7318 15 42 și 7318 15 48 .

2.3.   Produsul similar

(26)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;

—

produsul care face obiectul investigației, fabricat și vândut pe piața internă a țării în cauză; și

—

produsul care face obiectul investigației, produs și vândut în Uniune și alte țări terțe de către industria Uniunii.

(27)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.4.   Afirmații cu privire la definiția produsului

2.4.1.   Cuști cu buloane de ancorare

(28)

Producătorii de buloane pentru fundație și de cuști cu buloane de ancorare din sectorul european al energiei eoliene au solicitat ca cuștile cu buloane de ancorare fie incluse în definiția produsului care face obiectul investigației.

(29)

Cu toate acestea, Comisia a observat că aceste produse nu au fost acoperite nici de definiția produsului, astfel cum se prevede în considerentul 23, nici în plângerea din acest caz și, prin urmare, industria din Uniune nu a furnizat nicio dovadă a dumpingului și a prejudiciului rezultat care să justifice o investigație. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(30)

Un importator, GebuVolco, a susținut că șuruburile dublu filetate ar trebui să fie excluse din definiția produsului care face obiectul investigației. Ei au susținut că șuruburile dublu filetate sunt:

—

produse specifice cu gaură torx pe partea metrică și hexagon la mijlocul celor două filete diferite;

—

nu a existat niciun producător în Uniune care să poată produce șuruburi dublu filetate necesare în cantitatea și calitatea necesare;

—

utilizarea șuruburilor dublu filetate este în scădere în Uniune.

(31)

Comisia a considerat că șuruburile dublu filetate au caracteristici fizice și tehnice similare cu cele ale altor șuruburi. Reclamantul a confirmat că industria din Uniune avea capacitatea de a produce șuruburi dublu filetate. Comisia a constatat că cel puțin un producător din Uniune a indicat producția de șuruburi dublu filetate (5). În plus, importatorul nu și-a justificat afirmația cu privire la motivul pentru care industria din Uniune nu a fost capabilă să producă șuruburi dublu filetate de o calitate adecvată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(32)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(33)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea șuruburilor. Treizeci și opt de producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(34)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5,2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(35)

Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(37)

La data de 5 martie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea de șuruburi. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Malaysia, Thailanda și Turcia.

(38)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea Chinafar Group, Junyue, Brother Group și European Fasteners Distributor Association („EFDA”). Reclamantul a prezentat observații cu privire la observațiile acestor părți interesate.

(39)

La 4 aprilie 2025, printr-o a doua notă („a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Thailanda ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza datelor financiare ușor accesibile privind trei producători de elemente de fixare din Thailanda, obținute din baza de date Orbis.

(40)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea Chinafar Group, Junyue, și EFDA. Reclamantul a prezentat observații cu privire la observațiile acestor părți interesate. Toate observațiile sunt abordate în secțiunile 3.2.2 și 3.2.3 de mai jos.

(41)

După ce a stabilit existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.1 de mai jos, și după ce a analizat observațiile și informațiile primite, Comisia a concluzionat că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată din s-ar putea utiliza prețuri și costuri nedistorsionate pentru stabilirea valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu în secțiunea 3.2.2 de mai jos.

3.2.   Valoarea normală

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(44)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

3.2.1.   Existența unor distorsiuni semnificative

(45)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (6), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(46)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (7). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul investigației, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (8), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (9). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (10). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (11). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (12), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (13).

(47)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în plângere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (14) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste dovezi cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(48)

Plângerea a furnizat exemple de elemente care indică existența distorsiunilor, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază, și a susținut că condițiile de piață, în special costurile și prețurile, în industria siderurgică chineză nu sunt determinate de forțele pieței de cerere și ofertă, ci sunt denaturate de intervenția statului în economie.

(49)

Plângerea se referea la investigațiile antidumping anterioare privind industria siderurgică și, în special, la investigația privind industria elementelor de fixare, în care Comisia a stabilit că industria chineză este puternic denaturată și, prin urmare, prețurile și costurile din RPC nu au putut constitui o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale (15).

(50)

Plângerea a furnizat, de asemenea, trimiteri la părțile relevante ale raportului, și a subliniat în special că:

(51)

Prezența statului în cadrul întreprinderilor face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor. Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei economii de piață socialiste, al cărei principiu de bază este proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii. Economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”), iar structurile statului și cele ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile. De asemenea, statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă. În special în sectorul siderurgic, care este sursa principalei materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC și, prin urmare, GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului.

(52)

Piața oțelului, inclusiv produsul care face obiectul investigației, este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea GC sau care își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea GC în privința politicilor sau sub îndrumarea GC. Plângerea a indicat că, în mod specific în sectorul care face obiectul investigației, atât întreprinderile publice, cât și cele private fac obiectul supravegherii în materie de politici și al îndrumării. În plus, aceasta a menționat investigația Comisiei privind elementele de fixare, în care s-a constatat că „deși industria elementelor de fixare este foarte fragmentată și este alcătuită în cea mai mare parte din IMM-uri, investigația a dezvăluit legături între partid și asociațiile din industria elementelor de fixare, care grupează și reprezintă producătorii de elemente de fixare (16)”.

(53)

Există politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic pentru GC, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței. Ca atare, producția produsului care face obiectul investigației este considerată o industrie strategică pentru economia chineză și face obiectul unor stimulente și subvenții semnificative. Plângerea a reiterat, de asemenea, faptul că industria siderurgică beneficiază de intervenția consecventă a GC, începând cu baza sectorului (și anume, piața materiilor prime pentru fabricarea oțelului), ceea ce a avut ca rezultat un sector pătruns de avantaje neloiale și artificiale care decurg din mecanismele distorsionate de formare a prețurilor.

(54)

Există o lipsă a aplicării și o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea, generând astfel denaturări atunci când întreprinderile insolvabile sunt menținute pe linia de plutire și atunci când se alocă drepturi de utilizare a terenurilor în RPC. Plângerea a făcut referire, în această privință, la concluziile Comisiei din investigațiile anterioare și a susținut că aceste concluzii s-ar aplica în egală măsură producătorilor chinezi de șuruburi fără cap.

(55)

Costurile salariale sunt distorsionate. Plângerea a făcut referire la concluziile Comisiei din investigațiile anterioare și a susținut că aceste concluzii s-ar aplica în egală măsură producătorilor chinezi de șuruburi fără cap.

(56)

Accesul la finanțare al actorilor corporativi este afectat de denaturări semnificative care rezultă din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital. Plângerea a susținut că, în investigația anterioară a Comisiei în sectorul elementelor de fixare, s-a constatat că producătorii chinezi au beneficiat de programe de stimulente financiare și subvenții din partea statului. În ceea ce privește sectorul siderurgic, plângerea a făcut referire la raport, subliniind în mod specific impactul sistemului financiar din China asupra sectorului siderurgic și măsurile de sprijin din partea statului pentru sectorul siderurgic.

(57)

În concluzie, reclamantul a considerat că, din cauza acestor distorsiuni generate de intervenția substanțială a statului, costurile și prețurile din China nu sunt fiabile în scopul stabilirii valorii normale. Ca atare, valoarea normală ar trebui să fie stabilită prin utilizarea costurilor de producție nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată.

(58)

Investigația Comisiei a confirmat că în sectorul produsului care face obiectul investigației, care este parte a sectorului siderurgic din aval, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. De exemplu, Zhejiang Metals & Minerals Holdings Co., un producător și exportator al produsului care face obiectul investigației, este controlată de Zhejiang International Trade Group, o întreprindere de stat (17). În plus, acest sector este un subsector al elementelor de fixare, iar constatările privind proprietatea statului în cadrul investigației privind elementele de fixare care au condus la adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/191 (denumită în continuare „investigația privind elementele de fixare”) sunt, prin urmare, relevante pentru șuruburile fără cap (18). Cazul privind elementele de fixare se referea în mod specific la sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru producerea elementelor de fixare și, prin urmare, a șuruburilor fără cap. În sectorul oțelului din China persistă un grad substanțial de proprietate a GC. Mulți dintre cei mai mari producători de oțel se află în proprietatea statului. Printre exemplele de întreprinderi deținute de stat care își desfășoară activitatea în sectorul siderurgic se numără: Ansteel Group (19) și Baowu Steel Group (20), ambele fiind întreprinderi deținute de stat în cadrul Comisiei centrale de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat a Consiliului de Stat („SASAC”); Baotou Steel Group, o întreprindere de stat deținută de Guvernul Mongoliei Interioare (21); precum și Shougang Group (22), o întreprindere de stat deținută în întregime de Beijing State-Owned Asset Management Ltd (23).

(59)

În plus, cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de Avizul orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației („MIIT”) privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a fundației industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (24), inclusiv aprovizionarea cu oțel special, un factor de producție utilizat pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. În mod specific, cerințele acestui aviz orientativ au ca scop „[s]ă promoveze fuziuni și reorganizări ale întreprinderilor. Să încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și reorganizări și să creeze o serie de grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială. Bazându-se pe întreprinderile dominante din sector, să cultive 1-2 întreprinderi de vârf specializate în domeniul oțelului inoxidabil, al oțelului special, […]”. Mai mult, acesta impune în mod explicit „[S]prijinirea întreprinderilor siderurgice să vizeze modernizarea industriilor din aval și direcția de dezvoltare a industriilor emergente strategice, să se concentreze pe dezvoltarea de loturi mici și varietăți multiple de oțeluri esențiale cum ar fi oțelurile speciale de înaltă calitate, aliaje de oțel speciale pentru echipamente de vârf și oțeluri pentru piese esențiale de bază din oțel” (25).

(60)

Un alt exemplu al intenției GC de a interveni în acest sector se regăsește în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime („cel de al 14-lea plan cincinal”), conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider pe piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (26).

(61)

În plus, Planul de lucru al MIIT pentru 2023 privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (27) stabilește următoarele obiective: „În 2023, […] investițiile în active fixe din întreaga industrie vor menține o creștere constantă, iar beneficiile economice se vor îmbunătăți semnificativ; investițiile în cercetare și dezvoltare ale industriei vor ajunge, în cele din urmă, la 1,5 %; creșterea valorii adăugate a industriei va ajunge la aproximativ 3,5 %; în 2024, mediul de dezvoltare a industriei și structura industriei vor fi optimizate în continuare, tranziția către produse de calitate superioară, inteligente și ecologice va continua, iar creșterea valorii adăugate a industriei va depăși 4 %”. Acest plan prevede, de asemenea, consolidarea corporativă impusă de guvern a sectorului siderurgic: „[s]ă se încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și achiziții, să se construiască grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială și să se promoveze configurarea optimă a capacității naționale de producție de fier și oțel. Să se sprijine întreprinderile specializate cu poziție de lider din anumite segmente ale pieței siderurgice pentru a integra în continuare resursele și a crea un ecosistem al industriei siderurgice. Să se încurajeze întreprinderile siderurgice să efectueze […] fuziuni și reorganizări transregionale […]. Să se aibă în vedere acordarea unui sprijin de politică mai larg pentru înlocuirea capacităților întreprinderilor siderurgice care au finalizat fuziuni și reorganizări substanțiale”.

(62)

Exemple similare ale intenției GC de a supraveghea și orienta evoluțiile sectorului siderurgic pot fi observate la nivel de provincie, de exemplu în Hebei, unde guvernul provincial a publicat Planul de acțiune pe trei ani privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice în 2020. Acest plan impune guvernului să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă” (28). În plus, planul provinciei Hebei în sectorul siderurgic prevede următoarele obiective: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval” (29).

(63)

Mai precis, în ceea ce privește factorii de producție utilizați pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, planul Hebei impune „[s]ă se accelereze dezvoltarea și aplicarea de noi materiale siderurgice de calitate superioară și esențiale, să se mărească proporția tipurilor de oțel speciale și de înaltă calitate, să se consolideze stabilitatea calității produselor avantajoase de mari dimensiuni și de gamă largă și să se creeze o structură de produse «piramidale». Până la sfârșitul anului 2020, proporția oțelului slab aliat obișnuit și a oțelului aliat obișnuit va crește la 20 %, iar până la sfârșitul anului 2022 va ajunge la aproximativ 25 %, oferind sprijin și garanții pentru modernizarea industriilor din aval” (30).

(64)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „să se pună accentul pe nevoile strategice naționale, să se orienteze întreprinderile pentru a promova optimizarea și modernizarea structurii produselor, să se dezvolte oțel special de înaltă calitate, oțel pentru inginerie marină de înaltă performanță, oțel aliat special pentru echipamente de înaltă calitate, oțel pentru piese de bază și alte varietăți esențiale «speciale, fine, înalte» și să se sporească valoarea adăugată și competitivitatea produselor siderurgice” (31).

(65)

Alte obiective similare de politică industrială pot fi regăsite și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (32), Shandong (33), Shanxi (34) sau Zhejiang (35).

(66)

În acest sens, un alt exemplu de orientare efectivă de către GC prin planuri este Avizul Comitetului de partid al Ansteel Group Co., Ltd. pentru studierea, publicitatea și punerea în aplicare cu conștiinciozitate a spiritului celui de al 20-lea Congres Național al Partidului (36). În aviz se afirmă că Grupul Ansteel va pune în aplicare cu conștiinciozitate planurile orientative și le va prezenta mai bine membrilor de partid, cadrelor și angajaților întregului grup.

