(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1688 (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit taxe antidumping la importurile de amestecuri de uree și de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad și Tobago (denumită în continuare și: „TT”) și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare și „SUA”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

În mai 2021, Copa-Cogeca, o asociație de utilizatori ai produsului în cauză, a solicitat suspendarea taxelor antidumping în vigoare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2070 (3), Comisia a decis să nu suspende taxele antidumping la importurile de amestecuri de uree și de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1688.

(3)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 27,77 EUR/tonă și 42,47 EUR/tonă la importurile din Rusia și se ridică la 22,24 EUR/tonă la importurile din Trinidad și Tobago și la 29,48 EUR/tonă la importurile din Statele Unite ale Americii.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost prezentată la 28 iunie 2024 de către Fertilizers Europe (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de amestecuri de uree și de azotat de amoniu, în sensul articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul de bază. Potrivit argumentelor care au stat la baza cererii de reexaminare, expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea și/sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 8 octombrie 2024, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de amestecuri de uree și de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din țările în cauză și autoritățile din Rusia, din Trinidad și Tobago și din Statele Unite ale Americii, importatorii și asociațiile cunoscute care reprezintă interesele utilizatorilor despre care se știe că sunt interesați de deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(9)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

Autoritățile ruse au susținut că deschiderea investigației a fost incompatibilă cu normele OMC în măsura în care, potrivit constatărilor prevăzute în Raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (6), metodologia de ajustare a costurilor utilizată de Comisie în investigația inițială este incompatibilă cu articolele 2.2.1.1 și 2.2 din Acordul antidumping al OMC. Comisia a constatat că Raportul grupului special în cauză face în continuare obiectul procedurilor de recurs. În orice caz, faptele analizate de acest grup sunt diferite de cele din prezenta cauză. În special, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor prezentată de Fertilizers Europe conține calcule privind dumpingul bazate pe prețurile interne reale din Rusia. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(11)

La 14 noiembrie 2024, autoritățile ruse au susținut absența unei cereri justificate în mod corespunzător în sensul articolului 11.3 din Acordul antidumping al OMC, dat fiind că cererea nu conținea suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției sau continuării dumpingului și a prejudiciului. Autoritățile ruse au făcut referire la calculele privind dumpingul în temeiul așa-numitei metodologii standard, despre care autoritățile ruse au afirmat că nu au fost rezumate în mod corespunzător. Autoritățile ruse au afirmat că cererea a privat părțile ruse de posibilitatea de a verifica datele, de a înțelege și de a examina calculele, precum și de a formula observații cu privire la acestea, dat fiind că cererea nu conținea o sinteză corespunzătoare a informațiilor confidențiale, inclusiv a datelor furnizate solicitantului de către experți externi, sau nu conținea o expunere de motive care să explice de ce nu era posibilă o sinteză. În acest context, autoritățile ruse au făcut trimitere la articolul 6.5.1 din Acordul antidumping al OMC și la mai multe decizii ale grupului special de soluționare a litigiilor din cadrul OMC, printre care CE – Elemente de fixare (China) (7).

(12)

În plus, în ceea ce privește valoarea normală construită prezentată de solicitant în cerere, autoritățile ruse au susținut că ajustările costurilor gazelor naturale pe baza prețurilor Waidhaus sau Baumgarten sunt incompatibile cu Acordul antidumping al OMC. În acest scop, autoritățile ruse au făcut trimitere la Raportul grupului special al OMC privind metodologiile de ajustare a costurilor (8).

(13)

Prin observațiile din 16 noiembrie 2024 (9), Methanol Holdings (Trinidad) Limited (denumit în continuare „MHTL”), un producător-exportator cu sediul în Trinidad și Tobago, a susținut că cererea nu îndeplinește standardele juridice în ceea ce privește afirmația potrivit căreia expirarea măsurilor în raport cu importurile din Trinidad și Tobago ar avea drept rezultat probabil reapariția dumpingului. MHTL a precizat că cererea a indicat marje de dumping negative în ceea ce privește exporturile de UAN (uree și azotat de amoniu) din Trinidad și Tobago către Uniune.

(14)

Prin observațiile din 18 noiembrie 2024 (10), CF Industries Holdings, Inc. (denumit în continuare „CFI”), un producător-exportator cu sediul în Statele Unite ale Americii, a reiterat opinia autorităților ruse în ceea ce privește imposibilitatea părților interesate de a verifica anumite date, evaluări și surse din cerere. CFI a exprimat totodată îndoieli cu privire la legitimitatea unora dintre afirmațiile solicitantului din cauza discrepanțelor între cifrele indicate în cerere și cele prevăzute în Eurostat în ceea ce privește importurile din SUA în 2020 și 2021.

(15)

Prin observațiile din 18 noiembrie 2024 (11), JSC Nevinnomyssky Azot (Eurochem) și JSC Novomoskovsk Azot (NAK Azot) (denumite în continuare împreună „Eurochem”) au susținut că versiunea cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care a fost prezentată la 28 iunie 2024 de Fertilizers Europe (denumită în continuare „cererea inițială”) nu a furnizat suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării dumpingului sau a prejudiciului prin intermediul importurilor de UAN din Rusia. Eurochem a reiterat, de asemenea, că această lipsă de elemente de probă suficiente în cererea inițială nu a putut fi rectificată prin informații suplimentare prezentate de solicitant în perioada de trei luni anterioară expirării măsurilor inițiale. În acest sens, a făcut referire la versiunea neconfidențială a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor din data de 9 septembrie 2024, care a fost pusă la dispoziția părților interesate în dosar. Prin urmare, Eurochem a solicitat Comisiei să îi pună la dispoziție cererea inițială.

(16)

În plus, Eurochem a susținut că cererea inițială nu conținea suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea dumpingului. Aceasta a susținut că prețul de export, astfel cum a fost stabilit de solicitant, era în mod vădit inexact, deoarece se baza pe o metodologie greșită și nu era susținut de elemente de probă. Mai precis, Eurochem a susținut că cererea a utilizat în mod incorect un preț mediu anual de import pentru Rusia, însă ar fi trebuit să se bazeze pe prețurile medii lunare de import, pe fondul existenței unei fluctuații majore a prețurilor UAN în 2023. De asemenea, în cerere, prețul mediu de import al importurilor de UAN din Rusia în 2023 s-a bazat pe Eurostat și a fost ajustat pentru a ține seama de costurile de transport pe teritoriul Rusiei și între Rusia și Franța (Rouen). Potrivit Eurochem, astfel de ajustări au presupus în mod incorect că toate importurile din Rusia necesită costuri de transport pentru livrarea pe teritoriul Rusiei, întrucât Acron, un exportator rus important, și-a utilizat propriul terminal de UAN în Estonia și că toate importurile rusești au intrat în UE prin Franța, în timp ce, potrivit Eurochem, o treime din importurile de UAN din Rusia au fost importate prin alte state membre.

(17)

În plus, Eurochem a susținut că cererea nu a furnizat niciun element de probă pentru o serie de ipoteze privind stabilirea prețului de export al UAN de origine rusă, cum ar fi faptul că Acron a înregistrat vânzări de UAN din Rusia către UE, transporturi de UAN pe teritoriul Rusiei și din Rusia în Franța, precum și costuri aferente transporturilor în cauză. În această privință, cererea a făcut trimitere la mai multe anexe confidențiale, fără a oferi motive întemeiate pentru un astfel de tratament confidențial. Eurochem a susținut că versiunea neconfidențială a acestor anexe, care conținea anumite intervale, este lipsită de sens și insuficientă pentru ca părțile interesate să înțeleagă de manieră rezonabilă informațiile transmise.

(18)

În plus, Eurochem a susținut că stabilirea valorii normale s-a bazat totodată pe o metodologie eronată și nu a fost susținută de elemente de probă. Eurochem a precizat că, în mod contrar articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, cererea a comparat prețurile de export ale unei fabrici din Rusia care nu înregistra vânzări pe piața internă (JSC Acron) cu prețurile de vânzare pe piața internă ale unei fabrici din Rusia care înregistra atât vânzări pe piața internă, cât și la export (NAK sau Nevinka). Potrivit Eurochem, cererea ar fi trebuit să ia în considerare fie prețurile practicate pe piața internă și prețurile de export ale aceleiași fabrici, fie prețurile medii de export și de vânzare pe piața internă practicate de Rusia. În schimb, cererea s-a bazat în mod eronat pe prețuri ale unor entități juridice care nu erau comparabile.

(19)

Eurochem a susținut în continuare că solicitantul nu a utilizat trei surse cunoscute de prețuri lunare pentru UAN pe piața rusească, și anume Argus, Chemcourier și SPIMEX, ci s-a bazat în schimb pe speculații nesusținute din partea unui expert sau consultant anonim. De asemenea, întrucât prețurile UAN au fluctuat semnificativ în cursul anului 2023, cererea ar fi trebuit să stabilească valoarea normală pe baza prețurilor lunare de pe piața națională, mai degrabă decât pe baza prețurilor medii anuale.

(20)

În plus, Eurochem a împărtășit observațiile formulate de autoritățile rusești în ceea ce privește absența unei sinteze corespunzătoare a informațiilor confidențiale ale datelor privind valoarea normală.

(21)

În continuare, Eurochem a susținut că cererea nu a furnizat elemente de probă privind o situație specială a pieței în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază și că metodologia de ajustare a costurilor prin care costul real al gazelor în Rusia este înlocuit cu un preț de referință bazat pe prețurile gazelor la Waidhaus și Baumgarten nu este conformă cu normele OMC aplicabile. De asemenea, potrivit Eurochem, construirea unei valori normale pe baza costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”) și a profitului provenit de la producătorii de UAN din SUA ar contraveni în egală măsură normelor UE și ale OMC.

(22)

În plus, Eurochem a susținut că cererea nu a furnizat suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat continuarea prejudiciului prin intermediul importurilor din Rusia și nu a analizat efectul diverșilor alți factori care au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii, cum ar fi importurile din țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, evoluția consumului, prețul ureei, creșterea costurilor de producție ale producătorilor din Uniune și achizițiile de UAN de către producătorii din Uniune.

(23)

Comisia a efectuat o analiză a cererii în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază și a concluzionat că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate în cerere indicau o situație în care expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea și/sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii, fapt care justifica deschiderea unei investigații potrivit legii. Cu alte cuvinte, s-a constatat că cererea este suficient de bine fundamentată și, prin urmare, merită să facă obiectul unei investigații suplimentare. O astfel de evaluare a fost efectuată înaintea perioadei de trei luni care a precedat expirarea măsurilor inițiale. Versiunea cererii din data de 9 septembrie 2025, care a fost pusă la dispoziția părților interesate în dosarul cauzei la deschiderea investigației, a constituit o consolidare a cererii și a anumitor elemente de probă coroborante prezentate de solicitant, care nu constituiau noi elemente de probă sau argumente comparativ cu versiunea inițială a cererii. În ceea ce privește în mod specific cererea Eurochem de a primi versiunea originală a cererii, Comisia a transmis-o Eurochem la 15 ianuarie 2025. În această privință, Tribunalul constată că, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-554/23 P, C-568/23 P, Fertilizers Europe și Comisia/Nevinnomysskiy Azot și NAK „Azot” (12), articolul 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază trebuie interpretat în sensul în care Comisia are dreptul să ia în considerare elemente de probă care au fost prezentate, la cererea sa, de producătorii din Uniune în perioada de trei luni care precedă expirarea măsurilor antidumping, pentru a decide dacă este oportun să se efectueze o reexaminare a măsurilor antidumping în cauză.

(24)

Prin urmare, afirmațiile formulate de cele patru părți cu privire la legalitatea deschiderii procedurii și la caracterul suficient al elementelor de probă prezentate în cerere au fost respinse. În această privință, Comisia a subliniat că o cerere de reexaminare trebuie să conțină suficiente elemente de probă prima facie. Mai precis, potrivit jurisprudenței constante, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind suficiența elementelor de probă în vederea deschiderii unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping și a unui prejudiciu (13).

(25)

Cererea depusă de solicitant a inclus calcule detaliate care arată continuarea dumpingului în Rusia, pe baza elementelor de probă aflate în mod rezonabil la dispoziția solicitantului. Potrivit Comisiei, cantitatea și calitatea elementelor de probă prezentate de solicitant sunt suficiente pentru a conduce la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În acest sens, spre deosebire de ceea ce a susținut Eurochem, nu există nicio obligație, în temeiul articolului 11 din regulamentul de bază, ca o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor să reflecte în mod fidel, în calculele marjei de dumping, toate canalele diferite de distribuție a produsului în cauză din țările în cauză și din Uniune. În mod similar, nu există nicio cerință legală ca cererea să acopere în întregime vânzările interne sau la export sau să prezinte ajustări detaliate în calcule. În plus, calculele medii anuale prezentate de solicitant au fost suficiente pentru a stabili o marjă de dumping prima facie. Nu există nicio obligație pentru un solicitant care depune o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor de a efectua calcule lunare ale marjei de dumping înainte de etapa de deschidere.

