<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.00-20081231.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="ECRCJ2007ROA.0400299901.case.xml"><NO.CASE>C-295/05</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62005J0295</NO.CELEX><NO.SEQ>0006.0002</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>3034</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>3066</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>33</PAGE.TOTAL><AUTHOR>CJ</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><LEFT>HOTĂRÂREA DIN <DATE ISO="20070419">19.4.2007</DATE> — CAUZA C-295/05</LEFT><RIGHT>ASEMFO</RIGHT></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Camera a doua)</P><P><DATE ISO="20070419">19 aprilie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: spaniola.</P></NOTE></P></TI></TITLE><JUDGMENT.INIT><P>În cauza C-295/05,</P><P>având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunal Supremo (Spania), prin decizia din <DATE ISO="20050401">1 aprilie 2005</DATE>, primită de Curte la <DATE ISO="20050721">21 iulie 2005</DATE>, în procedura</P></JUDGMENT.INIT><PARTIES><PLAINTIFS><P>Asociación Nacional de Empresas Forestales (Asemfo)</P></PLAINTIFS><AGAINST>împotriva</AGAINST><DEFENDANTS><P>Transformación Agraria SA (Tragsa),</P><P>Administración del Estado,</P></DEFENDANTS></PARTIES><?PAGE NO="I-3035"?><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>CURTEA (Camera a doua),</P><P>compusă din domnul C. W. A. Timmermans, preşedinte de cameră, domnul R. Schintgen, doamna R. Silva de Lapuerta, domnii G. Arestis (raportor) şi L. Bay Larsen, judecători,</P><P>avocat general: domnul L. A. Geelhoed,</P><P>grefier: domnul H. von Holstein, grefier adjunct,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din <DATE ISO="20060615">15 iunie 2006</DATE>,</VISA></GR.VISA><GR.CONSID><CONSID><P>luând în considerare observaţiile prezentate:</P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>pentru Asociación Nacional de Empresas Forestales (Asemfo), de doamna D. P. Thomas de Carranza y Méndez de Vigo, procuradora, şi de R. Vázquez del Rey Villanueva, abogado;</P></ITEM><ITEM><P>pentru Transformación Agraria SA (Tragsa), de S. Ortiz Vaamonde şi I. Pereña Pinedo, abogados;</P></ITEM><?PAGE NO="I-3036"?><ITEM><P>pentru guvernul spaniol, de domnul R Diez Moreno, în calitate de agent;</P></ITEM><ITEM><P>pentru guvernul lituanian, de domnul D. Kriaučiūnas, în calitate de agent;</P></ITEM><ITEM><P>pentru Comisia Comunităţilor Europene, de domnii X. Lewis şi R Castillo de la Torre, în calitate de agenţi,</P></ITEM></LIST></CONSID></GR.CONSID><GR.VISA><VISA>după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din <DATE ISO="20060928">28 septembrie 2006</DATE>,</VISA></GR.VISA><PREAMBLE.FINAL><P>pronunţă prezenta</P></PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P>Hotărâre</P></TI></TITLE><NP><NO.P>1</NO.P><TXT>Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte aspectul dacă, având în vedere articolul 86 alineatul (1) CE, un stat membru poate conferi unei întreprinderi aflate în proprietate publică un regim juridic care să îi permită să realizeze<?PAGE NO="I-3037"?> operaţiuni fără a fi supusă prevederilor Directivei 92/50/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19920618">18 iunie 1992</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="209" DATE.PUB="1992" PAGE.FIRST="1">JO L 209, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 06/voL 2, p. 50), ale Directivei 93/36/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19930614">14 iunie 1993</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="199" DATE.PUB="1993" PAGE.FIRST="1">JO L 199, p. 1</REF.DOC.OJ>) şi ale Directivei 93/37/CEE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="199" DATE.PUB="1993" PAGE.FIRST="54">JO L 199, p. 54</REF.DOC.OJ>) şi dacă aceste directive se opun unui asemenea regim.</TXT></NP><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>Această cerere a fost prezentată în cadrul unui litigiu între Asociación Nacional de Empresas Forestales (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0001" REF.END="QE0001" CODE="201E"/>Asemfo<QUOT.END ID="QE0001" REF.START="QS0001" CODE="201D"/>), pe de o parte, şi Administración del Estado, pe de altă parte, având ca obiect o plângere cu privire la regimul juridic de care beneficiază Transformación Agraria SA (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0002" REF.END="QE0002" CODE="201E"/>Tragsa<QUOT.END ID="QE0002" REF.START="QS0002" CODE="201D"/>).</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cadrul juridic</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Reglementarea comunitară</P></TI></TITLE><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>Articolul 1 din Directiva 92/50 prevedea:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0003" REF.END="QE0003" CODE="201E"/>În sensul prezentei directive:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC"><QUOT.START ID="QS0004" REF.END="QE0004" CODE="00AB"/>contractele de achiziţii publice de servicii<QUOT.END ID="QE0004" REF.START="QS0004" CODE="00BB"/></HT> sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între un prestator de servicii şi o autoritate contractantă [...]</TXT><?PAGE NO="I-3038"?><P>[...]</P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC"><QUOT.START ID="QS0005" REF.END="QE0005" CODE="00AB"/>autorităţi contractante<QUOT.END ID="QE0005" REF.START="QS0005" CODE="00BB"/></HT> înseamnă statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public, asociaţiile formate din una sau mai multe dintre aceste colectivităţi sau unul sau mai multe organisme de drept public.</TXT></NP></ITEM></LIST><P>[...]<QUOT.END ID="QE0003" REF.START="QS0003" CODE="201D"/> [traducere neoficială]</P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>Articolul 1 din Directiva 93/36 prevedea:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0006" REF.END="QE0006" CODE="201E"/>în sensul prezentei directive:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT><QUOT.START ID="QS0007" REF.END="QE0007" CODE="00AB"/>contractele de achiziţii publice de bunuri<QUOT.END ID="QE0007" REF.START="QS0007" CODE="00BB"/> sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris, având ca obiect achiziţionarea, cumpărarea în rate, închirierea sau leasingul produselor, cu sau fără opţiunea de cumpărare, între un furnizor (persoană fizică sau juridică) şi una dintre autorităţile contractante definite la litera (b). Furnizarea acestor produse poate include în mod accesoriu lucrări de montaj şi de instalare;</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="I-3039"?><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT><QUOT.START ID="QS0008" REF.END="QE0008" CODE="00AB"/>autorităţile contractante<QUOT.END ID="QE0008" REF.START="QS0008" CODE="00BB"/> înseamnă statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public şi asociaţiile formate din una sau mai multe dintre aceste colectivităţi sau unul sau mai multe organisme de drept public;</TXT></NP></ITEM></LIST><P>[...]