|
1.3.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 57/30 |
DECIZIA 2008/178/PESC A CONSILIULUI
din 28 ianuarie 2008
privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 24,
având în vedere recomandarea președinției,
întrucât:
|
(1) |
La 25 septembrie 2007, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1778 (2007) care autorizează în special Uniunea Europeană să desfășoare, în Republica Ciad și în Republica Centrafricană, o operație destinată îndeplinirii mandatului stabilit de această rezoluție, pentru o perioadă de douăsprezece luni de la data declarației sale inițiale privind capacitatea operațională. |
|
(2) |
În plus, prin Rezoluția 1778 (2007), toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, în special statele vecine Ciadului și Republicii Centrafricane, și-au luat angajamentul de a facilita transportul către Ciad și Republica Centrafricană în mod liber, fără obstacole și fără pierdere de timp a întregului personal, precum și a echipamentelor, alimentelor, bunurilor și a altor mărfuri destinate operației Uniunii Europene. |
|
(3) |
La 15 octombrie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/677/PESC privind operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană (1) (EUFOR Ciad/RCA). |
|
(4) |
O parte importantă a EUFOR Ciad/RCA va tranzita pe teritoriul Republicii Camerun. |
|
(5) |
Ca urmare a autorizației acordate de Consiliu la 18 septembrie 2007, în conformitate cu articolul 24 din Tratatul privind Uniunea Europeană, președinția, asistată de Secretarul General/Înaltul Reprezentant, a negociat un acord între Uniunea Europeană și Republica Camerun privind statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun. |
|
(6) |
Acest acord ar trebui să fie aprobat, |
DECIDE:
Articolul 1
Acordul între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun se aprobă în numele Uniunii Europene.
Textul acordului este anexat la prezenta decizie.
Articolul 2
Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Uniunea Europeană își asumă obligații.
Articolul 3
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Articolul 4
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
D. RUPEL
TRADUCERE
ACORD
între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun
UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „UE”,
pe de o parte, și
REPUBLICA CAMERUN
denumită în continuare „statul de tranzit”,
pe de altă parte,
denumite în continuare „părțile”
AVÂND ÎN VEDERE:
|
— |
Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2007, |
|
— |
Acțiunea comună 2007/677/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2007 privind operația militară a Uniunii Europene în Ciad și în Republica Centrafricană (EUFOR Ciad/RCA), |
|
— |
faptul că prezentul acord nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților care decurg din acorduri și din alte instrumente internaționale care instituie curți și tribunale internaționale, inclusiv statutul Curții Penale Internaționale, |
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
Articolul 1
Domeniu de aplicare și definiții
(1) Obiectivul prezentului acord îl reprezintă definirea modalităților de tranzitare pe teritoriul Republicii Camerun a personalului și materialelor EUFOR având ca destinație Ciadul și RCA.
(2) Dispozițiile prezentului acord se aplică forțelor aflate sub comanda Uniunii Europene și personalului acestora.
(3) Dispozițiile prezentului acord nu se aplică decât pe teritoriul statului de tranzit.
(4) În sensul prezentului acord:
|
(a) |
„forțe aflate sub comanda Uniunii Europene (EUFOR)” înseamnă cartierul general militar al UE și contingentele naționale care participă la operație, precum și echipamentele și mijloacele de transport ale acestora; |
|
(b) |
„operație” înseamnă pregătirea, stabilirea, executarea și susținerea misiunii militare în baza mandatului stabilit prin Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2007; |
|
(c) |
„comandantul forței UE” înseamnă comandantul în teatrul de operațiuni; |
|
(d) |
„cartierul general militar al UE” înseamnă cartierele generale militare și elementele acestora, indiferent unde sunt situate, aflate sub autoritatea comandanților militari UE care exercită comanda sau controlul militar al operației; |
|
(e) |
„contingente naționale” înseamnă unitățile și componentele care aparțin statelor membre ale Uniunii Europene și altor state participante la operație; |
|
(f) |
„personalul EUFOR” înseamnă membrii personalului civil și militar repartizat în cadrul EUFOR, precum și personalul detașat în vederea pregătirii operației și personalul aflat în misiune pentru un stat participant sau o instituție UE în cadrul operației, prezent, cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentului acord, pe teritoriul statului de tranzit, cu excepția personalului angajat pe plan local și a personalului angajat de întreprinderile comerciale internaționale; |
|
(g) |
„personal angajat pe plan local” înseamnă membri ai personalului care sunt resortisanți sau rezidenți permanenți ai statului de tranzit; |
|
(h) |
„spații” înseamnă toate clădirile, spațiile de cazare și terenurile necesare EUFOR și personalului său; |
|
(i) |
„stat participant” înseamnă un stat care pune la dispoziția EUFOR un contingent național. |
Articolul 2
Dispoziții generale
(1) EUFOR și personalul său respectă actele cu putere de lege și actele administrative ale statului de tranzit și se abțin de la orice acțiune sau activitate incompatibilă cu obiectivele avute în vedere în prezentul acord.
