COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.7.2025
COM(2025) 553 final
2025/0237(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli („programul UE pentru școli”), intervențiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerințele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice și carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgență și de criză gravă și garanțiile
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Temeiurile și obiectivele propunerii
Sectorul agricol și cel alimentar sunt sectoare strategice pentru Uniune, furnizând alimente sigure, de înaltă calitate și la prețuri accesibile pentru 450 de milioane de europeni, și au un rol esențial pentru securitatea alimentară, atât a Europei, cât și a întregii lumi. Totodată, aceste sectoare sunt esențiale pentru susținerea economiei și a traiului în zonele rurale și sunt o parte importantă a soluției în ceea ce privește protejarea climei, a naturii, a solurilor, a apei și a biodiversității, care în prezent au de suferit. Politica agricolă comună (PAC) se află în centrul proiectului european și, acum peste 60 de ani, și-a asumat angajamentul de a garanta securitatea alimentară și un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă, în concordanță cu obiectivele tratatelor UE.
Acest angajament este la fel de relevant acum ca și atunci, iar sectorul agricol al UE se confruntă, în continuare, cu provocări semnificative. Condițiile de concurență inechitabile la nivel mondial, o oarecare dependență de importuri și vulnerabilitatea în fața incertitudinilor geopolitice sporesc nesiguranța pe termen lung cu care se confruntă fermierii din UE. În același timp, fermierii trebuie să obțină venituri mai bune de pe piață, pentru a putea face investițiile necesare pentru ca fermele lor să fie reziliente și adaptate exigențelor viitorului. În acest scop, trebuie eliminate actualele dezechilibre din cadrul lanțului alimentar, în care o distribuție inechitabilă a veniturilor, a riscurilor și a poverii costurilor îi afectează adesea în mod disproporționat pe producătorii primari.
Aceste provocări justifică intervenția publică în sector și, în același timp, impun adoptarea unei politici robuste, dar care să poată fi adaptată pentru a garanta că sectorul agricol este competitiv, rezilient și sustenabil. În concordanță cu Comunicarea „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” a Comisiei, adoptarea unei astfel de politici ar contribui, de asemenea, la sporirea atractivității și predictibilității acestui sector, în care veniturile să le permită fermierilor să prospere și care să atragă generațiile viitoare. În acest context, stabilirea unor condiții favorabile adecvate la nivelul UE, împreună cu un set ambițios de instrumente, ar ajuta fermierii să își valorifice potențialul antreprenorial și să își consolideze poziția în lanțul valoric, iar măsurile ar trebui să includă stimulente pentru ca fermierii să partajeze riscurile (de exemplu, prin intermediul organizațiilor de producători sau al cooperativelor). În același timp, prin sprijinirea investițiilor în formare, a schimbului de bune practici, a adoptării unor metode de producție inovatoare și a unor practici adecvate de gestionare a riscurilor la nivel de fermă, fermierii sunt sprijiniți să exploreze surse de venit diferite și să profite de noi oportunități de piață, cum ar fi cele legate de tot mai numeroasele utilizări în domeniul bioeconomiei ale cânepii.
Din acest motiv, sprijinul specific pentru anumite sectoare este considerat de natură strategică, fiind menit a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC și a consolida sinergiile cu alte instrumente ale PAC. La fel de important este sprijinul UE pentru culturile proteice, având în vedere provocările agronomice și vulnerabilitatea climatică ce limitează interesul fermierilor de a se implica în acest sector. În același timp, această atenție deosebită este determinată și de necesitatea reducerii dependenței Uniunii de importurile de proteine de înaltă calitate, precum și de necesitatea consolidării autonomiei strategice deschise a UE, potrivit viziunii menționate.
În acest context și potrivit viziunii, creșterea sustenabilă a animalelor rămâne o parte esențială a agriculturii, competitivității și coeziunii Uniunii. În Uniune, sectorul creșterii animalelor este deosebit de vulnerabil la diverse șocuri și la concurența de la nivel mondial și trebuie să respecte standarde de producție ridicate, care nu sunt întotdeauna răsplătite de piață. Recunoașterea compoziției naturale a cărnii și a produselor din carne, în interesul atât al producătorilor, cât și al consumatorilor din Uniune, devine importantă, deoarece termenii referitori la carne au adesea o semnificație culturală.
Potrivit Raportului Niinistö privind disponibilitatea și pregătirea UE și în conformitate cu Strategia privind o Uniune a pregătirii, considerațiile privind pregătirea trebuie integrate în toate politicile Uniunii. Această nouă realitate a fost marcată de șocuri semnificative, de la pandemie, războiul de agresiune al Rusiei și perturbări ale pieței până la boli ale animalelor și plantelor, precum și de o situație geopolitică volatilă. Din acest motiv, pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor din Tratatul UE referitoare la asigurarea disponibilității aprovizionării, inclusiv în situații de urgență și de criză gravă, trebuie consolidată pregătirea în sectorul agricol în toate statele membre. Acest lucru trebuie realizat prin completarea inițiativelor naționale, prin îmbunătățirea coordonării între statele membre și între statele membre și Comisie, prin îmbunătățirea eficienței și prin promovarea unei culturi a pregătirii și rezilienței, respectând, totodată, pe deplin competențele naționale și circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru, precum și principiile subsidiarității și proporționalității. În special, Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia de constituire de stocuri la nivelul UE: stimularea pregătirii materiale a UE pentru situații de criză” evidențiază că, în situații de criză grave, de lungă durată, complexe și transfrontaliere, este crucial ca măsurile naționale să fie coordonate, pentru a se asigura aprovizionarea stabilă cu bunuri de primă necesitate și continuarea funcțiilor societale vitale.
În același timp, potrivit Viziunii pentru agricultură și alimentație, reconectarea consumatorilor din UE – în special a grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii – cu alimentele și teritoriile locale rămâne esențială pentru viitorul agriculturii în Europa. Din acest motiv, trebuie continuate eforturile de promovare a calității alimentelor din UE pe piețele europene, inclusiv în regiunile ultraperiferice, precum și pe piețele internaționale. Astfel de inițiative ar spori competitivitatea sectorului agricol și ar încuraja obiceiuri alimentare mai sănătoase în rândul publicului larg. În acest sens, ajutoarele pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate („programul UE pentru școli”) s-au dovedit eficace în ceea ce privește sporirea consumului produselor agricole selectate, dar trebuie consolidate în continuare eficacitatea ajutoarelor respective și coerența lor cu alte instrumente ale PAC.
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește normele fundamentale pentru organizarea comună a piețelor produselor agricole (OCP). În perioada 2028-2034, sprijinul financiar pentru măsurile prevăzute în regulamentul respectiv va fi reglementat de cadrul juridic creat de Regulamentul (UE).../... al Parlamentului European și al Consiliului [FPNR]. Acest sprijin va face, de asemenea, obiectul normelor specificate în Regulamentul (UE).../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța], care stabilește un cadru de urmărire și performanță a cheltuielilor bugetare, precum și alte norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii, cu excepția cazului în care se specifică altfel.
De asemenea, programul UE pentru școli și sprijinul pentru anumite sectoare agricole vor fi susținute financiar prin planurile de parteneriate naționale și regionale („planurile PNR”) prevăzute în Regulamentul (UE) …./… [Regulamentul FPNR]. Totuși, întrucât programul și sprijinul menționate sunt legate de piețele produselor agricole, normele specifice referitoare la tipul de intervenții trebuie să fie stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
În plus, pentru a se ține seama de evoluțiile din sectorul agricol și pentru a se îmbunătăți punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, anumite dispoziții din regulamentul respectiv trebuie modificate și actualizate.