<QUOT.END ID="QE0006" REF.START="QS0006" CODE="201D"/> [traducere neoficială]</P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>Articolul 1 din Directiva 93/37 avea următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0009" REF.END="QE0009" CODE="201E"/>În sensul prezentei directive:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT><QUOT.START ID="QS0010" REF.END="QE0010" CODE="00AB"/>contractele de achiziţii publice de lucrări<QUOT.END ID="QE0010" REF.START="QS0010" CODE="00BB"/> sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între, pe de o parte, un antreprenor şi, pe de altă parte, o autoritate contractantă definită la litera (b), care au ca obiect ori execuţia, ori deopotrivă execuţia şi proiectarea lucrărilor referitoare la una dintre activităţile menţionate în anexa II sau a unei lucrări definite la litera (c), ori realizarea, prin orice mijloc, a unei lucrări care să răspundă nevoilor precizate de autoritatea contractantă;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>sunt considerate <QUOT.START ID="QS0011" REF.END="QE0011" CODE="00AB"/>autorităţi contractante<QUOT.END ID="QE0011" REF.START="QS0011" CODE="00BB"/> statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public şi asociaţiile formate din una sau mai multe dintre aceste colectivităţi sau unul sau mai multe organisme de drept public.</TXT></NP></ITEM></LIST><?PAGE NO="I-3040"?><P>[...]<QUOT.END ID="QE0009" REF.START="QS0009" CODE="201D"/> [traducere neoficială]</P></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Reglementarea naţională</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Legislaţia privind contractele de achiziţii publice</P></TI></TITLE><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Legea 13/1995 din <DATE ISO="19950518">18 mai 1995</DATE> privind contractele de achiziţii publice atribuite de administraţiile publice (BOE nr. 119, din <DATE ISO="19950519">19 mai 1995</DATE>, p. 14601), în versiunea codificată prin Decretul legislativ regal 2/2000 din <DATE ISO="20000616">16 iunie 2000</DATE> (BOE nr. 148, din <DATE ISO="20000621">21 iunie 2000</DATE>, p. 21775, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0012" REF.END="QE0012" CODE="201E"/>Legea 13/1995<QUOT.END ID="QE0012" REF.START="QS0012" CODE="201D"/>), prevede la articolul 152:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0013" REF.END="QE0013" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Administraţia poate efectua lucrări prin intermediul propriilor servicii şi cu propriile resurse umane sau materiale sau în cooperare cu antreprenori privaţi, cu condiţia ca, în acest ultim caz, valoarea lucrărilor să fie inferioară [...], dacă se află în una dintre circumstanţele următoare:</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>în cazul în care administraţia dispune de fabrici, de echipament, de ateliere ori de servicii tehnice sau industriale potrivite pentru realizarea lucrărilor planificate, situaţie în care acest sistem de executare trebuie în mod normal utilizat.</TXT></NP></ITEM></LIST></P><?PAGE NO="I-3041"?><P>[...]<QUOT.END ID="QE0013" REF.START="QS0013" CODE="201D"/></P></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Articolul 194 din Legea 13/1995 prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0014" REF.END="QE0014" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Administraţia poate fabrica bunuri mobile prin intermediul propriilor servicii şi cu propriile resurse umane sau materiale sau în cooperare cu antreprenori privaţi, cu condiţia ca, în acest ultim caz, valoarea lucrărilor să fie inferioară limitelor stabilite la articolul 177 alineatul 2, dacă se află în una dintre circumstanţele următoare:</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>în cazul în care administraţia dispune de fabrici, de echipament, de ateliere ori de servicii tehnice sau industriale potrivite pentru realizarea lucrărilor planificate, situaţie în care acest sistem de executare trebuie în mod normal utilizat.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP><P>[...]<QUOT.END ID="QE0014" REF.START="QS0014" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Regimul juridic al Tragsa</P></TI></TITLE><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>înfiinţarea Tragsa a fost autorizată prin articolul 1 din Decretul regal 379/1977 din <DATE ISO="19770121">21 ianuarie 1977</DATE> (BOE nr. 65, din <DATE ISO="19770317">17 martie 1977</DATE>, p. 6202).</TXT></NP><?PAGE NO="I-3042"?><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>Regimul juridic al Tragsa, instituit prin decretul regal menţionat, a fost modificat succesiv până la adoptarea Legii 66/1997 din <DATE ISO="19971230">30 decembrie 1997</DATE> privind măsuri fiscale, administrative şi de ordin social (BOE nr. 313, din <DATE ISO="19971231">31 decembrie 1997</DATE>, p. 38589), astfel cum a fost modificată prin Legea 53/2002 din <DATE ISO="20021230">30 decembrie 2002</DATE> (BOE nr. 313, din <DATE ISO="20021231">31 decembrie 2002</DATE>, p. 46086) şi prin Legea 62/2003 din <DATE ISO="20031230">30 decembrie 2003</DATE> (BOE nr. 313, din <DATE ISO="20031231">31 decembrie 2003</DATE>, p. 46874, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0015" REF.END="QE0015" CODE="201E"/>Legea 66/1997<QUOT.END ID="QE0015" REF.START="QS0015" CODE="201D"/>).</TXT></NP><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>Potrivit articolului 88 din Legea 66/1997, intitulat <QUOT.START ID="QS0016" REF.END="QE0016" CODE="201E"/>Regimul juridic<QUOT.END ID="QE0016" REF.START="QS0016" CODE="201D"/>:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0017" REF.END="QE0017" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>[Tragsa] este o societate de stat [...] care prestează servicii esenţiale în domeniul dezvoltării rurale şi al conservării mediului, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.</TXT></NP><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Comunităţile autonome pot participa la capitalul social al Tragsa prin cumpărarea de acţiuni, a căror înstrăinare trebuie să facă obiectul unei autorizări din partea Ministerului Finanţelor, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei şi a Ministerului Mediului.</TXT></NP><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Tragsa are ca obiect:</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>realizarea tuturor tipurilor de acţiuni, de lucrări şi de prestări de servicii în domeniile agriculturii, creşterii animalelor, silviculturii, dezvoltării rurale,<?PAGE NO="I-3043"?