(2) EUFOR comunică periodic guvernului statului de tranzit numărul și identitatea membrilor personalului său aflați pe teritoriul statului de tranzit.
Articolul 3
Identificarea
(1) Membrii personalului EUFOR trebuie să poarte în permanență asupra lor pașaportul sau cartea de identitate militară.
(2) Vehiculele, aeronavele, navele și alte mijloace de transport ale EUFOR poartă marcaje de identificare și/sau plăci de înmatriculare distinctive ale EUFOR, care se notifică autorităților competente ale statului de tranzit.
(3) EUFOR are dreptul de a arbora drapelul Uniunii Europene și semne distinctive, precum insigne militare, titluri și simboluri oficiale în spațiile, pe vehiculele și pe alte mijloace de transport ale sale. Uniformele personalului EUFOR poartă o emblemă distinctivă a EUFOR. Drapelele sau însemnele naționale ale contingentelor naționale participante la operație pot fi arborate în spații, pe vehicule și pe alte mijloace de transport și uniforme ale EUFOR, în conformitate cu decizia comandantului forței UE.
Articolul 4
Trecerea frontierei și deplasarea pe teritoriul statului de tranzit
(1) Membrii personalului EUFOR nu pot intra pe teritoriul statului de tranzit decât după prezentarea documentelor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și, în cazul primei intrări, a unui ordin de misiune individual sau colectiv emis de EUFOR. Acestora nu li se aplică dispozițiile în materie de vize. Atunci când intră, părăsesc sau sunt prezenți pe teritoriul statului de tranzit, aceștia sunt scutiți de formalitățile de emigrare și imigrare și de controlul vamal.
(2) Membrilor personalului EUFOR nu li se aplică dispozițiile statului de tranzit referitoare la înregistrarea și controlul străinilor, dar nu dobândesc dreptul de ședere sau de domiciliu stabil pe teritoriul statului de tranzit.
(3) Lista resurselor și mijloacelor de transport ale EUFOR destinate susținerii operației, care intră pe teritoriul statului de tranzit, se comunică statului de tranzit cu titlu de informare. Aceste resurse și mijloace de transport poartă emblema distinctivă a EUFOR pentru a permite identificarea rapidă a acestora. Statul de tranzit facilitează formalitățile administrative și vamale pentru EUFOR. EUFOR este scutită de prezentarea oricărui alt document vamal și de orice inspecții.
(4) Membrii personalului EUFOR pot conduce vehicule motorizate și pilota nave sau aeronave pe teritoriul statului de tranzit, cu condiția să fie, după caz, titulari ai unui permis de conducere, ai unui brevet de căpitan sau ai unei licențe de pilot național, internațional sau militar valabile.
(5) Pentru nevoile operației, statul de tranzit acordă EUFOR și personalului acestuia libertate de deplasare și de circulație pe teritoriul său, prin coridoarele de tranzit definite în acordurile prevăzute la articolul 18 de mai jos, inclusiv pe marea sa teritorială sau în spațiul său aerian. Libertatea de deplasare pe marea teritorială a statului de tranzit se referă în special la dreptul de a staționa și de a acosta în orice împrejurări.
(6) Pentru nevoile operației, EUFOR poate utiliza drumurile, podurile, feriboturile, aeroporturile și porturile fără obligația achitării de redevențe, tarife sau taxe similare. EUFOR nu este scutită de drepturile de cântărire, de taxa de drum și de taxa informatică portuară, ale căror modalități de plată sunt stabilite în acordurile prevăzute la articolul 18 de mai jos.
Articolul 5
Privilegii și imunități acordate EUFOR de către statul de tranzit
(1) Spațiile EUFOR sunt inviolabile. Agenții statului de tranzit au acces la aceste spații numai cu aprobarea comandantului forței UE.
(2) Spațiile EUFOR, mobilierul și alte bunuri auxiliare care se află în aceste spații, precum și mijloacele sale de transport nu pot face obiectul unor percheziții, rechiziționări, sechestrări sau măsuri executorii.
(3) EUFOR nu adăpostește persoane cercetate de sistemul judiciar din statul de tranzit.
(4) EUFOR, împreună cu bunurile și resursele de care dispune, beneficiază de imunitate de jurisdicție.