Mai mult, ca urmare a abrogării Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și având în vedere propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], anumite împuterniciri referitoare la intervenția publică, la ajutorul pentru depozitarea privată, la contingentele tarifare, la organizațiile de producători și la garanții, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și în Regulamentul (UE) 2021/2116 ale Parlamentului European și al Consiliului, trebuie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Totodată, ca urmare a integrării anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în Regulamentul (UE) …./… [Regulamentul FPNR], unele dintre dispozițiile regulamentului respectiv trebuie, de asemenea, integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
În vederea alinierii la dispozițiile Acordului OMC privind agricultura, este necesară actualizarea anumitor dispoziții privind calcularea taxelor la import suplimentare.
Ca parte a acestei inițiative, trebuie stabilite dispoziții privind condițiile de producție și comercializare a produselor din cânepă. De asemenea, normele existente referitoare la importurile de cânepă trebuie actualizate din motive de coerență.
În cele din urmă, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie să prevadă dispoziții privind disponibilitatea aprovizionării cu produse agricole în situații de urgență și de criză gravă.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Prezenta propunere este pe deplin coerentă cu obiectivele PAC din tratat, prevăzute la articolul 39 din TFUE. Obiectivele modificărilor sunt coerente cu normele privind organizarea comună a piețelor produselor agricole. Modificările vizează îmbunătățirea actualei organizări comune a piețelor.
•Coerența cu alte politici ale UE
Modificările sunt coerente cu alte politici ale UE și consolidează rolul normelor OCP și al instrumentelor conexe în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea obiectivelor politicii agricole comune.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Articolul 42, articolul 43 alineatul (2) și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stau la baza propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.
Temeiul juridic prevede: stabilirea organizării comune a piețelor agricole și alte dispoziții care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii agricole comune, precum și norme privind măsuri specifice în regiunile ultraperiferice.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
În temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, agricultura este un domeniu cu competență partajată între Uniune și statele membre și, prin urmare, se aplică principiul subsidiarității.
Deoarece organizarea comună a piețelor implică întreaga UE și reglementează libera circulație a mărfurilor constituite din produse agricole în cadrul pieței interne, diferitele aspecte trebuie abordate la nivelul UE, mai degrabă decât la nivelul statelor membre, care ar acționa individual. În plus, schimbările propuse sunt modificări ale actualei organizări comune a piețelor produselor agricole.
•Proporționalitatea
Propunerea cuprinde modificări limitate și orientate ale legislației actuale, care sunt necesare pentru buna funcționare a actualei organizări comune a piețelor.
•Alegerea instrumentului
Având în vedere obiectivele și conținutul propunerii, instrumentul cel mai adecvat constă în modificarea regulamentului existent.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
Propunerea face parte din revizuirea PAC pentru perioada de după 2027, în scopul căreia a fost realizată o evaluare generală a impactului și au fost desfășurate consultări cu părțile interesate.
•Drepturile fundamentale
Modificările propuse respectă drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevăzute în Regulamentul (UE).../... [Regulamentul FPNR]. Dispozițiile din Regulamentul (UE).../... [Regulamentul FPNR] referitoare la respectarea drepturilor fundamentale și la statul de drept se vor aplica și programului UE pentru școli și sprijinului pentru sectoarele agricole.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Programul UE pentru școli și sprijinul pentru sectoarele agricole vor fi susținute de fondul în privința căruia sunt prevăzute norme în Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța]. În ceea ce privește programul UE pentru școli, Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/106 a Comisiei stabilește repartizările orientative către statele membre ale ajutoarelor din partea Uniunii pentru fructele și legumele destinate școlilor și pentru laptele destinat școlilor, pentru perioada 1 august 2023-31 iulie 2029, vizând inclusiv o parte a perioadei următorului cadru financiar multianual („CFM”), care se referă la anii 2028-2034. Deoarece PAC pentru perioada de după 2027 va institui un nou program pentru școli începând cu 2028, trebuie stabilită o alocare specifică redusă pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 august și data de 31 decembrie 2027, pentru anul școlar 2027/2028, întrucât punerea în aplicare și finanțarea programului vor intra în continuare sub incidența actualului CFM.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Această inițiativă va fi monitorizată prin intermediul cadrului de performanță aplicabil cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034, prevăzut în propunerea de Regulament (UE) .../… [Regulamentul privind performanța], care stabilește un cadru de urmărire și performanță a cheltuielilor bugetare, precum și alte norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii, cu excepția cazului în care se specifică altfel.
Intervențiile din cadrul programului UE pentru școli
Dispozițiile legale stabilesc parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele programului și cerințele de bază ale acestuia, iar statele membre ar avea o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale. Regulamentul (UE) …/… [Regulamentul FPNR] trebuie să prevadă norme care să se aplice programului UE pentru școli, însă normele specifice referitoare acel tip de intervenție trebuie prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Pentru a se reduce consumul de zaharuri libere și grăsimi al elevilor, distribuirea de produse cu un conținut ridicat de zaharuri libere și grăsimi trebuie să fie limitată. Pentru a sensibiliza copiii cu privire la varietatea produselor cultivate în Uniune, precum și cu privire la calitățile diferite ale acestora, trebuie să se acorde prioritate distribuirii produselor originare din Uniune, ținându-se seama, totodată, de criterii legate de standarde mai ridicate de sustenabilitate socială și de mediu. Statele membre trebuie să asigure punerea în aplicare a unor măsuri de sensibilizare pe anumite teme. După caz și pentru a se evita suprapunerile, programa națională poate fi utilizată în locul programului. Având în vedere îngrijorarea crescândă legată de alimentele prelucrate și de produsele are ar putea avea un conținut ridicat de zaharuri adăugate, care nu răspund nevoilor nutriționale ale copiilor, produsele respective trebuie excluse din programul UE pentru școli. Aceste noi elemente rezultă din evaluarea programului, analizată în detaliu în evaluarea impactului.
Intervenții sectoriale
Dispozițiile legale definesc cerințe minime privind conținutul și obiectivele politicii în cazul unor astfel de tipuri de intervenții al căror scop general este asigurarea funcționării eficiente și a stabilității piețelor agricole. Aceste dispoziții ar asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și ar crea condiții de concurență egală și loială. Atunci când includ intervenții în anumite sectoare în planurile lor PNR, statele membre trebuie să asigure coerența cu alte intervenții la nivel sectorial. Tipurile de intervenții din anumite sectoare trebuie să ofere sprijin sectoarelor fructelor și legumelor, vinului, culturilor proteice, produselor apicole, uleiului de măsline și măslinelor de masă și hameiului, precum și altor sectoare și produse enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul cărora se consideră că instituirea unor intervenții specifice are efecte benefice asupra îndeplinirii unora sau a tuturor obiectivelor generale și specifice ale PAC urmărite de Regulamentul (UE).../... [Regulamentul FPNR].
Culturi proteice
Dispozițiile legale introduc norme specifice pentru recunoașterea obligatorie a organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale din acest sector. Acest lucru ar contribui la consolidarea lanțului valoric la nivel regional, național și transnațional și ar aborda provocările agronomice care periclitează interesele fermierilor din acest sector.