(26)

În aceeași ordine de idei, Comisia a considerat că niciuna dintre observațiile formulate de Eurochem cu privire la prejudiciu și legătura de cauzalitate, astfel cum sunt rezumate în considerentul 22 de mai sus, nu a putut pune sub semnul întrebării în mod plauzibil caracterul suficient al elementelor de probă relevante detaliate, prezentate ca parte a cererii.

(27)

Prin urmare, potrivit Comisiei, cantitatea și calitatea elementelor de probă solicitate în mod special de Eurochem depășesc în mod clar standardul prima facie. În consecință, afirmațiile Eurochem au fost respinse.

(28)

Afirmația autorităților ruse cu privire la metodologia de evaluare a valorii normale pentru Rusia este abordată în continuare în secțiunea respectivă referitoare la evaluarea dumpingului, în special în considerentele 56, 60 și 61 de mai jos.

(29)

În ceea ce privește afirmația MHTL referitoare la lipsa elementelor de probă privind probabilitatea reapariției dumpingului, Comisia a fost de acord cu faptul că cererea a indicat marje de dumping negative în ceea ce privește TT. În cazul în care dumpingul a încetat să existe în urma instituirii măsurilor, orice analiză a reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor trebuie, într-adevăr, să se concentreze asupra probabilității reapariției dumpingului. Comisia a constatat că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă, pe baza datelor disponibile în mod rezonabil, care indică probabilitatea reapariției dumpingului din partea TT în mai multe scenarii plauzibile și în conformitate cu standardul juridic relevant. Comisia a considerat că argumentele prezentate de MHTL nu pot pune sub semnul întrebării caracterul suficient al elementelor de probă incluse în cerere.

(30)

Comisia a considerat că cererea a fost prezentată într-o versiune neconfidențială suficient de clară și de detaliată. Versiunea neconfidențială a oferit părților interesate o înțelegere corectă a motivelor de drept și de fapt care stau la baza cererii, permițându-le astfel să prezinte observații detaliate în etapa de deschidere. În plus, Comisia a arătat că, în cursul procedurii, solicitantul a efectuat o prezentare suplimentară de informații și anexe la cerere care au avut inițial caracter confidențial. Documentul solicitantului a fost depus la dosarul neconfidențial al investigației și pus la dispoziția părților interesate. În consecință, Comisia a respins afirmațiile formulate de părțile interesate în această privință.

(31)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(32)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a constituit eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune în perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024. S-a luat în considerare, de asemenea, distribuția geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 64 % din volumul total estimat al producției produsului similar din Uniune în etapa de deschidere și 75 % din vânzările în Uniune ale producătorilor care au răspuns la exercițiul reprezentativității. Eșantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii.

(33)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Producătorul-exportator CFI a susținut că eșantionul propus a suprareprezentat producătorii din Europa de Est, nu a respectat standardele de reprezentativitate stabilite și a solicitat adăugarea a încă unui producător (neerlandez) la eșantionul de producători din Uniune. Comisia a respins afirmația CFI pe motiv că eșantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii atât în ceea ce privește producția, cât și vânzările și, având în vedere localizarea producătorilor din Uniune, și în ceea ce privește distribuția geografică, deoarece cuprindea societăți din diferite părți ale Uniunii (Germania, Polonia și Lituania).

(34)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(35)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(36)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(37)

Inițial, cei doi producători-exportatori ruși JSC Nevinnomyssky Azot (Eurochem) și JSC Novomoskovsk Azot (NAK Azot) (care sunt denumiți împreună „Eurochem”, a se vedea considerentul 15) au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și i-a invitat pe cei doi producători-exportatori să transmită un răspuns complet la chestionar.

(38)

Un producător-exportator din Trinidad și Tobago și un producător-exportator din Statele Unite ale Americii au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic pentru fiecare țară, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și i-a invitat pe cei doi producători-exportatori să transmită un răspuns complet la chestionar.

(39)

Comisia a invitat cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, cei doi importatori neafiliați care s-au făcut cunoscuți și cei patru producători-exportatori din țările în cauză care s-au făcut cunoscuți să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziție pe site-ul său web (14) în ziua deschiderii investigației. Comisia a trimis un chestionar solicitantului în vederea colectării de date privind macroindicatorii.

(40)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, a solicitantului, a doi importatori neafiliați din Uniune și din partea fiecăruia dintre producătorii-exportatori din Trinidad și Tobago și din Statele Unite ale Americii.

(41)

Cei doi producători-exportatori ruși nu au transmis niciun răspuns la chestionar în termenul stabilit de Comisie.

(42)

Prin scrisoarea din 12 decembrie 2024, Comisia a informat cei doi producători-exportatori ruși că îi consideră părți necooperante și i-a informat cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a utiliza datele disponibile pentru a-și stabili constatările în cadrul investigației. De asemenea, Comisia a informat autoritățile din Rusia cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(43)

Prin scrisoarea din 19 decembrie 2024, cei doi producători-exportatori ruși nu au fost de acord cu aplicarea preconizată a articolului 18 din regulamentul de bază. Cu toate acestea, cei doi producători-exportatori ruși nu au transmis răspunsul restant la chestionar, ci mai degrabă au pus sub semnul întrebării legalitatea deschiderii investigației de reexaminare în curs. În special, potrivit acestora, Comisia nu a furnizat o copie a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor depusă de Fertilizers Europe, chiar dacă avea obligația de a o furniza la 8 octombrie 2024, ziua deschiderii prezentei reexaminări. Pe această bază, cei doi producători-exportatori ruși au concluzionat că, în ceea ce privește Comisia, aceasta a împiedicat activitățile lor de cooperare în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această chestiune este abordată în detaliu în considerentul 23 de mai sus.

(44)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(a)   Procedura ulterioară

(45)

La data de 20 noiembrie 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(46)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(47)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială, și anume amestecurile de uree și de azotat de amoniu în soluții apoase sau amoniacale („UAN”), încadrate în prezent la codul NC 3102 80 00 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(48)

UAN este un îngrășământ din azot lichid, utilizat de obicei în unele culturi arabile.

(49)

Conținutul de azot este caracteristica principală a produsului care face obiectul reexaminării. Acesta poate varia între 28 % și 32 % din UAN, în funcție de conținutul de apă al soluției. În general, soluțiile importate conțin 32 % UAN, deoarece UAN mai concentrat este mai puțin costisitor de transportat. Cu toate acestea, indiferent de conținutul lor de azot, toate soluțiile de uree și de azotat de amoniu sunt considerate ca având aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și constituie, prin urmare, un singur produs.

(50)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii, încadrat în prezent la codul NC 3102 80 00 .

(51)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(52)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(53)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de UAN din Rusia au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (și anume între 1 iulie 2017 și 30 iunie 2018). Potrivit Eurostat, importurile de UAN din Rusia au reprezentat aproximativ 12,4 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 13,4 % în cursul investigației inițiale. În termeni relativi, volumul exporturilor de UAN din Rusia către UE a scăzut cu 47 %, iar în termeni absoluți, scăderea s-a ridicat la 289 952 de tone.

(54)

Astfel cum se menționează în considerentul 42, niciun producător-exportator din Rusia nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Rusia că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia intenționa să aplice articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Rusia. Eurochem a furnizat un răspuns la informațiile Comisiei la 19 decembrie 2024 și și-a reiterat intenția de a nu coopera în cadrul investigației, având în vedere presupusele erori săvârșite în etapa de deschidere, astfel cum se menționează în secțiunea 1.5 de mai sus. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție ulterioară a consilierului-auditor în această privință.

(55)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe datele furnizate de solicitanți în cerere și pe statisticile privind importurile extrase din Eurostat.

(56)

După cum s-a menționat în considerentul 55 de mai sus, în lipsa cooperării producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a utilizat datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, Comisia a utilizat datele furnizate de solicitant în cerere. Aceste date se bazau pe informațiile de piață la care solicitantul avea acces. Valoarea normală estimată a constat într-un preț franco fabrică pe piața internă, de 165 EUR pe tonă în anul 2023.

(57)

În lipsa cooperării producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a utilizat datele disponibile pentru a stabili prețul de export.

(58)

Prețul de export a fost stabilit pe baza informațiilor de piață furnizate în cerere. Astfel, prețul de export franco fabrică rezultat pentru anul 2023 a fost de 135 EUR pe tonă.

(59)

Astfel cum s-a menționat în considerentele de mai sus, Comisia a utilizat datele privind valoarea normală și prețurile de export ajustate la nivelurile franco fabrică pentru a efectua comparația în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(60)

Comparația de mai sus a arătat că prețurile de export către Uniune, exprimate ca procent din valoarea CIF, au fost cu 16,7 % mai mici decât valoarea normală stabilită. În orice caz, Comisia a constatat că, dacă se bazează pe o valoare normală construită pe baza prețurilor ajustate ale gazelor naturale (15), aceasta ar conduce la o diferență și mai mare între prețurile de export și valoarea normală stabilită: aceasta este de 44 %.

(61)

Întrucât dumpingul a fost constatat în ceea ce privește Rusia în orice scenariu plauzibil, Comisia a considerat că afirmațiile Eurochem care vizează excluderea utilizării unei metodologii a valorii normale construite, astfel cum sunt rezumate în considerentul 21 de mai sus, sunt lipsite de relevanță.

(62)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(63)

Singurul producător cunoscut de UAN din Trinidad și Tobago în cursul perioadei examinate a fost MHTL.

(64)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, în termeni absoluți, importurile de UAN din Trinidad și Tobago au continuat la aproape aceleași niveluri ca în cursul perioadei investigației inițiale. Pe baza cifrelor Eurostat, importurile de UAN din Trinidad și Tobago au reprezentat aproximativ 9,8 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 8,1 % în cursul investigației inițiale. Creșterea relativă a cotei de piață se explică prin nivelul semnificativ mai scăzut al consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare în comparație cu perioada investigației inițiale.

(65)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor de MHTL pe piața internă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(66)

Deoarece nu au existat vânzări ale produsului similar pe piața internă și nu a fost posibilă identificarea unor prețuri interne (în absența oricărui consum intern), Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază.

(67)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant din perioada investigației de reexaminare:

(68)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, MHTL a exportat către Uniune numai prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat ca importatori. Toate vânzările către Uniune au fost realizate prin intermediul unui importator afiliat din Germania. Acest importator afiliat a vândut produsul în cauză către clienți independenți din Germania sau către societăți afiliate din Franța și Spania, care, la rândul lor, au vândut produsul în cauză clienților independenți pe piețele lor naționale respective.

(69)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de costurile de diluție și de amestecare și pentru un profit rezonabil.

(70)

În ceea ce privește costurile de diluție și de amestecare specifice acestui caz, MHTL a exportat numai UAN cu un conținut de azot de 32 % în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, importatorii afiliați au vândut UAN cu un conținut de azot de maximum 32 % către clienții independenți. Prin urmare, în cazul în care produsul în cauză a fost diluat cu apă sau amestecat cu sulf pentru a obține un conținut mai mic de azot, ajustările menționate în considerentul 69 au inclus și costurile suplimentare de diluție și de amestecare suportate de importatorul afiliat.

(71)

Comisia a comparat, pe tip de produs, valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază, cu prețul de export al producătorului-exportator cooperant, la nivelul franco fabrică, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(72)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări în ceea ce privește costurile de transport și de asigurare, taxele vamale, costurile de manipulare, de încărcare, costurile auxiliare și costurile de depozitare, precum și costurile suplimentare de diluare și amestecare suportate de importatorul afiliat.

(73)

Pentru MHTL, producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(74)

Utilizând metodologia descrisă în considerentul 70 de mai sus, marja de dumping exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 35,1 % pentru MHTL. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(75)

După comunicarea constatărilor, DAKOFO (16) a susținut că importurile de UAN originar din Trinidad și Tobago în Uniune nu au fost efectuate la prețuri de dumping. Pentru a evalua un preț de export în Uniune, DAKOFO s-a bazat pe cotațiile prețurilor de import ale UAN la terminalul Fredericia, care este, potrivit DAKOFO, cel mai mare terminal din regiunea Mării Baltice care manipulează transporturi de UAN. În ceea ce privește valoarea normală, DAKOFO a considerat că nu există vânzări de UAN pe piața internă din Trinidad și Tobago. Prin urmare, asociația a utilizat o valoare normală construită pe baza cotațiilor CIF pentru New Orleans (NOLA) publicate.

(76)

Comisia a respins afirmația DAKOFO. Astfel cum s-a subliniat în considerentele 65-74, Comisia și-a bazat calculul privind dumpingul pe datele verificate ale singurului producător cooperant și, potrivit informațiilor din dosar, ale singurului producător existent de UAN din Trinidad și Tobago. Aceste date au fost verificate de Comisie la fața locului. Întrucât acest calcul a condus la existența unui dumping, se confirmă concluzia Comisiei privind continuarea dumpingului pentru Trinidad și Tobago.