(67)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, investigația a confirmat că există suprapuneri între funcțiile de conducere și calitatea de membru sau de responsabil al PCC în sectorul care face obiectul investigației. De exemplu, președintele Zhejiang International Trade Group, care controlează Zhejiang Metals & Minerals Holdings Co., producător și exportator de șuruburi fără cap, îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al Comitetului de partid (37). Cu toate acestea, astfel cum s-a stabilit în investigația privind elementele de fixare, sectorul este foarte fragmentat și constă în cea mai mare parte din IMM-uri și, prin urmare, Comisia nu a putut găsi informații detaliate cu privire la fiecare producător. Cu toate acestea, existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul investigației și PCC a fost stabilită la nivelul asociațiilor din industrie. Asociațiile din industria elementelor de fixare subliniază legătura lor personală cu PCC, de exemplu, statutul Asociației pentru Industria Elementelor de Fixare (Ningbo Fasteners Industry Association) prevede următoarele: „Președintele, vicepreședintele și secretarul general al prezentei asociații trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (1) să adere la linia, principiile și politicile partidului și să fie de bună calitate politică” (38).

(68)

În plus, dat fiind faptul că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(69)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație și directorul general al Baoshan Iron and Steel Ltd., un producător de oțel al cărui acționar majoritar este Baowu Steel Group, îndeplinesc, de asemenea, funcțiile de secretar și, respectiv, secretar adjunct al Comitetului de partid (39). De asemenea, președintele Consiliului de administrație al Wuhan Iron and Steel Group, controlat, de asemenea, de Baowu Steel Group, îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid (40). În plus, „Wuhan Iron and Steel Group a organizat cel de al zecelea studiu centralizat și discuțiile la nivelul Grupului de studiu teoretic al Comitetului de partid în 2022 pentru a transmite și studia spiritul Conferinței de lucru economică centrală și pentru a promova punerea în aplicare a deciziilor și acordurilor celui de al 20-lea Congres Național al Partidului și spiritul Conferinței de lucru economică centrală în cadrul Wuhan Iron and Steel Group. Reprezentantul general al China Baowu – sediul central din Wuhan, secretarul Comitetului de partid și președintele Wuhan Iron and Steel Group, a prezidat reuniunea și a prezentat condițiile pentru punerea în aplicare a cerințelor Comitetului central al partidului, ale Comitetului de partid din provincia Hubei și ale Comitetului de partid China Baowu, precum și pentru punerea în aplicare în continuare a spiritului Conferinței de lucru economică centrală” (41).

(70)

De asemenea, președintele Consiliului de administrație al Baotou Steel Union, care aparține Baotou Steel Group, îndeplinește funcția de secretar de partid al întreprinderii. În mod similar, directorul executiv al Baotou Steel Union, precum și președintele sindicatului societății sunt secretari adjuncți ai partidului (42). În cele din urmă, în cadrul Grupului Shougang, președintele Consiliului de administrație îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv este secretar adjunct al Comitetului de partid al societății (43).

(71)

Asociația industrială care acoperă produsul în cauză este Fasteners Branch (44) din cadrul China Machinery General Parts Industry Association (45), denumită în continuare „CMGPIA”. CMGPIA prevede, la articolul 3 din statutul său, că organizația „în conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist Chinez, înființează organizații ale Partidului Comunist Chinez care să desfășoare activități de partid și să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid. Entitatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea acestei asociații este Ministerul Afacerilor Civile din Republica Populară Chineză, iar entitatea responsabilă cu consolidarea partidului este Comitetul de partid al SASAC” și că „acceptă orientarea și supravegherea în afaceri de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, entitățile responsabile cu consolidarea partidului și departamentele de gestionare a industriei” (46).

(72)

Mai mult, în sectorul siderurgic chinez sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază, care sunt general aplicabile produsului care face obiectul investigației, având în vedere că sectorul industriei șuruburilor fără cap este un subsector al sectorului siderurgic. Mai mult, astfel cum s-a stabilit în investigația privind elementele de fixare, industria elementelor de fixare este menționată în Anunțul Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind publicarea Catalogului orientativ pentru promovarea și aplicarea primelor (seturi de) echipamente tehnice majore (ediția 2019) (47) și, de asemenea, în Catalogul de orientare pentru punerea în aplicare a adaptării structurilor industriale (CNDR 2019) (48) ca industrie încurajată.

(73)

Pe lângă documentele menționate mai sus la nivel central, există o serie de documente de orientare la nivel local, provincial sau municipal, care orientează și sprijină dezvoltarea industriei elementelor de fixare. De exemplu, politicile de stimulare din 2019 pentru industria elementelor de fixare din districtul Hayan prevăd următoarele: „Haiyan este «orașul natal al elementelor de fixare, iar industria elementelor de fixare este, de asemenea, una dintre industriile tradiționale importante din Haiyan. [...] Pentru a […] stimula inovarea și dezvoltarea industriei elementelor de fixare în județul nostru, județul nostru a publicat recent «Politica de acțiune specială pe trei ani pentru digitalizarea și transformarea inteligentă a industriei elementelor de fixare în județul Haiyan». Domeniul de aplicare al fondurilor speciale aferente acoperă societățile care pun în aplicare transformarea digitală și inteligentă în industria elementelor de fixare” (49).

(74)

Industria siderurgică este considerată în mod constant o industrie esențială de către GC (50). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect acest sector, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria oțelului pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (51). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (52).

(75)

În plus, planul de lucru menționat mai sus privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (a se vedea considerentul 61) demonstrează modul în care autoritățile chineze pun accentul pe acest sector în contextul mai larg al orientării de către GC a economiei chineze: „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice să urmărească îndeaproape nevoile în materie de noi infrastructuri, noi activități de urbanizare, de revitalizare rurală și privind industriile emergente, să se asocieze cu proiecte majore de inginerie legate de «cel de al 14-lea plan cincinal» în diferite regiuni și să depună toate eforturile pentru a asigura aprovizionarea cu oțel. Instituirea și aprofundarea mecanismelor de cooperare în amonte și în aval între sectorul oțelului și principalele sectoare care utilizează oțelul, cum ar fi construcțiile navale, transporturile, construcțiile, energia, automobilele, aparatele electrocasnice, utilajele agricole și echipamentele grele, desfășurarea de activități de corelare a producției cu cererea și extinderea activă a domeniilor în care se utilizează oțelul” (53).

(76)

La nivel local, cum ar fi în provincia Shandong, unde se află Shandong Juning Machinery Co. Ltd, cel de al 14-lea plan cincinal al Shandong pentru dezvoltarea industriei siderurgice (54) solicită următoarele: „Oțel pentru utilaje de construcții: Să sprijinim provincia noastră să treacă de la o provincie majoră în domeniul utilajelor de construcții la o provincie puternică în domeniul utilajelor de construcții, să se pună accent pe dezvoltarea de oțel pentru utilaje de construcții ecologic și verde, cu un grad ridicat de puritate, cu performanțe excelente la temperaturi scăzute, cu călibilitate stabilă și ușor de tăiat, să se accelereze cercetarea și dezvoltarea oțelului pentru utilaje de construcții de înaltă rezistență […], să se răspundă nevoilor de dezvoltare ale utilajelor de construcții moderne cu putere mare și greutate totală scăzută și să se realizeze modernizarea iterativă a lanțului industrial al clienților din aval și dezvoltarea completă și solidă a ecosistemului (industrial al) industriei producătoare de utilaje de construcții”.

(77)

În plus față de cele de mai sus, în cadrul investigației privind elementele de fixare s-a stabilit că producătorii de elemente de fixare sunt, de asemenea, beneficiari ai subvențiilor de stat, ceea ce indică în mod clar interesul statului în acest sector. În cursul investigației, Comisia a stabilit că o serie de programe de stimulare financiară au fost puse la dispoziția producătorilor de elemente de fixare în 2019, în districtul Haiyan, inclusiv politicile de stimulare din 2019 pentru industria elementelor de fixare: „Promovarea puternică a transformării digitale și inteligente a întreprinderilor din domeniul elementelor de fixare: Pentru aplicarea sistemelor digitale de gestionare și a software-ului dispozitivelor de control integrate, se vor acorda stimulente financiare speciale în funcție de anul de punere în aplicare, [...] întreprinderile care pun în aplicare transformarea digitală și inteligentă (sau noi achiziții) și modernizarea echipamentelor lor în 2019 vor beneficia de o subvenție unică de până la 20 % din investiția efectivă în echipamente de bază și de maximum 2 milioane RMB; în ceea ce privește punerea în aplicare în 2020, acestea vor beneficia de o subvenție unică de până la 15 % din investiția efectivă în echipamente de bază și de maximum 1,5 milioane RMB; în ceea ce privește punerea în aplicare în 2021, acestea vor beneficia de o subvenție unică de până la 12 % din investiția efectivă în echipamente de bază și de maximum 1 milioane RMB” (55).

(78)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(79)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul siderurgic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(80)

Produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, mai sus în considerentul 46. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (56).

(81)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 46 de mai sus. Planul de lucru menționat mai sus privind creșterea stabilă (a se vedea considerentul 61) ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului: „Încurajarea instituțiilor financiare să furnizeze în mod activ servicii financiare societăților siderurgice care implementează fuziuni și reorganizări, ajustări, transformări și actualizări ale structurii, în conformitate cu principiile controlului riscurilor și sustenabilității întreprinderilor”. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(82)

În cele din urmă, Comisia a reamintit că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(83)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(84)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(85)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(86)

Comisia a primit observații din partea Chinafar Group cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în China. Producătorul-exportator inclus în eșantion a susținut că afirmația privind denaturarea semnificativă nu ar trebui să devină o concluzie prestabilită și, în ceea ce privește jurisprudența OMC, autoritățile de investigație ar trebui să utilizeze costul suportat efectiv de producătorii-exportatori pentru calcularea valorii normale construite. În plus, chiar dacă au fost identificate distorsiuni, Comisia ar trebui să evalueze fiecare exportator chinez în mod individual, în special atunci când s-a aplicat eșantionarea.

(87)

Comisia a considerat că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel al OMC în cauza DS473 (57), legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală este construită pe baza unor costuri și prețuri nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă sau pe baza unei valori de referință internaționale numai în cazul în care se constată existența unor distorsiuni semnificative, care afectează costurile și prețurile. În orice caz, articolul 2 alineatul (6a) al doilea paragraf a treia liniuță din regulamentul de bază prevede posibilitatea de a utiliza costurile interne numai în măsura în care se stabilește că acestea nu sunt distorsionate.

(88)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală se construiește pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în cazul în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza elemente de probă în sprijinul faptului că respectivele costuri VAG individuale și/sau alte costuri ale factorilor de producție au fost de fapt nedistorsionate. Cu toate acestea, astfel cum este evidențiat în considerentele 46-84, Comisia a stabilit existența distorsiunilor în industria oțelului și nu a existat nicio dovadă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

3.2.2.   Țara reprezentativă

3.2.2.1.   Observații generale

(90)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

—

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În acest scop, Comisia a avut în vedere țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar celui din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (58);

—

fabricarea produsului care face obiectul investigației în țara respectivă;

—

existența unor date relevante ușor accesibile în țara reprezentativă;

—

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(91)

Astfel cum se explică în considerentele 37-39, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale.

(92)

Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(93)

În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Thailanda drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.2.3.   Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China

(94)

În prima notă, Comisia a identificat Malaysia, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, acestea sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(95)

În urma primei și a celei de a doua note, Grupul Chinafar a susținut că Thailanda ar trebui eliminată ca țară potențial reprezentativă, deoarece venitul său național brut (VNB) pe cap de locuitor este aproape jumătate din cel al Chinei și, prin urmare, Thailanda nu poate fi considerată o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei. Acesta a remarcat, de asemenea, că însăși Comisia a afirmat în prima notă că „intenționează să utilizeze țări cu un venit național brut similar cu cel al Chinei”, fără a face referire la categoria țărilor cu un nivel mediu superior.

(96)

Pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Regulamentul de bază nu conține nicio cerință suplimentară privind alegerea țării cu nivelul de dezvoltare economică cel mai apropiat de cel al țării exportatoare. În aceste condiții, Comisia face acest lucru prin exercitarea puterii sale de apreciere și prin utilizarea de către Banca Mondială a unor țări clasificate în aceeași categorie de venituri. Categoria relevantă a Băncii Mondiale este cea a țărilor cu venituri medii-superioare, în care China este clasificată. Comisia a precizat în mod clar în prima notă că va utiliza baza de date a Băncii Mondiale în acest scop, ceea ce este, de asemenea, în conformitate cu practica sa. Faptul că o țară poate avea un VNB sau PIB pe cap de locuitor mai apropiat de cel al Chinei decât o altă țară nu este considerat un factor pentru selectarea țării reprezentative adecvate. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

3.2.4.   Existența unor date relevante ușor accesibile în țara reprezentativă

(97)

În prima notă, Comisia a furnizat informații cu privire la datele financiare ușor accesibile pentru societățile care produc categoria mai largă de elemente de fixare, inclusiv produsul care face obiectul investigației, în Malaysia, Thailanda și Turcia, precum și cu privire la importurile în aceste țări de materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(98)

În observațiile lor la prima notă, cei trei producători-exportatori incluși în eșantion și EFDA au propus Malaysia ca fiind țara reprezentativă cea mai adecvată, în timp ce reclamantul a propus Turcia. Nu a fost propusă nicio țară reprezentativă alternativă pentru această investigație.

(99)

Junyue și Chinafar Group au susținut că Turcia nu poate fi considerată o țară reprezentativă, deoarece economia sa a fost caracterizată de o inflație ridicată, de o devalorizare semnificativă a monedei și de ingerințe politice, în special în ceea ce privește stabilirea nivelurilor costurilor cu forța de muncă.

