<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2025-09-202509C104202207760-00-TRA-DOC-RO-ARRET-C-0776-22-202507914-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="19/09/2025 08:09:14" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="ThVb4TITtaByvmig9G6Amm97oAH5eNFka5jehO1HBZFu0EG5AZYDg0Bdra4dFGx1yeZ5S511oXnv8rhyCO8fS86cifbFqIwYGMuaje0nErfvPbUaHQYnFV03LNgwQ2TSvO/7CvZmsUQ0iYzMd7ZUcp9C7Gd0li652Aclzl1UoFQ=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="cozonoa" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="10, 3, 0, 1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Tag"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="2b1604e9-8aad-440d-b082-4ccce435730a" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0776" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2022" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="cozonoa" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_green" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 21-08-25 08:37:37" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2025-09-11T12:47:06Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="452a2418f51d4bc596e318db70c20a7e" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0776" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="PV" name="NatureAff"/>
    <meta content="PV" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId26" style="first"/>
      <div id="rId22" style="even">Hotărârea din 4.9.2025 – Cauza C‑776/22 P</div>
      <div id="rId23" style="default">Studio Legale Ughi e Nunziante/EUIPO</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      4 septembrie 2025 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Recurs – Acțiune în anulare – Articolul 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene – Reprezentarea părților neprivilegiate în cadrul unei acțiuni directe în fața instanțelor Uniunii Europene – Reprezentarea unui cabinet de avocatură de către un asociat al acestui cabinet – Avocat care are calitatea de terț în raport cu recurenta – Prezumția de independență – Răsturnarea prezumției – Condiții”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza C‑776/22 P,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, introdus la 20 decembrie 2022,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      Studio Legale Ughi e Nunziante, cu sediul în Roma (Italia), reprezentat de L. Cascone, A. Clemente, F. De Filippis și A. Marega, avvocati,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-7" title="page-1">
      recurentă,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-8" title="page-1">
      celelalte părți din procedură fiind:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-9" title="page-1">
      Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de D. Hanf, R. Raponi și D. Stoyanova‑Valchanova, în calitate de agenți,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-10" title="page-1">
      pârât în primă instanță,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      susținut de:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-12" title="page-1">
      Comisia Europeană, reprezentată de F. Erlbacher, P. Stancanelli și C. Urraca Caviedes, în calitate de agenți,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-13" title="page-1">
      intervenientă în recurs,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-14" title="page-1">
      CURTEA (Marea Cameră),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-15" title="page-1">
      compusă din domnul K. Lenaerts, președinte, domnul T. von Danwitz, vicepreședinte, domnul F. Biltgen, doamna K. Jürimäe, domnii C. Lycourgos, S. Rodin, A. Kumin și N. Jääskinen (raportor), președinți de cameră, domnii A. Arabadjiev, E. Regan, N. Piçarra, F. Schalin, S. Gervasoni, N. Fenger și doamna R. Frendo, judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-16" title="page-1">
      avocat general: domnul J. Richard de la Tour,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-17" title="page-1">
      grefier: domnul A. Calot Escobar,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-18" title="page-1">
      având în vedere procedura scrisă,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-19" title="page-1">
      după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 27 februarie 2025,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-20" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-21" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin recursul formulat, Studio Legale Ughi e Nunziante, o asociație profesională de drept italian (denumită în continuare „cabinetul de avocatură”), solicită anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 10 octombrie 2022, Studio Legale Ughi e Nunziante/EUIPO – Nunziante și Ughi (UGHI E NUNZIANTE) (T‑389/22, denumită în continuare „ordonanța atacată”, EU:T:2022:662), prin care acesta a respins ca vădit inadmisibilă acțiunea sa având ca obiect anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 8 aprilie 2022 (cauza R 407/2021‑5) privind o procedură de decădere din drepturile asupra mărcii Ughi e Nunziante (denumită în continuare „decizia în litigiu”), introdusă de cabinetul de avocatură.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 19 primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-25" title="page-1">
      „Statele membre, precum și instituțiile Uniunii [Europene] sunt reprezentate în fața Curții de Justiție de un agent numit pentru fiecare cauză; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-26" title="page-1">
      Statele părți la [Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 (denumit în continuare «Acordul SEE»)], altele decât statele membre, precum și Autoritatea de supraveghere [a Asociației Europene de Liber Schimb (AELS)] menționată de acest acord sunt reprezentate în același fel.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-27" title="page-1">
      Celelalte părți trebuie să fie reprezentate de un avocat.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-28" title="page-1">
      Numai un avocat autorizat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la [Acordul privind SEE] poate reprezenta sau asista o parte în fața Curții.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 21 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-30" title="page-1">
      „Curtea de Justiție este sesizată printr‑o cerere adresată grefierului. Cererea trebuie să cuprindă numele și domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele părții sau părților împotriva cărora se înaintează cererea, obiectul litigiului, concluziile și o expunere sumară a motivelor invocate.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-31" title="page-1">
      După caz, cererea trebuie să fie însoțită de actul a cărui anulare este cerută sau, în situația menționată la articolul 265 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de o probă scrisă a datei invitației de a acționa adresate unei instituții, în conformitate cu articolul menționat. În cazul în care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul cere părții în cauză să le prezinte într‑un termen rezonabil, fără ca decăderea din drepturi să poată fi opusă părții în cazul în care actele sunt prezentate după expirarea termenului de introducere a acțiunii.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Conform articolului 53 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, titlul III din acesta, din care fac parte dispozițiile citate la punctele 2 și 3 din prezenta hotărâre, este aplicabil procedurii în fața Tribunalului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 51 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, intitulat „Obligația de reprezentare”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-34" title="page-1">
      „(1) Părțile trebuie reprezentate de un agent sau un avocat în condițiile prevăzute la articolul 19 din Statut[ul Curții de Justiție a Uniunii Europene].