(77)

În perioada investigației de reexaminare, importurile de UAN din SUA au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în cursul perioadei de investigație inițiale. Pe baza cifrelor Eurostat, importurile de UAN din SUA au reprezentat aproximativ 20,6 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 16,2 % în cursul investigației inițiale.

(78)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale unicului producător-exportator cooperant, CFI, a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului care face obiectul reexaminării în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Pe această bază, vânzările totale ale producătorului-exportator cooperant de produs similar pe piața internă au fost reprezentative.

(79)

Comisia a identificat ulterior pentru producătorul-exportator cooperant tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune.

(80)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs efectuate către clienți independenți în cursul perioadei investigației de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările interne ale singurului tip de produs pe care producătorul-exportator cooperant l-a vândut la export către Uniune au fost reprezentative.

(81)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, efectuate în cursul perioadei investigației de reexaminare, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(82)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(83)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(84)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor profitabile de pe piața internă ale tipurilor de produs din cursul perioadei investigației de reexaminare, în cazul în care:

(85)

Analiza vânzărilor interne a arătat că [95-100] % din totalul vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(86)

Producătorul-exportator cooperant a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(87)

Comisia a comparat, pentru fiecare tip de produs, valoarea normală și prețul de export practicat de producătorul-exportator cooperant pe o bază franco fabrică, astfel cum s-a menționat mai sus.

(88)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de reduceri, rabaturi și diferențe cantitative; transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare și costuri de credit.

(89)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(90)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 52,2 % pentru producătorul cooperant. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(91)

După comunicarea constatărilor, DAKOFO a susținut că importurile de UAN originar din SUA în Uniune nu au fost efectuate la prețuri de dumping. Pentru a evalua un preț de export în Uniune, DAKOFO s-a bazat pe cotațiile prețurilor de import ale UAN la terminalul Fredericia, la fel cum a susținut DAKOFO în cazul importurilor din Trinidad și Tobago (a se vedea considerentul 75 de mai sus). În ceea ce privește valoarea normală, DAKOFO a utilizat „cotațiile CIF pentru New Orleans (NOLA)” publicate, având în vedere că aceste cotații reprezintă prețurile de pe piața internă care trebuie plătite în SUA.

(92)

Comisia a respins afirmația DAKOFO. Astfel cum s-a subliniat în considerentele 78-90, Comisia și-a bazat calculul privind dumpingul pe datele verificate ale singurului producător cooperant de UAN din SUA. Aceste date au fost verificate de Comisie la fața locului. Întrucât acest calcul a condus la existența unui dumping, se confirmă concluzia Comisiei privind continuarea dumpingului pentru SUA.

(93)

Ca urmare a constatării care indică existența dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare în ceea ce privește Rusia, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia și atractivitatea pieței Uniunii.

(94)

Potrivit investigației, capacitatea totală de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost semnificative în cursul perioadei examinate. Potrivit datelor furnizate de solicitant, capacitatea de producție agregată a tuturor producătorilor ruși cunoscuți a depășit 3 500 000 de tone pe an, iar capacitățile neutilizate au fost, în medie, de aproximativ 30 % în fiecare an al perioadei examinate.

(95)

Comisia a analizat probabilitatea ca producătorii-exportatori din Rusia să își mărească vânzările la export la prețuri de dumping pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(96)

Existența măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieței Uniunii. Pe parcursul perioadei examinate, volumele anuale ale importurilor au depășit 300 000 de tone pe an, ceea ce reprezintă aproape jumătate din volumul importurilor constatate în perioada investigației inițiale și mai mult de jumătate din media anuală observată în perioada examinată a investigației inițiale, care s-a desfășurat între 1 ianuarie 2015 și 30 iunie 2018. Se reamintește, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar și în condițiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, volumele importurilor care fac obiectul unui dumping ar putea crește.

(97)

Măsurile antidumping aplicabile nu au constituit un obstacol pentru vânzarea în continuare de către producătorii ruși a unor volume semnificative de UAN în Uniune la prețuri de dumping. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca acești producători să vândă volume și mai mari la prețuri de dumping în Uniune, deoarece dispun de capacitatea neutilizată pentru a putea acționa în acest sens (a se vedea considerentul 94).

(98)

Ca urmare a constatării care indică existența dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare (a se vedea considerentul 74), Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Trinidad și Tobago și atractivitatea pieței Uniunii.

(99)

Potrivit investigației, capacitatea totală de producție și capacitatea neutilizată din Trinidad și Tobago au fost semnificative în cursul perioadei examinate. În medie, capacitatea neutilizată anuală a fost de peste 400 000 de tone în perioada examinată și a înregistrat peste 700 000 de tone în 2023.

(100)

Existența măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieței Uniunii în cursul perioadei examinate. Volumele anuale ale importurilor din Trinidad și Tobago în cursul perioadei examinate au depășit 400 000 de tone pe an, ceea ce reprezintă un volum mai mare decât în perioada investigației inițiale și aproape de media anuală observată în perioada examinată a investigației inițiale, care s-a desfășurat între 1 ianuarie 2015 și 30 iunie 2018. Se reamintește, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar și în condițiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, există probabilitatea ca importurile care fac obiectul unui dumping să continue să crească.

(101)

Măsurile antidumping aplicabile nu au constituit un obstacol pentru vânzarea în continuare de către MHTL a unor volume semnificative de UAN în Uniune. În eventualitatea expirării măsurilor, este probabil ca MHTL să vândă volume și mai mari la prețuri de dumping în Uniune, deoarece MHTL dispune de capacitatea neutilizată pentru a putea acționa în acest sens.

(102)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a analizat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din SUA și atractivitatea pieței Uniunii.

(103)

Atât în perioada investigației inițiale, cât și în perioada investigației de reexaminare, singurul producător-exportator cooperant din SUA a fost CFI. Cererea a indicat existența altor producători de UAN în SUA. Acești producători nu au cooperat la prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și nici la investigația inițială. În ceea ce privește capacitatea lor de producție, se consideră că aceasta este puțin probabil să fie disponibilă pentru exporturile către Uniune. Astfel, urmând o abordare conservatoare, Comisia a considerat doar capacitatea neutilizată a CFI ca fiind disponibilă pentru exportul către Uniune. Această capacitate neutilizată s-a ridicat la peste 200 000 de tone pe an pe parcursul perioadei examinate. Capacitatea totală a CFI s-a situat într-un interval de [6 000 000-6 500 000] de tone anual în perioada investigației de reexaminare.

(104)

Existența măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori de UAN din SUA în cursul perioadei examinate. Cu excepția anului 2021, volumele anuale exportate din SUA către Uniune au depășit 550 000 de tone pe an, având un caracter semnificativ și fiind doar cu aproximativ 150 000 de tone sub nivelul înregistrat în perioada investigației inițiale. Se reamintește, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar și în condițiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, există probabilitatea ca importurile care fac obiectul unui dumping să continue să crească.

(105)

Măsurile antidumping aplicabile nu au constituit un obstacol pentru vânzarea în continuare de către CFI a unor volume semnificative de UAN în Uniune. În eventualitatea expirării măsurilor, este probabil ca CFI să vândă cel puțin aproximativ același volum pe care l-a vândut în perioada investigației de reexaminare la prețuri de dumping în Uniune sau chiar să își mărească volumele vândute în Uniune, deoarece CFI dispune de capacitatea neutilizată pentru a putea acționa în acest sens (a se vedea considerentul 103). Deși UAN poate fi vândut la prețuri mai mari pe piața internă în comparație cu piața Uniunii, nu există indicii că piața UAN din SUA va continua să crească și, prin urmare, este puțin probabil să absoarbă capacități neutilizate. În plus, CFI dorește să își utilizeze în mod optim capacitatea de producție și să vândă producția din capacitățile neutilizate pe piețele de export, inclusiv pe piața Uniunii.

(106)

În urma comunicării constatărilor, CFI a susținut că Comisia nu a efectuat evaluarea prospectivă prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. CFI a adăugat că perioada investigației de reexaminare a fost caracterizată de circumstanțe extraordinare, nereprezentative, inclusiv deficite de aprovizionare, ceea ce a atras exportatori marginali în Uniune. În plus, CFI a susținut că Comisia nu a evaluat dacă CFI avea vreun stimulent să vândă la aceleași prețuri în viitor și dacă prețurile gazelor, care, potrivit previziunilor CFI, urmau să scadă după 2024, ar avea un impact asupra raporturilor de preț, dacă redresarea producătorilor din Uniune ar afecta cererea viitoare de UAN produs în SUA și dacă tendințele cererii interne din SUA ar limita disponibilitatea exporturilor. În cele din urmă, CFI a invocat faptul că exporturile SUA au fost determinate de deficite temporare în Uniune, și nu de stimulente structurale pentru a practica dumpingul.

(107)

În ceea ce privește afirmația generală privind absența unei evaluări prospective, Comisia a atras atenția CFI asupra evaluării efectuate în considerentele 102-105.

(108)

În ceea ce privește orice caracter nereprezentativ al perioadei investigației de reexaminare, Comisia a subliniat că volumele importurilor din SUA, care dețineau o cotă de peste 20 % din piața totală a Uniunii (a se vedea tabelul 2 de mai jos), nu pot fi considerate în niciun caz marginale. Comisia a înțeles că CFI nu s-a referit la „exportatori marginali”, ci la „exporturi marginale”.

(109)

Contrar afirmației CFI, Comisia a evaluat dacă CFI ar avea un stimulent clar pentru a continua să vândă UAN la prețuri de dumping în Uniune (a se vedea considerentul 105). În plus, Comisia a constatat că, nu numai în perioada investigației de reexaminare, ci și în anii 2022 și 2023, prețurile brute de pe piața internă ale CFI au depășit prețurile brute de export facturate de CFI Uniunii, ceea ce reprezintă un indiciu clar al unor practici de dumping consecvente pe parcursul întregii perioade examinate. S-a constatat că CFI deține o poziție puternică pe piața internă din SUA pe care a vândut cel puțin 95 % din producția sa pe parcursul perioadei examinate. Nu există niciun motiv evident pentru care CFI și-ar reduce prețurile de pe piața internă (la nivelul prețurilor de export) și ar renunța astfel la principala sa sursă de profit. La rândul său, este puțin probabil ca CFI să vândă UAN pe piața Uniunii la prețuri aflate la nivelul ridicat al pieței interne din SUA, având în vedere structura mai competitivă a pieței Uniunii.

(110)

Comisia a precizat în continuare că nu este necesar să se evalueze efectul prețurilor gazelor asupra raporturilor de preț viitoare. Astfel cum s-a subliniat în considerentele 102 și 118, nu s-a considerat necesar să se analizeze raporturile de preț în cadrul prezentei evaluări a probabilității de continuare a dumpingului. Din aceleași motive, nu s-a considerat necesar să se analizeze dacă redresarea producătorilor din Uniune ar afecta cererea viitoare de UAN produs în SUA. Cu toate acestea, se poate preconiza că, atât timp cât UAN originar din SUA este oferit la prețuri care subcotează prețurile producătorilor din Uniune, cererea de UAN produs în SUA va continua.

(111)

În ceea ce privește măsura în care tendințele cererii interne din SUA ar putea limita disponibilitatea exporturilor, Comisia a reamintit că, potrivit constatărilor sale, este puțin probabil ca piața internă din SUA să crească în continuare (105). În orice caz, CFI nu a prezentat nicio analiză care să indice contrariul, și anume care să arate că este probabil ca piața internă din SUA să crească în viitor.

(112)

În ceea ce privește afirmația CFI potrivit căreia nu au existat stimulente structurale pentru a practica dumpingul, se face trimitere la considerentul 109 de mai sus, în care Comisia a subliniat motivul pentru care poziția puternică a CFI pe piața internă din SUA, care îi permite să realizeze profituri semnificative, în combinație cu o piață de export mult mai competitivă în Uniune, a creat într-adevăr o situație de dumping structural, care este probabil să continue.

(113)

În plus, CFI a susținut că Comisia nu a analizat dacă capacitatea neutilizată a CFI de cel puțin 200 000 de tone pe an era într-adevăr necesară pentru a deservi clienții săi interni și din țări terțe și nici nu a examinat costurile de oportunitate ale redirecționării volumelor către Uniune. Întreprinderea a constatat în continuare că, pe de o parte, concluzia potrivit căreia piața Uniunii a rămas atractivă deoarece volumele exporturilor CFI au depășit cel puțin 550 000 de tone în perioada investigației de reexaminare și, pe de altă parte, deducția potrivit căreia este probabil ca dumpingul să continue în absența măsurilor ar prezenta un raționament circular.