(100)

Comisia a observat că inflația și deflația monetară nu au fost criterii utilizate pentru evaluarea reprezentativității unei țări în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și, în cazul în care Comisia ar alege Turcia ca țară reprezentativă, aceasta ar ajusta valorile pentru inflație și/sau deflație monetară, după caz, pentru a reflecta costurile pentru perioada de investigație. De asemenea, societățile nu au furnizat dovezi întemeiate cu privire la existența unei ingerințe politice în costurile forței de muncă. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(101)

Junyue și grupul Chinafar au susținut că atât Thailanda, cât și Turcia nu sunt țări reprezentative adecvate pe baza volumului importurilor din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”).

(102)

Comisia a furnizat deja în prima notă o analiză a tendințelor importurilor din Rusia din 2019 până în perioada de investigație, care nu a indicat nicio modificare semnificativă, atât în ceea ce privește volumele, cât și prețul mediu, referitor la importurile din Rusia către ambele țări. Prin urmare, nu a existat niciun indiciu că modelele de export rusești s-au schimbat din cauza sancțiunilor în vigoare în urma invadării pe scară largă a Ucrainei în 2022, ceea ce ar fi putut cauza denaturarea prețurilor de import în aceste două țări. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(103)

În urma primei note, Junyue a susținut, de asemenea, că industria elementelor de fixare din Thailanda, inclusiv șuruburile, era puternic specializată în elemente de fixare pentru industria autovehiculelor, care nu erau reprezentative pentru produsul care face obiectul investigației, deoarece elementele de fixare utilizate în sectorul autovehiculelor tind să aibă prețuri mai mari, deoarece acestea trebuiau să respecte standarde de produs mai stricte. Datorită acestei specializări, Junyue a susținut că, pentru anumiți factori de producție, producătorii thailandezi au recurs la importuri de categorie specială de origine japoneză, ceea ce a făcut ca valoarea de referință să fie nereprezentativă.

(104)

Pe baza GTA, Comisia a evaluat prețurile de export japoneze pentru principalele materii prime (și anume, codurile SA 7213 91 , 7213 99 , 7228 30 , 7227 90 și 7214 99 ). În cursul perioadei de investigație, Thailanda a fost principala piață de export a Japoniei, reprezentând 21 % din totalul exporturilor acestor materii prime. Celelalte cinci destinații principale de export, cu excepția Chinei, au reprezentat împreună aproximativ 53 % din totalul exporturilor acestor materii prime. Prețul mediu de export către Thailanda a fost cu 10 % mai mare în comparație cu aceste alte piețe principale (prețul a fost 1,09 EUR/kg pentru Thailanda și 0,90 EUR/kg pentru celelalte cinci țări exportatoare).

(105)

Comisia a concluzionat în a doua notă că, deși era posibil ca producătorii thailandezi de elemente de fixare să importe materiale de calitate specială din Japonia, acest lucru nu a exclus Thailanda ca țară reprezentativă. De fapt, șuruburile nestandardizate au făcut, de asemenea, obiectul prezentei investigații, iar pentru aceste produse ar putea fi utilizate materii prime de calitate specială. Prin urmare, nu s-a putut concluziona că prețurile de export japoneze către Thailanda erau nejustificat de ridicate și nereprezentative. Comisia a respins afirmația din considerentul 103 potrivit căreia Thailanda ar trebui exclusă ca țară reprezentativă adecvată.

(106)

În a doua notă, Comisia a analizat în continuare importurile celor trei factori principali de producție, reprezentând aproximativ 65 % din costul de producție (clasificați la codurile SA 7213 91 , 7213 99 și 7228 30 ) în cele trei țări reprezentative potențiale. Pentru toți acești factori de producție, importurile în Thailanda [cu excepția importurilor din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (59)] au fost cele mai mari în ceea ce privește cantitățile.

(107)

În ceea ce privește factorul de producție de la codul SA 7213 91 , importurile totale din surse nedistorsionate au fost semnificative în toate cele trei țări, Thailanda având cele mai mari cantități de importuri din alte țări decât China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755.

(108)

În ceea ce privește factorul de producție de la codul SA 7213 99 , importurile thailandeze au reprezentat de departe cel mai mare volum al importurilor, care se ridică la aproximativ 76 000 de tone, și anume de cinci ori mai mari decât volumele importurilor în Malaysia și Turcia. Importurile din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 în Malaysia au reprezentat 33 % din totalul importurilor în țară, iar prețul mediu de import din alte surse în Malaysia a fost similar cu prețul de import din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. În același timp, Thailanda și Turcia nu au efectuat practic importuri din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Prin urmare, Comisia a considerat că prețul de import în Malaysia este mai puțin fiabil decât prețul de import în Thailanda sau Turcia.

(109)

Pentru codul SA 7228 30 , volumul importurilor în Thailanda a fost de departe cel mai mare dintre cele trei țări. Importurile din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 au reprezentat o pondere ridicată din totalul importurilor acestui factor de producție în toate cele trei țări. Cu toate acestea, prețul mediu de import din alte surse în Turcia a fost comparabil cu cel din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 și, prin urmare, ar fi putut fi influențat de prețul de import din China, în timp ce prețul mediu de import din alte surse în Thailanda sau Malaysia a fost semnificativ mai mare decât cel din China. Prin urmare, Comisia a considerat că prețul de import în Turcia este mai puțin fiabil decât prețul de import în Thailanda sau Malaysia.

(110)

Junyue a furnizat situațiile financiare auditate care acoperă perioada de investigație pentru filiala producătorului malaysian selectat de Comisie în prima notă, care produce numai elemente de fixare [Chin Well Fasteners Co. Sdn. Bhd. („Chin Well Fasteners”)]. Aceasta a identificat, de asemenea, un producător suplimentar din Malaysia care produce elemente de fixare standard (Asia Bolts &Nuts Sdn. BHD.) cu informații financiare pentru 2023. Acesta din urmă a fost eliminat, deoarece a înregistrat un profit de 0,7 %, care nu a fost considerat rezonabil.

(111)

Junyue și Chinafar au susținut că informațiile financiare ale societăților thailandeze și turce identificate de Comisie în prima notă nu au fost reprezentative pentru produsul care face obiectul investigației și au prezentat rate anormal de ridicate ale VAG și ale profitului.

(112)

Aceștia au susținut că acest lucru s-a explicat prin faptul că produsele fabricate de aceste societăți nu erau comparabile cu produsul care face obiectul investigației, deoarece erau în principal elemente de fixare de înaltă rezistență și de înaltă calitate pentru piețe foarte de nișă și foarte profitabile, cum ar fi sectorul aerospațial, al autovehiculelor și al energiei/petrochimice și, prin urmare, de o calitate mai bună în comparație cu produsul care face obiectul investigației fabricat în China.

(113)

Aceștia au susținut că acest lucru se aplică, de asemenea, societății thailandeze Thai Meira, Co. Ltd., care este specializată în elemente de fixare non-standard pentru industria autovehiculelor. În plus, nici societatea thailandeză S.J. Screws Co. Ltd. nu a putut fi considerată reprezentativă, deoarece fabrica în cea mai mare parte produse care nu se încadrează la produsul care face obiectul investigației, ceea ce a implicat un cost de producție mai ridicat, cum ar fi echipamentele de manipulare, plăcile de oțel și produsele industriale pescărești sau elementele de fixare non-standard pentru industria autovehiculelor.

(114)

Comisia a observat că unii dintre producătorii chinezi incluși în eșantion produceau elemente de fixare de înaltă rezistență și deserveau sectoare specifice, cum ar fi câmpurile petroliere offshore și conductele petroliere. Faptul că societățile identificate în posibile țări reprezentative sunt specializate în anumite segmente, cum ar fi șuruburile nestandardizate pentru industria autovehiculelor, care se încadrează la produsul care face obiectul investigației și/sau produc doar o parte din produsul care face obiectul investigației, nu este un motiv pentru a exclude aceste societăți. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(115)

EFDA a afirmat că Comisia nu a inclus pe lista societăților selectate un important producător turc, Norm Civata Sanaya Ve Ticaret Anonim Sirketi („Norm Civata”).

(116)

Din informațiile furnizate în baza de date Orbis reiese că Norm Civata este o societate cu ridicata care regrupează mai multe sucursale, iar informațiile sale financiare sunt la nivel consolidat. Informațiile financiare ale sucursalei care își desfășoară activitatea în domeniul „Metals & Metal Products” nu au fost disponibile. Prin urmare, Comisia a considerat inadecvată utilizarea raportului anual al Norm Civata în scopul prezentei investigații.

(117)

De asemenea, EFDA a pus sub semnul întrebării metodologia de calculare a VAG și a susținut că profitul și pierderea financiară ar trebui scăzute din cheltuielile de exploatare. Comisia a respins această afirmație, deoarece este practica sa consacrată de a include cheltuielile financiare în costurile VAG pentru a reflecta costul total de producție al produsului care face obiectul investigației.

(118)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Thailanda ca țară reprezentativă adecvată și datele financiare ale trei societăți (60), în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(119)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Thailandei ca țară reprezentativă și a celor trei societăți menționate anterior ca producători din țara reprezentativă.

3.2.5.   Observațiile părților interesate

(120)

În ceea ce privește a doua notă, Junyue, Chinafar Group și EFDA și-au reiterat afirmația potrivit căreia Malaysia este cea mai adecvată țară reprezentativă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, și nu Thailanda, din mai multe motive.

(121)

În primul rând, acestea au susținut că societățile din Malaysia produc în principal elemente de fixare standard și, prin urmare, gama lor de produse este similară cu cea a producătorilor chinezi.

(122)

În al doilea rând, Junyue și EFDA au considerat nejustificat faptul că Comisia s-a concentrat doar pe volumele importurilor unui singur factor de producție (SA 7213 99 ) pentru a nu lua în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. Pentru acest factor de producție, importurile chineze din China au reprezentat 33 % din totalul importurilor, un procentaj similar cu cel al importurilor în Thailanda de ceilalți doi factori de producție (SA 7213 91 și SA 7228 30 ).

(123)

În al treilea rând, Junyue a susținut că similaritatea dintre prețul mediu al importurilor din China și prețul mediu de import din alte țări a indicat doar că prețurile materialelor importate au fost stabilite în principal în condițiile pieței.

(124)

Junyue a susținut, de asemenea, că datele privind importurile din Thailanda au fost și mai îngrijorătoare din cauza unei proporții globale mai mari a importurilor din China în Thailanda (43 %) în comparație cu Malaysia (29 %) și Turcia (15 %).

(125)

Contrar afirmației Junyue, Comisia nu s-a concentrat asupra importurilor unui singur factor de producție pentru a nu lua în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. De fapt Comisia a analizat importurile celor trei factori principali de producție, reprezentând aproximativ 65 % din costul de producție (SA 7213 91 , SA 7213 99 și SA 7228 30 ) în cele trei țări reprezentative potențiale.

(126)

Pentru toți acești factori de producție, importurile în Thailanda [cu excepția importurilor din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755] au fost cele mai mari în ceea ce privește cantitățile. În ceea ce privește codul SA 7213 91 , importurile totale din surse nedistorsionate au fost semnificative în toate cele trei țări, Thailanda având cele mai mari cantități de importuri din alte țări decât China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755.

(127)

Pentru codul SA 7213 99 , importurile thailandeze au reprezentat de departe cel mai mare volum al importurilor, care se ridică la aproximativ 76 000 de tone, și anume de cinci ori mai mari decât volumele importurilor în Malaysia și Turcia. Astfel cum se menționează în considerentul 108, importurile din China în Malaysia au reprezentat 33 % din totalul importurilor în țară, iar prețurile medii de import din alte țări decât China au fost comparabile cu prețurile chineze, ceea ce sugerează că acestea ar putea fi mai puțin fiabile.

(128)

Pentru codul SA 7228 30 , reprezentând 11 % din costul total de producție, având în vedere volumul importurilor, Comisia a considerat Thailanda țara cea mai reprezentativă, astfel cum se prevede în considerentul 109.

(129)

Pe această bază, Comisia a considerat că Thailanda dispune de un set de date ușor accesibile de calitate mai bună pentru valorile de import nedistorsionate și, prin urmare, a concluzionat că Thailanda este țara reprezentativă adecvată și a respins afirmația Junyue.

(130)

Junyue și grupul Chinafar au reiterat afirmația potrivit căreia prețurile de import thailandeze au fost ridicate din cauza prezenței semnificative a importurilor de calitate specială de origine japoneză, utilizate de producătorii thailandezi pentru aplicații speciale, în special în sectorul autovehiculelor. Junyue a susținut, de asemenea, că această tendință era legată de faptul că mai mulți producători aveau legături cu societăți japoneze și se aprovizionau cu materii prime de calitate superioară de la societățile-mamă ale acestora.

(131)

Junyue a susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia decide să mențină Thailanda ca țară reprezentativă, datele privind importurile ar trebui ajustate prin deducerea importurilor japoneze din totalul importurilor, deoarece acestea au un preț nejustificat de ridicat.

(132)

În ceea ce privește aceste afirmații, Comisia a observat că nici Junyue, nici grupul Chinafar nu au furnizat nicio dovadă cu privire la amploarea importurilor japoneze în Thailanda de materii prime destinate producției de șuruburi nestandardizate pentru sectoare specializate. De asemenea, nu a existat nicio dovadă că importurile au fost efectuate de părți afiliate.