(5) Arhivele și documentele EUFOR sunt inviolabile.
(6) Corespondența oficială a EUFOR este inviolabilă. Prin „corespondență oficială” se înțelege toată corespondența referitoare la operație și la funcțiile sale.
(7) EUFOR, precum și furnizorii și contractanții EUFOR, cu condiția ca aceștia să nu fie resortisanți ai statului de tranzit, sunt scutiți de plata tuturor impozitelor, a redevențelor și a altor taxe similare naționale, regionale sau comunale pentru bunurile achiziționate sau importate, serviciile prestate și pentru spațiile utilizate de aceasta pentru nevoile operației.
(8) Statul de tranzit autorizează intrarea articolelor destinate operației și le scutește de la plata oricăror taxe vamale, redevențe, taxe, cu excepția taxei informatice portuare menționate la articolul 4 alineatul (6) de mai sus, sau a altor drepturi similare, altele decât cheltuielile de depozitare, transport și alte servicii prestate.
Articolul 6
Privilegii și imunități acordate personalului EUFOR de către statul de tranzit
(1) Personalul EUFOR nu poate fi supus niciunei forme de arest sau detenție.
(2) Documentele, corespondența și bunurile personalului EUFOR beneficiază de inviolabilitate, sub rezerva măsurilor de executare autorizate în temeiul alineatului (6).
(3) Personalul EUFOR beneficiază de imunitatea de jurisdicție penală în statul de tranzit.
Statul participant sau instituția în cauză a UE, după caz, poate renunța la imunitatea de jurisdicție penală a personalului EUFOR. Este necesar ca renunțarea să fie întotdeauna explicită.
(4) Personalul EUFOR beneficiază de imunitate de jurisdicție civilă și administrativă în statul de tranzit în ceea ce privește actele întreprinse în exercitarea funcțiilor sale oficiale. Atunci când se inițiază o procedură civilă împotriva personalului EUFOR la o instanță judecătorească a statului de tranzit, comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză sunt informate fără întârziere. Înainte de inițierea procedurii la instanța judecătorească competentă, comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză, după obținerea avizului consultativ oficial din partea autorităților competente din statul de tranzit, atestă dacă actul respectiv a fost sau nu comis de personalul EUFOR în exercitarea funcțiilor sale oficiale.
În cazul în care actul respectiv a fost comis în exercitarea funcțiilor sale oficiale, nu se inițiază procedura și se aplică dispozițiile articolului 15. În cazul în care actul respectiv nu a fost comis în exercitarea funcțiilor oficiale, procedura își poate urma cursul. Atestarea de către comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză are caracter obligatoriu pentru jurisdicția statului de tranzit, care nu o poate contesta.
În cazul în care personalul EUFOR inițiază o procedură, acesta nu mai poate invoca imunitatea de jurisdicție în ceea ce privește orice cerere reconvențională legată direct de cererea principală.
(5) Personalul EUFOR nu este obligat să depună mărturie.
(6) Împotriva personalului EUFOR nu poate fi luată nicio măsură de executare, cu excepția inițierii unei proceduri civile care nu are legătură cu funcțiile sale oficiale. Bunurile personalului EUFOR, certificate de către comandantul forței UE ca fiind necesare exercitării funcțiilor oficiale ale personalului, nu pot fi supuse sechestrului ca urmare a unei hotărâri judecătorești. În cadrul unei proceduri civile, personalul EUFOR nu este supus niciunei restrângeri a libertății personale sau altor măsuri de constrângere.
(7) Imunitatea de jurisdicție a personalului EUFOR în statul de tranzit nu conferă acestuia imunitate de jurisdicție în statul participant.
(8) În ceea ce privește prestarea de servicii pentru EUFOR, personalului EUFOR nu i se aplică dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de tranzit.
(9) Personalul EUFOR este scutit de orice formă de impozitare în statul de tranzit, în ceea ce privește remunerația și alte drepturi bănești care îi sunt plătite de EUFOR sau de statul participant, precum și în ceea ce privește veniturile încasate în afara statului de tranzit.
(10) În conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative pe care le poate adopta, statul de tranzit acordă intrarea și scutirea de taxe vamale, de taxe și de alte redevențe conexe, altele decât cheltuielile de depozitare, de transport și pentru servicii similare, articolelor destinate uzului personal al personalului EUFOR.
Personalul EUFOR este scutit de inspectarea bagajului personal, în afara cazului în care există motive serioase de a se crede că acesta conține obiecte care nu sunt destinate uzului său personal sau obiecte al căror import sau export este interzis de legislația statului de tranzit sau sunt supuse normelor de carantină ale statului de tranzit. În acest caz, inspecția se efectuează numai în prezența personalului EUFOR în cauză sau a unui reprezentant autorizat al EUFOR.