> conservării şi protecţiei naturii şi a mediului, acvaculturii şi pescuitului, precum şi acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea utilizării şi a gestionării resurselor naturale, în special executarea de lucrări de conservare şi de îmbogăţire a patrimoniului istoric spaniol în mediul rural [...];</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>elaborarea de studii, de planuri, de proiecte şi orice tip de consultanţă şi asistenţă tehnică şi de formare în domeniile agriculturii, silviculturii, dezvoltării rurale, protecţiei şi ameliorării mediului, acvaculturii şi pescuitului, conservării naturii, precum şi în domeniul utilizării şi gestionării resurselor naturale;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>c)</NO.P><TXT>activităţi agricole, de creştere a animalelor, silvice şi de acvacultura şi comercializarea produselor care rezultă din acestea, administrarea şi gestionarea fermelor, a munţilor, a centrelor agricole, silvice, de mediu sau de protecţie a naturii, precum şi gestionarea spaţiilor şi a resurselor naturale;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>d)</NO.P><TXT>promovarea, dezvoltarea şi adaptarea de noi tehnici, de noi echipamente şi sisteme legate de agricultură, de domeniul silvic, de mediu, de acvacultura sau de pescuit, de protecţia naturii şi de sisteme care urmăresc folosirea raţională a resurselor naturale;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>e)</NO.P><TXT>fabricarea şi comercializarea de bunuri mobile legate de aceleaşi domenii;</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="I-3044"?><ITEM><NP><NO.P>f)</NO.P><TXT>prevenirea şi lupta împotriva calamităţilor şi a bolilor la plante şi la animale şi împotriva incendiilor de pădure, precum şi realizarea de lucrări şi de acţiuni de sprijin tehnic cu caracter urgent;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>g)</NO.P><TXT>finanţarea construirii sau exploatării infrastructurilor agricole, de mediu şi a echipamentelor pentru populaţia rurală, precum şi înfiinţarea de societăţi şi participarea în cadrul unor societăţi deja înfiinţate care au legătură cu obiectul social al întreprinderii;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>h)</NO.P><TXT>realizarea, la cererea unor terţi, de acţiuni, lucrări, asistenţă tehnică, consiliere şi prestări de servicii în domeniul rural, agricol, silvic şi al mediului, pe teritoriul sau în afara teritoriului naţional, în mod direct sau prin filialele sale.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP><NP><NO.P>4.</NO.P><TXT>în calitate de instrument propriu şi serviciu tehnic al administraţiei, Tragsa este obligată să realizeze, în mod exclusiv, direct sau prin filialele sale, lucrările care îi sunt încredinţate de administraţia generală a statului, de comunităţile autonome şi de organismele de drept public care depind de acestea, în domeniile care constituie obiectul social al societăţii şi în special pe cele care au un caracter urgent sau care sunt impuse din cauza unor situaţii de urgenţă constatate.</TXT><P>[...]</P></NP><?PAGE NO="I-3045"?><NP><NO.P>5.</NO.P><TXT>Nici Tragsa, nici filialele acesteia nu pot participa la procedurile de atribuire de contracte desfăşurate de autorităţile publice al căror instrument sunt Cu toate acestea, atunci când nu există niciun ofertant, i se poate încredinţa Tragsa executarea activităţii care face obiectul cererii de ofertă cu caracter public.</TXT></NP><NP><NO.P>6.</NO.P><TXT>Valoarea lucrărilor de structură, a lucrărilor, a proiectelor, a studiilor şi a bunurilor realizate prin intermediul Tragsa este determinată prin aplicarea la etapele efectuate a tarifelor corespunzătoare, care trebuie determinate de autoritatea competentă. Tarifele menţionate sunt calculate astfel încât să reflecte costurile reale de realizare şi aplicarea acestora la etapele realizate reprezintă o justificare a investiţiei sau a serviciilor realizate.</TXT></NP><NP><NO.P>7.</NO.P><TXT>Contractele de lucrări, de bunuri, de consultanţă şi de asistenţă şi de servicii pe care Tragsa şi filialele acesteia le încheie cu terţii se supun dispoziţiilor legii [13/1995] în ceea ce priveşte publicitatea, procedurile de atribuire şi formele acestora, cu condiţia ca valoarea contractelor să fie egală sau superioară valorii stabilite la articolul 135 alineatul 1, la articolul 177 alineatul 2 şi la articolul 203 alineatul 2 din [legea menţionată]<QUOT.END ID="QE0017" REF.START="QS0017" CODE="201D"/>.</TXT></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>Decretul regal 371/1999 din <DATE ISO="19990305">5 martie 1999</DATE>, care stabileşte regimul Tragsa (BOE nr. 64, din <DATE ISO="19990316">16 martie 1999</DATE>, p. 10605), precizează regimul juridic, economic şi administrativ al acestei societăţi şi al filialelor sale în raporturile lor cu administraţiile publice în domeniul acţiunii administrative, pe teritoriul naţional sau în afara acestuia, în calitatea lor de instrument propriu şi de serviciu tehnic al acestor administraţii.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3046"?><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Potrivit articolului 2 din Decretul regal 371/1999, capitalul social al Tragsa este deţinut în întregime de persoane de drept public.</TXT></NP><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>Articolul 3 din decretul regal menţionat, intitulat <QUOT.START ID="QS0018" REF.END="QE0018" CODE="201E"/>Regimul juridic<QUOT.END ID="QE0018" REF.START="QS0018" CODE="201D"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0019" REF.END="QE0019" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Tragsa şi filialele acesteia sunt un instrument propriu şi un serviciu tehnic al administraţiei generale a statului şi al administraţiei fiecărei comunităţi autonome interesate.</TXT><P>Diferitele departamente sau ministere ale comunităţilor autonome care fac parte din administraţiile publice menţionate, precum şi organismele care depind de acestea şi entităţile de orice natură care au legătură cu acestea pentru realizarea planurilor lor de intervenţie pot însărcina Tragsa sau filialele acesteia cu lucrări şi activităţi necesare pentru exercitarea competenţelor şi misiunilor lor, precum şi cu lucrări şi activităţi complementare sau accesorii, în conformitate cu regimul stabilit în prezentul decret regal.</P></NP><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Tragsa şi filialele acesteia sunt obligate să realizeze lucrările şi activităţile care le-au fost încredinţate de administraţie. Această obligaţie are ca obiect, în mod exclusiv, comenzile care le sunt încredinţate în calitate de instrument propriu şi de serviciu tehnic în domenii care au legătură cu obiectul său social.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3047"?><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Intervenţiile urgente decise în cadrul catastrofelor naturale sau al calamităţilor de orice natură care le sunt încredinţate de autoritatea competentă au pentru Tragsa şi filialele acesteia nu doar un caracter obligatoriu, ci şi un caracter prioritar.</TXT><P>în situaţiile de urgenţă, în care autorităţile publice trebuie să acţioneze prompt, acestea vor putea să folosească în mod direct Tragsa şi filialele acesteia şi vor putea să dispună ca acestea să intervină când este necesar pentru a asigura o protecţie cât mai eficientă a persoanelor şi a bunurilor, precum şi continuarea furnizării de servicii.