Pentru a sprijini producția de culturi proteice și a reduce dependența Uniunii de importurile de proteine de înaltă calitate, trebuie creat un sector distinct al culturilor proteice în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În acest scop, sectorul culturilor proteice va înlocui actualul sector al furajelor uscate. Produsele care aparțin sectorului culturilor proteice vor fi mutate din partea XXIV a anexei I într-o nouă secțiune 1 din partea IV a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Furajele uscate care nu sunt culturi proteice vor fi mutate din actuala parte IV a anexei I în partea XXIV a anexei respective. Referirea la sectorul furajelor uscate trebuie eliminată de la articolul 6, referitor la anii de comercializare.
La articolele 154 și 158 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie adăugate dispoziții tranzitorii privind recunoașterea organizațiilor de producători (OP) existente și a organizațiilor interprofesionale (OIP-uri) deja recunoscute pentru produse care fac parte din noul sector al culturilor proteice.
Sectorul culturilor proteice trebuie adăugat pe lista sectoarelor pentru care statele membre sunt obligate să recunoască, la cerere, organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale [articolul 159 literele (a) și, respectiv, (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013].
Standarde de comercializare
Potrivit concluziilor raportului Comisiei privind noile standarde de comercializare pentru legumele păstăi uscate și boabele de soia, este oportun să se prevadă posibilitatea stabilirii unor standarde de comercializare pentru culturile proteice, în scopul unei mai bune informări a consumatorilor cu privire la originea produselor din culturi proteice pe care le achiziționează. Din același motiv, carnea de vită, carnea de porc, carnea de oaie și carnea de capră trebuie adăugate la lista produselor pentru care pot fi adoptate standarde de comercializare. În plus, în vederea eventualei armonizări a definițiilor și compozițiilor anumitor brânzeturi, pentru a se asigura o bază comună pentru asigurarea calității pe piața internă, este, de asemenea, oportun să se prevadă posibilitatea stabilirii unor standarde de comercializare pentru brânză.
Cânepă
Cânepa intră sub incidența OCP din cadrul PAC, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 extinzându-și domeniul de aplicare dincolo de utilizarea fibrelor. În cadrul PAC, fermierii pot primi plăți bazate pe suprafață dacă îndeplinesc criterii standard și specifice cânepii, inclusiv prin cultivarea de soiuri cu un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol („THC”) mai mic de 0,3 % pentru a preveni cultivarea ilicită a culturilor.
Potrivit unei hotărâri a Curții de Justiție, canabidiolul („CBD”) extras din întreaga plantă Cannabis Sativa nu este un drog în temeiul Convenției unice asupra stupefiantelor. Totuși, neconcordanțele dintre reglementările statelor membre limitează utilizarea deplină a plantelor și potențialul economic aferent, în special în ceea ce privește vârfurile înflorite. Aceste discrepanțe pot împiedica fermierii să acceseze sprijinul PAC sau să comercializeze produse din cânepă în toate statele membre.
Pentru a rezolva această problemă, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 va include norme privind producția și comercializarea cânepii. Articolul 189 va fi modificat, iar partea VIII a anexei I va fi extinsă pentru a include, ca produse agricole, toate părțile plantei de cânepă, cu condiția îndeplinirii cerințelor PAC. Scopul este alinierea la dezvoltarea pieței cânepii din UE, oferind securitate juridică fermierilor.
De asemenea, noi dispoziții legale vor menține protecția sănătății publice, menținând o certificare strictă a semințelor și o limită de 0,3 % pentru THC, asigurând respectarea convențiilor internaționale în materie de droguri. Potrivit dovezilor științifice, soiurile de cânepă cu un THC de până la 0,3 % prezintă un risc pentru sănătate scăzut. În scopul armonizării părții VIII a anexei I, modificările se vor aplica, de asemenea, semințelor de in, prin mutarea produselor relevante din secțiunea 1 a părții XXIV a anexei I.
Dispoziții tranzitorii vor proteja organizațiile de producători existente și le vor permite fermierilor să comercializeze cânepa semănată înainte de aplicarea noilor norme. Datorită amânării aplicării, părțile interesate vor avea timp să se adapteze la noul cadru de reglementare.
Zahăr
În conformitate cu articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, condițiile de achiziționare a sfeclei de zahăr și a trestiei de zahăr trebuie să fie reglementate prin acorduri intraprofesionale scrise, astfel cum sunt descrise în partea II secțiunea A punctul 6 din anexa II la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 125 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, acordurile intraprofesionale trebuie să respecte condițiile de achiziționare prevăzute în anexa X la regulamentul respectiv. Din motive de claritate și coerență, dispozițiile respective trebuie modificate în ceea ce privește părțile la acordurile intraprofesionale și în ceea ce privește produsele care fac obiectul acordurilor respective și al condițiilor de achiziționare.
În plus, pentru mai multă claritate juridică și pentru o mai bună protejare a drepturilor vânzătorilor de sfeclă în relațiile contractuale cu întreprinderile producătoare de zahăr, este necesară modificarea punctului VIII din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru a se prevedea în mod explicit că proprietatea asupra pulpei de sfeclă rămâne la vânzătorul de sfeclă, cu excepția cazului în care se convine altfel.
Pentru ca părțile interesate din sectorul zahărului să dispună de suficient timp pentru a se adapta, aplicarea modificărilor referitoare la acordurile intraprofesionale trebuie amânată până la data de 1 octombrie de după anul intrării în vigoare a regulamentului.
Taxe suplimentare la import
Articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește norme privind metoda de calcul care poate fi utilizată pentru a stabili volumul de declanșare în scopul aplicării taxelor suplimentare la import. Pentru ca metoda de calcul prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind agricultura să fie corect reflectată, articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie modificat astfel încât să se precizeze că respectivul calcul trebuie să se bazeze pe importurile medii anuale din cei trei ani precedenți. În conformitate cu articolul 182 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, nu trebuie să fie impuse taxe suplimentare dacă importurile nu riscă să perturbe piața Uniunii sau dacă efectele ar fi disproporționate în raport cu obiectivul vizat. Totuși, este dificil să se demonstreze că importurile riscă să perturbe piața Uniunii și, în cazul produselor sezoniere perisabile, cărora li se aplică în prezent o astfel de măsură de salvgardare, măsura este adesea nefezabilă sau nu se poate aplica suficient de la timp. Întrucât această cerință depășește obligațiile prevăzute în Acordul OMC privind agricultura și pentru a răspunde preocupărilor părților interesate și a simplifica procedura, respectivul alineat (2) trebuie eliminat.
Norme privind disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză gravă
Dispozițiile legale introduc obligații care impun statelor membre să adopte măsuri de pregătire de bază care trebuie să includă stabilirea unor planuri naționale și/sau regionale de pregătire și răspuns privind produsele agricole, comunicarea periodică de informații privind stocurile de produse agricole, desemnarea autorităților competente și participarea la exerciții de simulare de criză la nivelul UE. Aceste eforturi trebuie să fie completate de obligații sporite în timpul crizelor sau al situațiilor cu risc ridicat, inclusiv de raportarea obligatorie.
Strategia de constituire de stocuri la nivelul Uniunii vizează combinarea rezervelor centralizate cu contribuțiile statelor membre, sprijinite de parteneriate public-privat, pentru a se asigura eficiența, scalabilitatea și un bun raport cost-eficacitate. Dacă statele membre constituie și gestionează rezerve de produse agricole, trebuie introduse norme pentru a se garanta că măsurile respective sunt concepute astfel încât să se reducă la minimum denaturările pieței.
Denumiri referitoare la carne
Trebuie introduse dispoziții legale specifice menite a proteja termenii referitori la carne, pentru sporirea transparenței pe piața internă în ceea ce privește compoziția și conținutul nutrițional ale alimentelor și pentru a le garanta consumatorilor posibilitatea de a alege în cunoștință de cauză, în special consumatorilor care caută un conținut nutrițional specific asociat în mod tradițional cu produsele din carne.
