24.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/396


REZOLUȚIA (UE) 2021/1639 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 29 aprilie 2021

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2019

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2019,

—

având în vedere articolul 100 și anexa V la regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2021),

A.

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (denumită în continuare „autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2019 a fost de 27 138 027,61 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 7,66 % față de bugetul pe 2018; întrucât autoritatea este finanțată prin contribuții din partea Uniunii (10 083 336 EUR, ceea ce reprezintă 37,16 %) și prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre (17 054 691,61 EUR, ceea ce reprezintă 62,84 %);

B.

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2019 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

1.

constată cu satisfacție că, pe durata exercițiului financiar 2019, eforturile de monitorizare a bugetului au dus la o rată de execuție bugetară de 100 %, la fel ca în 2018; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 85,63 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,15 % în comparație cu 2018;

2.

constată, pe baza raportului Curții, că documentele bugetare din 2019 nu descriu pe deplin modul în care au fost calculate contribuțiile din partea Uniunii și din partea autorităților naționale competente (ANC) ale statelor membre ale AELS și că valoarea estimată a contribuțiilor ANC la pensiile angajatorului plătite de angajator nu a fost ajustată la suma reală în 2019, ceea ce a condus la o contribuție mai mare decât cea necesară; constată, pe baza răspunsului autorității, că în regulamentul său de instituire (în special la articolul 62) se stabilește cheia de finanțare pentru contribuțiile Uniunii și ale ANC, care este calculată în funcție de un factor de ponderare stabilit, și că cifrele reale privind pensiile sunt cunoscute abia în decembrie, timpul rămas până la sfârșitul anului fiind insuficient pentru a elabora o modificare bugetară care să reflecte suma reală;

3.

constată că, potrivit raportului Curții, procentul contribuției pentru ANC și pentru Uniune nu este consecvent cu contribuțiile efectuate în 2017 (Uniunea – 37,16 %, ANC – 62,84 %), iar excedentul din 2017 a fost distribuit în 2019 (Uniunea – 40 %, ANC – 60 %); constată, din răspunsul autorității, că regulamentul său de instituire stabilește cheia de finanțare pentru Uniune (40 %) și ANC (60 %), însă, din cauza unei concepții greșite, în 2017 și 2019 procentul total pentru recuperarea de la ANC a fost mai mare decât cel al Uniunii; ia act de faptul că autoritatea a rambursat Uniunii întregul excedent bugetar din 2017, iar Uniunea l-a rambursat autorității în 2019, când a fost aplicată cheia de finanțare inițială 40/60; invită autoritatea să își îmbunătățească politicile privind raportarea, pentru a evita inconsecvențe importante în viitor;

Performanțe

4.

observă cu satisfacție că autoritatea utilizează anumite măsuri cum ar fi indicatorii-cheie de performanță pentru a evalua valoarea adăugată pe care o aduc activitățile sale și alte măsuri de îmbunătățire a gestiunii sale bugetare, cum ar fi numărul mediu de respondenți în cadrul consultărilor publice corespunzătoare pe teme legate de protecția consumatorilor și rata execuției bugetare de 99 %; ia act cu satisfacție de faptul că autoritatea și-a atins obiectivele pentru toți indicatorii-cheie de performanță;

5.

observă că 91 % din programul de lucru al autorității, inclusiv 303 servicii și produse diferite, au fost realizate cu succes, iar celelalte 9 % au suferit întârzieri nesemnificative din cauza priorității mai importante pe care au dobândit-o alte necesități, mai urgente, din cauza dependenței de părți terțe și a caracterului schimbător al cerințelor;

6.

observă că autoritatea își înlocuiește actualul sistem electronic de gestionare a resurselor umane cu Sysper, care este pus la dispoziție de Comisie; ia act de faptul că autoritatea va beneficia de costuri mai scăzute, de sinergii și de o mai mare eficiență; constată că întârzierile în realizarea proiectului, legate de dimensiunea acestuia, au fost soluționate și se preconizează ca proiectul să fie pus în aplicare în 2020; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele concrete obținute în acest sens;

7.

ia act cu satisfacție de faptul că autoritatea se arată proactivă în identificarea oportunităților de eficientizare și de realizare a sinergiilor cu alte agenții, în special cu Autoritatea Bancară Europeană și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, prin intermediul Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere și prin intermediul procedurilor de achiziții publice comune; salută faptul că autoritatea a colaborat cu alte agenții în domenii legate de FinTech, inovare și reziliență cibernetică; încurajează insistent autoritatea să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu toate agențiile Uniunii;

8.