(114)

Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile CFI. Fără a aduce atingere evaluării din considerentul 103, Comisia a constatat că, chiar dacă niciuna dintre capacitățile neutilizate evaluate nu va fi exportată către Uniune în viitor sau doar o mică parte din acestea va fi exportată, este probabil ca cel puțin un volum anual de peste 550 000 de tone de UAN (17), care a fost cel mai mic pe care CFI l-a exportat în orice perioadă de 12 luni cuprinsă în perioada examinată, să fie exportat către Uniune și în viitor. Acest volum al exporturilor este semnificativ (o cotă de piață de 20 % în perioada investigației de reexaminare, a se vedea tabelul 2 de mai jos), în comparație cu consumul la nivelul Uniunii. În plus, investigația a confirmat că aceste importuri au fost efectuate în Uniune la prețuri de dumping. Având în vedere că practicile de dumping au continuat pe perioada în care măsurile antidumping erau în vigoare, este probabil ca astfel de practici de dumping să continue în cazul în care măsurile ar expira. Un astfel de raționament nu arată un raționament circular, ci mai degrabă o deducție a unei consecințe sau probabilități pe baza evenimentelor actuale.

(115)

CFI a susținut, de asemenea, că creșterea bruscă a exporturilor SUA în 2022 și 2023 a fost un răspuns la o combinație excepțională de prețuri ridicate în Uniune, producție limitată în Uniune și disponibilități reduse ale altor furnizori. Odată ce producătorii din Uniune și-au reluat producția și prețurile din Uniune au revenit la niveluri normale, exporturile SUA începuseră deja să scadă. Întreprinderea a susținut că acest lucru poate fi confirmat de datele Eurostat din tabelul 2 de mai jos, care arată o scădere a volumelor importurilor din SUA în Uniune de la 853 263 de tone în 2022 la 536 569 de tone în perioada investigației de reexaminare.

(116)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația CFI. În primul rând, Comisia a constatat că volumul importurilor observat în perioada investigației de reexaminare reprezintă peste 20 % din cota de piață a consumului la nivelul Uniunii (a se vedea tabelul 2). În plus, s-a constatat că aceste importuri fac obiectul unui dumping, astfel cum a arătat investigația. Comisia a reamintit, de asemenea, că, chiar și într-un context în care nu există factori externi excepționali (cum ar fi creșterea rapidă a prețurilor gazelor și întreruperile ulterioare ale aprovizionării, pe care CFI le-a considerat a fi principalele responsabile de creșterea volumelor exporturilor din SUA), exporturile de UAN din SUA în Uniune au atins anual peste 540 000 de tone în 2016, în 2017 și în perioada de investigație a investigației inițiale, care acoperă perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 și 30 iunie 2018 [a se vedea tabelul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/576 al Comisiei (18)]. Acest lucru arată că, în toate perioadele examinate de Comisie începând din 2016, volumele exporturilor de UAN către Uniune au atins niveluri semnificative.

(117)

În cele din urmă, CFI a observat că, în conformitate cu punctul 96 din documentul de informare, Comisia intenționa să analizeze „raportul dintre prețurile din Uniune și din SUA” și „raportul dintre prețurile de export către Uniune și țările terțe și prețurile din SUA”. Cu toate acestea, documentul de informare nu conținea o astfel de analiză.

(118)

Comisia a clarificat faptul că analiza raporturilor de preț observate nu era necesară pentru a concluziona că este probabil ca dumpingul să continue în absența măsurilor. Analiza capacității de producție și a capacității neutilizate din SUA, precum și a atractivității pieței Uniunii a fost suficientă pentru a ajunge la această concluzie (a se vedea considerentele 102-105).

(119)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a confirmat concluzia potrivit căreia este probabil ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(120)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 20 (de grupuri) de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(121)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 2 299 135 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, și anume datele colectate de Fertilizers Europe și informațiile de piață de care dispune solicitantul. Astfel cum se indică în considerentul 32, trei producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion. Pe baza datelor verificate, acestea au reprezentat aproape 70 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(122)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, la care se adaugă importurile din țări terțe, astfel cum au fost înregistrate de Eurostat.

(123)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(124)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 23 %. Această scădere a consumului la nivelul Uniunii poate fi explicată printr-o serie de motive: o scădere temporară a producției de UAN în Uniune atunci când prețurile gazelor și energiei au crescut în 2022; o creștere foarte semnificativă a volumului importurilor în același an și cele mai bune practici pentru utilizarea nutrienților în agricultură, care limitează utilizarea îngrășămintelor minerale (19).

(125)

Comisia a examinat dacă importurile de produs în cauză originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(126)

Dispoziția respectivă prevede că importurile provenite din mai multe țări pot face obiectul unei evaluări cumulative în cazul în care:

(127)

În etapa de deschidere, MHTL a susținut că importurile din Trinidad și Tobago ar trebui evaluate separat din cauza modificării circumstanțelor în comparație cu investigația inițială. Mai precis, potrivit MHTL, o evaluare separată a importurilor din TT ar fi fost justificată având în vedere faptul că în cerere nu s-a constatat existența unui dumping pentru TT, exportatorii din TT erau parteneri fiabili și stabili din punct de vedere politic pentru Uniune și diferiți de exportatorii din Rusia și din Statele Unite ale Americii, iar importurile din TT (realizate la prețuri mai mari decât importurile provenite din alte țări și înregistrând un volum semnificativ mai mic decât importurile din Rusia și din Statele Unite ale Americii coroborate) nu ar fi putut cauza un prejudiciu important industriei Uniunii. Comisia a respins aceste afirmații. Decizia cu privire la evaluarea cumulativă a importurilor trebuie să se bazeze pe criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care au fost îndeplinite în acest caz, după cum s-a explicat în detaliu în considerentele 129-132 de mai jos. Nicio altă problemă adusă în discuție de MHTL nu ar putea pune sub semnul întrebării caracterul oportun al examinării importurilor din Trinidad și Tobago împreună cu importurile din SUA și Rusia (20).

(128)

Producătorul-exportator CFI a solicitat ca importurile din Rusia să fie evaluate separat de importurile din Trinidad și Tobago și din Statele Unite ale Americii. CFI și-a bazat afirmația pe cazurile privind plăcile dure (21) și sârma laminată (22) (care implică alte țări decât Rusia) și a făcut referire la (i) structurile unice de costuri ale producătorilor ruși care rezultă din prețurile reglementate ale gazelor de pe piața internă; (ii) factori geopolitici (și anume războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sancțiunile occidentale subsecvente aplicate Rusiei); (iii) un comportament distinct în materie de prețuri, întrucât Rusia își redirecționa aprovizionarea cu gaze naturale către produse pe bază de azot din aval și (iv) cererea care indică o subcotare semnificativă numai pentru Rusia. Comisia a constatat că situația din cazurile citate de CFI era diferită de situația din prezenta investigație și, prin urmare, argumentele respective nu au putut fi transpuse în prezenta investigație. De exemplu, în cazul având ca obiect plăci dure, unde importurile din Brazilia au fost evaluate separat, importurile respective vizau un tip de produs cu o utilizare foarte diferită. Comisia consideră că acest lucru nu este cu siguranță valabil în cazul UAN importat în cadrul prezentei reexaminări. În cazul având ca obiect sârma laminată, importurile din Turcia nu au fost cumulate, în special deoarece prețurile lor erau foarte ridicate și condițiile de concurență dintre operatorii turci și alți operatori nu au fost considerate similare, în timp ce importurile din Republica Moldova au fost evaluate separat, deoarece nu au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii, iar marja de prejudiciu s-a situat sub pragul de minimis al prejudiciului. În cadrul prezentei investigații, nicio țară în cauză nu practică prețuri anormal de ridicate, iar subcotarea este semnificativă, având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere al prețului unui produs de bază, precum UAN. În urma comunicării constatărilor, CFI a susținut că Comisia nu a efectuat o analiză de fond în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază (și anume o analiză de fond a condițiilor de concurență între produsele de origini diferite) și că natura și sursa oricărui dumping din SUA, Rusia sau TT au fost diferite, și anume deoarece dumpingul din Rusia ar rezulta din distorsiuni structurale ale costurilor induse de stat. Comisia nu a fost de acord și a observat că condițiile de concurență între produsele importate și produsul similar din Uniune sunt evaluate în detaliu în considerentul 131 de mai jos și că natura dumpingului este, în contextul unei astfel de analize, irelevantă.

(129)

Marjele de dumping stabilite pentru importurile provenite din fiecare dintre cele trei țări în cauză sunt mult superioare pragului de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(130)

Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cotele de piață în perioada investigației de reexaminare au fost de 12,4 % pentru importurile din Rusia, de 9,8 % pentru importurile din Trinidad și Tobago și de 20,6 % pentru importurile din Statele Unite ale Americii. Deși volumul importurilor din Trinidad și Tobago a scăzut în cursul perioadei examinate, aceste importuri dețin în continuare o cotă de piață considerabilă în Uniune (9,8 %).

(131)

Condițiile de concurență între, pe de o parte, importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii și, pe de altă parte, între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar din industria Uniunii au fost asemănătoare. Mai precis, produsele importate au concurat între ele, precum și cu produsul similar fabricat în Uniune. Acest lucru se datorează faptului că produsele importate și cele fabricate intern sunt vândute prin aceleași canale de vânzări și către categorii similare de clienți. Adesea, UAN provenind din diferite țări este amestecat în rezervoare de depozitare. Produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază omogen, interschimbabil, iar concurența a avut loc în mare măsură doar pe baza prețului. În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare către Uniune atât ale producătorilor interni, cât și ale țărilor în cauză (consolidate și individuale) au atins un nivel maxim în 2022 și ulterior au înregistrat o scădere semnificativă. În cursul perioadei investigației de reexaminare, în timp ce prețurile importurilor din TT au fost, în esență, aceleași ca în 2021, prețurile importurilor din Rusia au scăzut cu 39 %. Prețurile practicate de SUA au înregistrat la rândul lor o scădere, dar într-o măsură mai mică. Prețurile importurilor din oricare dintre țările în cauză au scăzut la niveluri inferioare prețurilor de vânzare în Uniune practicate de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(132)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că au fost respectate toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar importurile din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii au fost examinate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului.

(133)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(134)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(135)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 109 % în cursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață a fost și mai pronunțată, întrucât cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 171 %, de la 15,8 % în 2021 la 42,8 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deoarece consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 23 % în aceeași perioadă, creșterea puternică a cotei de piață a țărilor în cauză a fost în mod clar în detrimentul celorlalți participanți pe piață, și anume industria Uniunii.

(136)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(137)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(138)

Prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Prețurile de import au crescut în 2022 pe fondul condițiilor predominante de pe piață, în special a prețurilor mai ridicate ale gazelor la nivel mondial, împovărând UE într-o și mai mare măsură. Cu toate acestea, până la perioada investigației de reexaminare, acestea au scăzut la un nivel inferior celui din 2021 în ceea ce privește importurile originare din fiecare dintre cele trei țări în cauză. În perioada investigației de reexaminare, în timp ce prețurile importurilor din TT au fost aproape aceleași ca în 2021, prețurile importurilor din Rusia au scăzut cu 39 %. Nivelurile prețurilor practicate de SUA au înregistrat la rândul lor o scădere, dar într-o măsură mai mică decât importurile din Rusia.

(139)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(140)

În mod similar investigației inițiale, prețul de vânzare al producătorilor din Uniune a fost ajustat la un nivel franco fabrică, cu excepția vânzărilor industriei Uniunii care au suportat cheltuieli cu transportul maritim de mărfuri pentru livrări către porturi precum Rouen (Franța) și Gent (Belgia). S-a considerat adecvat să se utilizeze prețurile pentru livrarea către portul respectiv în locul calculării prețurilor franco fabrică pentru vânzările care reprezintă aproximativ 5 % din vânzările industriei Uniunii.

(141)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 3,5 și 18 %, care a fost considerată semnificativă având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere al prețului produsului de bază UAN.

(142)

În plus, importurile din țările în cauză au exercitat o blocare semnificativă a prețurilor. Într-adevăr, nivelurile prețurilor s-au situat sub costul de producție al industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare, fără a da astfel posibilitatea industriei Uniunii de a-și majora prețurile la niveluri profitabile.

(143)

În urma comunicării constatărilor, MHTL a solicitat Comisiei să stabilească o marjă de prejudiciu care să nu țină seama de costurile viitoare preconizate ale industriei Uniunii rezultate din conformitatea cu schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Comisia a confirmat că astfel de costuri nu sunt luate în considerare la calcularea marjei de subcotare a prețurilor de vânzare și că în cadrul prezentei investigații nu a fost efectuat niciun calcul al subcotării prețurilor indicative.

(144)

Importurile de UAN din alte țări terțe decât Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii au provenit în principal din Belarus, Ucraina, Serbia și Egipt.