POSEI
Având în vedere propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 în ceea ce privește utilizarea unui logo pentru marketingul produselor agricole de calitate din regiunile ultraperiferice și derogarea de la normele privind ajutoarele de stat pentru plățile naționale pentru sectorul zahărului în regiunile ultraperiferice franceze trebuie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Reintroducerea normelor și a împuternicirilor care lipsesc
Unele norme și împuterniciri relevante pentru măsurile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 erau prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și sunt prevăzute în prezent în Regulamentul (UE) 2021/2116. Ca urmare a abrogării Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 și având în vedere propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și propunerea de Regulament (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], normele și împuternicirile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116 privind intervenția publică și ajutorul pentru depozitarea privată, contingentele tarifare, recunoașterea organizațiilor de producători și garanțiile trebuie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Amânarea aplicării și norme tranzitorii
Pentru ca statele membre și operatorii să dispună de timp suficient pentru a se conforma noilor norme, data aplicării trebuie amânată în cazul modificărilor legate de acordurile intraprofesionale pentru sectorul zahărului, de condițiile referitoare la comercializarea, producția și importurile de cânepă, precum și în cazul dispozițiilor privind disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză gravă. În plus, pentru a se asigura o tranziție lină către noul program al UE pentru școli, eliminarea dispozițiilor referitoare la programul UE pentru școli prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2028, dar dispozițiile respective trebuie să se aplice în continuare în cazul măsurilor puse în aplicare până la 31 decembrie 2027. Mai mult, deoarece actualul program al UE pentru școli va fi sistat la 31 decembrie 2028, trebuie stabilită o alocare specifică redusă pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 august și data de 31 decembrie 2027, pentru anul școlar 2027/2028, întrucât punerea în aplicare și finanțarea programului vor intra în continuare sub incidența actualului CFM.
2025/0237 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli („programul UE pentru școli”), intervențiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerințele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice și carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgență și de criză gravă și garanțiile
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2) și articolul 349,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2025 intitulată „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar”anunță că politica agricolă comună („PAC”) pentru perioada de după 2027 va prevedea sporirea responsabilității și răspunderii statelor membre în ceea ce privește modul în care acestea îndeplinesc obiectivele PAC, sprijinind și stabilizând veniturile fermierilor, atrăgând o generație viitoare de fermieri și garantând securitatea alimentară. Noua PAC trebuie să fie o politică mai simplă și mai bine orientată, cu mai multă flexibilitate pentru fermieri și cu o trecere de la cerințe la stimulente pentru fermieri.
(2)Pachetul legislativ privind cadrul financiar multianual pentru anii 2028-2034 include Regulamentul (UE).../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul FPNR] de instituire a Fondului pentru parteneriatele naționale și regionale („fondul”) pentru perioada 2028-2034, care grupează fondurile prealocate la nivel național în cadrul fondului, inclusiv Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Potrivit regulamentului respectiv, fondul urmează a fi pus în aplicare prin intermediul planurilor de parteneriate naționale și regionale („planurile PNR”) și al Mecanismului UE („mecanismul”).
(3)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului prevede toate elementele de bază ale organizării comune a piețelor produselor agricole.
(4)Sprijinul PAC prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru perioada de după 2027 va fi susținut de fond și va face obiectul normelor prevăzute în Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța] ale Parlamentului European și ale Consiliului, completate de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(5)Producția de culturi proteice din Uniune se confruntă cu dificultăți persistente, în special din cauza volatilității cererii și ofertei la nivel local și din cauza provocărilor agronomice întâmpinate în cultivarea lor, care le fac o opțiune cu risc mai ridicat pentru fermieri. Pentru a sprijini producția de culturi proteice și a reduce dependența Uniunii de importurile de proteine de înaltă calitate, este oportună crearea unui sector distinct al culturilor proteice în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În plus, pentru a se facilita înființarea de organizații de producători și de organizații interprofesionale în sectorul culturilor proteice și, prin urmare, pentru a se consolida lanțul valoric la nivel regional, național și transnațional, recunoașterea acestui sector trebuie să devină obligatorie. Întrucât principalele produse din sectorul furajelor uscate enumerate în partea IV a anexei I la regulamentul respectiv trebuie incluse în sectorul culturilor proteice, sectorul furajelor uscate trebuie eliminat din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(6)Prin hotărârea sa din 7 septembrie 2016 în cauza C-113/14, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea”) a anulat articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care stabilea pragurile de referință pentru produsele agricole, pe motiv că respectivele praguri ar fi trebuit să fie adoptate doar de Consiliu, la propunerea Comisiei, în temeiul articolului 43 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). Prin urmare, este necesară eliminarea articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(7)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește norme privind intervenția publică. Regulamentul (UE) 2021/2116 a stabilit norme privind cheltuielile aferente intervenției publice și a împuternicit Comisia să completeze regulamentul respectiv cu norme privind tipul de măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii și condițiile de rambursare, condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți sau a ratelor forfetare stabilite de Comisie, ori a cuantumurilor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă în sectoare specifice, evaluarea operațiunilor legate de intervenția publică, măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și stabilirea cuantumurilor care urmează să fie finanțate. Întrucât aceste norme sunt necesare pentru funcționarea sistemului de intervenție publică, împuternicirile existente trebuie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(8)Pe lângă normele referitoare la intervenția publică, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește norme privind ajutorul pentru depozitarea privată. Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 al Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 al Comisiei stabilesc norme privind controalele și sancțiunile adoptate în temeiul împuternicirilor privind acte delegate și de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Ca urmare a abrogării Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 și având în vedere Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], împuternicirile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și în Regulamentul (UE) 2021/2116 ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru adoptarea de acte delegate și acte de punere în aplicare privind controalele și sancțiunile legate de intervenția publică și de ajutorul pentru depozitarea privată trebuie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(9)Mai exact, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 cu norme privind reducerea plății ajutorului în cazul în care operatorii nu își îndeplinesc obligațiile legate de condițiile referitoare la intervenția publică sau depozitarea privată. De asemenea, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme uniforme pentru statele membre privind testele și metodele care trebuie aplicate pentru a se stabili eligibilitatea produselor pentru intervenția publică și pentru depozitarea privată și utilizarea procedurilor de achiziții pentru intervențiile publice sau pentru depozitarea privată, privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor, a angajamentelor și a criteriilor de eligibilitate pentru intervenția publică sau pentru depozitarea privată, precum și privind aplicarea și calcularea de către statele membre a sancțiunilor administrative atunci când operatorii nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate, angajamentele sau alte obligații legate de condițiile referitoare la intervenția publică sau la depozitarea privată.
