DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice /* SWD/2013/0223 final */
CUPRINS Introducere................................................................................................................................... 3 1........... Aspecte procedurale și
consultarea părților interesate................................................... 3 2........... Contextul politic, definirea
problemei și subsidiaritatea.................................................... 3 3........... Obiectivele inițiativei..................................................................................................... 5 4........... Opțiuni de politică......................................................................................................... 5 5........... Evaluarea impactului....................................................................................................... 6 6........... Compararea opțiunilor.................................................................................................. 8 7........... Monitorizare și evaluare............................................................................................... 10 Introducere Prezenta evaluare a impactului analizează
efectele unei posibile inițiative a UE care ar îmbunătăți
interoperabilitatea facturării electronice în domeniul achizițiilor
publice în întreaga Uniune Europeană, cu scopul de a elimina fragmentarea
pieței interne. 1. Aspecte
procedurale și consultarea părților interesate Întreprinderea de acțiuni în vederea
promovării adoptării facturării electronice în sectorul
achizițiilor publice este considerată de Comisie ca fiind o
prioritate pentru viitorul apropiat. Aceasta se
reflectă în includerea unei acțiuni-cheie privind facturarea
electronică în domeniul achizițiilor publice în Actul privind
piața unică II. Prezenta evaluare a impactului se bazează
pe analiza cercetărilor externe, pe consultările cu părțile
interesate și pe un chestionar online la care s-au primit peste 700 de contribuții. 2. Contextul
politic, definirea problemei și subsidiaritatea Prezenta inițiativă vizează numai
achizițiile publice care intră sub incidența Directivei 2004/17/CE,
a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2009/81/CE. 2.1. Definirea problemei Existența mai multor standarde privind
facturarea electronică care nu sunt interoperabile în cadrul UE
reprezintă principala sursă a problemelor în ceea ce privește
schimbul de facturi în domeniul achizițiilor publice. Sursa problemelor menționată mai sus se încadrează
într-un context mai larg în care, în pofida eforturilor depuse pentru a stimula
utilizarea facturării electronice și în pofida recunoașterii la
scară largă a numeroaselor sale beneficii, se constată o
lipsă de reacție a administrațiilor publice din UE. Statele
membre care au luat decizia de a facilita sau de a impune utilizarea
facturării electronice au recurs frecvent la propriile soluții
tehnice, pe baza unui standard național separat — ceea ce nu face decât
să agraveze problema interoperabilității, având în vedere
apariția unui număr și mai mare de noi standarde pe
piață. 2.1.1. Problema
(P1) — complexitate excesivă și insecuritate juridică pentru
întreprinderi Existența a numeroase cerințe
și standarde diferite privind facturarea electronică în UE are ca
rezultat un grad excesiv de complexitate și de incertitudine juridică
pentru întreprinderi în momentul emiterii de facturi către un alt stat
membru. Situația complexă de pe piața
facturării electronice din UE este considerată împovărătoare
de către furnizori și prezintă riscul de neacceptare a
facturilor electronice în alte state membre. 2.1.2. Problema
(P2) — costuri mai ridicate pentru întreprinderi Din moment ce numeroasele cerințe,
standarde, soluții și rețele/platforme de facturare
electronică existente în UE nu sunt interoperabile și având în vedere
că pe piață nu este disponibil niciun standard comun,
întreprinderile care doresc să desfășoare activități
de achiziții transfrontaliere sunt adesea obligate să fie compatibile
cu câte un nou standard de fiecare dată când accesează o piață
nouă. Aceasta mărește costurile,
indiferent dacă facturile sunt prezentate direct sau prin intermediul
furnizorilor de servicii. De asemenea, costurile de exploatare mai ridicate
pentru întreprinderi au un efect negativ asupra cumpărătorilor, din