</P><P>în acest scop, Tragsa şi filialele acesteia vor fi integrate în dispozitivele existente de prevenire a riscurilor, precum şi în planurile de intervenţie şi se vor supune protocoalelor de aplicare a acestora. în acest tip de situaţii, acestea vor mobiliza, la cerere, toate mijloacele de care dispun.</P></NP><NP><NO.P>4.</NO.P><TXT>în cadrul relaţiilor de colaborare sau de cooperare cu alte administraţii sau entităţi de drept public, administraţiile publice pot propune serviciile Tragsa şi ale filialelor acesteia, considerate a fi instrumentul lor propriu, pentru ca aceste alte administraţii sau entităţi de drept public să le utilizeze în calitate de instrument propriu [...]</TXT></NP><?PAGE NO="I-3048"?><NP><NO.P>5.</NO.P><TXT>[...] Funcţiile de organizare, de tutelă şi de control legate de Tragsa şi de filialele acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei, precum şi de Ministerul Mediului.</TXT></NP><NP><NO.P>6.</NO.P><TXT>Relaţiile pe care le au Tragsa şi filialele sale cu autorităţile publice în calitate de instrument propriu şi de serviciu tehnic sunt de natură instrumentală, iar nu contractuală. în consecinţă, acestea au, din toate punctele de vedere, o natură internă, de dependenţă şi subordonare.<QUOT.END ID="QE0019" REF.START="QS0019" CODE="201D"/></TXT></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>14</NO.P><TXT>Articolul 4 din Decretul regal 371/1999, intitulat <QUOT.START ID="QS0020" REF.END="QE0020" CODE="201E"/>Regimul economic<QUOT.END ID="QE0020" REF.START="QS0020" CODE="201D"/>, are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0021" REF.END="QE0021" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 3 din prezentul decret regal, drept contraprestatie pentru lucrările, asistenţa tehnică, consilierea, livrările şi prestările de servicii care le sunt încredinţate, Tragsa şi filialele acesteia percep o sumă corespunzătoare cheltuielilor efectuate, aplicând sistemul tarifar stabilit în prezentul articol [...]</TXT></NP><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Tarifele sunt calculate şi aplicate pe etape de execuţie şi astfel încât să reflecte costurile reale şi totale, fie directe, fie indirecte, ale realizării acestora.</TXT></NP><P>[...]</P><?PAGE NO="I-3049"?><NP><NO.P>7.</NO.P><TXT>Noile tarife, modificarea celor existente, precum şi procedurile, mecanismele şi modalităţile de modificare sunt adoptate de fiecare autoritate publică pentru care Tragsa şi filialele acesteia constituie instrumentul propriu şi serviciul tehnic.</TXT></NP><P>[...]<QUOT.END ID="QE0021" REF.START="QS0021" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>15</NO.P><TXT>în sfârşit, articolul 5 din Decretul regal 371/1999, intitulat <QUOT.START ID="QS0022" REF.END="QE0022" CODE="201E"/>Regimul administrativ de intervenţie<QUOT.END ID="QE0022" REF.START="QS0022" CODE="201D"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0023" REF.END="QE0023" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Intervenţiile obligatorii încredinţate Tragsa sau filialelor acesteia fac obiectul, după caz, al proiectelor, al memoriilor sau al altor documente tehnice [...]</TXT></NP><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>înainte de a defini comanda, organele competente aprobă aceste documente şi urmează procedurile obligatorii, formalităţile tehnice, juridice, bugetare şi de control şi aprobare a cheltuielilor.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3050"?><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Comanda fiecărei intervenţii obligatorii este comunicată în mod formal de administraţie către Tragsa sau filialele acesteia, prin intermediul unei cereri care conţine, în afara informaţiilor utile, denumirea autorităţii, termenul de realizare, suma necesară pentru realizare, poziţia bugetară corespunzătoare şi, dacă este cazul, anuităţile pe care se repartizează finanţarea şi suma aferentă, precum şi directorul desemnat pentru intervenţia care va fi realizată. [...]</TXT><P>[...]<QUOT.END ID="QE0023" REF.START="QS0023" CODE="201D"/></P></NP></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Acţiunea principală şi întrebările preliminare</P></TI></TITLE><NP><NO.P>16</NO.P><TXT>Faptele, astfel cum rezultă din decizia de trimitere, pot fi rezumate după cum urmează.</TXT></NP><NP><NO.P>17</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19960223">23 februarie 1996</DATE>, Asemfo a depus o plângere împotriva Tragsa pentru a se constata că aceasta din urmă a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa spaniolă a lucrărilor, serviciilor şi proiectelor silvice, prin nerespectarea procedurilor de atribuire prevăzute de Legea 13/1995. Potrivit asociaţiei respective, statutul special de care se bucură Tragsa permite acestei societăţi să execute un mare număr de operaţiuni la comanda directă a administraţiei, cu încălcarea principiilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii publice şi la libera concurenţă, ceea ce ar elimina orice concurenţă pe piaţa spaniolă. Fiind o întreprindere aflată în proprietate publică în sensul dreptului comunitar, Tragsa nu ar putea beneficia, sub pretextul că<?PAGE NO="I-3051"?> este vorba de un serviciu tehnic al administraţiei, de un tratament privilegiat din punct de vedere al regulilor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.</TXT></NP><NP><NO.P>18</NO.P><TXT>Prin decizia autorităţii competente din <DATE ISO="19971016">16 octombrie 1997</DATE>, respectiva plângere a fost respinsă pe motiv că Tragsa este un serviciu propriu al administraţiei, care nu are o putere de decizie autonomă şi este obligată să execute lucrările care îi sunt comandate. Activitatea acestei societăţi nu ar avea legătură cu dreptul concurenţei, aceasta operând în afara pieţei.</TXT></NP><NP><NO.P>19</NO.P><TXT>Respectiva decizie de respingere a făcut obiectul unei acţiuni introduse de Asemfo în faţa Tribunal de Defensa de la Competencia. Prin hotărârea din <DATE ISO="19980330">30 martie 1998</DATE>, această instanţă a respins acţiunea, considerând că operaţiunile efectuate de Tragsa sunt realizate chiar de către administraţie şi că, astfel, nu ar putea fi vorba de încălcarea dreptului comunitar al concurenţei decât dacă această societate ar acţiona în mod autonom.</TXT></NP><NP><NO.P>20</NO.P><TXT>Asemfo a atacat această hotărâre în faţa Audiencia Nacional, care, la rândul său, prin hotărârea din <DATE ISO="20010926">26 septembrie 2001</DATE>, a confirmat hotărârea pronunţată în primă instanţă.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3052"?><NP><NO.P>21</NO.P><TXT>Asemfo a introdus un recurs împotriva acestei hotărâri în faţa Tribunal Supremo, susţinând că Tragsa, în calitate de întreprindere aflată în proprietate publică, nu trebuie calificată drept serviciu propriu al administraţiei, ceea ce i-ar permite să deroge de la regulile de atribuire a contractelor de achiziţii publice, şi că regimul juridic al acestei societăţi, astfel cum a fost definit la articolul 88 din Legea 66/1977, nu ar fi compatibil cu dreptul comunitar.