încurajează autoritatea să continue digitalizarea serviciilor sale, pentru a reduce birocrația;

9.

salută eforturile autorității de a realiza un regim de supraveghere mai bine coordonat în sistemul financiar al UE în ansamblu; evidențiază rolul acesteia în asigurarea stabilității, a integrării corespunzătoare, a eficienței și a siguranței pieței financiare; evidențiază importanța protecției consumatorilor din Uniune prin promovarea echității și a transparenței pe piețele produselor și serviciilor financiare și așteaptă cu interes actualizarea situației privind măsurile prevăzute în viitor în acest sens, inclusiv răspunsul la provocările generate de digitalizarea economiei și măsurile de sustenabilitate;

10.

salută noile măsuri adoptate de autoritate în vederea îmbunătățirii protecției consumatorilor, inclusiv vizite bilaterale în statele membre care se axează pe problemele legate de practici, sprijinirea autorităților naționale competente și crearea de platforme de cooperare care să se axeze pe aspecte transfrontaliere, pentru a trata necesitatea unei supravegheri mai stricte în anumite state membre, abordând astfel vulnerabilitățile piețelor de asigurări și protejând consumatorii de practicile neloiale ale societăților de asigurări multinaționale;

11.

atrage atenția asupra faptului că sistemul financiar are datoria de a ține seama în mod corespunzător de problemele de sustenabilitate financiară, de Pactul verde european și de Acordul de la Paris;

12.

consideră că responsabilitățile autorității au crescut treptat de la înființarea sa; observă că majorările bugetare trebuie să fie treptate și continue, în conformitate cu creșterea competențelor; consideră că viitoarele responsabilități generate, printre altele, de Strategia privind finanțele digitale, precum și responsabilitățile legate de combaterea spălării banilor, impun adaptarea finanțării autorității;

13.

atrage atenția asupra faptului că, în anumite cazuri, mandatele adoptate la nivelul 1 al legislației nu țin seama de perioada de timp minimă de care are nevoie autoritatea pentru a duce la capăt lucrările necesare pentru elaborarea și adoptarea măsurilor de la nivelul 2, ceea ce impune realocarea resurselor și provoacă întârzieri în aplicarea anumitor măsuri;

14.

observă că, întrucât sarcinile autorității își pierd din caracterul de reglementare și se axează tot mai mult pe aplicarea și asigurarea respectării legislației Uniunii, resursele bugetare și umane ale autorității trebuie să fie realocate la nivel intern; subliniază că focalizarea strictă pe mandatul încredințat de legiuitorul european va asigura utilizarea mai eficientă și mai eficace a resurselor; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește bugetul, angajarea de personal și guvernanța gestiunii și a procedurilor pentru a stimula convergența de supraveghere, contribuind astfel la funcționarea pieței unice; subliniază că este stringent necesar să se aloce autorității resurse suficiente pentru a-i permite să-și îndeplinească atribuțiile în mod corespunzător și eficient;

15.

consideră că autoritatea trebuie să țină seama de noile provocări legate de aspectele digitale și de sustenabilitate; consideră că îndeplinirea acestor obiective stabilite și integrarea lor în cadrul de reglementare și supraveghere trebuie să se efectueze întotdeauna în acord cu obiectivul consolidării pieței, fără a-i compromite competitivitatea și fără a împovăra în mod excesiv actorii de pe piață, mai ales pe cei mici și mijlocii; consideră că monitorizarea realizării acestor obiective trebuie însoțită cu resurse adecvate;

16.

subliniază că, atunci când își desfășoară activitățile, autoritatea trebuie să acorde atenție asigurării compatibilității cu legislația Uniunii și respectării principiului proporționalității, ca principiu de bază, și a principiilor fundamentale ale pieței interne;

17.

invită autoritatea să asigure o monitorizare și o implementare adecvate ale recomandărilor Curții;

18.