(133)

De asemenea, cei doi producători incluși în eșantion nu au furnizat nicio dovadă că materialele de calitate superioară pentru producția de șuruburi non-standard nu au fost utilizate nici în China. În acest sens, Comisia a observat că China a importat, de asemenea, cantități semnificative din principalele materii prime din Japonia, aceasta fiind a treia piață de export pentru Japonia.

(134)

În plus, valoarea normală a produsului în cauză a fost construită pe baza tuturor importurilor în Thailanda și nu numai pe baza importurilor din Japonia. Importurile thailandeze de cinci materii prime principale din Japonia au reprezentat doar aproximativ 17 % din totalul importurilor acestor materii prime. Pe baza considerațiilor de mai sus, afirmațiile menționate în considerentele 130 și 131 au fost respinse.

(135)

În observațiile lor la a doua notă, Junyue și Grupul Chinafar și-au reafirmat opinia potrivit căreia societățile malaysiene selectate de Comisie în prima notă erau mai reprezentative decât societățile thailandeze, deoarece acestea s-au axat în principal pe fabricarea produsului care face obiectul investigației și, pentru societate, Chin Well Fasteners, datele financiare disponibile public corespundeau perioadei de investigație.

(136)

Dimpotrivă, aceștia au susținut din nou că doi dintre cei trei producători thailandezi selectați de Comisie nu au fabricat produsul care face obiectul investigației. Aceștia au susținut că Thai Meira producea în principal elemente de fixare speciale, iar S. J. Screwthai s-a concentrat în principal pe produse care nu corespundeau produsului în cauză.

(137)

EFDA a susținut, de asemenea, că S.J. Screwthai era o societate cu ridicata, pe baza informațiilor din baza de date Orbis, iar Comisia a respins, din același motiv, societatea turcă Norm Civata.

(138)

Comisia a examinat informațiile disponibile pentru cele două societăți din Thailanda și, pe baza site-ului web al acestora și a bazei de date Orbis, a concluzionat că (i) S.J. Screws a fost identificat în baza de date Orbis ca comerciant cu ridicata și cu amănuntul. Analiza site-ului internet al societății nu a fost concludentă pentru a stabili dacă societatea era un producător veritabil sau un comerciant cu ridicata și, prin urmare, Comisia a decis să excludă această societate din analiză; (ii) Thai Meira a fabricat, printre altele, produse care se încadrează în definiția produsului care face obiectul prezentei investigații, în special prezoane.

(139)

Grupul Chinafar a susținut, de asemenea, că Thai Meira a înregistrat un profit ridicat nereprezentativ din cauza specializării sale în elemente de fixare non-standard destinate sectorului autovehiculelor. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat elemente de probă care să arate că rentabilitatea vânzărilor către sectorul autovehiculelor a fost mai mare decât cea a vânzărilor către alte sectoare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(140)

De asemenea, EFDA a identificat și a extras din Orbis datele financiare ale altor cinci societăți din Thailanda pe care Comisia s-ar fi putut baza: Thai Union Fasteners, MDF Precision, Bangkok Fastenings, Suntorx Enterprise și Tycoon Worlwide Group.

(141)

Comisia a analizat datele financiare ale tuturor acestor societăți și a constatat că grupul Tycoon Worlwide a înregistrat pierderi în 2023, iar profiturile celorlalte patru societăți (calculate pe baza costului mărfurilor vândute) au variat între 0,35 % și 1,31 %, care nu au fost considerate a fi un nivel rezonabil de profit. Prin urmare, Comisia nu a inclus aceste societăți în analiza sa.

(142)

În ceea ce privește observația Junyue potrivit căreia societățile malaysiene selectate, cum ar fi Chin Well Fasteners și Tong Heer Fasteners Co. Sdn. Bhd. („Tong Herr”), care a prezentat o valoare de referință mai fiabilă și mai reprezentativă, Comisia a observat următoarele:

(143)

Tong Herr, specializată în fabricarea de elemente de fixare din oțel inoxidabil, făcea parte dintr-un grup mai mare, care includea, de asemenea, un producător de produse de turnare de precizie. Deși datele financiare ale Tong Herr din 2024 nu erau încă disponibile, informațiile de la nivel de grup (61) au arătat că segmentul de activitate al elementelor de fixare înregistra pierderi în 2024, devenind astfel o societate nepotrivită pentru stabilirea unei valori de referință reprezentative.

(144)

În ceea ce privește Chin Well Fasteners, deși este adevărat că datele financiare ale acestei societăți se aliniază exact la perioada de investigație, Comisia nu a fost de acord cu afirmația Junyue potrivit căreia numai Chin Well Fasteners a constituit o bază mai reprezentativă pentru determinarea costurilor VAG și a ratelor de profit decât societățile thailandeze selectate. Conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al societății (62), Chin Well Fasteners producea exclusiv șuruburi cu cap. Deși acest lucru nu a împiedicat societatea să servească drept substituent potențial pentru calcularea costurilor VAG și a profitului, faptul că societățile thailandeze produc produse care se încadrează în definiția produsului în acest caz le face mai adecvate.

(145)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia a decis să utilizeze Thailanda ca țară reprezentativă adecvată și să utilizeze datele financiare ale unui număr de două societăți (63) pentru valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2.6.   Nivelul de protecție socială și a mediului

(146)

În urma primei note, reclamantul a susținut că atât Thailanda, cât și Turcia au depășit performanțele Malaysiei în ceea ce privește punctajul lor general pentru obiectivele de dezvoltare durabilă și că Turcia a ratificat toate cele 10 convenții fundamentale ale OIM în domeniul muncii. EFDA, pe de altă parte, a afirmat că dovezile sugerează că istoricul Thailandei și al Turciei în ceea ce privește protecția mediului și a drepturilor omului nu a fost la fel de favorabil în comparație cu Malaysia.

(147)

În urma celei de a doua note, Grupul Chinafar a reiterat observațiile formulate de EFDA potrivit cărora bilanțul Thailandei în ceea ce privește protecția mediului și a drepturilor omului nu a fost favorabil în comparație cu istoricul Malaysiei.

(148)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată în acest caz este Thailanda, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.2.6.1.   Concluzii

(149)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

3.2.7.   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(150)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(151)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza date de la Banca Thailandei pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (64), de la Consiliul pentru investiții în domeniul energiei electrice (65), precum și de la Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei pentru gazele naturale (66).

(152)

În a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime, și anume abur și apă, în costul total de producție, aceste elemente neglijabile, reprezentând mai puțin de 2 % din costul total de producție raportat de producătorii-exportatori incluși în eșantion, au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

3.2.7.1.   Factorii de producție

(153)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

Factor de producție

Codul mărfurilor

Sursa

Prețul în CNY

Unitate de măsură

Materii prime

Bare și tije laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (fil machine), din fier sau din oțeluri nealiate, cu secțiunea circulară cu un diametru sub 14 mm

7213 91 90 01

7213 91 90 09

GTA

4,30

kg

Bare și tije laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate („fil machine”), din fier sau din oțeluri nealiate

7213 99 90

GTA

8,21

kg

Bare și tije din fier sau din oțeluri nealiate

7214 99 91

GTA

7,76

kg

Bare și tije din oțeluri aliate, altele decât inoxidabile, laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate

7227 90 90

GTA

6,13

kg

Alte bare și tije din oțeluri aliate, altele decât inoxidabile, simplu laminate sau trase la cald

7228 30 10 09

GTA

6,81

kg

Zinc

7901 11 00

GTA

18,88

kg

Forța de muncă

Forța de muncă

n/a

Banca Thailandei

14,83

Ore de muncă

Energie

Energie electrică

n/a

Consiliul pentru investiții din Thailanda

Variază între 1,08 și 1,37  (67)

kWh

Gaze naturale

n/a

Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei

2,68

Metru cub

(154)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Această metodologie este explicată în mod corespunzător în considerentele 178 și 179.

3.2.7.2.   Materii prime

(155)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import din țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (68).

(156)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului din China, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(157)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației. Întrucât reprezintă mai puțin de 2 % din costul total de producție și valoarea utilizată pentru ei nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor.

(158)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(159)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(160)

În prima notă, Comisia a furnizat o listă a factorilor de producție. În urma informațiilor colectate în cursul vizitei de verificare la sediile producătorilor-exportatori, lista factorilor de producție a fost revizuită. În special, sârma din fier și din oțeluri nealiate (SA 7217 10 ) a fost exclusă deoarece Comisia a constatat că aceasta nu a fost utilizată la fabricarea produsului care face obiectul investigației, în timp ce aceasta fusese raportată inițial în răspunsurile la chestionar.

(161)

În urma observațiilor părților interesate cu privire la prima notă, reclamantul a susținut că numărul semnificativ de importuri ale principalilor factori de producție din China era susceptibil să denatureze prețurile pieței din Malaysia; reclamantul a afirmat, de asemenea, că prețurile energiei electrice din Malaysia au fost puternic subvenționate, furnizând ca elemente de probă un articol de revistă, care se axează pe impactul asupra utilizatorilor interni.

(162)

În observațiile sale cu privire la a doua notă, grupul Chianafar a susținut că simplul fapt că a existat o subvenționare nu a făcut ca prețurile să fie nereprezentative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(163)

După ce s-a stabilit că, în această etapă, Thailanda este considerată o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), aceste afirmații au fost respinse.

3.2.7.3.   Forța de muncă

(164)

Comisia a utilizat ultimele statistici disponibile publicate de Banca Thailandei (69) pentru a stabili valoarea de referință pentru forța de muncă. Banca Thailandei a furnizat informații trimestriale cu privire la salariile lunare medii din Thailanda în sectorul de producție pentru perioada de investigație. Acestea au fost ajustate pentru a include contribuțiile sociale plătite de angajator (70).

(165)

Informațiile privind orele lucrate nu au fost disponibile în statisticile publicate de Banca Thailandei și, prin urmare, Comisia a utilizat informații privind orele lucrate pe săptămână în Thailanda, astfel cum au fost furnizate de Baza de date a statisticilor privind forța de muncă a Organizației Internaționale a Muncii (71).

(166)

În consecință, Comisia a calculat costul forței de muncă pe oră în Thailanda prin împărțirea costului anual al forței de muncă la numărul anual de ore lucrate.

(167)

În urma celei de a doua note, atât Junyue, cât și Grupul Chinafar au susținut că Comisia ar trebui să utilizeze orele lucrate efectiv ale producătorilor-exportatori chinezi pentru a calcula valoarea de referință pentru forța de muncă, în locul datelor OIM.

(168)

În opinia lor, acest lucru a fost justificat deoarece articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a împiedicat doar utilizarea datelor referitoare la prețuri și costuri în țările exportatoare și, în schimb, informațiile care nu au legătură cu prețurile nu ar trebui eliminate în mod automat.

(169)

Comisia a observat că a utilizat orele lucrate efectiv de către producătorii-exportatori chinezi și, în cadrul calculării valorii normale, le-a înmulțit cu costul corespunzător din Thailanda. Scopul metodologiei a fost de a recalcula cât ar costa aceste ore lucrate în țara reprezentativă. Costul forței de muncă în Thailanda ar fi în mod necesar raportul dintre costul total al forței de muncă și numărul total de ore de muncă din Thailanda. În consecință, afirmația a fost respinsă.

3.2.7.4.   Energie electrică

(170)

În cea de a doua notă, Comisia a anunțat că intenționează să utilizeze cotația prețului energiei electrice pentru întreprinderile comerciale, industriale și de stat, publicată de Consiliul pentru investiții din Thailanda (72), utilizând tariful în momentul utilizării (tariful TOU) – servicii generale mari, un nivel al tensiunii mai mic de 22 kV pentru a calcula valoarea de referință pentru energia electrică.

(171)

Acest cost al energiei a rămas neschimbat din 2018 și este actualizat lunar cu ajutorul instrumentului denumit „Ft surcharge”. Prin urmare, costurile cu energia electrică facturate în fiecare lună se calculează după cum urmează:

(a)

un cost de bază al energiei electrice, în conformitate cu tarifele descrise mai sus, care a rămas constant de-a lungul anilor,

(b)

un cost de ajustare al energiei (Ft), care este actualizat periodic de Comisia thailandeză de reglementare în domeniul energiei (ERC) și publicată de către Autoritatea metropolitană pentru energie electrică din Thailanda (73).

(172)

În urma celei de a doua note, Comisia a stabilit o valoare de referință pentru energia electrică pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, pe baza consumului respectiv în perioadele de vârf și în afara orelor de vârf. Utilizarea rezultată a fost alocată tarifelor din perioadele de vârf și din afara acestora.

(173)

În plus, Comisia a decis să includă atât taxa aferentă cererii, cât și taxa pentru servicii în rata de referință a energiei electrice, pentru a reflecta pe deplin costul energiei electrice din țara reprezentativă. Taxa pentru servicii a fost exprimată ca sumă fixă pe lună, în timp ce taxa de cerere a fost stabilită, în kW, pe baza calculului prudent al cererii de energie electrică. Aceasta a fost stabilită prin împărțirea valorii de vârf totale a energiei consumate la numărul de ore de producție. Tariful mediu ponderat atât pentru consumul în perioadele de vârf, cât și pentru cel în afara acestora, a fost stabilit ca valoare de referință corespunzătoare pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion.

(174)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că va deduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) din cotele de energie electrică. Cu toate acestea, în urma unei investigații suplimentare, Comisia a stabilit că prețurile energiei electrice din Thailanda au fost cotate fără TVA.