(145)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de UAN din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

(146)

Importurile din alte țări terțe decât țările în cauză au scăzut cu 77 % în cursul perioadei examinate. Scăderea importurilor din Belarus și Ucraina poate fi explicată prin evoluțiile geopolitice (de exemplu, războiul de agresiune împotriva Ucrainei și sancțiunile UE impuse Belarusului). În perioada investigației de reexaminare, cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză a fost de numai 2,3 %, așadar mai mică decât cota de 4,1 % constatată în perioada investigației inițiale.

(147)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(148)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 32, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(149)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macroeconomic trimis de solicitant. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(150)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(151)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(152)

În urma comunicării constatărilor, MHTL a susținut că evaluarea prejudiciului a fost distorsionată, având în vedere caracterul înșelător al punctului de plecare (2021). Partea a solicitat o calificare a pandemiei de COVID-19 și a circumstanțelor ulterioare, precum și recunoașterea faptului că punctul de plecare pentru scăderile identificate în evaluarea prejudiciului a fost anul excepțional 2021. Comisia nu a fost de acord cu opinia MHTL potrivit căreia evaluarea prejudiciului a fost distorsionată. În Uniune, lanțul agroalimentar, inclusiv sectorul îngrășămintelor, a fost considerat esențial în perioada pandemiei de COVID-19, iar aprovizionarea cu UAN și distribuția de UAN au continuat. Comisia a concluzionat că industria îngrășămintelor nu a fost afectată în mod deosebit de pandemie (23) și că, prin urmare, punctul de plecare al perioadei examinate pentru evaluarea prejudiciului nu a prezentat o imagine distorsionată a prejudiciului.

(153)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(154)

În Uniune, UAN este produs în mod normal în situri chimice integrate care fabrică mai multe produse. În acest context, în cursul perioadei examinate, producția de UAN a scăzut cu 37 %, de la 3 649 010 tone la 2 299 135 de tone, ceea ce reprezintă cu aproximativ 1,4 milioane de tone mai puțin decât în perioada investigației inițiale. Criza fără precedent a gazelor și a energiei în cursul perioadei examinate a condus la întreruperi temporare ale producției de către producătorii din Uniune.

(155)

Capacitatea de producție a scăzut între 2021 și 2022 și apoi s-a menținut la un nivel stabil până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(156)

Având în vedere capacitățile relativ stabile și scăderea producției, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 41 % în 2021 la 28 % în perioada investigației de reexaminare, ceea ce este cu mult sub gradul de utilizare a capacității de producție în perioada investigației inițiale (50 %) și fără îndoială nesustenabil pe termen mediu și lung.

5.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(157)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(158)

Volumul vânzărilor în Uniune ale industriei Uniunii a scăzut cu 45 % în cursul perioadei examinate. Acest aspect contrastează puternic cu nivelurile în creștere ale importurilor din țările în cauză, în contextul scăderii consumului la nivelul Uniunii.

(159)

Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 28 % în cursul perioadei examinate. Această evoluție a fost rezultatul unor condiții de piață precare, în special al prețurilor scăzute la importurile de UAN. Cota de piață a industriei Uniunii a înregistrat pierderi în favoarea importurilor din țările în cauză, a căror cotă de piață, în esență, s-a triplat în cursul perioadei examinate.

(160)

Cifrele de mai sus privind producția, gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor și cota de piață demonstrează că industria Uniunii nu a putut să crească în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din țările în cauză au crescut în termeni absoluți și în ceea ce privește cota de piață.

(161)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(162)

Având în vedere deteriorarea condițiilor de piață ale industriei Uniunii, numărul de angajați al industriei Uniunii a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, având în vedere închiderea temporară a fabricilor și, întrucât producția a scăzut și mai mult, productivitatea a scăzut totuși cu 22 % în cursul perioadei examinate. Atunci când a fost posibil, industria Uniunii a făcut eforturi pentru a transfera posturi în domeniul UAN în alte părți ale sitului său chimic, mai degrabă decât să concedieze angajați valoroși.

(163)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(164)

Persistența practicilor tarifare neloiale ale exportatorilor din țările în cauză a împiedicat industria Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping constatate în investigația inițială.

(165)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(166)

Prețurile de vânzare au fost influențate de dinamica cererii și a ofertei, inclusiv de reducerea temporară a producției de către unii producători din Uniune, ceea ce a însemnat o creștere a prețurilor de vânzare în Uniune în contextul unei disponibilități reduse a UAN pe piața Uniunii. După ce prețurile au atins un nivel maxim în al doilea trimestru al anului 2022, și anume din cauza impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra prețurilor gazelor și energiei, prețurile de vânzare a UAN au scăzut la jumătatea anului 2023 și apoi s-au stabilizat.

(167)

Prețurile de vânzare au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul unitar de producție a crescut cu 15 % în cursul aceleiași perioade. Creșterea costului de producție a fost determinată în principal de fluctuațiile prețului gazelor, care au reprezentat cea mai mare parte a costurilor de producție pentru UAN. Cu toate acestea, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să acopere costurile de producție pentru UAN în 2023 și în perioada investigației de reexaminare prin nivelurile prețurilor lor de vânzare din cauza concurenței neloiale a importurilor de UAN la prețuri scăzute din țările în cauză. Prin urmare, vânzările de UAN ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii au devenit generatoare de pierderi.

(168)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(169)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, în special pe fondul îndeplinirii angajamentelor în materie de indexare salarială. Costurile cu forța de muncă per angajat au fost mai mari în 2022, când profitabilitatea a atins un nivel maxim.

(170)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(171)

Stocurile finale au scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, iar stocurile ca procent din producție au înregistrat o ușoară creștere. Acest factor nu a fost considerat un indicator semnificativ al prejudiciului în cadrul investigației inițiale, deoarece stocurile ca procent din producție au fost scăzute pe parcursul întregii perioade, iar stocurile finale sunt supuse unor variații sezoniere. Comisia a considerat că acest lucru este valabil și în cadrul prezentei investigații. În cadrul prezentei investigații, nivelurile stocurilor constatate au fost mai ridicate decât în cadrul investigației inițiale.

(172)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(173)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a scăzut de la 9,4 % în 2021 la -7,7 % în perioada investigației de reexaminare din cauza evoluției prețurilor medii de vânzare și a costurilor de producție descrise în considerentele 166-167, a unei utilizări mai scăzute a capacităților și a unei producții mai scăzute pentru a absorbi costurile fixe. 2022 a fost un an anormal, cu prețuri ridicate la materii prime și energie, dar și cu prețuri ridicate ale UAN în contextul întreruperii aprovizionării. Modificarea calendarelor de producție, costurile de producție în creștere și prețurile de vânzare suprimate din cauza importurilor din țările în cauză au făcut ca industria Uniunii să înregistreze pierderi în 2023 și în perioada investigației de reexaminare. Aceste date nu pot fi subminate de îmbunătățirea marjelor în sectorul azotului menționată de MHTL în observațiile sale privind comunicarea constatărilor bazată pe datele raportate de informațiile de piață pentru Europa (inclusiv Norvegia) pentru o parte a anului 2025 (24), și anume de datele pentru un sector mai larg decât UAN, pentru o zonă geografică mai extinsă decât Uniunea și pentru o perioadă ulterioară perioadei investigației de reexaminare.

(174)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate și a urmat îndeaproape tendința profitabilității.

(175)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă în cursul perioadei examinate, reflectând tendințele descrise anterior pentru profitabilitate și fluxul de lichidități.

(176)

Industria Uniunii a înregistrat investiții limitate în perioada examinată, chiar dacă investițiile continue într-o instalație chimică integrată sunt esențiale pentru supraviețuirea pe termen lung. Scăderea nivelurilor de investiții a fost cauzată de o capacitate redusă de a mobiliza capitaluri, după cum o demonstrează deteriorarea situației fluxului de lichidități și condițiile precare de piață. Investițiile, mai mici decât cele din investigația inițială, s-au axat pe reducerea consumului de energie, pe raționalizare și pe sporirea eficienței.

(177)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat o scădere a prețurilor de vânzare (-9 %), care, împreună cu creșterea costurilor (+ 15 %), au făcut ca nivelul de profit de 9,4 % în 2021 să se transforme în pierderi în 2023 și în perioada investigației de reexaminare. Aceste tendințe au condus la scăderi semnificative ale fluxului de lichidități, ale randamentului investițiilor și ale nivelurilor investițiilor. De asemenea, s-au resimțit efecte negative semnificative în ceea ce privește indicatorii de volum, cum ar fi producția, care a scăzut cu 37 %, volumul vânzărilor, care a scăzut cu 45 % și cota de piață, care a ajuns de la 76,6 % în 2021 la 54,9 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. De asemenea, nivelurile de utilizare a capacităților de producție au scăzut la niveluri îngrijorătoare, prea scăzute pentru a recupera costurile relevante. Aceste evoluții au adus industria Uniunii într-o situație prejudiciabilă. Niciunul dintre indicatorii examinați nu a indicat o redresare sau o evoluție pozitivă.

(178)

În urma comunicării constatărilor, MHTL nu a fost de acord cu faptul că indicatorii de prejudiciu examinați nu au indicat o redresare sau o evoluție pozitivă. Comisia a respins observațiile formulate de MHTL, deoarece acestea se bazau pe evoluții selectate din anumiți ani și pe o prezentare eronată a faptelor. De exemplu, MHTL a susținut că volumele de producție ale industriei Uniunii au crescut în perioada investigației de reexaminare până la cel mai înalt nivel de la începutul perioadei examinate, ceea ce a fost complet incorect (a se vedea tabelul 5). Partea a făcut referire și la o „îmbunătățire semnificativă a ratelor de utilizare a capacității industriei Uniunii” în cursul perioadei investigației de reexaminare (care au crescut de la 25 % la 28 % din 2022), ceea ce nu ține seama de anul 2021 și de faptul că tabelul 5 ilustrează în mod clar o scădere a gradului de utilizare a capacității de producție în cursul perioadei examinate (-33 %). MHTL a considerat drept o evoluție pozitivă scăderea mai mică a volumului vânzărilor în termeni absoluți din tabelul 6 între 2023 și perioada investigației de reexaminare (- 112 693) în comparație cu scăderea mai mare a volumului importurilor din țările în cauză în aceeași perioadă (- 210 254 de tone, astfel cum se arată în tabelul 2), ceea ce reprezintă în mod eronat faptul că, în cursul perioadei examinate, importurile din țările în cauză aproape și-au triplat cota de piață, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 28 %.

(179)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(180)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. În urma comunicării constatărilor, CFI a afirmat că Comisia nu a făcut acest lucru și că Comisia ar fi trebuit să examineze efectele altor factori cunoscuți care au cauzat deteriorarea inițială a industriei Uniunii înainte de reluarea importurilor din SUA. Comisia a respins afirmația CFI ca nefondată și s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: efectele importurilor din alte țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, importurile de UAN ale industriei Uniunii, creșterea costului de producție și scăderea consumului la nivelul Uniunii.

(181)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări pe piața Uniunii, deoarece vânzările sale în Uniune au scăzut cu 45 %. Întrucât consumul a scăzut cu 23 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 76,6 % la 54,9 %.

(182)

Scăderea cotei de piață a industriei Uniunii poate fi atribuită importurilor din țările în cauză, care și-au crescut cota de piață de la 15,8 % la 42,8 %. În urma începerii războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prețurile energiei au crescut considerabil, ceea ce a dus la o creștere rapidă a costului de producție. În același timp, volumul importurilor a crescut exponențial.

(183)

Taxele în vigoare sunt taxe fixe stabilite într-un moment în care prețurile UAN erau scăzute în comparație cu prețurile din perioada examinată. Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a fost de 127 EUR/tonă în 2017/2018, perioada utilizată pentru calcularea valorii taxei specifice în cursul investigației inițiale, în timp ce prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii observat în perioada investigației de reexaminare a fost de peste două ori mai mare din cauza creșterii accentuate a costurilor. În consecință, eficacitatea taxei specifice a scăzut într-o mare măsură, iar importurile din țările în cauză au avut efecte devastatoare asupra volumului încă din 2022, când prețurile UAN au înregistrat o creștere vertiginoasă, iar taxele antidumping fixe au reprezentat o cotă foarte scăzută din prețul final al UAN. După ce în 2022 s-au înregistrat pierderi în materie de volume și cote de piață semnificative, începând din 2023, industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere creșterile costurilor asupra prețurilor sale de vânzare din cauza concurenței neloiale a importurilor care fac obiectul unui dumping și a suferit pierderi semnificative în 2023 și în perioada investigației de reexaminare.

(184)

Prin urmare, după cum reiese în mod clar, creșterea substanțială a importurilor la prețuri tot mai scăzute care au subcotat și blocat prețurile industriei Uniunii a jucat un rol însemnat în deteriorarea rapidă a indicatorilor economici ai industriei Uniunii. Acest impact a fost agravat de doi factori specifici produsului. În primul rând, UAN este un produs de bază vândut clienților aproape exclusiv în funcție de preț. Prin urmare, doar o mică diferență de preț poate avea consecințe semnificative. În al doilea rând, UAN este, spre deosebire de cea mai mare parte a îngrășămintelor, un produs lichid care necesită rezervoare de depozitare speciale. Prin urmare, producătorii din Uniune care își ating limita capacității de depozitare de UAN trebuie să transfere UAN în lanțul de distribuție prin vânzarea de stocuri la prețurile practicate pe piață, chiar dacă aceste prețuri sunt scăzute.