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-35" title="page-1">
      (2) Avocatul care reprezintă sau asistă o parte are obligația să depună la grefă documentul care să certifice că are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE, cu excepția cazului în care un astfel de document a fost deja depus în scopul deschiderii unui cont de acces e‑Curia.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-36" title="page-1">
      (3) Atunci când partea pe care o reprezintă este o persoană juridică de drept privat, avocații au obligația să depună la grefă un mandat eliberat de aceasta din urmă.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-37" title="page-1">
      (4) Dacă înscrisul prevăzut la alineatul (2) sau cel prevăzut la alineatul (3) nu este depus, grefierul stabilește un termen rezonabil pentru ca partea vizată să îl depună. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, înscrisul nu este depus, Tribunalul decide dacă nerespectarea formalității în cauză determină inadmisibilitatea cererii introductive sau a memoriului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă ori dacă ea conduce la a se considera că avocatul nu reprezintă sau nu asistă partea vizată.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 55 din acest regulament de procedură, intitulat „Excluderea din procedură”, are următorul cuprins:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-39" title="page-1">
      „(1) În cazul în care Tribunalul apreciază conduita unui agent, a unui consilier sau a unui avocat în fața Tribunalului, a președintelui, a unui judecător ori a grefierului ca fiind incompatibilă cu demnitatea Tribunalului sau cu exigențele unei bune administrări a justiției sau că agentul, consilierul ori avocatul în cauză uzează de drepturile pe care le are în virtutea funcției sale în alte scopuri decât acelea pentru care îi sunt recunoscute aceste drepturi, Tribunalul îl informează pe cel în cauză în legătură cu acest fapt. […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-40" title="page-1">
      (2) Pentru aceleași motive, Tribunalul poate oricând, prin ordonanță motivată, după ascultarea persoanei în cauză, să decidă să excludă din procedură un agent, un consilier sau un avocat. Această ordonanță este imediat executorie.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-41" title="page-1">
      (3) În cazul în care un agent, un consilier sau un avocat este exclus din procedură, aceasta se suspendă până la expirarea termenului stabilit de către președinte în scopul de a permite părții interesate să desemneze un alt agent, consilier sau avocat.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-42" title="page-1">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 78 din regulamentul de procedură menționat, referitor la „Anexele la cererea introductivă”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-44" title="page-1">
      „(1) Cererea introductivă este însoțită, dacă este necesar, de înscrisurile indicate la articolul 21 al doilea paragraf din Statut[ul Curții de Justiție a Uniunii Europene].
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-45" title="page-1">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-46" title="page-1">
      (5) Cererea introductivă este însoțită de înscrisurile vizate la articolul 51 alineatele (2) și (3).