3.2.7.5.   Gaze naturale

(175)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru gazele naturale, Comisia a utilizat prețurile publicate de Biroul de planificare și politică energetică din cadrul Ministerului Energiei (74), și anume tabelul 7.2-4, care ilustrează consumul final de energie pe cap de locuitor. Comisia a utilizat ca valoare de referință media datelor din 2023 și 2024 indicate în tabelul respectiv.

3.2.7.6.   Subproduse

(176)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru subproduse, Comisia a utilizat raportul dintre valoarea subproduselor și valoarea materiei prime inițiale, astfel cum a fost înregistrat în sistemul contabil al producătorilor-exportatori, și a aplicat acest raport valorii de referință care rezultă din GTA.

3.2.7.7.   Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile

(177)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(178)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procentaj a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(179)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru VAG și profit la nivelul comercial franco fabrică, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2023 pentru societățile Sanwa Iron (Thailand) Company Ltd. și Thai Meira Co. Ltd., astfel cum au fost extrase din Orbis.

3.2.8.   Calculul

(180)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(181)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(182)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 178 și 179.

(183)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 8 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 21,2 %.

(184)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.3.   Prețul de export

(185)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au realizat exporturi în Uniune direct către clienți independenți.

(186)

Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.4.   Comparația

(187)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivel franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

3.4.1.   Ajustări ale valorii normale

(188)

Astfel cum se explică în considerentul 180, valoarea normală a fost stabilită la nivel franco fabrică și, prin urmare, nu au fost necesare ajustări.

(189)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Junyue a susținut că metodologia utilizată de Comisie pentru a stabili raportul VAG ar putea conduce la o comparație inechitabilă între valoarea normală și prețul de export, deoarece VAG utilizat pentru a construi valoarea normală conține cheltuieli similare celor suportate de Junyue care ar fi deduse de Comisie pentru a determina prețul de export franco fabrică.

(190)

Junyue a susținut că îi revenea Comisiei sarcina de a furniza o defalcare detaliată a costurilor VAG pentru a se asigura că nu există nicio suprapunere cu cheltuielile deja eliminate din prețul de export. În cazul în care un astfel de detaliu nu ar fi disponibil, Comisia nu ar trebui să efectueze nicio ajustare a prețului de export.

(191)

Junyue a făcut trimitere la hotărârea Tribunalului în cauza T-762/20 (75) Sinopec, care face obiectul unui recurs (76) și care a luat în considerare acest punct de ajustare a prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în care valoarea normală a fost construită în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(192)

Astfel cum se explică în considerentul 187, Comisia a ales să compare prețul de export și valoarea normală la nivel comercial franco fabrică. Astfel cum se explică în considerentul 180, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(193)

În hotărârea pronunțată în cauza CCCME, care a fost ulterioară hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală și prețul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea sa este justificată. Sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază trebuie efectuate revine celor care doresc să se prevaleze de acestea (77). Rezultă că, în speța menționată, ca și în prezenta investigație, părțile interesate sunt cele cărora le revine, în temeiul respectivei jurisprudențe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul dovezilor pe care le-au adus în cursul investigației (78).

(194)

În continuare, Tribunalul a considerat că trebuie arătat că, deși practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele dintre prețul de export și valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate pentru o valoare care a fost construită și care, prin urmare, nu este autentică. Respectiva valoare nu este în principiu afectată de factori care ar putea prejudicia comparabilitatea ei, întrucât a fost determinată în mod artificial (79). În plus, la fel ca în cazul CCCME, în cazul de față, construirea valorii normale pe tip de produs pe o bază „franco fabrică” a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și nu au fost disponibile informații care să arate că costurile VAG ale celor două societăți thailandeze în cauză includeau cheltuielile de transport pentru livrarea către clienți. Prin urmare, având în vedere marja largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (80), abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudență privind afirmațiile nefondate potrivit cărora sumele corespunzătoare cheltuielilor VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conțin costurile de transport. În consecință, afirmația a fost respinsă.

3.4.2.   Ajustări ale prețului de export

(195)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de: marfă, asigurare, manipulare, încărcare, ambalare și reduceri.

(196)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costul creditului și comisioanele bancare.

(197)

În ceea ce privește ajustarea prețului de export pentru comisioane, Comisia a constatat că societatea afiliată implicată în tranzacții îndeplinea funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision, utilizând în același timp personalul producătorului-exportator. Astfel, ajustarea pentru un comision a fost construită pe baza costurilor VAG ale societății afiliate, a părții din costurile VAG ale producătorului-exportator legate de funcțiile societății afiliate și a unui profit nominal.

3.5.   Marjele de dumping

(198)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(199)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Societatea

Marjă de dumping provizorie (%)

 

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

 

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd.

63,9

 

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

(200)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(201)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 67,4 %.

(202)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(203)

În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat 100 % din totalul importurilor din cursul PA. Pe această bază, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual, cu marja de dumping cea mai ridicată.

(204)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Societatea

Marjă de dumping provizorie (%)

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

 

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd.

63,9

 

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

Alte societăți cooperante

67,4

Toate celelalte importuri originare din țara în cauză

80,7

4.   PREJUDICIU

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(205)

Produsul similar a fost fabricat de 42 de producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(206)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 50 466 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor furnizate de reclamant și de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică în considerentul 8, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 14 % din producția și vânzările totale estimate ale Uniunii de produs similar.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(207)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor de produs în cauză, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Sursa informațiilor a fost răspunsul reclamantului la chestionarul macro și datele oficiale furnizate de Eurostat.

(208)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (unități)

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Consumul total la nivelul Uniunii (tone)

210 909

217 980

182 676

183 338

Indice

100

103

87

87

Sursă:

Răspunsul la chestionarul macro furnizat de reclamant și Eurostat.

(209)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor în 2022 (+ 3 % față de 2021), apoi a scăzut cu 13 % în 2023, nivelul din cursul perioadei de investigație rămânând cu 13 % sub cel din 2021.

4.3.   Importurile originare din țara în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză

(210)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii.

(211)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor și cota de piață

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Cantitatea importurilor din China (tone)

106 520

120 061

102 057

112 315

Indice

100

113

96

105

Cota de piață (%)

51

55

56

61

Indice

100

109

111

121

Sursă:

Eurostat.

(212)

Volumul importurilor din China a crescut în ansamblu cu 5 795 de tone în termeni absoluți, echivalentul unei creșteri de 5 % în cursul perioadei examinate. În 2022, importurile au înregistrat o creștere semnificativă de 13 % față de anul precedent. În 2023, importurile au scăzut cu 4 % față de 2021; pe măsură ce cererea europeană globală a scăzut. Această scădere a fost doar temporară, deoarece, în perioada de investigație, importurile au crescut cu peste 10 000 de tone față de 2023, în pofida faptului că cererea din Uniune a rămas scăzută în cursul perioadei de investigație.

(213)

Având în vedere scăderea consumului din Uniune cu 13 % în cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din China în Uniune a crescut constant între 2021 și perioada de investigație. De la 51 % în 2021, acestea au crescut la 61 % în perioada de investigație, având astfel peste 10 puncte procentuale din cota de piață a industriei din Uniune și a altor țări terțe.

4.4.   Prețurile importurilor din țara în cauză: subcotarea și blocarea prețurilor

(214)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(215)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

China

1 307

1 676

1 303

1 213

Indice

100

128

100

93

Sursă:

Eurostat.

(216)

Prețurile importurilor din China au crescut mai întâi cu 28 % în 2022 și apoi au scăzut cu aceeași valoare în 2023 pentru a scădea în continuare cu 7 % în perioada de investigație. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au fost, în general, reduse cu 7 %, scăzând de la 1 307 EUR pe tonă în 2021 la 1 213 EUR pe tonă în cursul perioadei de investigație.

(217)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii (denumirea țării) cooperanți incluși în eșantion aplicabile primului client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(218)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 59 % și 64 % pentru importurile din țara în cauză pe piața Uniunii pentru marea majoritate a produsului importat (între 75 % și 90 %).

(219)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PI în conformitate cu evoluția costurilor de producție și pentru a atinge un nivel rezonabil al profitului, astfel cum se prevede în tabelul 8 de mai jos. Blocarea semnificativă a prețurilor este confirmată de subcotarea prețurilor indicative constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

4.5.1.   Observații generale

(220)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(221)

Astfel cum se menționează în considerentul 8, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(222)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul macro trimis de reclamant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate incluse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(223)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(224)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

4.5.2.   Indicatorii macroeconomici

4.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(225)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Cantitatea producției (tone)

69 289

66 333

56 736

50 446

Indice

100

96

82

73

Capacitatea de producție (tone)

343 386

343 846

344 003

340 837

Indice

100

100

100

99

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

20

19

16

15

Indice

100

96

82

73

Sursă:

Răspunsul verificat la chestionarul macro.

(226)

În cursul perioadei examinate, volumul producției a scăzut constant și, în ansamblu, cu 27 %.

(227)

Capacitatea de producție a rămas, în general, stabilă și a scăzut doar ușor, cu 1 %, în cursul perioadei de investigație.

(228)

Gradul de utilizare a capacității, fiind deja foarte scăzut la începutul perioadei examinate, a continuat să scadă în cursul perioadei, și anume de la 20 % în 2021 la 15 % în perioada de investigație. Acest lucru s-a datorat reducerii volumelor de producție la niveluri echivalente ale capacității de producție.

4.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(229)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Cantitățile vândute și cotele de piață

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Volumul total al vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

65 038

59 722

53 581

46 614

Indice

100

92

82

72

Cota de piață (%)

31

27

29

25

Indice

100

89

95

82

Sursă:

Răspunsul verificat la chestionarul macro.

(230)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 28 % în cursul perioadei examinate, cu mult mai rapid decât scăderea consumului, care a scăzut cu 13 % în cursul aceleiași perioade (mai mult decât dublu). În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 31 % în 2021 la 25 % în cursul perioadei de investigație, și anume o scădere de 6 puncte procentuale.

4.5.2.3.   Creșterea economică

(231)

În contextul scăderii consumului, industria din Uniune a pierdut nu numai volumul vânzărilor în Uniune, ci și cota de piață, spre deosebire de importurile din China, care au câștigat în valoare absolută a volumului vânzărilor și a cotei de piață în Uniune.

4.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(232)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Număr de angajați

526

535

523

494

Indice

100

102

99

94

Productivitate (tone/persoană angajată)

132

124

109

102

Indice

100

94

82

77

Sursă:

Răspunsul verificat la chestionarul macro.

(233)

Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii s-a redresat la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 în perioada 2021-2022, însă, în ansamblu, a scăzut în cursul perioadei examinate, din cauza reducerii producției și a vânzărilor. În cursul perioadei de investigație, reducerea a atins 6 % în comparație cu începutul perioadei examinate, fără a lua în considerare ocuparea indirectă a forței de muncă.

(234)

Productivitatea per angajat a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ, urmând o tendință similară cu scăderea producției. A avut loc o schimbare negativă în 2022. Situația s-a înrăutățit semnificativ în 2023 și în cursul perioadei de investigație. Reducerea globală a fost de 23 % față de 2021.

4.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(235)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(236)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

4.5.3.   Indicatorii microeconomici

4.5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(237)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune pe piața totală (EUR/tonă)

1 372

1 934

1 933

1 833

Indice

100

141

141

134

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

1 431

1 888

2 138

2 083

Indice

100

132

149

146

Sursă:

Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(238)

Costul unitar de producție în Uniune a crescut semnificativ din 2021. Acesta a crescut cu 32 % între 2021 și 2022, a continuat să crească în 2023 și a scăzut ușor în cursul perioadei de investigație. Creșterea globală a fost de 46 % față de 2021. Acest lucru a urmat creșterii bruște a prețurilor la forța de muncă (81) și la materiile prime (82) și s-a datorat izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a cauzat o creștere semnificativă a inflației în Uniune, perturbări ale lanțului de aprovizionare și creșterea semnificativă a costurilor materiilor prime în Uniune.

(239)

Prețul de vânzare unitar mediu a prezentat o tendință similară. Până în 2022-2023, creșterea prețului de vânzare a ajuns la 41 %. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigație, prețul unitar a scăzut în comparație cu anul 2023, chiar dacă, în ansamblu, a rămas cu 34 % mai mare decât în 2021.

(240)

Faptul că prețul de vânzare unitar mediu a înregistrat o creștere globală cu 34 %, în timp ce costul unitar de producție a crescut cu 46 % în cursul aceleiași perioade, indică faptul că industria din Uniune nu a fost în măsură să absoarbă integral costurile de producție în creștere. Cu alte cuvinte, volumele în creștere ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii au împiedicat producătorii din Uniune să își majoreze prețurile la niveluri sustenabile pentru a acoperi costul de producție crescut. Această situație a avut un impact grav asupra performanței financiare a industriei din Uniune.

4.5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(241)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

45 881

48 256

47 581

50 119

Indice

100

105

104

109

Sursă:

Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(242)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu +9 % în perioada examinată.

4.5.3.3.   Stocurile

(243)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Stocuri finale (tone)

2 136

2 486

2 142

1 591

Indice

100

116

100

75

Stocurile finale, ca procentaj din producție (%)

17

27

31

22

Sursă:

Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(244)

Nivelul stocurilor finale a crescut cu 16 % în 2022 față de anul precedent, ca urmare a scăderii vânzărilor. Până în 2023 și pe parcursul perioadei de investigație, producătorii din Uniune au depus eforturi vizibile pentru a ajusta nivelurile stocurilor ca răspuns la scăderea vânzărilor și a producției. În 2023, nivelurile stocurilor au revenit la cifrele de referință și au fost observate reduceri suplimentare în cursul perioadei de investigație. Stocurile finale totale au scăzut cu 25 % în perioada în cauză.