moment ce întreprinderile sunt nevoite să perceapă prețuri mai
mari pentru produsele sau serviciile acestora. 2.1.3. Consecințe Complexitatea/incertitudinea juridică
excesivă și costurile de exploatare mai ridicate pentru întreprinderi
pot constitui bariere în calea accesului la piață în domeniul
achizițiilor publice transfrontaliere. În cazul
în care achizițiile au loc în cadrul UE, facturarea electronică este
în cea mai mare parte limitată la rețele separate – adesea
naționale, creând astfel „insule de facturare electronică” în cadrul
pieței interne. De asemenea, astfel de probleme ar putea descuraja întreprinderile
de la a participa la procedurile de ofertare în domeniul achizițiilor
publice organizate în alte state membre, ceea ce înseamnă că
întreprinderile ar renunța la posibile oportunități de afaceri
din cauza cerințelor specifice de facturare electronică pe care nu le
pot respecta sau pe care le consideră prea costisitoare. În fine,
predominanța regimurilor naționale de facturare electronică
înseamnă mai puține proceduri de ofertare transfrontaliere, mai
puține întreprinderi participante, cu alte cuvinte o concurență
mai scăzută, care, la rândul său, se traduce printr-o
funcționare ineficientă a pieței interne. 2.2. Scenariul de referință În cazul în care nu se întreprinde nicio
acțiune nouă din partea UE, adoptarea facturării electronice în
sectorul achizițiilor publice din UE ar continua într-un ritm lent și
constant, iar pe piață ar apărea tot mai multe standarde
naționale. Nu există nicio garanție că statele membre vor
opta pentru soluții interoperabile – experiența recentă
sugerează contrariul. Prin urmare, facturarea electronică în domeniul achizițiilor
publice în UE riscă să devină din ce în ce mai complexă
și mai costisitoare, deoarece cumpărătorii, furnizorii și
prestatorii de servicii ar trebui să țină seama de un număr
din ce în ce mai mare de cerințe și standarde naționale. Astfel, barierele în calea accesului la piață nu
numai că ar continua să existe, dar ar putea chiar să
crească. 2.3. Temeiul juridic și subsidiaritatea Dreptul Uniunii Europene de a lua măsuri
pentru a asigura funcționarea pieței interne decurge din articolul 114
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acțiunea UE în domeniul facturării
electronice în sectorul achizițiilor publice este justificată din
motive de subsidiaritate. Acțiunile întreprinse de statele membre au
condus la agravarea problemei interoperabilității, determinând
apariția pe piață a mai multor standarde de facturare
electronică (care generează creșterea costurilor și a
complexității interoperabilității). Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a tranzacțiilor
legate de achizițiile publice reglementate de directivele menționate
și inițiativele naționale de introducere a facturării
electronice în acest sector aflate în derulare, o acțiune a UE privind
facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice ar fi metoda
cea mai adecvată pentru îmbunătățirea
interoperabilității și prevenirea fragmentării și mai
accentuate a pieței interne. Acest lucru nu poate fi
realizat de către statele membre pe cont propriu, întrucât astfel de
acțiuni nu ar garanta interoperabilitatea pentru operatorii economici
și nici nu ar elimina barierele din calea accesului la piață. 3. Obiectivele
inițiativei 3.1. Obiective generale Obiectivul principal al prezentei
inițiative este de a îmbunătăți funcționarea
pieței interne prin introducerea de mecanisme care ar diminua barierele în
calea accesului la piețele de achiziții publice transfrontaliere,
generate de lipsa interoperabilității standardelor de facturare
electronică. 3.2. Obiective specifice Obiectivele specifice care contribuie la
realizarea obiectivului general sunt următoarele: (1)
reducerea complexității și
îmbunătățirea clarității și a
securității juridice pentru operatorii economici, oferindu-le
posibilitatea de a trimite facturile prin utilizarea de standarde cu care
aceștia sunt familiarizați și care vor fi acceptate la
scară largă; (2)
costuri operaționale mai
scăzute pentru operatorii economici care participă la
achizițiile publice transfrontaliere, cum ar fi costul pe care îl
presupune susținerea mai multor standarde și sisteme de facturare
electronică. 3.3. Obiective operaționale S-a identificat următorul obiectiv
operațional: · crearea de condiții pentru apariția unei (unor) soluții