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-47" title="page-1">
      (6) În cazul în care cererea introductivă nu îndeplinește condițiile enumerate la alineatele (1)-(5), grefierul stabilește un termen rezonabil pentru ca reclamantul să depună înscrisurile sus‑menționate. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, reclamantul nu procedează la îndreptarea acestei neregularități, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea cererii introductive pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Istoricul litigiului</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Istoricul litigiului poate fi rezumat după cum urmează.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 26 septembrie 2017, cabinetul de avocatură a depus la EUIPO o cerere de decădere din drepturile asupra mărcii verbale a Uniunii Europene UGHI E NUNZIANTE pentru toate serviciile pentru care a fost înregistrată această marcă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin decizia din 23 februarie 2021, divizia de anulare a EUIPO a admis această cerere pentru toate serviciile, cu excepția „serviciilor juridice” din clasa 45 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 1 martie 2021, cabinetul de avocatură a introdus o cale de atac la EUIPO împotriva acestei decizii numai în măsura în care cererea de decădere fusese respinsă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin decizia în litigiu, Camera a cincea de recurs a EUIPO a respins calea de atac.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura în fața Tribunalului și ordonanța atacată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 1 iulie 2022, cabinetul de avocatură a formulat o acțiune având ca obiect anularea deciziei în litigiu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin ordonanța atacată, Tribunalul a respins această acțiune ca vădit inadmisibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 5 din această ordonanță, Tribunalul a amintit printre altele că, în conformitate cu articolul 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, părțile, altele decât statele membre și instituțiile Uniunii Europene, statele părți la Acordul privind SEE, precum și Autoritatea de supraveghere AELS, trebuie să fie reprezentate de un avocat și numai un avocat autorizat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE poate reprezenta o parte în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 6 din ordonanța menționată, Tribunalul a precizat că din modul de redactare a articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special din utilizarea termenului „reprezentate”, precum și din cuprinsul punctului 44 din Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA (C‑110/21 P, EU:C:2022:555), reiese că o „parte”, în sensul acestei dispoziții, indiferent de calitatea sa, nu este autorizată să acționeze ea însăși în fața unei instanțe a Uniunii, ci trebuie să recurgă la serviciile unui terț, chiar dacă această parte este un avocat abilitat să pledeze în fața unei instanțe naționale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 7 și următoarele din aceeași ordonanță, Tribunalul a amintit motivele pentru care această interpretare literală era confirmată atât de contextul în care se înscrie această dispoziție, cât și de obiectivul pe care îl urmărește.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întemeindu‑se în special pe punctul 47 din Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA (C‑110/21 P, EU:C:2022:555), Tribunalul a considerat la punctul 9 din ordonanța atacată că obiectivul misiunii de reprezentare de către un avocat, astfel cum este prevăzută la articolul 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care se exercită în interesul unei bune administrări a justiției, constă înainte de toate în protejarea și în apărarea în condiții optime a intereselor mandantului, în deplină independență, precum și cu respectarea legii, a normelor profesionale și a normelor deontologice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 10 din această ordonanță, Tribunalul a constatat apoi că definiția noțiunii de „independență” a avocatului a cunoscut o evoluție în materie de reprezentare în fața instanțelor Uniunii, criteriul predominant reținut în această privință fiind în prezent protecția și apărarea intereselor clientului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 11 din ordonanța menționată, Tribunalul a amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, cerința privind independența avocatului se definește nu numai în mod negativ, cu alte cuvinte prin lipsa unui raport de muncă între avocat și clientul său, ci și în mod pozitiv, și anume printr‑o referire la deontologie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctele 12 și 13 din aceeași ordonanță, acesta a precizat, raportându‑se la propria jurisprudență și la cea a Curții, în primul rând, că cerința privind independența, în contextul specific al articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, implică obligatoriu lipsa unui raport de muncă între avocat și clientul său, în al doilea rând, că cerința privind independența este aplicabilă inclusiv atunci când partea reprezentată este un cabinet de avocatură și, în al treilea rând, că cerința privind independența nu impune lipsa oricărei legături între avocat și clientul său, ci numai lipsa legăturilor care aduc în mod vădit atingere capacității avocatului de a‑și îndeplini misiunea de apărare servind în condiții optime interesele clientului său, cu respectarea legii, precum și a normelor profesionale și deontologice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Tribunalul a constatat astfel, la punctele 15 și 16 din ordonanța atacată, că, în speță, reclamanta, care este un cabinet de avocatură, a desemnat pentru a o reprezenta trei avocați care își exercitau activitatea în calitate de asociați în cadrul cabinetului. El a considerat că această calitate nu era compatibilă cu cerințele privind independența necesare pentru a reprezenta acest cabinet în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Tribunalul a statuat la punctul 17 din această ordonanță că cererea de sesizare a instanței fusese semnată de avocați care nu aveau calitatea de terț independent în raport cu reclamanta, astfel încât acțiunea nu fusese introdusă în conformitate cu articolul 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și cu articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, la punctul 18 din ordonanța atacată, Tribunalul a considerat că nerespectarea obligației de reprezentare de către un avocat autorizat să pledeze în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE nu figura printre cerințele care pot face obiectul unei îndreptări după expirarea termenului de introducere a acțiunii, în temeiul articolului 21 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al articolului 78 alineatul (6) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura în fața Curții și concluziile părților în recurs</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin cererea introductivă depusă la grefa Curții la 20 decembrie 2022, cabinetul de avocatură a introdus prezentul recurs împotriva ordonanței atacate, în susținerea căruia invocă trei motive.