(185)

CFI a afirmat că aprovizionarea sa către UE este bazată pe cerere, și nu pe ofertă; cu toate acestea, în scopul prezentei analize, este irelevant dacă CFI este cel care caută clienți sau clienții caută un furnizor. CFI a afirmat în continuare că, în cel mai bun caz, a existat o corelație slabă între importurile din SUA și scăderea performanței producătorilor din Uniune, că diferite evoluții ale pieței fără legătură au fost atribuite în mod eronat efectului importurilor, iar Comisia ar trebui să concluzioneze în mod similar cauzei privind proteinele din soia (25), în care s-a constatat că legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost ruptă. În urma comunicării constatărilor, CFI a considerat că tendințele prejudiciului sunt incompatibile cu importurile din SUA. În acest sens, întreprinderea a susținut că rezultatele industriei Uniunii scăzuseră deja în 2021, și anume înainte ca importurile din SUA să reintre în Uniune. Comisia nu a fost de acord și a reamintit CFI că legătura de cauzalitate a fost stabilită în cadrul investigației inițiale și că analiza prejudiciului din cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor se axează în principal pe redresarea sau nu a industriei Uniunii în urma prejudiciului anterior cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping și pe probabilitatea continuării sau reapariției unui astfel de prejudiciu în eventualitatea expirării măsurilor. În plus, spre deosebire de cauza privind proteinele din soia, prezenta investigație a stabilit o legătură de cauzalitate clară între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, inclusiv importurile din SUA, și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Astfel cum s-a menționat în considerentul 182 de mai sus, cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut de la 15,8 % în 2021 la 42,8 % în perioada investigației de reexaminare. Cota de piață a importurilor din SUA a crescut de la 0 % în 2021 la 20,6 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, marjele de dumping stabilite au fost cu mult peste nivelul de minimis pentru cele trei țări în cauză.

(186)

Importurile din țări terțe au fost mai costisitoare decât importurile din țările în cauză. Volumul importurilor din țări terțe a scăzut totodată în mod semnificativ, reprezentând o cotă de piață de 7,6 % în 2021, dar nu mai mult de 2,3 % în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(187)

În cursul investigației, importatorul cooperant Union Invivo a observat că scăderea fluxurilor de importuri din Belarus, în urma sancțiunilor impuse de UE, a condus la o reorganizare a fluxurilor de importuri din alte origini, într-un context de scădere a producției de UAN la producătorii din Uniune. Comisia a recunoscut că importurile de UAN din Belarus au înregistrat într-adevăr o scădere semnificativă din motive geopolitice și din cauza sancțiunilor impuse de UE. Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că importurile din Belarus au deținut o cotă de piață de 4,7 % în 2021, în timp ce importurile din țările în cauză au deținut, în anul respectiv, o cotă de piață de peste trei ori mai mare, de 15,8 %. În plus, în timp ce importurile din Belarus au scăzut cu 120 271 de tone din 2021, și anume înainte de sancțiuni, importurile din țările în cauză au crescut în aceeași perioadă cu 582 869 de tone, și anume de aproape cinci ori mai mult. Prin urmare, scăderea importurilor din Belarus nu explică prezența puternică și creșterea în perioada examinată a importurilor din țările în cauză.

(188)

În cursul investigației, producătorii-exportatori cooperanți au atribuit situația prejudiciabilă a producătorilor din Uniune exporturilor în scădere ale industriei Uniunii.

(189)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(190)

Exporturile reprezintă, în medie, 16 % din producția de UAN a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. În plus, scăderea vânzărilor la export a fost limitată în comparație cu scăderea vânzărilor Uniunii, chiar și în termeni relativi, iar prețurile exporturilor industriei Uniunii au fluctuat și uneori au depășit prețurile sale de pe piața Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că rezultatele la export ale producătorilor din Uniune nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(191)

CFI a susținut că prejudiciul suferit în cele din urmă de producătorii din Uniune a fost autoprovocat, deoarece unii producători din Uniune au achiziționat UAN din țările în cauză. Potrivit constatărilor investigației, producătorul CFI din Uniune inclus în eșantion a achiziționat în mod excepțional cantități mici de UAN, având în vedere circumstanțele dificile ale pieței, pentru a onora anumite comenzi. Operațiunile respective nu au avut niciun impact semnificativ asupra situației prejudiciabile în ansamblu a industriei Uniunii, astfel încât legătura de cauzalitate să nu fie reală sau substanțială. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(192)

Producătorii-exportatori cooperanți, asociația AFCOME (26) și Union Invivo au afirmat că prejudiciul a fost cauzat de faptul că (unii) producători din Uniune au plătit un preț ridicat pentru gaz/energie și/ori au depins într-o prea mare măsură de gazul rusesc (care a fost utilizat ca armă) și/sau au avut structuri de cost ineficiente care le-au limitat capacitatea de a reacționa la șocuri externe și/sau rate scăzute de utilizare din cauza opririlor temporare ale instalațiilor de amoniac. Producătorii-exportatori cooperanți au adăugat că unele dintre aceste circumstanțe au fost fără precedent, au avut un caracter excepțional, iar probabilitatea de reapariție a acestora este din ce în ce mai scăzută, deși, în etapa de comunicare a constatărilor, CFI a considerat că dificultățile de aprovizionare ale Uniunii au fost mai degrabă structurale. MHTL a afirmat că circumstanțele în care a avut loc performanța negativă a producătorilor din Uniune au avut un caracter excepțional, în timp ce datele disponibile (în cerere) au indicat în mod clar că industria Uniunii înregistra o bună redresare în urma acestora, iar stabilitatea situației sale continuă să crească. În urma comunicării constatărilor, AFCOME, INOXA (27) și Union Invivo au insistat asupra faptului că țările în cauză au avut acces la gaze la prețuri mai mici decât producătorii din Uniune, în timp ce CFI a solicitat o analiză a faptului că performanța sectorului îngrășămintelor din Uniune reflecta o presupusă prăbușire mai amplă în industriile mari consumatoare de gaze naturale din UE, inclusiv în industria oțelului, a cimentului, a sticlei și a hârtiei.

(193)

Afirmațiile sunt respinse deoarece, în condiții de concurență echitabile, indiferent de situația industriilor mari consumatoare de gaze naturale, altele decât UAN, producătorii de UAN din Uniune ar fi trebuit, în orice caz, să fie în măsură să își majoreze prețurile de vânzare la un nivel sustenabil/profitabil, prezenta investigație relevând o situație diferită în acest caz. Se observă, de asemenea, că evoluția prețurilor și costurilor gazelor/energiei în perioada examinată nu a putut explica scăderea profiturilor în acest caz, deoarece în 2022, când prețurile și costurile gazelor/energiei au atins un nivel maxim, industria Uniunii a înregistrat profit. O diferență de preț între gazele din Uniune și cele din țările în cauză nu justifică practicile de dumping constatate.

(194)

În urma comunicării constatărilor, MHTL a contestat evaluarea Comisiei de mai sus. Pentru această parte, în condițiile în care toate elementele sunt egale, nu rezultă în mod automat în toate circumstanțele că un vânzător va putea să își majoreze prețul de vânzare ad infinitum pentru a-și acoperi propriile costuri, deoarece alte constrângeri influențează capacitatea vânzătorului de a majora prețurile, cum ar fi oferta și cererea, precum și perspectiva de a pierde clienți în favoarea concurenților. Comisia a respins considerațiile MHTL, care nu țin seama de faptul că, în condiții de concurență echitabile, producătorii din Uniune ar fi trebuit să poată transfera majorările de costuri, în loc să înregistreze pierderi odată cu scăderea prețurilor gazelor (în a doua parte a perioadei examinate).

(195)

Tabelul 1 arată că, în ansamblu, consumul de pe piața Uniunii a scăzut cu 23 %. Tendința descrescătoare a cererii este comună pentru îngrășămintele pe bază de azot, care au înregistrat o scădere stabilă a ratelor de consum în ultimii ani din cauza situațiilor climatice dificile, a cadrelor de reglementare a mediului în schimbare și a factorilor geopolitici. Nu se știe dacă tendința descendentă ar putea continua în viitor, în special în ceea ce privește UAN. Referitor la tendințele viitoare, CFI a observat că, în condițiile în care cererea de UAN a fluctuat în perioada 2020-2024, se preconizează că atât cererea de UAN la nivel mondial, cât și cererea de UAN din Uniune vor înregistra o creștere (deși nu s-a furnizat nicio cuantificare).

(196)

În urma comunicării constatărilor, CFI a solicitat o analiză pentru a stabili dacă scăderea volumului vânzărilor de UAN de către producătorii din Uniune a rezultat dintr-o scădere a cererii și dacă scăderea consumului la nivelul Uniunii a redus gradul de utilizare a capacității de producție a producătorilor din Uniune, absorbția costurilor fixe și profitabilitatea. În acest sens, Comisia reamintește că secțiunile 5.2, 5.5.2.1, 5.5.2.2 și 5.5.3.4 de mai sus au analizat tendințele în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii, gradul de utilizare a capacității de producție în Uniune, vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune și profitabilitatea acestora.

(197)

Comisia a constatat că, în pofida scăderii generale a consumului de UAN în Uniune în cursul perioadei examinate, importurile din țările în cauză au crescut constant în cursul perioadei respective, în detrimentul altor importuri și al vânzărilor industriei Uniunii. Prin urmare, s-a concluzionat că, deși evoluția cererii ar fi putut contribui la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, importurile care fac obiectul unui dumping au rămas principala cauză a unui astfel de prejudiciu. Cu alte cuvinte, efectele scăderii consumului la nivelul Uniunii nu au fost de natură să determine caracterul neautentic sau nesemnificativ al legăturii de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(198)

Prin urmare, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii, în timp ce scăderea consumului ar fi putut contribui la acesta. S-a stabilit că alți factori nu au contribuit la prejudiciul constatat.

(199)

Comisia a concluzionat, în considerentul 179, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(200)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din țările în cauză în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii și atractivitatea pieței Uniunii.

(201)

Comisia a observat că analiza elementelor menționate mai sus sprijină în mod clar constatarea continuării prejudiciului. Cu toate acestea, aceleași elemente, coroborate cu existența importurilor din țările în cauză în cursul perioadei examinate, în pofida instituirii de taxe antidumping, indică în mod clar că prejudiciul ar reapărea în absența reînnoirii măsurii.

(202)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 94, 99 și 103, în cele trei țări în cauză există o capacitate de producție neutilizată semnificativă. Toți exportatorii din țările în cauză au capacitatea de a-și crește rapid exporturile către Uniune, după cum o demonstrează creșterea semnificativă a importurilor din toate cele trei țări în cauză în perioada 2021-2022. Capacitatea lor neutilizată colectivă a fost estimată la aproximativ două milioane de tone, ceea ce reprezintă două treimi din consumul la nivelul Uniunii în perioada investigației de reexaminare. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în cele două țări în cauză care dețin cea mai mare parte a capacităților neutilizate (Rusia și Trinidad și Tobago), piața internă este redusă sau inexistentă.

(203)

Importurile din țările în cauză au subcotat prețurile industriei Uniunii în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Marja de subcotare medie ponderată a fost de 18 % pentru importurile din Rusia, de 12 % pentru importurile din Trinidad și Tobago și de 3,5 % pentru importurile din SUA. În eventualitatea expirării măsurilor, este de așteptat ca subcotarea și blocarea prețurilor să continue, agravând astfel și mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii. Nivelurile de subcotare și de blocare a prețurilor pentru SUA ar crește în cazul în care s-ar materializa circumstanțele menționate în considerentul 209 de mai jos.

(204)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat UAN către câteva țări terțe, astfel cum se detaliază în secțiunea următoare, la prețuri care depind de condițiile predominante de pe piață. În absența unor măsuri antidumping în Uniune, prețul importurilor din țările în cauză în Uniune va fi mai mic și va deveni mai atractiv. Se remarcă faptul că CFI era singurul producător-exportator cooperant care deservea o piață internă importantă.

(205)

Având în vedere prevalența prețurilor distorsionate și scăzute ale gazelor naturale în Rusia, stabilite în mod artificial de stat, precum și o politică deliberată de stabilire a unui sistem dual de prețuri pentru gaze, gazul rusesc este vândut la prețuri scăzute în mod artificial industriei interne locale a UAN, fiind vândut la prețuri foarte mari ale gazelor la export către Uniune. Efectele politicii de stabilire a unui sistem dual de prețuri pentru gaze au fost exacerbate de criza fără precedent a gazelor din Uniune. În consecință, se preconizează că Rusia va continua exporturile de UAN la prețuri scăzute care subcotează prețurile industriei Uniunii.