tehnice pentru facturarea electronică în domeniul achizițiilor
publice care să asigure interoperabilitatea transfrontalieră – cu
alte cuvinte, crearea de condiții în care comunicarea și
corespondența între sistemele de facturare electronică să
presupună o utilizare mai redusă a resurselor, astfel încât
cumpărătorii și vânzătorii să poată schimba
facturi în domeniul achizițiilor publice la cele mai mici costuri și
cu un grad minim de complexitate. 4. Opțiuni
de politică || Se propune un nou standard european pe piață || Statele membre trebuie să accepte facturile conforme cu noul standard european || Numai noul standard european este permis Opțiunea (1): Nicio acțiune nouă din partea UE || NU || NU || NU Opțiunea (2): Abordare bazată pe alegerea liberă || DA || NU || NU Opțiunea (3): Conversia selectivă la facturarea electronică || DA || NU/DA (DA — numai în cazul în care un stat membru sau o autoritate contractantă impune utilizarea facturării electronice) || NU Opțiunea (4): Acceptarea obligatorie || DA || DA || NU Opțiunea (5): Armonizarea deplină || DA || DA || DA 5. Evaluarea
impactului Eliminarea barierelor în calea accesului la
piață în domeniul facturării electronice ar genera, în
principal, impacturi economice atât în materie de costuri, cât și în
materie de beneficii, acestea din urmă fiind mai semnificative. Impacturile principale ar fi însoțite de impacturi
„secundare” suplimentare, dat fiind faptul că îmbunătățirea
interoperabilității s-ar traduce, cel mai probabil, prin
creșterea gradului de adoptare a facturării electronice. Acestea ar
fi impacturi de natură economică, socială și de mediu. 5.1. Impacturi principale Amploarea impacturilor ar depinde de opțiunea
aleasă — cu cât există mai mulți utilizatori care se
aliniază la o soluție unică, cu atât rămân mai puține
bariere în calea accesului la piață. Instituirea unui standard comun ar soluționa
problema interoperabilității pentru toate întreprinderile care
relaționează cu autoritățile contractante care aderă
la noile norme. Disponibilitatea unui standard
european interoperabil și acceptat în unanimitate ar atenua complexitatea
desfășurării afacerilor în străinătate și ar
oferi securitate juridică sporită pentru întreprinderi. De asemenea, aceasta
ar reduce costurile care rezultă din necesitatea de a susține mai
multe standarde diferite de facturare electronică. Posibilele economii
suplimentare pentru întreprinderi pot proveni din anumite adaptări ale
sistemelor de tarifare și ale structurilor de piață pentru
transmiterea facturilor electronice. Orice măsură care prevede utilizarea
unui nou standard european pentru facturarea electronică ar genera anumite
costuri de punere în aplicare pentru întreprinderi, autoritățile
contractante și statele membre. Cu toate
acestea, costurile menționate ar fi compensate de beneficiile preconizate,
și anume economii operaționale rezultate din facturarea
electronică și din prețuri mai scăzute în domeniul
achizițiilor publice ca urmare a concurenței
îmbunătățite. 5.2. Impacturi
secundare Adoptarea noului standard european pentru
facturarea electronică poate genera impacturi secundare prin
creșterea gradului de adoptare a facturării electronice în sectorul
achizițiilor publice. Creșterea utilizării facturării
electronice ar fi sursa anumitor impacturi economice, sociale și asupra
mediului. 5.2.1. Impacturi
economice, de mediu și sociale Impacturile economice ale gradului crescut de
adoptare a facturării electronice ar fi legate de câștiguri pentru
economie generate de economiile preconizate în cadrul ciclului de
achiziții publice (și anume, reducerea costurilor de operare pentru
cumpărători și vânzători, transparență
sporită, perioade mai scurte de prelucrare a plății). Se
preconizează că impacturile sociale sunt neutre. Se
așteaptă ca impacturile asupra mediului să fie pozitive — mai
presus de toate, acestea s-ar traduce printr-o utilizare redusă a hârtiei
și prin scăderea emisiilor de CO2. 5.2.2. Reducerea sarcinii administrative Disponibilitatea datelor de facturare pe cale
electronică ar simplifica procedurile de audit și de colectare a
impozitelor de către autoritățile fiscale ale statelor membre,
precum și pregătirea oricăror rapoarte care trebuie să fie prezentate
de către întreprindere. La rândul său,
aceasta ar conduce la reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi.