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin acte depuse la aceeași dată, acesta a solicitat, pe de o parte, în temeiul articolului 170a alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții, admiterea recursului în conformitate cu articolul 58a din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, în temeiul articolului 95 alineatul (2) din acest regulament de procedură, anonimizarea numelui său, precum și a diferiților avocați menționați în cererea de recurs.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin decizia din 4 ianuarie 2023, Curtea a respins cererea de anonimizare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin Ordonanța Curții din 8 mai 2023, Studio Legale Ughi e Nunziante/EUIPO (C‑776/22 P, EU:C:2023:441), a fost admis recursul cu privire la al doilea și la al treilea motiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin Decizia președintelui Curții din 18 septembrie 2023, a fost admisă cererea de intervenție formulată de Comisia Europeană în susținerea concluziilor EUIPO.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin recursul formulat, recurenta solicită Curții:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">cu titlu principal, admiterea celui de al doilea motiv de recurs și anularea ordonanței atacate sau constatarea validității reprezentării în justiție a recurentei de către avocații pe care aceasta i‑a mandatat în susținerea acțiunii care s‑a aflat pe rolul Tribunalului și, în consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca Tribunalul să se pronunțe pe fond;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">cu titlu subsidiar, admiterea celui de al treilea motiv de recurs și anularea ordonanței atacate sau stabilirea faptului că cabinetul de avocatură este în drept să continue procedura beneficiind de asistența unui avocat din afara asociației de avocați pe care o constituie și, în consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca Tribunalul să se pronunțe pe fond și</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">EUIPO solicită Curții:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">respingerea recursului și</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea cabinetului de avocatură la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia solicită în plus respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la recurs</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Al doilea motiv invocat de recurentă în susținerea recursului este întemeiat pe încălcarea articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a articolului 51 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 47 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și eventual a articolului 51 alineatul (4) și a articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Astfel cum s‑a amintit la punctul 28 din prezenta hotărâre, recursul a fost admis cu privire la al doilea și la al treilea motiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta reproșează în esență Tribunalului că a interpretat în mod eronat articolul 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și articolul 51 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Acest motiv este structurat pe două aspecte.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primului aspect, recurenta reproșează Tribunalului că a săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat, la punctul 17 din ordonanța atacată, că acțiunea în primă instanță nu a fost introdusă cu respectarea în special a articolului 19 al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căruia numai un avocat autorizat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru poate reprezenta sau asista o parte la Curte. Astfel, recurenta susține că a depus toate documentele care dovedesc că avocații pe care i‑a mandatat să o reprezinte erau înscriși în baroul din Roma (Italia) și, în consecință, că erau abilitați să pledeze în fața instanțelor italiene, respectând ca atare condiția prevăzută de dispoziția în discuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al doilea aspect, recurenta reproșează Tribunalului că a interpretat în mod eronat, cu încălcarea jurisprudenței Curții și în special a Hotărârii din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA (C‑110/21 P, EU:C:2022:555), articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, întrucât a statuat că avocații asociați în cadrul unui cabinet nu au independența necesară în raport cu acest cabinet pentru a‑l putea reprezenta în cadrul unei proceduri în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În cadrul acestui al doilea aspect, recurenta susține în primul rând că jurisprudența privind „autoreprezentarea” în fața instanțelor Uniunii, care a fost menționată la punctele 6 și 8 din ordonanța atacată, nu este relevantă în împrejurările din speță.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, asociația profesională denumită „Studio Legale Ughi e Nunziante” ar fi, conform dreptului național care reglementează materia, un subiect de drept autonom în raport cu membrii săi. Potrivit reclamantei, nu ar fi existat o „autoreprezentare” decât dacă ea l‑ar fi desemnat drept avocat pe reprezentantul său legal. Or, astfel cum Tribunalul însuși ar fi constatat la punctul 15 din ordonanța atacată, nu aceasta ar fi situația în speță.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, recurenta susține în esență că, potrivit jurisprudenței recente a Curții, nu se poate prezuma că un avocat asociat în cadrul unui cabinet nu are independența necesară pentru a putea reprezenta acest cabinet în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, recurenta subliniază mai întâi că, pentru a stabili dacă un avocat îndeplinește cerința privind independența, astfel cum a fost interpretată în această jurisprudență recentă, trebuie să se evalueze în principal dacă el este în măsură să protejeze interesele părții care l‑a desemnat ca reprezentant. În plus, cerința independenței avocatului ar trebui apreciată în mod special atunci când un cabinet de avocatură are calitatea de recurent.