Articolul 7
Personalul angajat pe plan local
Personalul recrutat pe plan local nu beneficiază de privilegii sau imunitate. Cu toate acestea, statul de tranzit are obligația să-și exercite jurisdicția astfel încât să nu intervină în mod excesiv în îndeplinirea funcțiilor operației.
Articolul 8
Jurisdicția penală
Autoritățile competente ale unui stat participant au dreptul de a exercita pe teritoriul statului de tranzit, în colaborare cu autoritățile competente ale acestuia, toate atribuțiile de jurisdicție penală și disciplinară care le sunt conferite de legislația statului participant cu privire la toți membrii personalului EUFOR cărora li se aplică această legislație.
Articolul 9
Uniforma și armamentul
(1) Portul uniformei face obiectul normelor stabilite de către comandantul forței UE.
(2) Personalul militar al EUFOR poate purta arme individuale de calibru mic și muniția corespunzătoare, cu condiția să fie autorizat în acest sens prin ordinele primite. Lista respectivelor arme și a deținătorilor acestora se comunică autorităților competente din statul de tranzit.
Articolul 10
Susținerea acordată de statul de tranzit și încheierea de contracte
(1) Statul de tranzit acceptă, în cazul în care i se solicită, să sprijine EUFOR să găsească spații corespunzătoare.
(2) Statul de tranzit pune gratuit la dispoziția EUFOR spațiile aflate în proprietatea sa, în cazul în care dispune de astfel de spații, în măsura în care spațiile respective sunt necesare pentru desfășurarea activităților administrative și operaționale ale EUFOR.
(3) În limita mijloacelor și capacităților sale, statul de tranzit participă la pregătirea, stabilirea, executarea și susținerea operației. Luarea măsurilor de securitate de către statul de tranzit în aplicarea dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) de mai jos este gratuită.
(4) Legea aplicabilă contractelor încheiate de EUFOR în statul de tranzit este lex fori. Procedura de soluționare a litigiilor prevăzută la articolul 15 alineatele (3), (4) și (5) de mai jos se aplică litigiilor care rezultă din aplicarea contractelor menționate.
(5) Statul de tranzit facilitează executarea contractelor încheiate de EUFOR cu entitățile comerciale pentru nevoile operației.
Articolul 11
Modificarea spațiilor
(1) EUFOR este autorizată să construiască sau să modifice spațiile în funcție de nevoile sale de tranzit și pentru durata operației, în conformitate cu mijloacele prevăzute în acordurile menționate la articolul 18 de mai jos.
(2) Statul de tranzit nu poate pretinde EUFOR despăgubiri pentru aceste construcții sau modificări, cu excepția deteriorării semnificative a spațiilor inițiale.
Articolul 12
Membrii decedați ai personalului EUFOR
(1) Comandantul forței UE are dreptul de a se ocupa de repatrierea oricărui membru decedat al personalului EUFOR, precum și a bunurilor personale ale acestuia și de a adopta măsuri corespunzătoare în acest sens.
(2) Corpul unui membru decedat al personalului EUFOR nu poate fi autopsiat fără acordul statului în cauză și în absența unui reprezentant al EUFOR și/sau al statului respectiv.
(3) Statul de tranzit și EUFOR cooperează cât mai mult posibil pentru asigurarea repatrierii cât mai rapide a oricărui membru decedat al personalului EUFOR.
Articolul 13
Securitatea EUFOR și poliția militară
(1) Statul de tranzit ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea EUFOR și a personalului său.
(2) EUFOR este autorizată să ia măsurile necesare pentru protejarea spațiilor și a convoaielor sale în colaborare strânsă cu autoritățile competente ale statului de tranzit.
(3) Contingentele naționale pot dispune de personal din cadrul poliției judiciare pentru a desfășura anchetele necesare pentru exercitarea atribuțiilor de jurisdicție penală prevăzute la articolul 8 de mai sus.
Articolul 14
Comunicațiile
(1) EUFOR poate instala și utiliza radioemițătoare și radioreceptoare, precum și sisteme prin satelit. EUFOR cooperează cu autoritățile competente ale statului de tranzit pentru evitarea oricărui conflict legat de utilizarea frecvențelor corespunzătoare. Accesul la spectrul de frecvențe se acordă în conformitate cu legislația în vigoare în statul de tranzit.
(2) EUFOR are dreptul de a comunica fără restricții prin radio (inclusiv prin satelit, telefon mobil sau aparat radio portabil), prin telefon, prin telegraf, prin fax și prin alte mijloace, precum și dreptul de a instala echipamentele necesare asigurării comunicării dorite în cadrul spațiilor EUFOR și între aceste spații.