Datorită faptului că astfel de cerințe administrative au un
impact mai mare asupra întreprinderilor mai mici, o astfel de reducere ar fi
deosebit de avantajoasă pentru IMM-uri. 5.3. Impactul diferitelor opțiuni 5.3.1. Opțiunea (1) — Nicio acțiune nouă din partea UE Această opțiune este descrisă
în scenariul de referință. 5.3.2. Opțiunea (2) — Abordare bazată pe
alegerea liberă Un nou standard european pentru facturarea
electronică ar fi elaborat și recomandat pentru utilizare în domeniul
achizițiilor publice, însă acceptarea facturilor electronice conforme
cu standardul european ar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru
și/sau autorități contractante. Barierele
în calea accesului la piață nu ar dispărea. Costurile
împovărătoare asupra întreprinderilor nu ar scădea, întrucât
acestea ar fi obligate să mențină numeroase standarde de
facturare electronică în același timp. În cazul în care optează
să nu facă acest lucru, întreprinderile ar pierde posibile
oportunități de afaceri. Obiectivul prezentei
inițiative nu ar fi realizat deoarece interoperabilitatea ar rămâne
problematică. Impacturi secundare ar fi observate numai în măsura în
care are loc o trecere la facturarea electronică, dar din cauza
caracterului voluntar al acestei opțiuni, amploarea procesului este
dificil de prevăzut. 5.3.3. Opțiunea (3) — Conversia selectivă la
facturarea electronică Statele membre care impun facturarea
electronică în cadrul achizițiilor publice din proprie
inițiativă ar fi obligate să accepte facturi electronice conforme
cu noul standard european. Aceasta ar conduce la
scăderea costurilor și a complexității facturării
electronice pentru întreprinderi, care ar putea astfel să trimită
facturi electronice într-un standard unic către orice autoritate
contractantă care impune facturarea electronică. Interoperabilitatea
ar fi facilitată, dar ar putea să nu fie asigurată în statele
membre în care introducerea obligativității facturării
electronice este necesară de facto, dar nu este impusă din
punct de vedere juridic (de jure). Insecuritatea juridică pentru
întreprinderi ar putea continua. Statele membre ar fi
tratate în mod inegal: cele care utilizează deja facturarea
electronică în cadrul achizițiilor publice ar fi nevoite să se
adapteze la noul standard, în timp ce statele care nu fac acest lucru nu ar fi
obligate să treacă la acest tip de facturare, putând fi chiar
descurajate de la o trecere rapidă. Impacturile secundare sunt
greu de prevăzut. Este posibil să fie necesară o perioadă
de timp îndelungată pentru ca toate statele membre să treacă la
facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. Posibilele
beneficii ale unei eficacități mai mari a costurilor și ale unor
economii crescute rezultate din concurența sporită în domeniul
achizițiilor publice nu s-ar materializa sau materializarea acestora ar fi
foarte lentă. 5.3.4. Opțiunea (4) — Acceptarea obligatorie Un nou standard european comun ar fi elaborat
și pus la dispoziție spre utilizare de către toți
operatorii de piață. Ar fi necesară
acceptarea de către toate autoritățile contractante a facturilor
electronice conforme cu noul standard în cadrul achizițiilor publice,
însă fără înlocuirea soluțiilor tehnice existente. Obiectivul
operațional ar fi îndeplinit cu rapiditate: cerința de a accepta
facturile electronice conforme cu standardul european ar garanta în mod eficace
interoperabilitatea, prin urmare, ar elimina barierele din calea accesului la
piață de la data intrării în vigoare a dispozițiilor. De
asemenea, aceasta poate oferi o soluție prestabilită și
orientări pentru statele membre care nu au pus încă în aplicare
facturarea electronică. În cazul întreprinderilor,
această opțiune ar crea certitudinea că toate eforturile și
cheltuielile vor fi amortizate într-o perioadă relativ scurtă de
timp. Cunoașterea faptului că investiția într-o singură
soluție va permite trimiterea de facturi electronice către orice
autoritate contractantă în orice stat membru ar trebui să se
dovedească un factor convingător pentru trecerea la facturarea