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurenta susține apoi că, deși noțiunea de „avocat” în sensul articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene trebuie interpretată în mod autonom, în schimb, criteriile necesare pentru a stabili independența avocatului, și anume lipsa unui raport de muncă și trimiterea la normele profesionale și deontologice, trebuie examinate ținând seama de legislația națională relevantă, cu atât mai mult cu cât nu există norme de drept al Uniunii în materie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, recurenta precizează că, pe de o parte, în dreptul italian, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu orice raport de muncă care implică o subordonare, astfel încât nu există niciun raport de muncă între un cabinet de avocatură și un avocat care este membru al acestuia în calitate de asociat. Pe de altă parte, prestația furnizată reclamantului de asociații săi ar fi conformă cu legislația națională relevantă, precum și cu normele deontologice ale profesiei de avocat, care impun o obligație de independență.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, având în vedere cele ce precedă, reclamanta consideră că, în speță, o atingere adusă cerinței privind independența avocatului nu ar putea rezulta decât din existența unui conflict de interese și a unor presiuni sau ingerințe externe exercitate asupra celor trei avocați pe care ea i‑a desemnat să o reprezinte. Cu privire la eventualitatea unui conflict de interese, ea consideră că, în situația specifică în care un avocat asociat în cadrul unui cabinet îl reprezintă pe acesta din urmă, prevalează o comuniune de interese, iar nu un conflict.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">EUIPO, susținut de Comisie, consideră că al doilea motiv trebuie înlăturat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">EUIPO arată mai întâi că, contrar celor susținute de recurentă, Tribunalul nu a pus la îndoială în ordonanța atacată faptul că avocații mandatați de această parte erau abilitați să pledeze în fața instanțelor italiene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În continuare, acesta amintește că din modul de redactare a articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene reiese că o parte trebuie să fie „reprezentată”, ceea ce implică faptul că nu este autorizată să acționeze ea însăși, ci trebuie să recurgă la serviciile unui terț. Acest lucru ar fi confirmat de contextul în care trebuie interpretată această dispoziție, o parte și reprezentantul său neputând fi aceeași persoană. În plus, EUIPO subliniază că obiectivul reprezentării obligatorii de către un avocat este, pe de o parte, de a împiedica persoanele fizice să acționeze ele însele în justiție și, pe de altă parte, de a garanta că persoanele juridice sunt apărate de un reprezentant care este suficient de detașat. Or, ordonanța atacată s‑ar întemeia în principal pe faptul că, din moment ce avocații însărcinați să o reprezinte pe recurentă în fața Tribunalului erau asociații săi, ei nu puteau fi considerați a fi terți independenți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, EUIPO precizează că cerința privind independența avocatului trebuie interpretată, pe de o parte, în mod negativ pentru că interzice existența unui raport de muncă între avocat și clientul său, și, pe de altă parte, în mod pozitiv, și anume printr‑o referire la disciplina profesională. Această cerință privind independența nu înseamnă lipsa oricărei legături a avocatului cu clientul său, ci doar lipsa unor legături care aduc în mod vădit atingere capacității sale de a‑și îndeplini misiunea de apărare servind în condiții optime interesele clientului. În speță, EUIPO apreciază că această calitate de asociați a celor trei avocați desemnați să reprezinte cabinetul de avocatură, care a fost reclamantă la Tribunal, implică exercitarea în cadrul cabinetului a unor competențe administrative și financiare importante. Această împrejurare ar compromite în mod evident independența acestor avocați și ar aduce în mod vădit atingere capacității lor de a‑și exercita misiunea, întrucât calitatea de avocat nu conferă în sine reprezentantului desemnat o independență suficientă în sensul articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia, care este intervenientă în susținerea EUIPO, mai arată că din jurisprudența Curții reiese că reprezentarea în justiție a unei persoane juridice de către avocați care nu sunt suficient de detașați de această persoană juridică și ale cărei interese se confundă cu interesele acestora nu este conformă cu cerințele articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. În speță, faptul că avocații care au semnat cererea de sesizare a instanței în numele cabinetului de avocatură, care a fost reclamantă la Tribunal, au calitatea de asociați în cadrul acestui cabinet ar implica faptul că între această parte și reprezentanții săi nu există un grad suficient de detașare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintit că articolul 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, aplicabil procedurii în fața Tribunalului în conformitate cu articolul 53 din acest statut, prevede două condiții distincte și cumulative în ceea ce privește reprezentarea în fața instanțelor Uniunii a părților care nu sunt vizate de primul și de al doilea paragraf ale acestui articol 19, denumite părți „neprivilegiate”. Potrivit primei condiții, prevăzută la articolul 19 al treilea paragraf, aceste părți trebuie să fie „reprezentate de un avocat”. Potrivit celei de a doua condiții, prevăzută la al patrulea paragraf al aceluiași articol, numai un avocat autorizat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE poate reprezenta sau asista o parte în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la primul aspect al celui de al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 19 al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește a doua condiție cumulativă referitoare la validitatea reprezentării unei părți neprivilegiate în fața instanțelor Uniunii, prevăzută la articolul 19 al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care privește abilitarea avocatului de a practica în fața instanțelor unui stat membru, Curtea a statuat deja că din modul de redactare a acestei dispoziții reiese că sensul și domeniul de aplicare ale acestei condiții trebuie interpretate prin trimitere la dreptul național în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 56, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 40 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, este cert că avocații mandatați de recurentă aveau dreptul de a practica în fața instanțelor italiene, potrivit normelor naționale de reglementare în materie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că la punctul 17 din ordonanța atacată a statuat că acțiunea în primă instanță nu a fost introdusă cu respectarea articolului 19 al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, primul aspect al celui de al doilea motiv trebuie admis.