4.5.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(245)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

1

1

-5

-10

Indice

100

96

- 380

- 734

Fluxul de lichidități (EUR)

- 660 656

- 438 442

38 874

-2 023 839

Indice

- 100

-66

6

- 306

Investițiile (EUR)

408 232

611 544

685 591

281 829

Indice

100

150

168

69

Randamentul investițiilor (%)

6

5

-17

-27

Indice

100

84

- 291

- 460

Sursă:

Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(246)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a fost pozitivă la începutul perioadei examinate în 2021 (83) și 2022. În cursul perioadei examinate, profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut semnificativ, de la aproximativ 1 % în 2021-2022 la -5 % în 2023 și apoi la -10 % în perioada de investigație. Faptul că industria din Uniune a trebuit să înregistreze pierderi de -10 % în perioada de investigație poate fi explicat prin concurența sporită a exporturilor chineze la prețuri de dumping, ceea ce a forțat industria din Uniune să își reducă prețurile la niveluri generatoare de pierderi într-o perioadă de creștere a costului de producție, astfel cum se explică în secțiunea 4.5.3.1.

(247)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Nivelurile de profit nesustenabile ale industriei din Uniune, astfel cum s-a explicat mai sus, s-au reflectat, de asemenea, într-un flux de lichidități negativ pentru aproape întreaga perioadă, care s-a deteriorat și mai mult în perioada de investigație, depășind -2 milioane EUR, echivalentul a aproximativ 15 % din valoarea vânzărilor în cursul perioadei de investigație.

(248)

În timp ce investițiile în întreținere și înlocuire au crescut în perioada 2021-2023, acestea au scăzut dramatic în cursul perioadei de investigație, similar cu alți indicatori principali de prejudiciu. Investițiile totale au scăzut cu o treime de la începutul până la sfârșitul perioadei examinate.

(249)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor industriei din Uniune a scăzut de la 6 % în 2021 la -27 % în perioada de investigație.

(250)

Având în vedere scăderea dramatică profitabilității, a fluxului net de lichidități și a randamentului investițiilor, capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capitaluri a fost grav afectată.

4.5.3.5.   Concluzie privind prejudiciul

(251)

Toți indicatorii de prejudiciu principali au avut o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 27 %, iar volumul vânzărilor sale a scăzut cu 28 %. De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 31 % în 2021 la 25 % în perioada de investigație. Dimpotrivă, cota de piață a importurilor din China către Uniune în cursul aceleiași perioade a crescut cu 10 puncte procentuale; aceasta a fost de 51 % în 2021, iar în perioada de anchetă a crescut la 61 %. Acest lucru a fost realizat în pofida scăderii consumului la nivelul Uniunii cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(252)

Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, scăzând de la aproximativ 1 % în 2021-2022 la -5 % în 2023 și apoi la -10 % în perioada de investigație, ceea ce, în mod evident, nu este sustenabil. O tendință descrescătoare similară a fost observată în ceea ce privește productivitatea industriei din Uniune (a scăzut cu 23 %), ocuparea forței de muncă (a scăzut cu 6 %), investițiile (care au scăzut cu 31 %), randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, care au scăzut toate în cursul perioadei examinate.

(253)

Industria din Uniune nu a fost în măsură să compenseze scăderea volumului vânzărilor pe piața Uniunii prin creșterea exporturilor, deoarece exporturile au reprezentat doar aproximativ 8 % din producția totală a industriei și au scăzut treptat, astfel cum se arată în secțiunea 5.4 de mai jos.

(254)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(255)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări decât China, performanța la export a industriei din Uniune, scăderea consumului și creșterea costurilor.

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(256)

Comisia a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cursul perioadei examinate, importurile de produs similar care face obiectul unui dumping din China au crescut cu 5 %, în pofida scăderii consumului din Uniune.

(257)

Prețurile reduse ale importurilor din China cu 7 % în perioada examinată, în combinație cu creșterea semnificativă a costului de producție al industriei din Uniune cu 46 % în aceeași perioadă, au ajutat importurile din China către Uniune să își crească cota de piață cu 21 %. Acest lucru a fost în detrimentul industriei din Uniune, care a înregistrat pierderi semnificative în volumul vânzărilor cu 28 % și o scădere a cotei sale de piață cu 18 %. În același timp, profitabilitatea industriei din Uniune a fost redusă în mod semnificativ la niveluri nesustenabile (aceasta a funcționat cu pierderi de -10 % în perioada de investigație).

(258)

Faptul că a existat un decalaj atât de semnificativ între prețul mediu al produsului importat din China care face obiectul unui dumping și prețul mediu al produsului similar industriei din Uniune (1 213 EUR/tonă față de 1 833 EUR/tonă) a împiedicat industria din Uniune să își crească prețurile pentru a reflecta creșterea costului de producție și, prin urmare, să își mențină profitabilitatea.

5.2.   Efectele altor factori

(259)

Comisia a examinat dacă alți factori de prejudiciu, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping din China, au avut un impact asupra situației industriei din Uniune, dar nu a identificat alți factori care ar fi putut avea un impact substanțial asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune.

5.3.   Importuri din țări terțe

(260)

Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

Țara

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Regatul Unit

Cantitate (în tone)

11 051

9 429

7 797

6 739

 

Indice

100

85

71

61

 

Cota de piață (%)

5

4

4

4

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

3 108

3 593

4 304

4 505

 

Indice

100

116

138

145

Taiwan

Cantitate (în tone)

4 023

4 935

4 055

3 376

 

Indice

100

123

101

84

 

Cota de piață (%)

2

2

2

2

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

3 761

4 526

5 057

5 006

 

Indice

100

120

134

133

Turcia

Cantitate (în tone)

9 046

9 741

4 977

5 052

 

Indice

100

108

55

56

 

Cota de piață (%)

4

4

3

3

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

1 541

2 018

2 269

2 326

 

Indice

100

131

147

151

Alte țări terțe

Cantitate (în tone)

15 253

14 122

10 243

9 242

 

Indice

100

93

67

61

 

Cota de piață (%)

7

6

6

5

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

2 953

3 720

4 554

5 152

 

Indice

100

126

154

174

Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Chinei

Cantitate (în tone)

39 374

38 228

27 072

24 410

 

Indice

100

97

69

62

 

Cota de piață (%)

19

18

15

13

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

2 755

3 359

4 137

4 368

 

Indice

100

122

150

159

Sursă:

Eurostat.

(261)

Importurile din alte țări terțe au provenit în principal din Regatul Unit, Taiwan și Turcia. Volumul total al importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei, a scăzut cu 38 % între 2021 și perioada de investigație, de la 39 374 la aproximativ 24 410 tone.

(262)

Cota de piață a tuturor țărilor terțe, cu excepția Chinei, a fost redusă de la 19 % în 2021 la 13 % în perioada de investigație.

(263)

În ansamblu, prețurile medii de import din alte țări terțe au crescut cu 59 % în cursul perioadei examinate și au fost, în medie, considerabil mai mari decât prețurile importurilor din China, care au scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei de investigație, prețul mediu de import din alte țări terțe, cu excepția Chinei, a fost de 4 368 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu de import din China a fost de 1 213 EUR/tonă.

(264)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări terțe nu au reprezentat sursa prejudiciului important suferit de industria Uniunii.

5.4.   Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(265)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

 

2021

2022

2023

Perioada de investigație

Volumul exporturilor (tone)

5 466

5 309

4 315

4 392

Indice

100

97

79

80

Preț mediu (EUR/tonă)

1 504

1 670

1 514

1 415

Indice

100

111

101

94

Sursă:

Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(266)

Pe parcursul perioadei examinate, exporturile industriei Uniunii au scăzut în total cu 20 %. Această tendință este similară cu tendința negativă a vânzărilor în Uniune a producătorilor din Uniune, care au scăzut chiar mai mult decât exporturile lor, și anume cu 28 %, în cursul perioadei examinate. Aceasta este, de asemenea, similară cu tendința negativă a cotei de piață reduse în Uniune a producătorilor din Uniune, care a scăzut cu 18 % în cursul perioadei examinate.

(267)

Prețul mediu de export al producătorilor din Uniune a scăzut, de asemenea, cu 6 % în cursul perioadei examinate. Ar trebui remarcat faptul că vânzările la export reprezintă 9 % din vânzările totale ale industriei din Uniune. Prin urmare, s-a constatat că efectul reducerii vânzărilor asupra prejudiciului industriei din Uniune este limitat și, deși este posibil să fi contribuit într-o mică măsură la prejudiciul suferit de industria din Uniune, având în vedere volumele implicate, acesta nu a fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.5.   Scăderea consumului

(268)

Piața Uniunii a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Scăderea s-a datorat mai multor factori interconectați: economia europeană a înregistrat o creștere mai lentă în 2023 în comparație cu anul precedent (PIB-ul Uniunii a crescut cu 0,4 % în 2023 față de 3,5 % în 2022), consumul aparent de oțel scăzând cu 6,3 % (84). Această recesiune a afectat diferite sectoare, inclusiv construcțiile și industria prelucrătoare, care sunt mari consumatori de produse industriale, cum ar fi șuruburile. Prețurile ridicate la energie și incertitudinea de pe piața energiei au contribuit, de asemenea, la reducerea producției industriale și la scăderea cererii în toate sectoarele (85). În condiții normale de concurență, pe o astfel de piață în scădere, volumele vânzărilor tuturor participanților pe piață ar fi scăzut, mai mult sau mai puțin, în mod egal. Cu toate acestea, în cazul de față, China a câștigat o cotă de piață suplimentară de 10 puncte procentuale pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate, în detrimentul industriei din Uniune și al celorlalte țări importatoare (ceea ce echivalează cu pierderea a 5,4 puncte procentuale din cota de piață). Prin urmare, contracția economică a pieței Uniunii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în acest caz.

5.6.   Creșterea costului de producție

(269)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 238 de mai sus, costul unitar de producție în cadrul Uniunii a crescut substanțial (cu 46 %) în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în 2022, producătorii din Uniune au fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare ca răspuns la creșterea costurilor de producție, permițându-le să compenseze parțial aceste creșteri și să atingă un anumit grad de profitabilitate. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigație, în pofida unei ușoare scăderi a costului de producție, profitabilitatea producătorilor din Uniune a scăzut brusc, ajungând la niveluri semnificativ negative. Această deteriorare demonstrează în mod clar prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prezența importurilor care fac obiectul unui dumping nu ar trebui să împiedice producătorii din Uniune să își ajusteze prețurile pentru a reflecta creșterea costurilor de producție. În condițiile în care prețurile producătorilor din Uniune au fost grav blocate de volumul în creștere al importurilor care fac obiectul unui dumping, în timp ce costurile de producție au rămas ridicate, prăbușirea profitabilității rezultată nu poate fi atribuită unor ineficiențe interne sau unei gestionări defectuoase a pieței. Dimpotrivă, aceasta este o consecință directă a efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

5.7.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(270)

Analiza prejudiciului a arătat că importurile din China au blocat prețul de pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Creșterea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și blocarea prețurilor, astfel cum se explică în considerentul 219, au exercitat în a doua jumătate a perioadei de investigație capacitatea industriei din Uniune de a transfera costul de producție mai ridicat către utilizatori. Acest lucru a coincis în timp cu deteriorarea indicatorilor de performanță financiară ai industriei din Uniune, cum ar fi o scădere a profitabilității, ceea ce a dus la pierderi între 2023 și perioada de investigație. Creșterea cu 10 puncte procentuale a cotei de piață a importurilor din China a fost în detrimentul industriei din Uniune, care a pierdut volumul vânzărilor și cota de piață (cu 6 puncte procentuale), în special în a doua jumătate a perioadei examinate. Prin urmare, Curtea a concluzionat că prejudiciul important a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China.

(271)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Deși este posibil ca performanța la export a industriei din Uniune să fi contribuit într-o mică măsură la prejudiciul important suferit de industria din Uniune, aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important constatat.

(272)

În ceea ce privește efectele importurilor din alte țări terțe, Comisia a concluzionat că importurile respective nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. La fel ca industria din Uniune, importurile din alte țări terțe decât China au pierdut, de asemenea, cotă de piață în cursul perioadei examinate, iar volumele cumulate ale importurilor acestora au scăzut semnificativ (cu 38 %). În plus, prețurile medii de import din alte țări terțe au crescut cu 59 % în cursul perioadei examinate. În consecință, importurile din alte țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate între importurile din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(273)

În ceea ce privește efectele performanței la export a industriei din Uniune, chiar dacă tendința a fost negativă odată cu scăderea vânzărilor, ar trebui remarcat faptul că vânzările la export reprezintă o mică parte din vânzările totale ale Uniunii. Aceasta înseamnă că efectul asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune s-a dovedit a fi limitat.