electronică. Impacturile secundare ar
fi observate numai în măsura în care are loc o trecere la facturarea
electronică. Având în vedere că disponibilitatea unui standard comun
ar trebui să încurajeze mai mulți actori de pe piață
să ia această decizie, amploarea procesului ar trebui să fie mai
mare comparativ cu opțiunile precedente. 5.3.5. Opțiunea (5) — Armonizarea deplină Facturile conforme cu standardele existente în
prezent nu ar mai fi permise. Deși această abordare ar armoniza pe
deplin facturarea electronică în cadrul UE, ar fi risipită orice
investiție realizată în statele membre care au elaborat deja sisteme
naționale de facturare electronică. De asemenea, această
abordare ar avea efecte deosebit de negative și costisitoare pentru
furnizorii de servicii, deoarece aceștia ar trebui să își
redefinească în întregime sistemele. În cele din
urmă, abordarea ar întâmpina o opoziție politică puternică
din partea statelor membre care dispun deja de sisteme de facturare
electronică. 6. Compararea
opțiunilor În urma analizării diferitelor opțiuni,
s-au obținut următoarele rezultate: || Obiectiv — îmbunătățirea/facilitarea interoperabilității facturării electronice în domeniul achizițiilor publice Opțiuni de politică || EFICACITATEA || EFICIENȚA || COERENȚA[1] Opțiunea (1): Nicio acțiune nouă din partea UE || 0 || 0 || 0 Opțiunea (2): Abordare bazată pe alegerea liberă || (+ / ?) || (≈) || (?) Opțiunea (3): Conversia selectivă la facturarea electronică || (+) || (+) || (- / ?) Opțiunea (4): Acceptarea obligatorie || (+ +) || (+) || (+ / ?) Opțiunea (5): Armonizarea deplină || (+ +) || (- -) || (≈) Amploarea
impactului în comparație cu scenariul de referință
(referința este indicată prin 0): ++ puternic pozitiv; + pozitiv; – –
puternic negativ; – negativ; ≈ marginal/neutru; ? nesigur; n.a. nu se
aplică Opțiunea (4) pare să fie cea mai
adecvată alegere: ·
Aceasta ar permite depășirea
fragmentării existente și ar asigura buna funcționare a
pieței interne. ·
Întrucât tranziția la facturarea
electronică ar avea loc din inițiativa întreprinderii, nu s-ar genera
costuri inutile. De asemenea, aceasta ar respecta
principiile subsidiarității și
proporționalității. ·
Prin inducerea unei
tranziții mai îndelungate la facturarea electronică, aceasta ar capta
pe deplin sporirea eficienței și economiile financiare oferite de
facturarea electronică. ·
Permițând întreprinderilor
și autorităților contractante să utilizeze în continuare
sistemele de facturare naționale existente, opțiunea ar reduce
costurile și perturbarea tranziției pentru ambele grupuri. Se propune ca termen-limită pentru
trecerea la acceptarea obligatorie a facturilor electronice conforme cu noul
standard european anul 2017 sau 2018. Acest interval
de timp reflectă dorința părților interesate de a avansa
rapid și este în concordanță cu data preconizată pentru
lansarea achizițiilor publice electronice obligatorii care figurează
în proiectele revizuite de directive privind achizițiile publice. 7. Monitorizare
și evaluare În scopul evitării unor sarcini
(administrative) suplimentare, aferente colectării informațiilor
utilizate pentru monitorizare, pentru autoritățile contractante, întreprinderi
sau statele membre, indicatorii propuși se bazează în principal pe
surse de date existente (de exemplu, JO/TED, Eurostat) sau pe date deja
colectate de părțile interesate (de exemplu, furnizori de servicii de
facturare electronică) în cursul activităților lor economice. Cu
toate acestea, există unele lacune informaționale, necesitând
cercetări suplimentare (studii și anchete cu țintă
precisă) care urmează să fie efectuate de DG MARKT. [1] Coerența este evaluată
ținând seama, de asemenea, de impacturile secundare (și anume,
impactul generat de creșterea gradului de adoptare a facturării
electronice) și de măsura în care opțiunile sunt coerente cu
alte politici ale UE (în special inițiativa privind achizițiile
publice electronice și obiectivele prevăzute în Directiva privind
combaterea întârzierii efectuării plăților).