invită autoritatea să trateze dificultățile sistemice de lungă durată ce apar din cauza nivelului scăzut al dobânzilor reale, acestea fiind deosebit de importante pentru sistemele de pensii, pentru unele produse de asigurări de viață și de investiții bazate pe asigurări, și să examineze posibile soluții la nivelul Uniunii care să aducă beneficii consumatorilor/investitorilor și să asigure stabilitatea financiară a prestatorilor de servicii;

19.

invită autoritatea să dea dovadă de inițiativă și să trateze aspectele de sustenabilitate și eterogeneitate ale sistemelor de pensii din Uniune finanțate în mod privat, astfel încât să fie protejați consumatorii/investitorii și să fie asigurată integritatea pieței;

Politica de personal

20.

constată că la 31 decembrie 2019 schema de personal era completată în proporție de 98,26 %, fiind ocupate 113 de posturi de agenți temporari din cele 115 de posturi de agenți temporari autorizate în bugetul Uniunii (față de 112 de posturi autorizate în 2018); constată că, în 2019, în cadrul autorității au lucrat, de asemenea, 36 de agenți contractuali și 17 experți naționali detașați;

21.

ia act de dezechilibrul dintre sexe consemnat pentru 2019 în ceea ce privește conducerea superioară (șase bărbați și trei femei) și consiliul de administrație (cinci bărbați și trei femei); invită autoritatea să asigure în viitor echilibrul între sexe la nivelul conducerii superioare; salută intenția autorității de a publica o listă scurtă în care să figureze cel puțin o femeie și un bărbat pentru completarea postului de președinte al autorității. Invită autoritatea să se inspire din inițiativele Băncii Centrale Europene și să propună programe interne pentru promovarea femeilor și pentru o mai mare diversitate în rândul personalului său; salută reprezentarea geografică în rândul membrilor personalului autorității;

22.

observă că, în ceea ce privește acțiunile întreprinse în urma raportului Curții din anul precedent, autoritatea nu a realizat încă trecerea de la sarcinile de reglementare la cele de supraveghere și că autoritatea ar trebui să consolideze resursele umane alocate sarcinilor sale de supraveghere; ia act de faptul că, în 2021, autoritatea intenționează să aloce 59,75 din ENI (posturi echivalent normă întreagă) disponibile pentru sarcinile principale de supraveghere; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

23.

consideră că autoritatea ar trebui să se bucure de un anumit grad de flexibilitate în recrutarea personalului său și în gestiunea resurselor sale, deoarece este nevoită să răspundă unor nevoi stringente, precise și de natură tehnică ale sectoarelor pe care le supraveghează;

24.

recunoaște că componența consiliului supraveghetorilor autorității pare a fi adecvată pentru responsabilitățile sale de reglementare, dar mai puțin pentru sarcinile de supraveghere ale acesteia; își reiterează preocuparea cu privire la faptul că autoritățile naționale de supraveghere au un cuvânt decisiv în cadrul organului principal de conducere al autorității, ceea ce înseamnă că acestea sunt în măsură să decidă sfera de acțiune a autorității pentru a-și revizui propria eficacitate (evaluări inter pares); subliniază că lipsa resurselor împiedică autoritatea să își îndeplinească atribuțiile în mod independent față de statele membre (2);

25.

consideră că combinația de experiențe publice și private pe care o aduce personalul său este benefică pentru autoritate; consideră că ar trebui studiate sisteme pentru atragerea specialiștilor din sectorul privat în sectorul public și invers, cu instituirea unor măsuri de protecție minime, care să promoveze independența ambelor sectoare; consideră că punerea în aplicare a normelor în acest sens ar trebui monitorizată de organisme comune ale Uniunii și ar trebui să țină seama de împrejurările specifice ale fiecărui caz;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

26.

ia act de măsurile deja aplicate de autoritate și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a-i proteja pe avertizori; constată că autoritatea publică pe site-ul său un registru al reuniunilor cu părțile interesate externe; observă că în 2019 a fost anchetat un caz de conflict de interese; constată că CV-urile și declarațiile de interese ale unora dintre membrii Consiliul supraveghetorilor autorității nu au fost publicate pe site-ul autorității, și nici cele ale membrilor consiliului de administrație; invită autoritatea să publice CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate în acest sens;

27.