(206)

După cum s-a menționat în secțiunea 4, piața Uniunii este atractivă din punctul de vedere al dimensiunii sale și al prețurilor. UAN este utilizat numai în Europa Centrală și de Vest, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina și Australia și, la nivel mondial, doar 4-5 milioane de tone sunt comercializate anual (28). Uniunea este a doua piață de UAN ca mărime din lume. CFI a observat că, în condițiile în care cererea a fluctuat în perioada 2020-2024, se preconizează că atât cererea de UAN la nivel mondial, cât și cererea de UAN din Uniune vor înregistra o creștere. Piața Uniunii se menține atractivă în ceea ce privește prețul, fermierii care utilizează îngrășăminte având acces la surse valoroase de finanțare, la infrastructură pentru tehnici de fertilizare de precizie și la alte resurse. Măsurile în vigoare nu au împiedicat țările în cauză să își majoreze cota de piață de la 37,7 % în perioada investigației inițiale la 42,8 % în perioada investigației de reexaminare.

(207)

În general, exportatorii dețin canale de distribuție a îngrășămintelor bine stabilite în Uniune, care facilitează exporturile din punct de vedere logistic. Capacitatea acestora de a trimite rapid volume semnificative către Uniune a fost deosebit de puternică în 2022, un an în care volumul importurilor în Uniune din țările în cauză a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în 2021. Rusia a stabilit contingente la exportul de îngrășăminte minerale la sfârșitul anului 2021, dar punerea lor în aplicare și extinderea acestora au avut un impact redus asupra volumelor exporturilor (29).

(208)

În plus, consumul de UAN, care necesită o infrastructură specifică, deja existentă în Uniune, nu poate fi creat cu ușurință pe noi piețe.

(209)

În plus, atractivitatea pieței Uniunii va crește dacă tarifele vamale pentru UAN provenind din SUA vor scădea de la nivelul actual de 6,5 % la zero (30). S-ar putea preconiza volume suplimentare de UAN din SUA ca urmare a unei schimbări recente a politicii comerciale a SUA (31), care a eliminat în cele din urmă tarifele pe care SUA intenționau să le aplice anumitor importuri, inclusiv UAN. Este probabil ca acest lucru să conducă la o concurență revigorată pe piața internă de UAN din SUA, apoi la o saturare a pieței respective și, în consecință, la o redirecționare a UAN din SUA către piața premium din Uniune.

(210)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la niveluri de preț prejudiciabile și, prin urmare, ar agrava și mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(211)

Producătorii-exportatori cooperanți au considerat creșterea producției sau a cotei de piață a producătorilor din Uniune în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2023 ca fiind un semn de redresare a industriei Uniunii. În urma comunicării constatărilor, MHTL a indicat îmbunătățirea condițiilor de funcționare pentru industria Uniunii ca urmare a scăderii prețurilor gazelor naturale după perioada investigației de reexaminare, o situație care, în opinia părții, ar contrazice orice concluzie privind probabilitatea unei continuări a prejudiciului important pentru industria Uniunii. Aceste considerații nu pot submina concluzia din considerentul de mai sus, având în vedere analiza din secțiunile 5.5.2 și 5.5.3 de mai sus.

(212)

În orice caz, este probabil ca prejudiciul important să reapară în eventualitatea expirării măsurilor. Mai precis, în absența unor măsuri reînnoite, va exista, cel mai probabil, o creștere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri prejudiciabile. În urma comunicării constatărilor finale, CFI a pus sub semnul întrebării ambele afirmații în ceea ce privește importurile din SUA, pe motivul unei analize defectuoase a dumpingului. Afirmațiile CFI în această privință au fost abordate în secțiunea 4.3.3 de mai sus. Comisia a concluzionat că riscul de creștere bruscă a importurilor care cauzează prejudicii și care fac obiectul unui dumping din țările în cauză este materializat prin existența unor capacități neutilizate semnificative în țările exportatoare. Datele disponibile privind prețurile de export sugerează, de asemenea, că prețurile UAN din Uniune vor avea în continuare un caracter atractiv, având în vedere că nicio altă destinație nu poate absorbi volumul vândut de producătorii-exportatori cooperanți din Uniune. Astfel cum s-a menționat în considerentul 206, există foarte puține țări consumatoare de UAN.

(213)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor diferite implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale altor operatori economici.

(214)

Există un număr de 20 de producători cunoscuți de UAN în Uniune. Producătorii din Uniune, care acoperă aproape 70 % din volumul producției din Uniune, au cooperat la investigație. Niciunul nu s-a opus investigației.

(215)

În contextul unei piețe dificile a îngrășămintelor în ceea ce privește oferta și prețurile fluctuante, efectul preconizat al măsurilor în vigoare a fost atenuat de prețurile ridicate ale UAN și, prin urmare, nu a condus la o redresare majoră a industriei Uniunii. Abrogarea măsurilor ar putea avea un efect negativ asupra industriei Uniunii din cauza creșterii probabile a importurilor prejudiciabile din țările în cauză, determinând volume de vânzări și prețuri mai mici, sporind astfel pierderile financiare și subminând și mai mult capacitatea industriei Uniunii de a investi. Extinderea măsurilor ar permite industriei Uniunii să continue operațiunile, să furnizeze cu regularitate produsul care face obiectul reexaminării, să mențină locurile de muncă, să investească pentru a căpăta un caracter mai verde și să îmbunătățească profitabilitatea la niveluri sustenabile.

(216)

Reprezentanții fermierilor germani au afirmat că CBAM (32) ar determina caracterul caduc al taxelor antidumping. Comisia a respins afirmația, întrucât CBAM abordează alte aspecte decât dumpingul (și anume combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon). În plus, niciun element nu sugerează că CBAM va stopa importurile de UAN, chiar dacă se poate preconiza în mod rezonabil un efect de intimidare, potrivit AGPB (33) și Union Invivo.

(217)

Doi importatori neafiliați au transmis un răspuns la chestionar și au fost de acord să coopereze în continuare în cadrul investigației. Ambii au susținut reînnoirea măsurilor în ceea ce privește importurile de UAN din Rusia din motive geopolitice.

(218)

Activitățile în legătură cu UAN reprezentau o mică parte din activitățile unuia dintre cei doi importatori cooperanți, care este o uniune de cooperative ce acționează în numele membrilor săi și deservea peste 20 % din piața Uniunii a produsului care face obiectul reexaminării în 2023. Celălalt importator, care se baza mai mult pe UAN, își adapta prețurile de vânzare în funcție de evoluția pieței de UAN. Cei doi importatori cooperanți ofereau o gamă largă de servicii și/sau produse și dispuneau de mai multe surse de aprovizionare.

(219)

Orice consecințe negative pentru importatorii din Uniune care rezultă din extinderea măsurilor nu pot depăși consecințele pozitive ale acestora asupra industriei Uniunii. Extinderea măsurilor este menită să susțină condiții de concurență echitabile de care să beneficieze toate părțile. În plus, importatorii oferă, în general, o gamă largă de îngrășăminte și/sau servicii și dispun de mai multe surse de aprovizionare. Majoritatea părților, inclusiv ambii importatori cooperanți, au declarat că, la final, părțile afectate de creșterea prețurilor (dacă este cazul) care decurg din măsuri ar fi utilizatorii finali de UAN, și anume fermierii.

(220)

Nicio parte care reprezintă interesele utilizatorilor nu a transmis răspunsuri la chestionar.

(221)

Asociațiile care reprezintă cooperativele agricole relevante și/sau fermierii din Uniune (Copa-Cogeca) și din Austria, Belgia (Valonia), Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Polonia și Portugalia și-au manifestat disponibilitatea. Niciunul nu a contestat reînnoirea măsurilor în ceea ce privește importurile de UAN din Rusia din motive geopolitice. Cu toate acestea, au contestat reînnoirea măsurilor în ceea ce privește importurile de UAN din celelalte țări în cauză, pe motiv că măsurile au adus prejudicii fermierilor. Producătorii-exportatori cooperanți au exprimat o opinie similară și au prezentat documente în acest sens. Unele sindicate/grupuri de cooperative din Franța care acționează ca platforme de achiziții pentru cumpărarea de produse agricole în numele fermierilor au formulat observații cu privire la impactul negativ al măsurilor asupra fermierilor francezi și au sugerat ca fermierii să finanțeze absența gazelor pe teritoriul UE prin plata taxelor antidumping pentru UAN.

(222)

Asociațiile care reprezintă fermierii au susținut că nu există produse de substituție sau că acestea există într-un număr limitat pentru fermieri (și/sau pentru alți operatori economici), deoarece în Uniune nu există suficientă producție de îngrășăminte pe bază de azot. Cu toate acestea, unele seturi de date justificative prezentate de părți, și anume în ceea ce privește producția de UAN din Uniune, au fost incomplete.

(223)

Anumite observații se refereau la importanța costurilor UAN într-o fermă (deși cuantificarea a variat de la o parte la alta (34)) și/sau indicau faptul că fermierii suferă de mai mulți ani din diferite motive (cum ar fi recolte slabe, prețuri de vânzare scăzute, condiții meteorologice nefavorabile sau competitivitatea ridicată a pieței) și au evidențiat locurile de muncă în pericol. Potrivit acestor părți, menținerea măsurilor antidumping ar obliga unii fermieri să nu mai producă și/sau să deterioreze în continuare un sector care își desfășoară activitatea pe o piață volatilă, deoarece fermierii nu pot transfera costurile și trebuie să rămână competitivi pe o piață globalizată. În urma comunicării constatărilor, AGPB a afirmat că în Uniune există mii de ferme specializate în cereale, care oferă mii de locuri de muncă, inclusiv în activități din amonte și din aval. Cu toate acestea, niciuna dintre părți nu a cuantificat numărul de locuri de muncă ce ar putea fi afectate sau nu a demonstrat dacă, cum și/sau câte dintre acestea ar putea fi în pericol, pe baza unor elemente de probă concrete.

(224)

Deși recunoaște că impactul măsurilor poate varia în funcție de tipul de fermă sau de practica agricolă, se observă că, în investigația inițială, Comisia a constatat că UAN reprezenta mai puțin de 1 % din costurile agricole totale din Uniune. Acest procent a rămas necontestat în cadrul prezentei investigații. În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, AGPB a afirmat că procentul reprezintă o sumă semnificativă.

(225)

S-a constatat că nicio creștere a prețurilor ca urmare a măsurilor nu a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Uniune în ansamblu și nici asupra exporturilor principalei culturi din Uniune pentru care se utilizează UAN, și anume grâul. În fapt, exporturile de grâu ale Uniunii au crescut de la 32,3 milioane de tone în 2021/2022 la 35,1 milioane de tone în 2022/2023 și apoi la 38,9 milioane de tone în 2023/2024 (35). În acest sens, în observațiile sale privind comunicarea constatărilor, AGPB a afirmat că Comisia a ignorat faptul că exporturile de grâu din Uniune au scăzut în 2024 din mai multe motive, și anume creșterea prețurilor îngrășămintelor, și că multe ferme specializate în cereale ar fi avut venituri negative în 2024 și 2025. Comisia a constatat că ultima afirmație a AGPB este în contradicție cu considerațiile AGPB privind lipsa unei corelații între creșterea exporturilor de grâu în 2021/2022, 2022/2023 și 2023/2024 și prețurile îngrășămintelor (îngrășămintele fiind achiziționate cu 18 luni înainte de recoltă). În cele din urmă, Comisia a reamintit constatarea sa din investigația inițială cu privire la lipsa unei corelații între variația costurilor factorilor de producție agricolă și veniturile fermierilor.

(226)

Dat fiind că UAN ca îngrășământ include situații foarte diverse și că utilizarea sa variază foarte mult de la o cultură la alta, de la o regiune la alta etc., precum în investigația inițială, Comisia și-a concentrat analiza pe impactul potențial al menținerii măsurilor asupra fermelor specializate în cultivarea grâului comun (și anume principala cultură pentru care se utilizează UAN) din Franța (principala țară producătoare de grâu din Uniune), care utilizează UAN ca sursă unică de îngrășământ azotat. Se reamintește faptul că Franța este a doua țară consumatoare a produsului care face obiectul reexaminării ca mărime din lume și că, în 2023, a reprezentat 52 % din consumul european al produsului care face obiectul reexaminării (36).

(227)

În 2023, în ceea ce privește fermele specializate în culturi de câmp din Franța, îngrășămintele au reprezentat 22,7 % din totalul factorilor de producție intermediari (37). Fermierii francezi specializați, a căror producție principală (peste 30 %) era reprezentată de grâu, au alocat 27,3 % din costurile lor totale de producție pentru îngrășăminte. În cazul acestor ferme, UAN a reprezentat aproximativ 19,1 % din costurile totale de producție, din care 1,53 % ar proveni din taxele antidumping actuale (38). COPA-COGECA a contestat constatarea de 1,53 % pentru perioada investigației de reexaminare, dar nu a furnizat niciun calcul alternativ.