(274)

În ceea ce privește scăderea consumului și creșterea costului de producție, este incontestabil faptul că industria Uniunii s-a confruntat cu provocări în cursul perioadei examinate. În absența presiunii asupra prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, industria ar fi fost în măsură să ajusteze prețurile pentru a reflecta costurile mai ridicate și pentru a răspunde mai bine condițiilor de piață în schimbare. Astfel cum s-a menționat anterior, importurile care fac obiectul unui dumping nu ar trebui să împiedice producătorii din Uniune să transfere creșterile costurilor. Prin urmare, în pofida impactului creșterii costurilor și al reducerii cererii, s-a constatat că scăderea consumului și creșterea costului de producție nu au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(275)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că celălalt factor (performanța la export a industriei Uniunii) nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul constă în reducerea cotei de piață, a producției, a gradului de utilizare a capacității de producție, a productivității, a profitabilității, a stocurilor finale, a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor. În plus, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 219, industria din Uniune a suferit o suprimare a prețurilor cauzată de importurile din China.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

(276)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

6.1.   Marja de prejudiciu

(277)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(278)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C-D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(279)

Comisia nu a putut stabili un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență înainte de creșterea importurilor din China, deoarece importurile din China au reprezentat peste 50 % din cota de piață pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce cotele de piață înainte de începutul perioadei examinate nu au putut fi calculate din cauza datelor insuficiente. Prin urmare, Comisia a stabilit profitul indicativ pentru a determina prețul neprejudiciabil la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(280)

Nu s-au emis afirmații potrivit cărora nivelul investițiilor, al cercetării și dezvoltării (C&D) și al inovării industriei din Uniune din cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiții normale de concurență.

(281)

De asemenea, nu s-au făcut afirmații cu privire la costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2), în conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază.

(282)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil pentru produsul similar din industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ de 6 % menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(283)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(284)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri” originare din țara în cauză este definit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți și importuri.

Societatea

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (%)

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

196

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd.

63,9

211

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

237

Alte societăți cooperante

67,4

212

Toate celelalte importuri originare din țara în cauză

80,7

237

6.2.   Concluzie privind nivelul măsurilor

(285)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

Societatea

Taxa antidumping provizorie (%)

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd

63,9

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

Alte societăți cooperante

67,4

Toate celelalte importuri originare din țara în cauză

80,7

7.   INTERESUL UNIUNII

(286)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților cu ridicata, ale comercianților cu amănuntul, ale utilizatorilor și ale consumatorilor din Uniune.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(287)

Conform informațiilor de care dispune Comisia, în cursul perioadei examinate au existat patruzeci și doi de producători cunoscuți de șuruburi fără cap în Uniune. Plângerea a fost depusă de European Industrial Fasteners Institute (EIFI), în numele a opt producători din Uniune, toți fiind IMM-uri, și a fost sprijinită de alți șapte producători din Uniune.

(288)

Instituirea de măsuri va îmbunătăți condițiile de piață pentru producătorii din Uniune, permițându-le astfel să își consolideze poziția concurențială pe piață, să recâștige volumul vânzărilor și cota de piață pierdute, să crească gradul de utilizare a capacității și să crească prețurile la niveluri sustenabile. La rândul său, acest lucru le-ar ajuta să își îmbunătățească profitabilitatea la nivelurile anticipate în condiții normale de concurență.

(289)

Absența măsurilor ar avea efecte negative semnificative pentru industria din Uniune, întrucât aceasta din urmă ar continua să suporte un prejudiciu economic din cauza presiunii susținute asupra prețurilor exercitată de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Pierderile din cota de piață s-ar accelera, ceea ce ar duce la scăderi suplimentare ale vânzărilor și ale producției. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității, care se situează deja la un nivel nesustenabil de 15 % în cursul perioadei de investigație, va continua să scadă, ceea ce va face ca operațiunile să fie din ce în ce mai neviabile. Situația deja deficitară ar fi agravată și mai mult, cu consecințe grave pentru investiții și ocuparea forței de muncă în Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei din Uniune.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați

(290)

Douăzeci și șase de importatori s-au manifestat după deschiderea investigației. Trei au fost selectate pentru eșantionare și dintre acestea două au trimis răspunsuri la chestionar. Importatorii cooperanți care au răspuns la exercițiul de eșantionare au importat peste 90 % din totalul importurilor lor de șuruburi fără cap din China. Dintre importatorii cooperanți incluși în eșantion, importurile din China au reprezentat peste 80 % din totalul importurilor lor de produs în cauză. S-a constatat că importatorii incluși în eșantion erau profitabili, iar cifra de afaceri generată de produsul în cauză a reprezentat doar 0,5 %- 2,5 % din cifra lor totală de afaceri.

(291)

Având în vedere ponderea limitată a produsului în ansamblul activităților lor comerciale, este puțin probabil ca instituirea de măsuri antidumping să aibă un impact semnificativ asupra stabilității financiare a importatorilor. În plus, importatorii pot atenua potențialele creșteri ale costurilor prin diversificarea strategiilor lor de aprovizionare, inclusiv prin explorarea unor furnizori alternativi din Uniune sau din alte țări terțe. Datele au sugerat că orice impact potențial asupra importatorilor ar fi minim.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(292)

În lipsa cooperării din partea utilizatorilor, Comisia nu a fost în măsură să evalueze impactul efectiv al taxelor antidumping asupra utilizatorilor. Cu toate acestea, ținând seama de existența unor furnizori alternativi în alte țări terțe, împreună cu capacitățile mari de producție ale industriei Uniunii, Comisia a considerat că utilizatorii ar putea continua să se aprovizioneze cu șuruburi din mai multe surse care oferă calitate și cantitate adecvate. Prin urmare, Comisia a considerat că, în cazul în care măsurile antidumping sunt instituite, impactul asupra utilizatorilor a fost limitat.

7.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(293)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de șuruburi originare din China.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(294)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(295)

Trebuie impuse măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de produs originar din țările în cauză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping în considerentul 284 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul marjelor de dumping pentru toți producătorii-exportatori, care s-a dovedit a fi cea mai mică dintre marjele de dumping și de prejudiciu.

(296)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

Societatea

Taxa antidumping provizorie (%)

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd

63,9

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

Alte societăți cooperante

67,4

Toate celelalte importuri originare din țara în cauză

80,7

(297)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(298)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”.

(299)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(300)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

9.   ÎNREGISTRAREA

(301)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(302)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(303)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

10.   INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE

(304)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(305)

Nu s-au primit observații cu privire la acuratețea calculelor.

11.   DISPOZIȚII FINALE

(306)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(307)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de șuruburi și buloane, chiar cu piulițele sau șaibele acestora, fără cap, din fier sau din oțel altul decât oțelul inoxidabil, indiferent de rezistența la tracțiune, cu excepția tirfoanelor și a altor șuruburi pentru lemn, a cârligelor filetate și a pitoanelor filetate, a șuruburilor autofiletante și a șuruburilor și buloanelor pentru fixarea elementelor de cale ferată, încadrate în prezent la codurile NC 7318 15 42 și 7318 15 48 și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:

Societatea

Taxa antidumping provizorie (%)

Cod adițional TARIC

Zhejiang Junyue Standard Part Co., Ltd.

62,3

89ML

Brother Group:

—

Jiaxing High-enter Fasteners Co.,Ltd.

—

Zhejiang Morgan Brother Technology Co., Ltd.

—

Jiaxing Brother Standard Part Co., Ltd.

63,9

89MM

Chinafar Group:

—

Jiaxing Chinafar Standard Parts Co., Ltd.

—

Jiangsu Zhe Fasteners Co., Ltd.

80,7

89MN

Alte societăți cooperante listate în anexă

67,4

A se vedea anexa

Toate celelalte importuri originare din țara în cauză

80,7

8999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul exprimat în unitatea utilizată) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în țara în cauză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte”. Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din țara în cauză.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   Părțile interesate trebuie să transmită Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)   Părțile interesate care doresc să fie audiate de Comisie formulează o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)   Părțile interesate care doresc să fie audiate de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.

Articolul 3

(1)   Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/141.

(2)   Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 iunie 2025.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.

(2)   JO C, C/2024/6209, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6209/oj.

(3)   JO L, 2025/141, 30.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/141/oj.

(4)   https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2754.

(5)  De exemplu O.M.CI. Citterio srl este specializată în șuruburi cu filet dublu, cunoscute în general sub denumirea de șuruburi dublu filetate (https://www.omcicitterio.it/eng/home.php).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei din 6 iunie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L, 2024/1666, 7.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1666/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din Republica Populară Chineză și Turcia (JO L 177, 12.7.2023, p. 63, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1444/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei din 11 ianuarie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză (JO L 10, 12.1.2023, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/100/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 277, 27.10.2022, p. 149, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/2068/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei din 16 februarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 36, 17.2.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/191/oj).

(7)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 80; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 208.

(8)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentul 60; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 38; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 192.

(9)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentele 66-68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 40; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 193-194. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul întreprinderilor deținute de stat poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să fie înființată o organizație a PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că existau celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți comerciale private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective. Aceste reguli se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(10)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentele 61-65; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 59; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 43; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 195-201.

(11)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 62; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 52; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 74; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 202.

(12)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentul 72; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 33; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 75; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 203.

(13)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666, considerentul 73; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 54; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 204.

(14)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2024)91, 10 aprilie 2024, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2024)91&lang=en.

(15)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191.

(16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 194.

(17)  A se vedea: https://cn.linkedin.com/company/zhejiang-minmetals-huijin-imp.-&-exp.-co.-ltd (pagină consultată la 20 martie 2025), precum și raportul de audit al Zhejiang International Trade Group și situațiile financiare 2021-2023, pagina 1 din notele la situațiile financiare: https://www.shclearing.cn/xxpl/cwbg/nb/202410/t20241031_1501107.html (pagină consultată la 20 martie 2025).

(18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 192.

(19)  A se vedea: http://wap.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/c14159097/content.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(20)  A se vedea: http://wap.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/c14159097/content.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(21)  A se vedea: https://www.baoganggf.com/gsjj (pagină consultată la 17 martie 2025).

(22)  A se vedea: https://www.shougang.com.cn/en/ehtml/CompanyProfile.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(23)  A se vedea: https://www.shougang.com.cn/sgweb/html/index.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(24)  A se vedea: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-02/08/content_5672513.htm (pagină consultată la 17 martie 2025).

(25)   Ibidem.

(26)  A se vedea secțiunea IV subsecțiunea 3 din cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime.

(27)  A se vedea: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2023/art_2a4233d696984ab59610e7498e333920.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(28)  A se vedea Planul de acțiune pe trei ani al provinciei Hebei privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice, capitolul II, secțiunea 3.8; disponibil la: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20200717/1089773.shtml (pagină consultată la 17 martie 2025).

(29)   Ibidem, capitolul I secțiunea 2.

(30)   Ibidem, capitolul I secțiunea 3,2.

(31)  A se vedea Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, capitolul II, secțiunea 3; disponibil la: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20211210/1192881.shtml (pagină consultată la 17 martie 2025).

(32)  Planul de lucru al provinciei Jiangsu privind transformarea și modernizarea sectorului siderurgic, precum și optimizarea structurii, pentru perioada 2019-2025; disponibil la: http://www.jiangsu.gov.cn/art/2019/5/5/art_46144_8322422.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(33)  Al 14-lea plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei siderurgice; disponibil la: https://m.mysteel.com/21/1119/11/DFD9D26D73D90F7D_abc.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(34)  Planul de acțiune pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice al provinciei Shanxi din 2020; disponibil la: https://m.mysteel.com/20/0715/11/7BF7729C99CEB3EA_abc.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(35)  Planul de acțiune al provinciei Zhejiang pentru promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice: „Stimularea fuziunilor de întreprinderi și a reorganizării acestora, accelerarea procesului de concentrare, reducerea numărului de întreprinderi din sectorul topirii oțelului la aproximativ 10 întreprinderi”, disponibil la: https://www.jiaxing.gov.cn/art/2022/4/20/art_1228922756_59529426.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(36)  A se vedea: http://www.ansteel.cn/dangdejianshe/dangjiandongtai/2023-03-17/12429.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(37)  A se vedea: https://www.zibchina.com/news/newsinfo.html?id=695278 (pagină consultată la 20 martie 2025).

(38)   http://www.fastener-cn.net/reception/association/constitution.js (pagină consultată la 17 martie 2025).

(39)  A se vedea raportul anual al Baoshan Iron and Steel Ltd. pentru anul 2023, pagina 41 https://static.sse.com.cn/disclosure/listedinfo/announcement/c/new/2024-04-27/600019_20240427_B5D4.pdf (pagină consultată la 7 februarie 2025).

(40)  A se vedea: https://www.wuganggroup.cn/people/3143 (pagină consultată la 17 martie 2025).

(41)  A se vedea: https://mp.weixin.qq.com/s?__biz=MjM5Njg2NjIwMQ==&mid=2654952836&idx=1&sn=505b807e2826f1e3e6f08ba15b727722&chksm=bd294c728a5ec5641240246649545fda2b2065c015f861fa599249b2165962ca848a25a1faa2&token=1369557425&lang=zh_CN#rd (pagină consultată la 17 martie 2025).

(42)  A se vedea: https://www.baoganggf.com/ggry (pagină consultată la 17 martie 2025).

(43)  A se vedea: https://www.shougang.com.cn/sgweb/html/gsld.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(44)  A se vedea: https://www.afastener.com/association/detail-18.html (pagină consultată la 13 mai 2025).

(45)  A se vedea: https://www.afastener.com/association/detail-17.html (pagină consultată la 13 mai 2025).

(46)  A se vedea: http://www.cncma.org/article/472 (pagină consultată la 17 martie 2025).

(47)  A se vedea https//www.miit.gov.cn/cms_files/filemanager/oldfile/miit/n5084605/c7592204/part/752209.pdf, pagina 55, în care sunt enumerate elementele de fixare.

(48)  A se vedea http://www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/5449193/files/26c9d25f713f4ed5b8dc51ae40ef37af.pdf, pagina29.

(49)   http://www.haiyan.gov.cn/art/2019/12/6/art_1512856_40973400.html.

(50)  Raportul, partea III, capitolul 14, p. 346 și următoarele.