ia act de observațiile din anul precedent cu privire la problema conflictelor de interese generate de situațiile de tip „ușă turnantă” și subliniază necesitatea unei abordări unitare în rândul agențiilor; ia act de faptul că normele de etică ale autorității au fost revizuite și sunt în curs de aprobare de către Comisie; invită autoritatea să depună toate eforturile pentru a evita situații de tipul „ușilor turnante”; invită autoritatea să informeze în mod riguros autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția cererii de aprobare a normelor de etică revizuite;

28.

invită autoritatea să dea curs recomandărilor formulate de Ombudsmanul European în cazul 2168/2019/KR, în special, dacă este necesar, invocând opțiunea de a le interzice membrilor personalului de conducere să accepte anumite funcții după încheierea mandatului lor, stabilind criterii pe baza cărora membrii personalului se pot angaja în sectorul privat, informând candidații la posturile de conducere din cadrul autorității cu privire la aceste criterii și instituind proceduri interne prin care să se asigure întreruperea imediată a accesului la informații confidențiale în cazul membrilor personalului care își schimbă locul de muncă; invită, de asemenea, autoritatea să aibă în vedere prelungirea perioadei obligatorii de reflecție de 12 luni în cazul personalului de rang superior care intenționează să accepte un post ce ar putea crea, după ocuparea unei funcții publice, un conflict de interese;

29.

invită autoritatea să se inspire din publicarea de către comitetul de etică al Băncii Centrale Europene a avizelor sale privind cazurile de conflict de interese și activitățile remunerate desfășurate după expirarea mandatului, pentru a-și îmbunătăți transparența în legătură cu potențialele conflicte de interese și cu activitățile remunerate desfășurate după expirarea mandatului;

Controalele interne

30.

observă faptul că Serviciul de Audit Intern (SAI) al Comisiei a publicat un raport de audit privind „Gestionarea resurselor umane și etica”, care a dus la formularea a șase recomandări de îmbunătățire și la punerea în practică a unui plan de acțiune; constată că, la sfârșitul anului 2019, patru recomandări importante erau încă deschise; îndeamnă autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția punerii în aplicare a recomandărilor respective;

31.

constată că IAS a inițiat un audit aprofundat al instrumentelor de supraveghere din domeniul protecției consumatorilor; observă că rezultatul auditului și planul de acțiune ce urma să fie adoptat trebuiau să fie disponibile la sfârșitul lui 2020; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul auditului;

32.

constată că consiliul de administrație al autorității a adoptat noul cadru de control intern în noiembrie 2018 și că acesta este aplicat din ianuarie 2019; ia act de faptul că funcția de control intern a autorității a efectuat prima evaluare anuală a întregului sistem în temeiul noului cadru de control intern și a constatat că toate componentele și principiile sunt puse în aplicare și funcționează în conformitate cu scopul preconizat; invită autoritatea să raporteze modul în care erorile de calcul pentru determinarea contribuțiilor Uniunii și ale ANC din statele membre ale AELS au fost luate în considerare în evaluare și motivele pentru care acest lucru nu a dus la identificarea unei deficiențe în cadrul principiilor de control intern 12 sau 13;

Alte observații

33.

ia act, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune, de faptul că, în februarie 2019, autoritatea a emis recomandări privind tratamentul aplicat după data retragerii activităților comerciale transfrontaliere din contractele reziduale și că autoritatea a continuat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și conformitatea cu avizele și recomandările pentru sectorul asigurărilor;

34.

salută eforturile depuse pentru a îmbunătăți securitatea informatică și protecția datelor în cadrul autorității;

35.

salută eforturile autorității de a asigura un mediu de muncă eficient din punctul de vedere al costurilor și ecologic și de a-și reduce și compensa emisiile de CO2 în spațiile de lucru și în legătură cu deplasările;

36.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter transversal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 29 aprilie 2021 (3) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1)   JO C 391, 18.11.2019, p. 29.

(2)  A se vedea raportul special al Curții de Conturi: „În toate activitățile sale, EIOPA se bazează în mare măsură pe cooperarea cu ANC-urile [autoritățile naționale competente], dar nu beneficiază întotdeauna de sprijinul deplin al acestora.(...) Cu doar 20 de membri ai personalului care gestionează aspectele legate de supraveghere și alți 7 care se ocupă de chestiuni conexe, EIOPA se confruntă cu o veritabilă provocare în realizarea gamei largi de sarcini complexe pentru care este responsabilă.” https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_29/SR_EIOPA_RO.pdf

(3)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0215.