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al doilea aspect al celui de al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește prima condiție cumulativă referitoare la validitatea reprezentării părților neprivilegiate în fața instanțelor Uniunii, prevăzută la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care constă în obligativitatea ca aceste părți să fie „reprezentate de un avocat”, potrivit unei jurisprudențe constante, în lipsa unei trimiteri făcute de această dispoziție la dreptul statelor membre, noțiunea de „avocat” trebuie interpretată în mod autonom și uniform în întreaga Uniune, ținând seama nu numai de modul de redactare a acestei dispoziții, ci și de contextul și de obiectivul său (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 57, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 43).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest cadru, Curtea a statuat în primul rând că reiese atât din modul de redactare a dispoziției menționate și în special din utilizarea termenului „reprezentate”, cât și din contextul în care se înscrie această dispoziție că o „parte”, în sensul avut în vedere, indiferent de calitatea sa, nu este autorizată să acționeze ea însăși în fața unei instanțe a Uniunii, ci trebuie să recurgă la serviciile unui terț, acesta din urmă neputând fi decât un „avocat” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctele 58 și 60, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctele 44 și 45).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această interpretare este conformă cu obiectivul condiției prevăzute la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care constă, pe de o parte, în a împiedica exercitarea unei acțiuni în justiție de către persoanele fizice înseși, fără a recurge la un intermediar și, pe de altă parte, în a garanta că persoanele juridice sunt apărate de un reprezentant care este suficient de detașat de persoana juridică pe care o reprezintă (Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 61, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 46).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, Curtea a statuat că misiunea de reprezentare care revine unui „avocat” în sensul articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene constă înainte de toate în protejarea și în apărarea în condiții optime a intereselor mandantului, în deplină independență, precum și cu respectarea legii, a normelor profesionale și a normelor deontologice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 62, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 47).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctele 46-52 din concluzii, din jurisprudența Curții reiese că prima condiție cumulativă, prevăzută la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care constă în obligativitatea ca părțile neprivilegiate să fie „reprezentate de un avocat”, impune respectarea a două cerințe.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 55 din prezenta hotărâre, această condiție impune părților neprivilegiate o interdicție privind „autoreprezentarea” în fața instanțelor Uniunii, altfel spus aceste părți nu pot în niciun caz să se reprezinte pe ele însele.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât nicio derogare sau excepție de la această interdicție nu este prevăzută de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau de Regulamentul de procedură al Curții, depunerea unei cereri introductive semnate de reclamantul însuși nu poate fi în niciun caz suficientă pentru introducerea unei acțiuni în fața instanțelor Uniunii, chiar dacă reclamantul este un avocat care are dreptul să pledeze în fața unei instanțe naționale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 59, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 44).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, condiția menționată impune reprezentanților părților neprivilegiate respectarea unei cerințe privind independența, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 57 din prezenta hotărâre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această cerință se definește atât în mod negativ, cât și în mod pozitiv. În mod negativ, aceasta se definește prin lipsa oricărui raport de muncă caracterizat prin existența unui raport de subordonare între reprezentantul desemnat de o parte și aceasta din urmă. În mod pozitiv, cerința menționată se referă la deontologie și la disciplina profesională (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 63, precum și Hotărârea din 14 iulie 2022, Universität Bremen/REA, C‑110/21 P, EU:C:2022:555, punctul 49).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, aceeași cerință nu presupune lipsa oricărei legături între reprezentantul desemnat de o parte și aceasta din urmă, ci numai lipsa unor legături care aduc în mod vădit atingere capacității sale de a‑și îndeplini misiunea de reprezentare care îi revine, astfel cum este amintită la punctul 57 din prezenta hotărâre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 64).