(10)Ajutoarele pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate, prevăzute în partea II titlul I capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 („Programul UE pentru școli”) s-au dovedit eficace în ceea ce privește sporirea consumului produselor agricole selectate. Programul UE pentru școli trebuie continuat, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC. Totuși, pentru o eficacitate sporită și pentru a se asigura coerența sa cu alte instrumente ale PAC, programul UE pentru școli trebuie să se bazeze pe obținerea performanței și trebuie să fie pus în aplicare ca un tip de intervenție susținută de fond. Prin urmare, Uniunea trebuie să stabilească parametrii de bază ai politicii, precum obiectivele programului UE pentru școli și cerințele de bază ale acestuia, iar statele membre trebuie să dețină o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale. Normele prevăzute în Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța] trebuie să se aplice programului UE pentru școli, fiind completate prin prezentul regulament. Întrucât programul UE pentru școli este o măsură de intervenție pe piață, normele specifice referitoare la tipul de intervenție trebuie să fie stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(11)Obiectivul programului UE pentru școli este de a reconecta copiii cu agricultura și de a stimula obiceiurile alimentare sănătoase. Întrucât copiii din grupurile vulnerabile sunt mai predispuși să aibă o alimentație nesănătoasă, statelor membre trebuie să li se ofere posibilitatea de a se concentra asupra acestor grupuri în funcție de considerente socioeconomice. Pentru a se reduce consumul de zaharuri libere și grăsimi al elevilor, distribuirea de produse cu un conținut ridicat de zaharuri libere și grăsimi trebuie să fie limitată. Pentru a sensibiliza copiii cu privire la varietatea produselor cultivate în Uniune, precum și cu privire la calitățile diferite ale acestora, trebuie să se acorde prioritate distribuirii produselor originare din Uniune, ținându-se seama, totodată, de criterii legate de standarde mai ridicate de sustenabilitate socială și de mediu. Statele membre trebuie să asigure punerea în aplicare a unor măsuri de sensibilizare pe anumite teme. Pentru a se evita suprapunerile, programa națională poate fi utilizată în locul programului UE pentru școli. Având în vedere îngrijorarea crescândă legată de alimentele prelucrate și de produsele are ar putea avea un conținut ridicat de zaharuri adăugate, care nu răspund nevoilor nutriționale ale copiilor, este oportună excluderea produselor respective din programul UE pentru școli.
(12)Având în vedere că programul UE pentru școli implementat în cadrul fondului trebuie să cuprindă perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2034, eliminarea dispozițiilor referitoare la programul UE pentru școli prevăzute în partea II titlul I capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2028. Pentru a se asigura o tranziție lină, trebuie să se prevadă că dispozițiile eliminate continuă să se aplice în ceea ce privește măsurile puse în aplicare până la 31 decembrie 2027. În plus, având în vedere că programul UE pentru școli prevăzut în partea II titlul I capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 va fi, prin urmare, sistat înainte de sfârșitul anului școlar 2027/2028, care începe la 1 august 2027 și se încheie la 31 iulie 2028, limita generală a ajutorului din partea Uniunii prevăzută pentru fiecare an școlar la articolul 23a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie redusă proporțional pentru anul școlar respectiv.
(13)Tipurile de intervenție în anumite sectoare sunt necesare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC și pentru consolidarea sinergiilor cu alte instrumente ale PAC. Cerințele minime privind conținutul și obiectivele acestor tipuri de intervenție trebuie stabilite la nivelul Uniunii, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pentru a se evita condițiile de concurență inegală și neloială. Atunci când includ intervenții în anumite sectoare în planurile lor PNR, statele membre trebuie să asigure coerența cu alte intervenții la nivel sectorial. Tipurile de intervenție din anumite sectoare trebuie să ofere sprijin sectoarelor fructelor și legumelor, vinului, culturilor proteice, produselor apicole, uleiului de măsline și măslinelor de masă și hameiului, precum și altor sectoare și produse enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În special, având în vedere deficitul Uniunii în ceea ce privește proteinele vegetale și date fiind beneficiile pentru mediu pe care le generează producerea lor, leguminoasele trebuie incluse printre produsele eligibile pentru sprijin, respectându-se, în același timp, lista OMC a UE privind semințele oleaginoase.
(14)Pentru a proteja interesele financiare ale bugetului Uniunii și pentru a se asigura că sancțiunile sunt proporționate, eficace și disuasive, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 cu norme privind suspendarea, reducerea și recuperarea plăților ajutoarelor pentru intervenții sectoriale în cazul neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere de către organizațiile de producători. În plus, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în privința organizațiilor de producători sau a asociațiilor de organizații de producători pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor de recunoaștere, precum și norme privind un sistem unic de identificare a organizațiilor de producători recunoscute și a asociațiilor de organizații de producători recunoscute.
(15)Potrivit concluziilor raportului Comisiei privind noile standarde de comercializare pentru legumele păstăi uscate și boabele de soia, este oportun să se prevadă posibilitatea stabilirii unor standarde de comercializare pentru culturile proteice, în scopul unei mai bune informări a consumatorilor cu privire la originea produselor din culturi proteice pe care le achiziționează. Din același motiv, carnea de vită, carnea de porc, carnea de oaie și carnea de capră trebuie adăugate la lista produselor pentru care pot fi adoptate standarde de comercializare. În plus, în vederea eventualei armonizări a definițiilor și compozițiilor anumitor brânzeturi, pentru a se asigura o bază comună pentru asigurarea calității pe piața internă, este, de asemenea, oportun să se prevadă posibilitatea stabilirii unor standarde de comercializare pentru brânză.
(16)Comunicarea Comisiei intitulată „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” reamintește că creșterea animalelor este o parte esențială a agriculturii, competitivității și coeziunii Uniunii. Sistemele sustenabile de creștere a animalelor sunt esențiale pentru economia Uniunii, pentru viabilitatea zonelor rurale și pentru conservarea mediului și a peisajelor rurale. În Uniune, sectorul creșterii animalelor este deosebit de vulnerabil la diverse șocuri și la concurența de la nivel mondial și trebuie să respecte standarde de producție ridicate, care nu sunt întotdeauna răsplătite de piață. În acest context, este necesară recunoașterea compoziției naturale a cărnii și a produselor din carne, în interesul atât al producătorilor din Uniune, cât și al consumatorilor. Termenii referitori la carne au adesea o semnificație culturală și istorică. Așadar, este oportună protejarea termenilor referitori la carne, pentru sporirea transparenței pe piața internă în ceea ce privește compoziția și conținutul nutrițional ale alimentelor și pentru a le garanta consumatorilor posibilitatea de a alege în cunoștință de cauză, în special consumatorilor care caută un conținut nutrițional specific asociat în mod tradițional cu produsele din carne.
(17)Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului a introdus un logo pentru a încuraja fermierii din regiunile ultraperiferice să continue să furnizeze produse de înaltă calitate și pentru a promova comercializarea produselor respective. Având în vedere Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 privind utilizarea logoului trebuie să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și să se aplice de la 1 ianuarie 2028.
(18)În conformitate cu articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, condițiile de achiziționare a sfeclei de zahăr și a trestiei de zahăr trebuie să fie reglementate prin acorduri intraprofesionale scrise, astfel cum sunt descrise în partea II secțiunea A punctul 6 din anexa II la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 125 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, acordurile intraprofesionale trebuie să respecte condițiile de achiziționare prevăzute în anexa X la regulamentul respectiv. Din motive de claritate, articolul 125, partea II secțiunea A punctele 5 și 6 din anexa II și anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie modificate pentru a se asigura coerența între dispozițiile respective în ceea ce privește părțile la acordurile intraprofesionale și în ceea ce privește produsele care fac obiectul acordurilor respective și al condițiilor de achiziționare. În special, trebuie să se precizeze că normele referitoare la acordurile din sectorul zahărului și la condițiile de achiziționare aferente se aplică nu numai sfeclei de zahăr, ci și trestiei de zahăr.