(3) EUFOR poate lua, la nivelul spațiilor proprii, măsurile necesare asigurării transmiterii corespondenței adresate EUFOR sau personalului său sau care provine de la EUFOR sau personalul său.
Articolul 15
Cereri de despăgubiri în caz de deces, rănire, prejudicii sau pierderi
(1) Cererile de despăgubiri în caz de deteriorare sau pierdere a unor bunuri civile sau publice, precum și cererile de despăgubiri în caz de deces sau rănire a unei persoane și de deteriorare sau pierdere a unor bunuri care aparțin EUFOR, care rezultă din activitatea de tranzitare a EUFOR, se soluționează pe cale amiabilă.
(2) Aceste cereri se transmit EUFOR prin intermediul autorităților competente ale statului de tranzit, în ceea ce privește cererile prezentate de persoane juridice sau fizice din statul de tranzit, sau al autorităților competente ale statului de tranzit, în ceea ce privește cererile prezentate de EUFOR.
(3) Atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, cererea de despăgubiri se transmite unei comisii de despăgubire constituită în mod egal din reprezentanți ai EUFOR și ai statului de tranzit. Soluționarea cererilor se face de comun acord.
(4) Atunci când nu se poate ajunge la o soluție în cadrul comisiei de despăgubire, cererile sunt înaintate unei instanțe de arbitraj, a cărei hotărâre este obligatorie.
(5) Instanța de arbitraj este constituită din trei arbitri, primul arbitru fiind desemnat de statul de tranzit, al doilea de către EUFOR și al treilea de comun acord de către statul de tranzit și EUFOR. În cazul în care una dintre părți nu desemnează un arbitru în termen de două luni sau în lipsa unui acord între statul de tranzit și EUFOR privind desemnarea celui de-al treilea arbitru, acesta este numit din oficiu de președintele Curții de Justiție a Comunităților Europene.
(6) EUFOR și autoritățile administrative ale statului de tranzit convin asupra dispozițiilor administrative necesare stabilirii mandatului comisiei de despăgubire și al instanței de arbitraj, a procedurilor aplicabile în cadrul acestor organe și a condițiilor de depunere a cererilor de despăgubiri.
Articolul 16
Cooperarea și litigiile
(1) Toate chestiunile privind aplicarea prezentului acord sunt examinate împreună de reprezentanții EUFOR și de autoritățile competente ale statului de tranzit.
(2) În lipsa unei soluționări prealabile, litigiile privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord se soluționează exclusiv pe cale diplomatică între statul de tranzit și reprezentanți ai UE.
Articolul 17
Alte dispoziții
(1) Atunci când în prezentul acord se face trimitere la privilegiile, imunitățile și drepturile EUFOR și ale personalului său, guvernul statului de tranzit răspunde de punerea lor în aplicare și de respectarea acestora de către autoritățile sale competente.
(2) Niciuna dintre dispozițiile prezentului acord nu vizează să deroge de la drepturile eventual recunoscute, în temeiul altor acorduri, unui stat membru al UE sau unui alt stat participant la EUFOR și nu poate fi interpretată ca o derogare.
Articolul 18
Modalități de punere în aplicare
În sensul aplicării prezentului acord, chestiunile de ordin operațional, administrativ sau tehnic pot face obiectul unor acorduri separate încheiate între comandantul forței UE și autoritățile administrative ale statului de tranzit.
Articolul 19
Intrarea în vigoare și denunțarea
(1) Prezentul acord intră în vigoare la data semnării sale și rămâne în vigoare până la data plecării ultimului membru al personalului EUFOR, conform notificării pe care EUFOR o va transmite autorităților statului de tranzit.
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), se consideră că dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (6), la articolul 5 alineatele (1), (2), (4), (7) și (8), la articolul 6 alineatele (1), (3), (4), (6) și (8)-(10), la articolul 10 alineatul (2), la articolul 11, la articolul 13 alineatele (1), (2) și (3) și la articolul 15 se aplică începând cu data desfășurării primului membru al personalului EUFOR, în cazul în care această dată este anterioară datei intrării în vigoare a prezentului acord.
(3) Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris al părților.
(4) Denunțarea prezentului acord nu aduce atingere drepturilor sau obligațiilor care rezultă din executarea sa înainte de a fi denunțat.
Încheiat la Yaoundé, 6 februarie 2008, în patru exemplare originale în limbile franceză și engleză, ambele versiuni fiind egal autentice.
Pentru Uniunea Europeană
Pentru statul de tranzit