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Se prezumă că orice avocat, indiferent de forma în care își exercită profesia, autorizată de legile, de normele profesionale și de normele deontologice aplicabile, îndeplinește, sub rezerva celor ce urmează a fi expuse la punctul următor, cerința privind independența care decurge din prima condiție cumulativă prevăzută la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 62 din prezenta hotărâre, cerința privind independența, impusă reprezentanților părților neprivilegiate în contextul specific al acestei dispoziții, presupune obligatoriu lipsa oricărui raport de muncă, caracterizat prin existența unui raport de subordonare, între parte și reprezentantul pe care l‑a mandatat. Prin urmare, prezumția de independență menționată la punctul anterior nu este aplicabilă atunci când există un astfel de raport de muncă. Aceasta este situația în special în cazul în care avocații care, în conformitate cu dreptul național aplicabil, își exercită profesia în calitate de salariați ai cabinetului unde sunt angajați ar reprezenta cabinetul în fața instanțelor Uniunii. Situația este aceeași în cazul în care consilierii juridici (in‑house lawyers), membri ai baroului unui stat membru, care, potrivit dreptului național al acestui stat membru, pot reprezenta în fața instanțelor naționale persoana juridică de care sunt legați printr‑un raport de muncă, ar trebui să reprezinte această persoană în fața instanțelor Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În afara cazurilor în care există un raport de muncă, caracterizat prin existența unui raport de subordonare între parte și reprezentantul pe care l‑a mandatat, această prezumție de independență se aplică și poate fi răsturnată numai atunci când rezultă din elemente concrete că între cei doi există legături care aduc în mod vădit atingere capacității acestui reprezentant de a‑și îndeplini misiunea servind în condiții optime interesele clientului său sau că reprezentantul respectiv nu respectă normele profesionale și deontologice naționale aplicabile (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2020, Uniwersytet Wrocławski și Polonia/REA, C‑515/17 P și C‑561/17 P, EU:C:2020:73, punctul 64).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, Tribunalul a considerat, la punctul 16 din ordonanța atacată, că „calitatea de avocați asociați în cadrul cabinetului de avocatură, reclamanta în speță,” nu este „compatibilă cu cerințele privind independența necesare pentru a reprezenta cabinetul în fața Tribunalului”. La punctul 17 din ordonanța menționată, Tribunalul a dedus că, „întrucât cererea de sesizare a instanței a fost semnată de avocați care nu au calitatea de terț independent față de reclamant”, acțiunea în primă instanță nu a fost introdusă cu respectarea articolului 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a articolului 51 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, atunci când avocații au, potrivit unor modalități conforme cu legile, cu normele profesionale și cu normele deontologice aplicabile, calitatea de asociați în cadrul cabinetului pe care îl reprezintă în fața instanțelor Uniunii, această împrejurare nu poate fi în sine considerată incompatibilă cu cerința privind independența. Astfel, pe de o parte, o asemenea împrejurare nu poate fi asimilată celei în care există un raport de muncă, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 62 din prezenta hotărâre. Pe de altă parte, în cazul în care lipsesc elemente concrete care să stabilească existența unor legături între cabinet și asociatul pe care l‑a desemnat drept reprezentant, care aduc în mod vădit atingere capacității acestuia din urmă de a‑și îndeplini misiunea de reprezentare servind în condiții optime interesele părții în cauză, sau în cazul în care respectivul asociat nu respectă normele profesionale și deontologice naționale aplicabile, nu se poate considera că a fost răsturnată prezumția de independență a avocatului asociat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Tribunalul a săvârșit o eroare de drept deoarece în acest fel a încălcat întinderea cerinței privind independența care decurge din prima condiție cumulativă prevăzută la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, orice împrejurare legată de admisibilitatea unei acțiuni în anulare care a fost introdusă la Tribunal, printre care cea referitoare la reprezentarea unei persoane juridice de către un avocat pentru introducerea acestei acțiuni, poate constitui un motiv de ordine publică ce trebuie invocat din oficiu de instanța Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 februarie 2024, Pilatus Bank/BCE, C‑256/22 P, EU:C:2024:125, punctele 34 și 36, precum și jurisprudența citată). O asemenea împrejurare o constituie faptul că o astfel de acțiune nu a fost introdusă în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat de jurisprudența Curții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">71</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, obligația instanței Uniunii de a invoca din oficiu un motiv de ordine publică nu aduce atingere respectării dreptului la apărare. În consecință, instanța Uniunii nu poate, în principiu, să își întemeieze decizia pe un motiv de drept invocat din oficiu, chiar dacă este un motiv de ordine publică, dacă nu a solicitat în prealabil părților să își prezinte observațiile cu privire la acest motiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 decembrie 2009, Reexaminare M/EMEA, C‑197/09 RX‑II, EU:C:2009:804, punctele 40-42 și 57, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">72</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, este necesar să se observe că Tribunalul s‑a limitat să constate, la punctele 15-19 din ordonanța atacată, că recurenta era un cabinet de avocatură care, pentru reprezentare, mandatase trei avocați care își exercitau activitatea în calitate de asociați în cadrul cabinetului și să tragă o concluzie eronată în drept că acești avocați nu puteau reprezenta cabinetul respectiv în condiții compatibile cu articolul 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, o asemenea incompatibilitate neputând însă, în opinia Tribunalului, să facă obiectul îndreptării după ce termenul de introducere a acțiunii expirase.