</TXT></NP><NP><NO.P>22</NO.P><TXT>După ce a constatat că Tragsa constituie un instrument de care dispune administraţia şi că această societate se limitează la executarea ordinelor autorităţilor publice, fără a avea posibilitatea să le refuze, nici să fixeze preţul acestor intervenţii, Tribunal Supremo a exprimat unele îndoieli în ceea ce priveşte compatibilitatea regimului juridic al Tragsa cu dreptul comunitar, ţinând cont de jurisprudenţa Curţii privind aplicabilitatea, în cazul întreprinderilor aflate în proprietate publică, a prevederilor acestuia referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii publice şi la libera concurenţă.</TXT></NP><NP><NO.P>23</NO.P><TXT>în plus, reamintind faptul că, în hotărârea din <DATE ISO="20030508">8 mai 2003</DATE>, Spania/Comisia (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-349/97" YEAR="2003" PAGE.ECR="I-3851">C-349/97, Rec, p. I-3851</REF.DOC.ECR>), Curtea a hotărât în legătură cu Tragsa că această societate trebuie considerată a fi un mijloc de care dispune administraţia pentru a opera direct, instanţa de trimitere precizează că, în cauza în legătură cu care fost sesizată, există situaţii de fapt care nu au fost luate în considerare în respectiva hotărâre, cum ar fi importanta participare publică pe piaţa lucrărilor agricole, care antrenează o perturbare importantă a acesteia, chiar dacă acţiunea acestei societăţi este <HT TYPE="ITALIC">de iure</HT> exterioară pieţei, în măsura în care, din punct de vedere juridic, administraţia este cea care acţionează.</TXT></NP><NP><NO.P>24</NO.P><TXT>În aceste condiţii, Tribunal Supremo a decis să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarele întrebări preliminare:</TXT><?PAGE NO="I-3053"?><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0024" REF.END="QE0024" CODE="201E"/>1)</NO.P><TXT>Având în vedere articolul 86 alineatul (1) CE, poate un stat membru al Uniunii Europene să atribuie <HT TYPE="ITALIC">ex lege</HT> unei întreprinderi aflate în proprietate publică un regim juridic care să îi permită realizarea de lucrări publice fără să fie supusă regimului general al atribuirii contractelor de achiziţii publice prin cerere de ofertă, dacă nu este vorba de o situaţie de urgenţă sau de un interes public special, atât sub, cât şi peste pragul economic prevăzut de directivele europene în această privinţă [?]</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Este compatibil un astfel de regim juridic cu Directivele 93/36 [...] şi 93/37 [...] şi cu Directivele 97/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din <DATE ISO="19971013">13 octombrie 1997</DATE> [<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="328" DATE.PUB="1997" PAGE.FIRST="1">JO L 328, p. 1</REF.DOC.OJ>] şi 2001/78/CE a Comisiei [din <DATE ISO="20010913">13 septembrie 2001</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="285" DATE.PUB="2001" PAGE.FIRST="1">JO L 285, p. 1</REF.DOC.OJ>)] de modificare a unor directive anterioare, directivă modificată recent prin Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> [privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="134" DATE.PUB="2004" PAGE.FIRST="114">JO L 134, p. 114</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 06/vol. 8, p. 116)] [?]</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3)</NO.P><TXT>Soluţiile desprinse din hotărârea [...] Spania/Comisia sunt aplicabile în orice situaţie Tragsa şi filialelor acesteia, având în vedere jurisprudenţa Curţii în materia atribuirii contractelor de achiziţii publice şi faptul că administraţia însărcinează Tragsa cu un număr mare de lucrări care, astfel, nu sunt supuse regimului liberei concurenţe şi că această situaţie poate cauza o perturbare semnificativă a pieţei relevante?<QUOT.END ID="QE0024" REF.START="QS0024" CODE="201D"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-3054"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la întrebările preliminare</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la admisibilitate</P></TI></TITLE><NP><NO.P>25</NO.P><TXT>Tragsa, guvernul spaniol şi Comisia Comunităţilor Europene contestă competenţa Curţii de a se pronunţa asupra cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare şi pun la îndoială admisibilitatea întrebărilor formulate de instanţa de trimitere, invocând mai multe argumente.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>În primul rând, aceste întrebări ar avea ca obiect doar evaluarea măsurilor naţionale şi, astfel, nu ar intra în competenţa Curţii.</TXT></NP><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>În continuare, întrebările respective ar fi ipotetice, în măsura în care ar viza să răspundă la probleme nerelevante şi care nu au legătură cu soluţionarea litigiului din acţiunea principală. Dacă singurul motiv relevant invocat de Asemfo era încălcarea normelor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, o asemenea încălcare nu ar permite prin ea însăşi să se afirme că Tragsa abuzează de o poziţie dominantă pe piaţă. în plus, nu pare posibil să se solicite Curţii să interpreteze directivele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice în cadrul unei proceduri naţionale ce vizează să verifice dacă această societate a abuzat de o pretinsă poziţie dominantă.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3055"?><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>În sfârşit, decizia de trimitere nu ar conţine nicio informaţie cu privire la piaţa relevantă şi la pretinsa poziţie dominantă a Tragsa în cadrul acesteia. Decizia de trimitere nu ar conţine nici vreun raţionament detaliat legat de problema aplicabilităţii articolului 86 CE şi nu ar menţiona nimic despre aplicarea acestui articol coroborat cu articolul 82 CE.</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>În primul rând, trebuie reamintit că, potrivit unei jurisprudente constante, chiar dacă nu este de competenţa Curţii să se pronunţe, în cadrul unei proceduri iniţiate în temeiul articolului 234 CE, cu privire la compatibilitatea unor norme de drept intern cu dispoziţiile dreptului comunitar, interpretarea acestor norme fiind de competenţa instanţelor naţionale, Curtea rămâne competentă să furnizeze acestora toate elementele de interpretare proprii dreptului comunitar care le-ar permite să aprecieze compatibilitatea acestor norme cu reglementarea comunitară (hotărârea din <DATE ISO="20060919">19 septembrie 2006</DATE>, Wilson, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-506/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-8613">C-506/04, Rec, p. I-8613, punctele 34 şi 35</REF.DOC.ECR>, precum şi jurisprudenţa citată).