(228)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în pofida numeroșilor alți factori care afectează situația economică a fermierilor, impactul asupra costurilor al măsurilor antidumping actuale privind UAN a rămas limitat pentru fermieri în „scenariul cel mai pesimist”, ținând seama, de asemenea, de faptul că numeroase ferme din Uniune se bazează pe mai multe culturi. În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, AGPB nu a fost de acord cu această concluzie pe motiv că, prin definiție, fermele luate în considerare erau specializate în cereale și semințe oleaginoase (și anume nu în alte culturi). Pentru Comisie, o astfel de specializare nu exclude alte venituri (39). În ansamblu, nu se poate pune sub semnul întrebării faptul că costurile de 1,53 % explicate în considerentul de mai sus impun calificarea impactului actualelor măsuri antidumping privind UAN asupra fermierilor în „scenariul cel mai pesimist” ca fiind „limitat”.

(229)

Asociațiile care reprezintă interesul fermierilor, al importatorilor cooperanți din Uniune și al CFI au încuviințat reînnoirea măsurilor pentru Rusia pe motiv că Uniunea dorea să reducă dependența de Rusia pentru factorii de producție agricolă esențiali și că Rusia transformă gazele în îngrășăminte azotate pentru a eluda sancțiunile UE (40). Comisia a confirmat gama largă de măsuri instituite împotriva Rusiei începând din 2022 din motive geopolitice. Din iulie 2025 se aplică taxe suplimentare la îngrășămintele chimice azotate din Rusia și Belarus, inclusiv pentru UAN (41).

(230)

Asociațiile care reprezintă interesul fermierilor, al importatorilor neafiliați cooperanți și al producătorilor-exportatori cooperanți s-au opus reînnoirii măsurilor pentru alte țări decât Rusia, pe motiv că importurile produsului care face obiectul reexaminării sunt necesare, că unii furnizori din afara Uniunii au devenit indisponibili, că producția din Uniune nu poate satisface cererea internă, că numeroși producători din Uniune își deservesc exclusiv piețele locale, că au existat perturbări în lanțul de aprovizionare cu UAN și/sau că producătorii din Uniune favorizează alte produse cu valoare adăugată decât produsul care face obiectul reexaminării. MHTL a menționat că este, în esență, instalația de producție a unei societăți elvețiene, că a realizat investiții semnificative în capacitățile de stocare din diferite state membre și a solicitat să fie considerată o sursă fiabilă de aprovizionare stabilită pe teritoriul unui partener prietenos și stabil din punct de vedere politic al Uniunii, spre deosebire de instabilitatea tot mai mare a relațiilor sale politice cu Rusia și cu Statele Unite ale Americii, precum și o completare la industria Uniunii.

(231)

În urma comunicării constatărilor, COPA-COGECA a afirmat că accesibilitatea prețurilor nutrienților a fost supusă unor presiuni în 2025. AFCOME a indicat o scădere a ofertei de UAN la jumătatea anului 2025. AGPB a reiterat preocupări similare, adăugând că noua legislație din SUA ar putea atrage importuri de îngrășăminte din străinătate (în detrimentul Uniunii). Unele părți, cum ar fi INOXA, au afirmat că producătorii din Uniune au o incapacitate structurală de a satisface cererea, în special în Franța.

(232)

Comisia a respins argumentele rezumate în cele două considerente de mai sus. Unele observații au fost prea generale, și anume au vizat îngrășămintele în general, dar nu neapărat UAN. Comisia a considerat că, în general, există suficiente surse de aprovizionare, printre care o serie de producători din Uniune, precum și importuri. Măsurile în vigoare nu au împiedicat țările în cauză să își majoreze cota de piață de la 37,7 % în perioada de investigație a investigației inițiale la 42,8 % în perioada investigației de reexaminare a prezentei investigații. Practicile de dumping nu pot fi justificate de faptul că (i) producția a fost temporar limitată în Uniune și că au existat unele perturbări ale lanțului de aprovizionare și/sau (ii) de faptul că unii producători din Uniune au devenit temporar mai puțin eficienți din punctul de vedere al costurilor în comparație cu alți producători din Uniune sau cu producători din afara Uniunii și/sau (iii)nu toți producătorii din Uniune aprovizionează statul membru care consumă cea mai mare cantitate de UAN din Uniune. Investigația a arătat avantajele menținerii mai multor surse de aprovizionare pentru Uniune pe o piață globală dificilă și în continuă schimbare, incluzând producătorii de UAN din Uniune, față de creșterea dependenței de țările terțe cu practici comerciale neloiale și/sau o amprentă de carbon mai mare. Investigația a arătat totodată că producătorii din Uniune (unii capabili să ia decizii strategice de alocare a capacității între diferite forme de îngrășăminte pe bază de azot) au capacitatea/posibilitatea de a spori producția de UAN atunci când se asigură condiții de concurență echitabile și de a satisface nevoile fermierilor și ale asociațiilor acestora care, în cursul investigației, solicitau o diversificare a surselor de aprovizionare cu UAN. În urma comunicării constatărilor, MHTL a considerat că această ultimă afirmație este în contradicție cu alte inițiative ale Comisiei, și anume motivul invocat pentru majorarea treptată a tarifelor aplicabile din considerentul 9 din Regulamentul (UE) 2025/1227 al Parlamentului European și al Consiliului (42). Cu toate acestea, Comisia a constatat că toate inițiativele sale diferite sunt coerente și a observat că considerentul 9 citat de MHTL indică în mod clar că majorarea treptată a tarifelor ar intensifica producția în Uniune.

(233)

În urma comunicării constatărilor, MHTL a solicitat Comisiei să asigure cu atenție coerența acțiunii sale externe și abrogarea măsurilor în ceea ce privește Trinidad și Tobago. CFI a solicitat abrogarea măsurilor în ceea ce privește SUA. Comisia a respins afirmațiile ca fiind nefondate, deoarece părțile nu le-au justificat în mod specific și adecvat. De fapt, aceste afirmații s-au bazat în principal pe celelalte argumente ale lor privind condițiile de cumul în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Astfel cum se specifică în secțiunea 5.3.1, Comisia a concluzionat că condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia, Trinidad și Tobago și Statele Unite ale Americii, precum și între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar din industria Uniunii au fost asemănătoare. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a exclude exporturile din oricare dintre țările în cauză din domeniul de aplicare al prezentei proceduri și al măsurilor subiacente.

(234)

Union Invivo a susținut că produsul care face obiectul reexaminării a devenit o formă costisitoare de îngrășământ pe bază de azot și că reînnoirea măsurilor va afecta în mod negativ părțile interesate implicate în lanțul de distribuție a soluțiilor pe bază de azot. Prejudiciul, dacă există, nu a putut fi cuantificat. Comisia a respins acest punct. Nicio parte reprezentând depozitarea în porturi, distribuitori sau ferme, autocisterne ale întreprinderilor de pulverizare nu a transmis răspunsuri la chestionar sau alte date verificabile în acest sens.

(235)

MHTL a susținut că instituirea măsurilor inițiale a avut un impact semnificativ asupra industriilor din aval din Uniune, determinând creșterea costurilor și amenințând viabilitatea acestora. Comisia a respins afirmația, care a fost nefondată.

(236)

În vederea diversificării aprovizionării, AFCOME a solicitat Uniunii să importe UAN finit și nu doar gaz pentru a produce UAN. Union Invivo a afirmat că importul de UAN pe bază de GNC (43) a avut un impact mai scăzut asupra mediului decât fabricarea de UAN în Uniune pe baza importurilor de GNL (44), pe motiv că producția de UAN cu GNL generează un volum de emisii de gaze cu efect de seră cu 16 % mai mare decât GNC, solicitând în același timp diversificarea aprovizionării Uniunii, fie cu gaze, fie cu produse finite sintetizate din gaze. Comisia admite că materiile prime influențează impactul UAN asupra mediului, dar a respins afirmația în măsura în care este în interesul Uniunii să mențină în Uniune mai multe surse de aprovizionare cu gaze și pentru producția UAN, inclusiv producătorii interni de UAN.

(237)

Producătorii-exportatori cooperanți au susținut că miza o constituie securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor, consumatorii fiind în cea mai mare măsură afectați din cauza creșterii prețurilor la alimente și a efectelor unei crize prelungite a costului vieții. În acest context, MHTL a afirmat că SUA a dat dovadă de înțelepciune prin decizia din august 2022 de a nu institui taxe antidumping și compensatorii asupra importurilor de UAN din Trinidad și Tobago în Statele Unite ale Americii (45). Comisia a respins aceste argumente. Afirmațiile au fost nefondate în ceea ce privește amploarea impactului măsurilor existente asupra securității alimentare și a accesibilității prețurilor alimentelor, precum și asupra consumatorilor. Niciun element din dosar nu a demonstrat că măsurile în vigoare au afectat securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor în ultimii cinci ani. În ceea ce privește neinstituirea taxelor antidumping și compensatorii în SUA în 2022, condițiile și circumstanțele diferă de cele din prezenta investigație. Comisia a reamintit că scopul extinderii măsurilor este de a crea condiții de concurență echitabile de care să beneficieze toate părțile.

(238)

În urma comunicării constatărilor, CFI a solicitat ajutor pentru fermieri prin reducerea costurilor factorilor de producție, îmbunătățirea disponibilității aprovizionării și reducerea dependenței strategice de producătorii ruși. Părți precum Interore și COPA-COGECA și-au exprimat îngrijorarea cu privire la efectul cumulativ al mai multor inițiative, și anume CBAM, asupra sectorului agricol. Potrivit INOXA, toate taxele (taxele antidumping, CBAM și taxele vamale luate împreună) reprezintă peste 30 % din prețul final al îngrășămintelor pe bază de azot pentru fermieri, în timp ce menținerea măsurilor ar dăuna randamentelor și calității cerealelor. În ceea ce privește INOXA și CFI, extinderea măsurilor ar fi în contradicție cu obiectivele strategice ale Uniunii (și anume politica agricolă comună, Strategia „De la fermă la consumator”, obiectivele strategice de deschidere și/sau constituirea de stocuri strategice). Deși Comisia nu a recunoscut cuantificarea nefondată furnizată de INOXA, Comisia a recunoscut că toate taxele menționate de INOXA au un impact asupra costurilor pentru sectorul agricol. Comisia a considerat nefondate afirmațiile privind randamentele și calitatea cerealelor, a observat că taxele menționate servesc unor obiective diferite și a concluzionat că taxele antidumping sunt necesare în măsura în care apărarea comercială, producția rezilientă de îngrășăminte în Uniune și sancționarea războiului de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei se numără printre prioritățile Uniunii.

(239)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente care vizează importurile de UAN originar din țările în cauză.

(240)

AFCOME și Union Invivo au pus sub semnul întrebării validitatea concluziei, deoarece punerea în aplicare a CBAM (și, pentru AFCOME, și revizuirea ETS) va avea un impact și asupra fermierilor. Comisia a considerat că aceste afirmații sunt premature și nefondate, respingându-le astfel.

(241)

Fără a aduce atingere concluziei din considerentul 239, Comisia ia act de importanța sectorului agricol din Uniune și de numeroasele provocări cu care se confruntă. În cazul în care prețul UAN crește la un nivel substanțial mai mare decât în 2024 și impactul măsurilor actuale asupra structurii costurilor fermierilor devine nesustenabil, Comisia ia în considerare suspendarea măsurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(242)

În urma comunicării constatărilor, AGPB a considerat că orice potențială suspendare a măsurilor este ineficace pe motiv că măsurile temporare nu permit adaptarea pieței. Comisia a reamintit că orice acțiune întreprinsă (temporară sau pe termen mai lung) ar trebui să țină seama de toate interesele aflate în joc.

(243)

În urma comunicării constatărilor, asociațiile care reprezintă interesele fermierilor au contestat concluzia pe baza creșterii prețurilor UAN în 2025 și/sau a unei fluctuații a diferenței dintre prețurile cerealelor și prețurile UAN. Comisia a observat că seturile de date furnizate (uneori absente, alteori fără sursă, alteori referitoare doar la o parte din 2025 etc.) nu puteau pune sub semnul întrebării concluziile unei investigații complete, cu constatări privind dumpingul și prejudiciul pentru perioadele menționate în considerentul 7 și care a concluzionat că există practici de dumping prejudiciabile și că acestea ar continua probabil în cazul abrogării măsurilor.

(244)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, continuarea prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind UAN originar din țările în cauză ar trebui menținute.

(245)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție din cauza diferenței dintre nivelurile taxelor pentru Rusia, sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Rusia”.

(246)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(247)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile rusești care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei crește semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național.

(248)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru societățile rusești se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din Rusia și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Rusia”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(249)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (46). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(250)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(251)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (47), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(252)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu opinia comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,