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">73</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, Tribunalul ar fi trebuit să verifice, eventual recurgând la măsurile de organizare a procedurii prevăzute la articolul 64 din Regulamentul său de procedură, mai întâi dacă exista un raport de muncă, în sensul punctului 65 din prezenta hotărâre, între cei trei avocați și cabinetul de avocatură. În lipsa unui astfel de raport de muncă, numai elemente concrete de natură să demonstreze că legăturile dintre cabinetul de avocatură și avocații asociați care îl reprezentau puteau aduce în mod vădit atingere capacității lor de a‑și îndeplini misiunea sau că respectivii avocați nu respectau normele profesionale sau deontologice naționale aplicabile ar fi permis să se constate lipsa independenței în sensul articolului 19 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">74</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, potrivit jurisprudenței amintite la punctul 71 din prezenta hotărâre, Tribunalul ar fi trebuit să‑i solicite reclamantei, înainte de a se pronunța asupra acestui aspect, să își prezinte observațiile pentru a asigura efectivitatea dreptului la apărare al acesteia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">75</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, dacă aprecia că cerința privind independența nu era îndeplinită, Tribunalul ar fi trebuit, înainte de a constata inadmisibilitatea acțiunii, să invite recurentul să desemneze un nou avocat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">76</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, având în vedere gravitatea consecințelor unei încălcări a articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru un reclamant, și anume declararea iremediabilă a inadmisibilității acțiunii sale, acesta trebuie ca, după ce i s‑a dat posibilitatea să cunoască elementele care ar justifica, în opinia Tribunalului, o decizie de inadmisibilitate și să își exprime poziția cu privire la aceste elemente, să poată fi în măsură să desemneze un nou avocat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">77</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, din articolul 78 alineatul (6) din Regulamentul de procedură al Tribunalului coroborat cu articolul 51 alineatele (2)-(4) din acesta rezultă că o parte nu trebuie sancționată considerând inadmisibilă acțiunea sa, fără a i se solicita în prealabil remedierea situației, pentru motivul că cererea sa introductivă nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 78 alineatele (1)-(5) din acest regulament de procedură. Reiese de asemenea din articolul 55 alineatele (1) și (3) din același regulament de procedură că situația este aceeași în cazul în care un avocat are un comportament considerat incompatibil cu demnitatea Tribunalului sau cu buna administrare a justiției în cursul procedurii. Astfel, în asemenea ipoteze, aceste dispoziții garantează continuitatea procedurii, prevăzând ca partea interesată, dacă este cazul, să poată prezenta înscrisurile solicitate sau să poată desemna un nou reprezentant, într‑un termen rezonabil stabilit de grefă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">78</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie arătat de asemenea că articolul 21 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene nu stabilește în mod limitativ ipotezele de îndreptare a neregularității unei acțiuni.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">79</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, Curtea a avut deja ocazia să considere, fără ca articolul 21 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene să constituie un obstacol, că, în cazul depunerii unei cereri introductive semnate de reclamantul însuși, trebuie să i se solicite acestuia îndreptarea neregularității acțiunii (a se vedea în acest sens Ordonanța din 5 decembrie 1996, Lopes/Curtea de Justiție, C‑174/96 P, EU:C:1996:473, punctul 3).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">80</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 108 din concluzii, din practica actuală a statelor membre reiese că, în ipoteza în care dreptul național prevede că este contestabilă validitatea actelor procedurale ale unei părți în cazul nerespectării normelor referitoare la cerința privind independența reprezentantului acestei părți, această încălcare poate face cel puțin obiectul unei îndreptări în cursul procedurii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">81</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, trebuie să se admită al doilea aspect al celui de al doilea motiv de recurs și al doilea motiv în totalitate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">82</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, se impune anularea ordonanței atacate fără a fi necesar să se examineze al treilea motiv al recursului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la acțiunea în fața Tribunalului</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">83</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 61 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă anulează decizia Tribunalului, Curtea poate fie să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul atunci când acesta este în stare de judecată, fie să trimită cauza Tribunalului pentru a se pronunța asupra acesteia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">84</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, Curtea dispune de elementele necesare pentru a se pronunța în mod definitiv cu privire la aspectul dacă acțiunea a fost introdusă cu respectarea articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și cu articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Rezultă astfel că acțiunea a fost introdusă, în numele recurentei, de avocați despre care se poate prezuma, în conformitate cu cele enunțate la punctul 68 din prezenta hotărâre, că îndeplineau cerința privind independența în sensul articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Din moment ce niciun element din dosar nu permite răsturnarea prezumției menționate și nici măcar punerea la îndoială a faptului că avocații care o reprezintă pe recurentă îndeplinesc această cerință, trebuie să se considere că acțiunea îndeplinește cerința menționată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">85</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât litigiul nu este în rest în stare de judecată, cauza trebuie trimisă Tribunalului spre rejudecare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">86</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât litigiul este trimis Tribunalului spre rejudecare, cererea privind cheltuielile de judecată aferente recursului se soluționează odată cu fondul.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-142" title="page-1">
      Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară și hotărăște:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Anulează Ordonanța Tribunalului Uniunii Europene din 10 octombrie 2022, Studio Legale Ughi e Nunziante/EUIPO – Nunziante și Ughi (UGHI E NUNZIANTE) (T‑389/22, EU:T:2022:662).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trimite cauza Tribunalului Uniunii Europene spre rejudecare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <div class="signatures">
<p class="C77Signatures" id="para-146" title="page-1">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: italiana.</p>
</body>
</html>