</TXT></NP><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>În al doilea rând, tot în temeiul unei jurisprudente constante, în cadrul cooperării între Curte şi instanţele naţionale, astfel cum se prevede la articolul 234 CE, numai instanţa naţională care este sesizată cu litigiul şi care trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunţată are competenţa să aprecieze, luând în considerare particularităţile cauzei, atât necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunţe propria hotărâre, cât şi pertinenţa întrebărilor adresate Curţii. în consecinţă, dacă întrebările adresate au ca obiect interpretarea unei prevederi din dreptul comunitar, Curtea trebuie, în principiu, să se pronunţe (a se vedea în special hotărârea din <DATE ISO="20040401">1 aprilie 2004</DATE>, Bellio Fiii, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-286/02" YEAR="2004" PAGE.ECR="I-3465">C-286/02, Rec, p. I-3465, punctul 27</REF.DOC.ECR>, şi hotărârea din <DATE ISO="20061214">14 decembrie 2006</DATE>, Confederación Española de Empresarios de Estaciones de Servicio, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-217/05" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-11987">C-217/05, Rec, p. I-11987, punctele 16 şi 17</REF.DOC.ECR>, precum şi jurisprudenţa citată).</TXT></NP><?PAGE NO="I-3056"?><NP><NO.P>31</NO.P><TXT>În al treilea rând, potrivit unei jurisprudente consacrate, respingerea unei cereri formulate de o instanţă naţională nu este posibilă decât atunci când este evident că interpretarea dreptului comunitar solicitată nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului din acţiunea principală, când problema este de natură ipotetică sau când Curtea nu dispune de elementele de fapt şi de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care îi sunt adresate (hotărârea din <DATE ISO="20061123">23 noiembrie 2006</DATE>, Asnef-Equifax şi Administration del Estado, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-238/05" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-11125">C-238/05, Rec, p. I-11125, punctul 17</REF.DOC.ECR> şi jurisprudenţa citată).</TXT></NP><NP><NO.P>32</NO.P><TXT>În plus, Curtea a decis de asemenea că necesitatea de a ajunge la o interpretare a dreptului comunitar care să îi fie utilă instanţei naţionale presupune ca aceasta din urmă să definească situaţia de fapt şi contextul normativ în care se încadrează întrebările adresate sau cel puţin să explice situaţia de fapt pe care se bazează aceste întrebări (hotărârile din <DATE ISO="20061109">9 noiembrie 2006</DATE>, Nemec, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-205/05" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-10745">C-205/05, Rec, p. I-10745, punctul 25</REF.DOC.ECR>, şi Confederación Española de Empresarios de Estaciones de Servicio, citată anterior, punctul 26 şi jurisprudenţa citată).</TXT></NP><NP><NO.P>33</NO.P><TXT>În această privinţă, potrivit jurisprudenţei Curţii, este indispensabil ca instanţa naţională să ofere un minim de explicaţii cu privire la motivele alegerii prevederilor comunitare a căror interpretare o solicită şi cu privire la legătura pe care o stabileşte între aceste prevederi şi legislaţia naţională aplicabilă litigiului (hotărârea Nemec, citată anterior, punctul 26, şi hotărârea din <DATE ISO="20061205">5 decembrie 2006</DATE>, Cipolla şi alţii, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-94/04+C-202/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-11421">C-94/04 şi C-202/04, Rec, p. I-11421, punctul 38</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>34</NO.P><TXT>Este, desigur, adevărat că, în acţiunea principală, Curtea nu se poate pronunţa asupra compatibilităţii regimului juridic al Tragsa cu dreptul comunitar, însă nimic nu o împiedică să furnizeze elementele de interpretare proprii dreptului comunitar care vor permite instanţei de trimitere să se pronunţe ea însăşi asupra compatibilităţii regimului juridic al Tragsa cu dreptul comunitar.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3057"?><NP><NO.P>35</NO.P><TXT>În aceste condiţii, se impune să se analizeze dacă, în lumina jurisprudenţei amintite la punctele 31-33 din prezenta hotărâre, Curtea dispune de elementele de fapt şi de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care îi sunt adresate.</TXT></NP><NP><NO.P>36</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte a doua şi a treia întrebare, trebuie subliniat faptul că decizia de trimitere prezintă pe scurt, însă precis, faptele care se află la originea litigiului din acţiunea principală şi dispoziţiile relevante din dreptul naţional aplicabil</TXT></NP><NP><NO.P>37</NO.P><TXT>Într-adevăr, din această decizie reiese clar că litigiul a survenit în urma unei plângeri depuse de Asemfo având ca obiect statutul juridic al Tragsa, aceasta din urmă având posibilitatea, potrivit reclamantei din acţiunea principală, să execute un mare număr de operaţiuni la comanda directă a administraţiei, fără să fie respectate normele referitoare la publicitate prevăzute în directivele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. în cadrul acestei proceduri, Asemfo susţine de asemenea că, fiind o întreprindere aflată în proprietate publică, Tragsa nu trebuie să beneficieze, sub pretextul că este vorba de un serviciu tehnic al administraţiei, de un tratament privilegiat din punctul de vedere al normelor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.</TXT></NP><NP><NO.P>38</NO.P><TXT>În plus, în cea de a doua şi în cea de a treia întrebare, decizia de trimitere clarifică, referindu-se la jurisprudenţa Curţii, pe de o parte, motivele pentru care instanţa de trimitere solicită interpretarea directivelor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice şi, pe de altă parte, legătura între reglementarea comunitară relevantă şi legislaţia naţională aplicabilă în această materie.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3058"?><NP><NO.P>39</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte prima întrebare, care are ca obiect aspectul dacă articolul 86 alineatul (1) CE se opune regimului juridic al Tragsa, trebuie reamintit că, potrivit acestui articol, în ceea ce priveşte întreprinderile aflate în proprietate publică şi întreprinderile cărora le acordă drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adoptă şi nu menţin nicio măsură contrară normelor Tratatului CE şi în special celor prevăzute la articolul 12 CE şi la articolele 81 CE-89 CE.</TXT></NP><NP><NO.P>40</NO.P><TXT>Din termenii clari ai articolului 86 alineatul (1) CE rezultă că acesta nu are un efect autonom, în sensul că trebuie coroborat cu normele relevante din tratat.</TXT></NP><NP><NO.P>41</NO.P><TXT>Din decizia de trimitere rezultă că dispoziţia relevantă vizată de instanţa de trimitere este articolul 86 alineatul (1) coroborat cu articolul 82 CE.</TXT></NP><NP><NO.P>42</NO.P><TXT>În această privinţă, trebuie remarcat că nu există o menţiune precisă în decizia de trimitere privind existenţa unei poziţii dominante, exploatarea abuzivă a acesteia de către Tragsa şi influenţa unei astfel de poziţii asupra comerţului între statele membre.