(19)Inovarea și dezvoltarea bioeconomiei au dus la noi utilizări ale biomasei de cânepă derivate din toate părțile plantei. Astfel, fermierii au oportunități suplimentare de valorificare a plantei, dincolo de producția de fibre, drept care cânepa a devenit o cultură mai atractivă și mai competitivă. În plus, cultivarea cânepii are beneficii pentru mediu și climă, deoarece nu necesită pesticide sau îngrășăminte și îmbunătățește structura solului. Mai multe produse din cânepă, inclusiv cânepa brută (NC 5302), semințele de cânepă (NC 1207 99 91) și alte părți ale cânepii (NC 1211 90 86), sunt enumerate ca produse agricole în anexa I la TFUE. Din motive de claritate, lista produselor cuprinse în sectorul inului și al cânepii din partea VIII a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie modificată pentru a include alte produse din cânepă decât cânepa brută.
(20)Din motive care țin de protejarea sănătății, unele state membre au adoptat măsuri naționale care interzic producția sau comercializarea anumitor produse din cânepă. Aceste abordări naționale divergente subminează buna funcționare a organizării comune a pieței, creează insecuritate juridică și bariere pe piața internă și cauzează o concurență neloială între fermierii din diferite state membre.
(21)În conformitate cu diverse instrumente internaționale în privința cărora statele membre au cooperat sau la care au aderat, precum Convenția unică a Organizației Națiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961 și Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, comercializarea stupefiantelor trebuie să fie interzisă, cu excepția comerțului strict controlat pentru utilizarea în scopuri medicale și științifice. Totuși, din raționamentul Curții în cauza C-663/18 rezultă că produsele care nu sunt psihoactive, precum canabidiolul obținut din soiuri de cânepă cu un conținut scăzut de Δ9-tetrahidrocanabinol, nu trebuie considerate stupefiante în temeiul acestor convenții.
(22)Dovezile științifice sugerează, de asemenea, că este puțin probabil ca produsele din cânepă obținute din soiuri cu un conținut maxim de Δ9-tetrahidrocanabinol de 0,3 % să prezinte un risc pentru sănătatea umană. Prin urmare, pentru a se asigura securitatea juridică, a se promova dezvoltarea sectorului, a se garanta condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune și a se sprijini buna funcționare a organizării comune a piețelor, protejându-se, în același timp, interesele de sănătate publică, este necesar să se stabilească norme armonizate la nivelul Uniunii privind producția și comercializarea produselor agricole pe bază de cânepă care oferă garanții în materie de sănătate publică. În special, aceste norme trebuie să includă o limită maximă uniformă pentru conținutul de Δ9-tetrahidrocanabinol, precum și alte garanții adecvate.
(23)În plus, este, de asemenea, oportună modificarea articolului 189 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care stabilește norme privind importurile de cânepă, pentru a se asigura coerența cu noile norme ale Uniunii referitoare la comercializarea produselor din cânepă.
(24)Pentru a se asigura securitatea juridică și pentru a se evita perturbările disproporționate pentru fermieri, trebuie instituite măsuri tranzitorii privind introducerea pe piață a produselor din cânepă obținute din plante de cânepă semănate înainte de data aplicării noilor condiții de comercializare. Produsele respective trebuie să poată fi comercializate în continuare conform normelor în vigoare înainte de data respectivă și numai până la [data de 31 decembrie a anului următor intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. După data respectivă, toate produsele din cânepă trebuie să respecte noile condiții de comercializare.
(25)Pentru a se asigura o tranziție lină în urma creării sectorului culturilor proteice și pentru a oferi securitate juridică și continuitate organizațiilor de producători sau interprofesionale recunoscute, este oportun să se prevadă că organizațiile de producători sau interprofesionale deja recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru produse care se încadrează în noul sector al culturilor proteice trebuie să fie considerate recunoscute în sectorul respectiv. De asemenea, respectivele organizații de producători trebuie să își păstreze recunoașterea pentru alte produse cuprinse în alte sectoare. Totuși, în cazurile în care organizațiile respective nu mai îndeplinesc condițiile relevante pentru recunoaștere într-unul sau mai multe sectoare, statele membre trebuie să retragă recunoașterea în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].
(26)Pentru a se asigura o tranziție lină în urma modificării listei produselor cuprinse în sectorul inului și al cânepii din partea VIII a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și pentru a oferi securitate juridică și continuitate organizațiilor de producători sau interprofesionale recunoscute, este oportun să se prevadă că organizațiile de producători sau interprofesionale deja recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru produse care se încadrează în sectorul inului și al cânepii modificat trebuie să fie considerate recunoscute în sectorul respectiv. De asemenea, respectivele organizații de producători trebuie să își păstreze recunoașterea pentru alte produse cuprinse în alte sectoare. Totuși, în cazurile în care organizațiile respective nu mai îndeplinesc condițiile relevante pentru recunoaștere într-unul sau mai multe sectoare, statele membre trebuie să retragă recunoașterea în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].
(27)Articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește norme privind metoda de calcul care poate fi utilizată pentru a stabili volumul de declanșare în scopul aplicării taxelor suplimentare la import. Pentru ca metoda de calcul prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind agricultura să fie corect reflectată, articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie modificat astfel încât să se precizeze că respectivul calcul trebuie să se bazeze pe importurile medii anuale din cei trei ani precedenți. În conformitate cu articolul 182 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, nu trebuie să fie impuse taxe suplimentare dacă importurile nu riscă să perturbe piața Uniunii sau dacă efectele ar fi disproporționate în raport cu obiectivul vizat. Totuși, este dificil să se demonstreze că importurile riscă să perturbe piața Uniunii și, în cazul produselor sezoniere perisabile, cărora li se aplică în prezent o astfel de măsură de salvgardare, măsura este adesea nefezabilă sau nu se poate aplica suficient de la timp. Întrucât această cerință depășește obligațiile prevăzute în Acordul OMC privind agricultura și pentru a răspunde preocupărilor părților interesate și a simplifica procedura, respectivul alineat (2) trebuie eliminat.
(28)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește norme privind gestionarea contingentelor tarifare. Regulamentul delegat (UE) 2020/760 al Comisiei stabilește norme privind sancțiunile aplicabile operatorilor pentru cazurile de neîndeplinire a condițiilor și a cerințelor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un operator pentru a depune o cerere în cadrul contingentului tarifar, condiții și cerințe care au fost adoptate în temeiul unei împuterniciri pentru adoptarea de acte delegate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. În urma abrogării Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, împuternicirea de a adopta acte delegate în acest sens trebuie integrată în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(29)Articolul 214a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 permite Finlandei să acorde, în anumite condiții, ajutoare naționale în sudul Finlandei până în 2027, sub rezerva autorizării de către Comisie. Având în vedere particularitățile agriculturii finlandeze, acordarea respectivelor ajutoare naționale trebuie să fie permisă în continuare pentru perioada 2028-2034.
(30)Regulamentul (UE) nr. 228/2013 a acordat o derogare de la normele privind ajutoarele de stat pentru plățile naționale pentru sectorul zahărului în regiunile ultraperiferice franceze, pentru a atenua constrângerile specifice cu care se confruntă sectorul zahărului în aceste regiuni, legate de depărtarea lor extremă, mai exact de izolarea lor, de caracterul insular, de dimensiunile reduse ale suprafețelor agricole, de relief, de climă și de dependența lor economică de producția de zahăr. Având în vedere Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 prin care se acordă derogarea respectivă trebuie să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și să se aplice de la 1 ianuarie 2028.