(51)  A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal al Republicii Populare Chineze pentru dezvoltare economică și socială națională și obiectivele pe termen lung pentru 2035, partea III, articolul VIII, disponibil la adresa: https://cset.georgetown.edu/publication/china-14th-five-year-plan (pagină consultată la 17 martie 2025).

(52)  A se vedea, în special, secțiunile I și II din cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime.

(53)  A se vedea: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2023/art_2a4233d696984ab59610e7498e333920.html (pagină consultată la 17 martie 2025).

(54)  A se vedea: http://gxt.shandong.gov.cn/module/download/downfile.jsp?classid=0&filename=1f79d908601e479f83707e67b133e347.pdf (pagină consultată la 17 martie 2025).

(55)   http://www.haiyan.gov.cn/art/2019/12/6/art_1512856_40973400.html.

(56)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 63; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 33.

(57)  DS473: Uniunea Europeană – Măsuri antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina.

(58)  World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii superioare) (https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income).

(59)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2017/749 (JO L 113, 29.4.2017, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2017/749/oj).

(60)  Sanwa Iron (Thailand) Company Ltd., Thai Meira Co. Ltd., S.J. Screw Thai Company Ltd.

(61)   https://tong.com.my/wp-content/uploads/2025/BURSA/TH-B-250225-1-2.pdf (ultima consultare la 24 aprilie 2025).

(62)   https://www.chinwell.com.my/screws (ultima consultare la 24 aprilie 2025).

(63)  Sanwa Iron (Thailand) Company Ltd., Thai Meira Co. Ltd.

(64)   https://app.bot.or.th/BTWS_STAT/statistics/BOTWEBSTAT.aspx?reportID=636&language=ENG (ultima consultare la 3 aprilie 2025).

(65)   BOI: Consiliul pentru investiții din Thailanda (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(66)   https://www.eppo.go.th/index.php/en/en-energystatistics/energy-economy-static (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(67)  În funcție de societate și pe baza consumului din perioadele de vârf și consumul din afara acestora, cerere și taxele pe servicii astfel cum se precizează la considerentele 161 și 162.

(68)  Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.

(69)   https://app.bot.or.th/BTWS_STAT/statistics/BOTWEBSTAT.aspx?reportID=636&language=ENG (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(70)   https://www.papayaglobal.com/countrypedia/country/thailand (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(71)  OIM, Labour Force Statistics database (Baza de date a statisticilor privind forța de muncă), „ Mean weekly hours actually worked per employed person by sex and economic activity – Annual ”, Thailand, https://rshiny.ilo.org/dataexplorer35/?lang=en&segment=indicator&id=HOW_TEMP_SEX_ECO_NB_A&ref_area=THA (ultima consultare la 3 aprilie 2025).

(72)   ○ BOI: Consiliul pentru investiții din Thailanda (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(73)   https://www.mea.or.th/en/our-services/tariff-calculation/latestft (consultat ultima dată la 3 aprilie 2025).

(74)  Ministerul Energiei – Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei (tabelul 7.2.4): https://www.eppo.go.th/index.php/en/en-energystatistics/energy-economy-static (ultima consultare la 3 aprilie 2025).

(75)   Sinopec Chongqing SVW Chemical și alții/Comisia.

(76)  Cauza C-319/24 P, Comisia/Sinopec Chongqing SVW Chemical și alții, pendinte.

(77)  Hotărârea din 2 octombrie 2024, CCCME și alții/Comisia Europeană, T-263/22, ECLI:EU:T:2024:663, punctul 183.

(78)  Hotărârea din 2 octombrie 2024, CCCME și alții/Comisia Europeană, T-263/22, ECLI:EU:T:2024:663, punctul 185.

(79)  Hotărârea din 2 octombrie 2024, CCCME și alții/Comisia Europeană, T-263/22, ECLI:EU:T:2024:663, punctul 188.

(80)  Hotărârea din 2 octombrie 2024, CCCME și alții/Comisia Europeană, T-263/22, ECLI:EU:T:2024:663, punctul 184.

(81)  Costul cu forța de muncă a reprezentat, în medie, 16 % din costul de producție în cursul perioadei examinate.

(82)  Costul materiilor prime a reprezentat, în medie, 48 % din costul de producție în cursul perioadei examinate.

(83)  Atât timp cât prețul de vânzare pe tonă a fost mai mare decât costul variabil pe tonă, în timp ce costul fix a fost acoperit, fiecare vânzare suplimentară a adus un anumit profit (o marjă de contribuție pozitivă). Întrucât producătorii din Uniune au vândut un volum mare în anul respectiv, acest lucru i-a ajutat să obțină un anumit profit, chiar dacă costul mediu de producție pe tonă a fost mai mare.

(84)   https://www.eurofer.eu/press-releases/persisting-downside-factors-deepen-downturn-in-2023-and-curb-steel-demand-rebound-in-2024.

(85)   https://orgalim.eu/wp-content/uploads/orgalim-economics-and-statistics-report-autumn-2024-2.pdf.


ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion

Nume

Codul adițional TARIC

ANHUI GOODLINK FASTENER CO., Ltd.

89MO

CELO Suzhou Precision Fasteners Co., Ltd.

89MP

CHANGZHOU MIKI HARDWARE TECHNOLOGY CO., Ltd.

89MQ

Cixi Jinmao Fastener Co., Ltd.

89MR

CIXI NONGER HARDWARE CO., Ltd.

89MS

Eagle Metalware Co., Ltd.

89MT

EC International (Nantong) Co., Ltd.

89MU

Everbest Hardware Products Co., Ltd.

89MV

EVERGREEN (ZHEJIANG) INTELLIGENT MANUFACTURING CO., Ltd.

89MW

FASTWELL METAL PRODUCTS CO., Ltd.

89MX

Finework (Hunan) New Energy Technology Co., Ltd.

89MY

HAI YAN MACHINERY CO., Ltd.

89MZ

HAINING XINLIAN HARDWARE MACHINERY CO., Ltd.

89NA

Haining Xinxing Fasteners Co., Ltd.

89NB

Haining Zhongheng Metal Products Co., Ltd.

89NC

HAIYAN LONGCHENG STANDARD PARTS CO., Ltd.

89ND

HAIYAN BOLT CO., Ltd.

89NE

Haiyan C&F Fittings Co., Ltd.

89NF

Haiyan Jiamei Hardware Manufacturing and Tech. Co., Ltd.

89NG

HAIYAN JINNIU FASTENERS CO., Ltd.

89NH

HAIYAN LONGSHENG HARDWARE CO., Ltd.

89NI

Haiyan Wancheng Fasteners Co., Ltd.

89NJ

Haiyan Wandefu Precision Hardware Co., Ltd.

89NK

Haiyan Xingang Standard Parts Co., Ltd.

89NL

HAIYAN XINYUAN FASTENER CO., Ltd.

89NM

Haiyan Xinyuan Technology Co., Ltd.

89NN

Haiyan Xinyue Electrical Appliances Co., Ltd.

89NO

HAIYAN YINGJIE FASTENER CO., Ltd.

89NP

HAIYAN YONGJIE TECHNOLOGY CO., Ltd.

89NQ

Haiyan Yuanzhong Hardware Co., Ltd.

89NR

Handan Changfa Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89NS

Handan City Daoning Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89NT

HANDAN CITY JINGGONG CONSTRUCTION ANCHORING MANUFACTURE CO., Ltd.

89NU

Handan Haosheng Fastener Co., Ltd.

89NV

HANDAN HUAMING FASTENER CO., Ltd.

89NW

HANDAN MINGXIN METAL PRODUCTS CO., Ltd.

89NX

HANDAN TONGHE FASTENER MANUFACTURE CO., Ltd.

89NY

Handan Xiaojun Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89NZ

Handan Xingbang Fastener Co., Ltd.

89OA

Handan Yaofeng Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89OB

Handan Yongnian Hongji Machinery Parts Co., Ltd.

89OC

Handan Zhonglong Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89OD

Hebei Chengyi Engineering Materials Co., Ltd.

89OE

HEBEI FUAO FASTENER MANUFACTURING CO., Ltd.

89OF

Hebei Goodfix Industrial Co., Ltd.

89OG

Hebei Gude Fastener Manufacturing Co., Ltd.

89OH

HEBEI YUETONG FASTENERS MANUFACTURING CO., Ltd.

89OI

Jiangsu Hengyue Hardware Co., Ltd.

89OJ

JIANGSU LIRUNYOU MACHINERY TECHNOLOGY CO., Ltd.

89OK

Jiashan Donghe Fastener Co., Ltd.

89OL

JIASHAN SANXIN FASTENER Co., Ltd.

89OM

Jiashan Tianyang Fastener Co., Ltd

89ON

JIASHAN WEIJIE HARDWARE CO., Ltd.

89OO

Jiaxing Aerotec Precision Co., Ltd.

89OP

JIAXING BROTHER UNITED FASTENER CO., Ltd.

89OQ

JIAXING CHUANGLI HARDWARE CO., Ltd.

89OR

JIAXING EXCELLENT FASTENER CO., Ltd.

89OS

JIAXING GOOD METAL TECHNOLOGY CO., Ltd.

89OT

JIAXING HONGJIAN TECHNOLOGY CO., Ltd.

89OU

JIAXING JIAWEI MACHINERY TECHNOLOGY COMPANY, Ltd.

89OV

JIAXING JINYU FASTENER FACTORY, Ltd.

89OW

Jiaxing Jiuli Precision Manufacturing Co., Ltd.

89OX

Jiaxing Julong Hardware Technology Co., Ltd.

89OY

JIAXING KINFAST HARDWARE CO., Ltd.

89OZ

JIAXING LONGFIX FASTENERS CO., Ltd.

89PA

JIAXING PAIYOU METAL PRODUCT CO., Ltd.

89PB

JIAXING RISEN HARDWARE CO., Ltd.

89PC

JIAXING SUNFAST METAL CO., Ltd.

89PD

JIAXING YIDA NEW MATERIAL TECHNOLOGY CO., Ltd.

89PE

Jinan Star Fastener Co., Ltd.

89PF

JOYSTART AUTOMOTIVE PARTS CO., Ltd.

89PG

Langxi Longwei Metal Technology Co., Ltd.

89PH

Lianyungang Jinyu Hardware Co., Ltd.

89PI

LIANYUNGANG PINGXIN FASTENER COMPANY LIMITED

89PJ

Lianyungang Xincheng hardware Co., Ltd.

89PK

LYG Dragonscrew Co., Ltd.

89PL

MIANXUAN FASTENERS CO., Ltd.

89PM

NEDSCHROEF FASTENERS (KUNSHAN) CO., Ltd.

89PN

Ningbo Da Zhi Machine Technology CO., Ltd.

89PO

Ningbo Dongxin High-Strength Nut Co., Ltd.

89PP

NINGBO EXACT FASTENERS CO., Ltd.

89PQ

Ningbo Jinding Fastening Piece CO., Ltd.

89PR

NINGBO LEMNA PRODUCT TECHNOLOGY CO., Ltd.

89PS

Ningbo Sardis Hardware Products Co., Ltd.

89PT

NINGBO XINGSHENG OIL PIPE FITTINGS MANUFACTURE CO, Ltd.

89PU

NINGBO YINZHOU HAIYUN METAL PRODUCTS CO., Ltd.

89PV

Ningbo Zhenghai Yongding Fastener Co., Ltd.

89PW

NINGBO ZHENHAI DINGLI FASTENER SCREW CO., Ltd.

89PX

Ningbo Zhongjiang High Strength Bolts Co., Ltd.

89PY

OK TECH CO., Ltd.

89PZ

PINGHU DRAGON FASTENER CO., Ltd.

89QA

PINGHU ZHAPU NUT FACTORY, Ltd.

89QB

QIFENG PRECISION INDUSTRY SCI-TECH CORP.

89QC

Qingdao Super Star Tools Co., Ltd.

89QD

QINGDAO VANKU INDUSTRY GROUP

89QE

QINGDAO XINHUA HARDWARE PRODUCTS CO., Ltd.

89QF

SHANGHAI FIRM METAL CO., Ltd.

89QG

Shanghai Kingpluse Industry Co., Ltd.

89QH

SHANGHAI MOREGOOD HARDWARE CO., Ltd.

89QI

Shanghai Moutain Industries Co., Ltd.

89QJ

SHANGHAI ROMAX HARDWARE CO., Ltd.

89QK

SHANGRAO CITY YIWEN FASTENER CO., LIMITED

89QL

Suzhou YNK Fastener Co., Ltd.

89QM

T&Y Hardware Industry Co., Ltd.

89QN

TAISHAN DONYI HARDWARE CO., Ltd.

89QO

TANDL INDUSTRY CO., Ltd.

89QP

Xingtai Mindu Industrial Co. Ltd.

89QQ

Yongnian Country Tianbang Fasteners Co., Ltd.

89QR

Yuyao Alfirste Hardware Co., Ltd.

89QS

Zhejiang Cooper Turner Beck Green Energy Co., Ltd.

89QT

ZHEJIANG DONGHE FASTENER CO., Ltd.

89QU

Zhejiang Donghe Machinery Technology Corporation Limited

89QV

ZHEJIANG EXCELLENT INDUSTRIES CO., Ltd.

89QW

Zhejiang Haixun Precision Technology Co., Ltd.

89QX

ZHEJIANG HYSTRON AUTO PARTS CO., Ltd.

89QY

ZHEJIANG NEW SHENGDA FASTENER CO., Ltd.

89QZ

ZHESHANG DEVELOPMENT HUASENER(ZHEJIANG) HARDWARE TECHNOLOGY CO., Ltd.

89RA


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1189/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)