</TXT></NP><NP><NO.P>43</NO.P><TXT>În plus, se pare că în prima întrebare instanţa de trimitere vizează, în esenţă, operaţiunile susceptibile să fie calificate drept contracte de achiziţii publice, premisă asupra căreia Curtea este, în orice caz, invitată să se pronunţe în cadrul celei de a doua întrebări.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3059"?><NP><NO.P>44</NO.P><TXT>Prin urmare, din cele de mai sus rezultă că, spre deosebire de cea de a doua şi de cea de a treia întrebare, Curtea nu dispune de elementele de fapt şi de drept necesare pentru a răspunde în mod util la prima întrebare.</TXT></NP><NP><NO.P>45</NO.P><TXT>Rezultă că, în timp ce prima întrebare trebuie declarată inadmisibilă, cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare este admisibilă în ceea ce priveşte celelalte două întrebări.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Pe fond</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la a doua întrebare</P></TI></TITLE><NP><NO.P>46</NO.P><TXT>Prin a doua întrebare, instanţa de trimitere solicită să se stabilească dacă, în opinia Curţii, Directivele 93/36 şi 93/37, astfel cum au fost modificate prin Directivele 97/52, 2001/78 şi 2004/18, se opun unui regim juridic precum cel de care beneficiază Tragsa, care îi permite acesteia să realizeze operaţiuni fără a fi supusă regimului prevăzut în directivele respective.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3060"?><NP><NO.P>47</NO.P><TXT>Pentru început, trebuie constatat că, în ciuda referirilor instanţei de trimitere la Directivele 97/52, 2001/78 şi 2004/18, având în vedere atât contextul şi data faptelor din litigiul din acţiunea principală, cât şi natura activităţilor Tragsa, astfel cum s-a precizat la articolul 88 alineatul 3 din Legea 66/1997, această a doua întrebare trebuie examinată în raport cu normele prevăzute în directivele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, mai exact Directivele 92/50, 93/36 şi 93/37, care sunt relevante în cazul de faţă.</TXT></NP><NP><NO.P>48</NO.P><TXT>În această privinţă, trebuie reamintit că, potrivit definiţiilor prevăzute la articolul 1 litera (a) din directivele menţionate la punctul precedent, un contract de achiziţii publice de servicii, de bunuri sau de lucrări presupune existenţa unui contract cu titlu oneros, încheiat în scris între, pe de o parte, un prestator de servicii, un furnizor sau un antreprenor şi, pe de altă parte, o autoritate contractantă în sensul articolului 1 litera (b) din directivele menţionate.</TXT></NP><NP><NO.P>49</NO.P><TXT>În cazul de faţă, trebuie remarcat în primul rând că, potrivit articolului 88 alineatele 1 şi 2 din Legea 66/1997, Tragsa este o societate de stat la al cărei capital pot participa şi comunităţile autonome. Alineatul 4 al articolului 88 şi articolul 3 alineatul 1 primul paragraf din Decretul regal 371/1999 prevăd că Tragsa este un instrument propriu şi un serviciu tehnic al administraţiei generale a statului şi al administraţiei fiecărei comunităţi autonome vizate.</TXT></NP><NP><NO.P>50</NO.P><TXT>În continuare, astfel cum rezultă de la articolul 3 alineatele 2-5 şi de la articolul 4 alineatele 1, 2 şi 7 din Decretul regal 371/1999, Tragsa este obligată să îndeplinească comenzile care îi sunt încredinţate de către administraţia generală a statului, de comunităţile autonome şi de organismele publice care depind de acestea din urmă, în domeniile care sunt cuprinse în obiectul său social, şi aceasta nu dispune de posibilitatea de a fixa liber tarifele activităţilor sale.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3061"?><NP><NO.P>51</NO.P><TXT>În sfârşit, potrivit articolului 3 alineatul 6 din decretul regal menţionat, raporturile Tragsa cu respectivele colectivităţi publice, în măsura în care această societate constituie un instrument propriu şi un serviciu tehnic al acestora, nu sunt de natură contractuală ci, sub toate aspectele, au o natură internă, de dependenţă şi subordonare.</TXT></NP><NP><NO.P>52</NO.P><TXT>Asemfo susţine că raportul juridic care rezultă din comenzile pe care le primeşte Tragsa, cu toate că are în mod formal un caracter unilateral, în realitate, astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii, este un raport contractual incontestabil cu comanditarul în acest sens, Asemfo face trimitere la hotărârea din <DATE ISO="20010712">12 iulie 2001</DATE>, Ordine degli Architetti şi alţii (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-399/98" YEAR="2001" PAGE.ECR="I-5409">C-399/98, Rec, p. I-5409</REF.DOC.ECR>). în aceste condiţii, chiar dacă Tragsa pare să acţioneze la comanda autorităţilor publice, ea ar fi în realitate un cocontractant al administraţiei, astfel că regulile de atribuire a contractelor de achiziţii publice ar trebui să se aplice.</TXT></NP><NP><NO.P>53</NO.P><TXT>în această privinţă, trebuie reamintit că, la punctul 205 din hotărârea Spania/Comisia, citată anterior, Curtea a considerat, într-un context diferit de cel din acţiunea principală, că, în calitate de instrument şi serviciu tehnic al administraţiei spaniole, Tragsa este obligată să execute, cu titlu exclusiv, direct sau prin filialele sale, lucrările care îi sunt încredinţate de către administraţia generală a statului, de către comunităţile autonome sau de către organismele publice dependente de acestea.</TXT></NP><NP><NO.P>54</NO.P><TXT>Trebuie observat că, în condiţiile în care Tragsa nu are nicio libertate, nici cu privire la modul de tratare a unei comenzi venite din partea autorităţilor competente în speţă, nici cu privire la tariful aplicabil activităţilor sale, situaţie care trebuie verificată de instanţa de trimitere, condiţia de aplicabilitate a directivelor menţionate referitoare la existenţa unui contract nu este îndeplinită.</TXT></NP><?PAGE NO="I-3062"?><NP><NO.P>55</NO.P><TXT>În orice caz, este important să se reamintească faptul că, potrivit unei jurisprudente constante a Curţii, asigurarea condiţiilor concurenţiale, în conformitate cu directivele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, nu este obligatorie, chiar dacă cocontractantul este o entitate distinctă din punct de vedere juridic de autoritatea contractantă, dacă sunt îndeplinite două condiţii. Pe de o parte, autoritatea publică, care este o autoritate contractantă, trebuie să exercite asupra entităţii distincte în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii şi, pe de altă parte, această entitate trebuie să desfăşoare partea cea mai importantă a activităţii sale cu colectivitatea sau colectivităţile publice care o deţin (a se vedea hotărârea din <DATE ISO="19991118">18 noiembrie 1999</DATE>, Teckal, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-107/98" YEAR="1999" PAGE.ECR="I-8121">0107/98, Rec, p. I-8121, punctul 50</REF.DOC.ECR>, hotărârea din <DATE ISO="20050111">11 ianuarie 2005</DATE>, Stadt Halle şi RPL Lochau, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-26/03" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-1">C-26/03, Rec, p. I-1, punctul 49</REF.DOC.ECR>, hotărârea din <DATE ISO="20050113">13 ianuarie 2005</DATE>, Comisia/Spania, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-84/03" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-139">084/03, Rec, p. I-139, punctul 38</REF.DOC.ECR>, hotărârea din <DATE ISO="20051110">10 noiembrie 2005</DATE>, Comisia/Austria, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-29/04" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-9705">C-29/04, Rec, I-9705, punctul 34</REF.DOC.ECR>, şi hotărârea din <DATE ISO="20060511">11 mai 2006</DATE>, Carbotermo şi Consorzio Alisei, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-340/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-4137">C-340/04, Rec, p. I-4137, punctul 33</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>56</NO.P><TXT>Prin urmare, trebuie examinat dacă, în ceea ce priveşte Tragsa, cele două condiţii impuse de jurisprudenţa citată la punctul precedent sunt îndeplinite.</TXT></NP><NP><NO.P>57</NO.P><TXT>În legătură cu prima condiţie, referitoare la controlul autorităţii publice, din jurisprudenţa Curţii rezultă că faptul că autoritatea contractantă deţine singură sau cu alte autorităţi publice totalitatea capitalului unei societăţi desemnate câştigătoare sugerează, în principiu, că această autoritate contractantă exercită asupra acestei societăţi un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii (hotărârea Carbotermo şi Consorzio Alisei, citată anterior, punctul 37).</TXT></NP><NP><NO.P>58</NO.P><TXT>În acţiunea principală, rezultă din dosar, sub rezerva verificării de către instanţa de trimitere, că 99 % din capitalul Tragsa este deţinut de statul spaniol, direct şi prin<?PAGE NO="I-3063"?> intermediul unei societăţi holding şi al unui fond de garanţie, iar patru comunităţi autonome, fiecare având o acţiune, deţin 1 % din capital</TXT></NP><NP><NO.P>59</NO.P><TXT>în acest sens, nu va fi reţinută teza potrivit căreia condiţia menţionată nu ar fi îndeplinită decât pentru achiziţiile realizate la comanda statului spaniol, excluzând pe cele care fac obiectul unei comenzi din partea comunităţilor autonome, faţă de care Tragsa ar trebui considerată un terţ</TXT></NP><NP><NO.P>60</NO.P><TXT>Într-adevăr, se pare că de la articolul 88 alineatul 4 din Legea 66/1997, precum şi de la articolul 3 alineatele 2-6 şi de la articolul 4 alineatele 1 şi 7 din Decretul regal 371/1999 rezultă că Tragsa este obligată să îndeplinească comenzile primite de la autorităţile publice, inclusiv de la comunităţile autonome. Din această reglementare naţională pare să rezulte de asemenea că, precum în privinţa statului spaniol, în cadrul activităţilor sale cu acestea din urmă, în calitate de instrument propriu şi serviciu tehnic, Tragsa nu dispune de posibilitatea de a stabili în mod liber tarifele pentru activităţile sale şi că raporturile dintre aceasta şi comunităţile autonome nu sunt de natură contractuală.</TXT></NP><NP><NO.P>61</NO.P><TXT>Se pare, aşadar, că Tragsa nu trebuie considerată un terţ faţă de comunităţile autonome care deţin o parte din capitalul său.</TXT></NP><NP><NO.P>62</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte a doua condiţie, referitoare la faptul că partea cea mai importantă a activităţii Tragsa trebuie realizată cu colectivităţile publice care deţin această societate, din jurisprudenţă rezultă că, în cazul în care mai multe colectivităţi deţin o întreprindere, condiţia respectivă poate fi îndeplinită dacă această întreprindere<?PAGE NO="I-3064"?> desfăşoară partea cea mai importantă a activităţii sale nu neapărat cu una sau alta dintre aceste colectivităţi, ci cu acestea din urmă în general (hotărârea Carbotermo şi Consorzio Alisei, citată anterior, punctul 70).</TXT></NP><NP><NO.P>63</NO.P><TXT>În acţiunea principală, astfel cum rezultă din dosar, Tragsa desfăşoară în medie mai mult de 55 % din activitatea sa cu comunităţile autonome şi aproape 35 % cu statul S-ar părea astfel că partea cea mai importantă a activităţii acestei societăţi este realizată cu colectivităţile şi organismele publice care o deţin.</TXT></NP><NP><NO.P>64</NO.P><TXT>În aceste condiţii şi sub rezerva verificării de către instanţa de trimitere, trebuie să se considere că cele două condiţii impuse de jurisprudenţa citată la punctul 55 din prezenta hotărâre sunt îndeplinite în speţă.</TXT></NP><NP><NO.P>65</NO.P><TXT>Din ansamblul consideraţiilor de mai sus rezultă că la a doua întrebare trebuie să se răspundă în sensul că Directivele 92/50, 93/36 şi 93/37 nu se opun unui regim juridic precum cel de care beneficiază Tragsa, care îi permite, în calitate de întreprindere aflată în proprietate publică ce acţionează ca instrument propriu şi serviciu tehnic al mai multor autorităţi publice, să realizeze operaţiuni fără să fie supusă regimului prevăzut de directivele menţionate, în condiţiile în care, pe de o parte, autorităţile publice respective exercită asupra acestei întreprinderi un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii şi, pe de altă parte, o asemenea întreprindere desfăşoară partea cea mai importantă a activităţii sale cu aceste autorităţi.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-3065"?><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la a treia întrebare</P></TI></TITLE><NP><NO.P>66</NO.P><TXT>Având în vedere răspunsul dat la a doua întrebare adresată de către instanţa de trimitere, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>67</NO.P><TXT>întrucât, în privinţa părţilor din acţiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanţa de trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaţii Curţii, altele decât cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei rambursări.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><JURISDICTION><INTRO><P>Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară:</P></INTRO><P>Directiva 92/50/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19920618">18 iunie 1992</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii, Directiva 93/36/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19930614">14 iunie 1993</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri şi Directiva 93/37/CEE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări nu se opun unui regim juridic precum cel de care beneficiază Transformación Agraria SA, care îi permite, în calitate de întreprindere aflată în propritate publică ce acţionează ca instrument propriu şi serviciu tehnic al mai multor autorităţi publice, să realizeze operaţiuni fără să fie supusă regimului prevăzut de directivele menţionate, în condiţiile în care, pe de o parte, autorităţile publice respective exercită asupra acestei întreprinderi un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii şi, pe de altă parte, o asemenea întreprindere desfăşoară partea cea mai importantă a activităţii sale cu aceste autorităţi.</P></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><P>Semnături</P></SIGNATURE.CASE><?PAGE NO="I-3066"?></JUDGMENT>