(31)Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea comună referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii, Uniunea trebuie să își consolideze pregătirea ca răspuns la riscurile crescânde și la incertitudinea profundă, cu obiectivul de a institui o Uniune sigură și rezilientă, dotată cu capacitățile necesare pentru a anticipa amenințările și pericolele, indiferent de natura sau de originea lor, a reacționa la ele și a le gestiona. Considerațiile privind pregătirea trebuie să fie integrate în toate politicile Uniunii. Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia de constituire de stocuri la nivelul UE: stimularea pregătirii materiale a UE pentru situații de criză” a evidențiat că, în situații de criză grave, de lungă durată, complexe și transfrontaliere, este crucial ca măsurile naționale să fie coordonate, pentru a se asigura aprovizionarea stabilă cu bunuri de primă necesitate și continuarea funcțiilor societale vitale.
(32)Pentru a se asigura disponibilitatea aprovizionării, stabilită ca unul dintre obiectivele PAC în TFUE, inclusiv în situații de urgență și de criză gravă, trebuie consolidată pregătirea în sectorul agricol. Acest lucru trebuie realizat prin completarea inițiativelor naționale, prin îmbunătățirea coordonării între statele membre și între statele membre și Comisie, prin îmbunătățirea eficienței și prin promovarea unei culturi a pregătirii și rezilienței, respectând, totodată, pe deplin competențele naționale și circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru, precum și principiile subsidiarității și proporționalității.
(33)Așadar, statele membre trebuie să fie obligate să adopte măsuri de pregătire de bază care trebuie să includă stabilirea unor planuri naționale și/sau regionale de pregătire și răspuns privind produsele agricole, comunicarea periodică de informații privind stocurile de produse agricole, desemnarea autorităților competente și participarea la exerciții de simulare de criză la nivelul Uniunii. Dacă statele membre instituie și gestionează rezerve de produse agricole, acestea trebuie realizate ca parte a planurilor lor naționale și/sau regionale de pregătire și răspuns și trebuie să fie concepute în așa fel încât să fie minimizate denaturările pieței. Eforturile respective trebuie să fie completate de obligații sporite în timpul crizelor sau al situațiilor cu risc ridicat, inclusiv de raportarea obligatorie.
(34)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză gravă, Comisiei trebuie să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește cerințele de raportare privind planurile de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară, cooperarea transfrontalieră în cadrul elaborării și aplicării planurilor de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară, acțiunile coordonate pentru constituirea și gestionarea rezervelor, cum ar fi identificarea categoriilor de produse pentru constituirea rezervelor și elaborarea unor evaluări comune ale riscurilor și a unor mecanisme de alertă timpurie pentru a atenua riscurile legate de aprovizionarea transfrontalieră și pentru a asigura continuitatea aprovizionării în timpul perturbărilor, mecanismele voluntare de solidaritate și asistență reciprocă prin care statele membre pun părți din rezervele lor la dispoziția unui alt stat membru care se confruntă cu deficite grave, raportarea în timp real cu privire la stocuri și alte informații relevante, precum și cerințele procedurale referitoare la gestionarea securizată și schimbul securizat de informații. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(35)Diverse dispoziții din legislația agricolă impun depunerea unei garanții pentru a se asigura plata sumei datorate în cazul neîndeplinirii unei obligații. Acest lucru este valabil în special pentru gestionarea contingentelor tarifare și a intervenției publice și a depozitării private. Având în vedere Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța], dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116 referitoare la garanții trebuie să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Împuternicirile pentru adoptarea de acte delegate și acte de punere în aplicare privind garanțiile trebuie, de asemenea, să fie menținute și, prin urmare, integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(36)În special, pentru a se asigura un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectarea proporționalității în momentul depunerii unei garanții, delegarea de competențe trebuie să includă normele privind garanțiile care determină partea responsabilă în eventualitatea neîndeplinirii unei obligații, stabilirea situațiilor specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții, condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului, condițiile depunerii și eliberării garanției, condițiile specifice privind garanția depusă în legătură cu plățile în avans și stabilirea consecințelor încălcării obligațiilor pentru care a fost depusă o garanție. În plus, competențele de executare ale Comisiei trebuie să cuprindă forma garanției care trebuie depusă și procedura pentru depunerea garanției, pentru acceptarea acesteia și pentru înlocuirea garanției inițiale; procedurile pentru eliberarea garanției și notificările pe care trebuie să le transmită statele membre sau Comisia în contextul garanțiilor.
(37)Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul FPNR] prevede că, în ceea ce privește cheltuielile pentru intervenția publică, Comisia trebuie, în anumite cazuri, să fixeze cuantumurile standard uniforme în cazul operațiunilor materiale generate de depozitare și, eventual, în cazul prelucrării produselor eligibile pentru intervenția publică menționate la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Actele de punere în aplicare relevante trebuie adoptate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Pentru adoptarea acestor acte de punere în aplicare, Comisia trebuie să fie asistată de Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Întrucât regulamentul respectiv nu conține nicio referire la procedura de consultare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011, trebuie introdusă o referire la procedura respectivă în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(38)Secțiunea B punctul IV din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că metodele de clasificare pentru evaluarea conținutului de carne slabă în scopul grilei Uniunii de clasificare a carcaselor de porc trebuie să fie autorizate de Comisie. Având în vedere că metodele de clasificare a carcaselor de porc în scopul evaluării conținutului de carne slabă sunt autorizate pentru fiecare stat membru, din motive de simplitate și de reducere a sarcinii administrative, metodele de clasificare trebuie autorizate de statele membre în locul Comisiei.
(39)Punctul VIII din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că contractele de livrare dintre vânzătorii de sfeclă și întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să stabilească modalitățile de restituire a pulpei de sfeclă sau de compensare pentru pulpa de sfeclă. Pentru a se asigura o mai mare claritate juridică și pentru a se consolida protecția drepturilor vânzătorilor de sfeclă, este oportun să se modifice anexa X la regulamentul respectiv pentru a se prevedea în mod explicit că pulpa de sfeclă obținută din sfecla livrată rămâne proprietatea vânzătorului de sfeclă, cu excepția cazului în care se convine altfel. Pentru a se asigura transparența și relațiile contractuale echilibrate, contractele de livrare trebuie să prevadă în mod explicit modalitățile de returnare, reținere sau prelucrare a pulpei, inclusiv, după caz, cantitățile în cauză, împărțirea costurilor cu presarea sau uscarea, precum și prețul sau metoda de calcul a eventualelor compensații datorate.
(40)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie modificat în consecință.
(41)Pentru ca părțile interesate să dispună de timp suficient pentru a se adapta la modificări, modificările referitoare la acordurile intrasectoriale din sectorul zahărului trebuie să se aplice de la [data de 1 octombrie a anului următor datei intrării în vigoare a prezentului regulament].
(42)Pentru ca părțile interesate să dispună de timp suficient pentru a se adapta la modificări, normele privind condițiile referitoare la comercializarea, producția și importurile de cânepă trebuie să se aplice de la [data de 1 ianuarie după data intrării în vigoare a prezentului regulament], iar normele privind termenii referitori la carne trebuie să se aplice de la [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].
(43)Pentru ca statele membre să dispună de timpul necesar pentru a începe punerea în aplicare a dispozițiilor privind disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză gravă, aceste dispoziții trebuie să se aplice de la [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament],
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:
(1)La articolul 1 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
„(d) sectorul culturilor proteice, partea IV”;
(2)Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 2
Dispoziții generale din cadrul politicii agricole comune (PAC)
Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul FPNR] * și Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța]** și dispozițiile adoptate în temeiul lor se aplică în legătură cu măsurile prevăzute în prezentul regulament.
___________
* Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul FPNR] (JO L …, ELI: ).
** Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța] (JO L …, ELI: ).”.
(3)Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (3) se elimină;
(b)la alineatul (5), se adaugă următoarea literă:
„(c) «regiuni ultraperiferice» înseamnă regiunile menționate la articolul 349 din TFUE.”.
(4)La articolul 6, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) de la data de 1 aprilie la data de 31 martie a anului următor, pentru sectorul viermilor de mătase;”.
(5)Articolul 7 se elimină.
(6)Trimiterile la „articolul 229 alineatul (2) sau (3)” de la articolul 13 alineatul (1) litera (c), articolul 13 alineatul (2), articolul 21 al doilea paragraf, articolul 116, articolul 149 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 152 alineatul (1c) al doilea paragraf, articolul 175 al doilea paragraf, articolul 179 al doilea paragraf, articolul 183 al doilea paragraf, articolul 193a alineatul (2), articolul 213 și articolul 216 alineatul (2) se înlocuiesc cu „articolul 229 alineatul (2), (3) sau (4)”.
(7)În partea II titlul I capitolul I secțiunea 2, se adaugă următorul articol:
„Articolul 16a
Cheltuielile aferente intervenției publice
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru a completa prezentul regulament cu norme referitoare la:
(a)tipul de măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii și condițiile de rambursare;
(b)condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți, a ratelor forfetare stabilite de Comisie sau a cuantumurilor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă în sectoare specifice;
(c)norme privind evaluarea operațiunilor în legătură cu intervenția publică, măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și stabilirea cuantumurilor care urmează să fie finanțate.”.
(8)La articolul 19 alineatul (5), se adaugă următoarea literă:
„(d) prin care să se stabilească norme privind plata ajutorului și prin care să se specifice cazurile în care nu se plătește niciun ajutor sau în care ajutorul este redus dacă operatorii nu își îndeplinesc obligațiile legate de condițiile referitoare la intervenția publică sau la depozitarea privată menționate în secțiunile 2 și 3.”.
(9)La articolul 20 primul paragraf, se adaugă următoarele litere:
„(v) normele necesare privind testele și metodele care trebuie să fie aplicate în vederea stabilirii eligibilității produselor pentru intervenția publică și depozitarea privată, precum și utilizarea procedurilor de achiziții pentru intervenții publice sau pentru depozitare privată;
(w) normele privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor, a angajamentelor și a criteriilor de eligibilitate pentru intervenția publică sau pentru depozitarea privată, astfel cum se menționează în secțiunile 2 și 3;
(x) norme detaliate privind aplicarea și calcularea de către statele membre a sancțiunilor administrative atunci când operatorii nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate, angajamentele sau alte obligații legate de condițiile referitoare la intervenția publică sau la depozitarea privată menționate în secțiunile 2 și 3.”.
(10)În partea II titlul I, capitolul II se elimină.
(11)La articolul 23a, se introduce următorul alineat:
„(1a) În anul școlar 2027/2028, ajutorul din cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) nu depășește 90 001 722,9 EUR.”.
(12)În partea II titlul I, se inserează următorul capitol:
„CAPITOLUL IIa
Tipurile de intervenții menționate în Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul FPNR]
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Articolul 26
Domeniu de aplicare
Prezentul capitol stabilește norme privind tipurile de intervenții prevăzute în Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul FPNR] în legătură cu programul UE pentru școli și cu anumite sectoare menționate la articolul 1 din prezentul regulament.
Prezentul capitol se aplică sprijinului din partea Uniunii finanțat din Fondul pentru parteneriatele naționale și regionale („fondul”) pentru intervențiile specificate în planurile de parteneriate naționale și regionale („planurile PNR”) elaborate de statele membre și aprobate de Comisie, vizând perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2034.
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol, Regulamentele (UE) .../... [Regulamentul FPNR] și (UE) .../... [Regulamentul privind performanța] și dispozițiile adoptate în temeiul lor se aplică tipurilor de intervenții menționate în prezentul capitol.
Secțiunea 2
Programul UE pentru școli
Articolul 27
Domeniu de aplicare și norme generale
(1) Prezenta secțiune stabilește norme privind tipurile de intervenții din planurile PNR menite a sprijini distribuirea de produse agricole copiilor din instituțiile de învățământ în scopul sporirii consumului produselor agricole selectate și al îmbunătățirii obiceiurilor alimentare ale copiilor („programul UE pentru școli”).
(2) Participanții la programul UE pentru școli sunt copii care frecventează instituții de învățământ administrate sau recunoscute de autoritățile competente ale statelor membre.
În planurile lor PNR, statele membre stabilesc criteriile de eligibilitate pentru participanții la programul UE pentru școli. În cazurile în care consideră că acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor programului pentru școli, statele membre se pot concentra asupra unei anumite grupe de vârstă sau pot acorda prioritate anumitor grupuri de copii, în funcție de considerente socioeconomice.
(3) În planurile lor PNR, statele membre stabilesc categoriile de beneficiari ai intervențiilor din cadrul programului UE pentru școli care sunt selectate din rândul instituțiilor de învățământ sau al autorităților din domeniu, al organizațiilor care acționează în numele lor, al furnizorilor sau al oricăror alte organisme publice sau private implicate în gestionarea sau furnizarea oricăruia dintre tipurile de intervenții menționate la alineatul (4).
(4) Statele membre stabilesc și oferă sprijin pentru intervenții bazate pe următoarele tipuri de intervenții, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune și specificate mai în detaliu în planurile lor PNR:
(a)furnizarea și distribuirea de produse agricole;
(b)măsuri de sensibilizare.
(5) Statele membre se asigură că instituțiile de învățământ care participă la programul UE pentru școli aduc la cunoștința publicului, în incintele școlare și în alte locuri relevante, implicarea lor în programul UE pentru școli și faptul că acesta este subvenționat de Uniune. Statele membre prevăd utilizarea oricăror instrumente adecvate de publicitate, care pot include afișe, site-uri internet dedicate, materiale grafice informative și campanii de informare și de sensibilizare. Emblema Uniunii și declarația de finanțare se utilizează în conformitate cu anexa V la Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind performanța].
(6) În cadrul setului de date referitor la operațiunea menționată la articolul 63 alineatul (1) [Colectarea și înregistrarea datelor] litera (e) din Regulamentul (UE) .../... [FPNR], statele membre raportează despre fondurile utilizate pentru furnizarea și distribuirea fiecăreia dintre grupele de produse enumerate la articolul 28 alineatul (1) din prezentul regulament și pentru intervențiile de sensibilizare menționate la articolul 29 din prezentul regulament, despre numărul de instituții de învățământ și numărul de copii care participă la programul UE pentru școli, despre dimensiunea medie a porțiilor și numărul de porții livrate, despre cantitățile de produse furnizate, defalcate pe grupe de produse și pe produse ecologice și, dacă este cazul, despre produsele menționate la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și despre intervențiile de sensibilizare puse în aplicare.
Articolul 28
Furnizarea și distribuirea de produse agricole
(1) Numai următoarele produse sunt eligibile pentru furnizare și distribuire în cadrul programului UE pentru școli:
(a)fructele și legumele enumerate în partea IX a anexei I;
(b)produsele din fructe și legume prelucrate enumerate în partea X;
(c)bananele proaspete, cu excepția bananelor din specia Musa x paradisiaca („plantains”), încadrate la codul NC 0803 90;
(d)laptele de consum, brânza, cașul, iaurtul și alte produse din lapte fermentat sau acrit fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau cacao, enumerate în partea XVI a anexei I.
(2) Produsele distribuite în cadrul programului UE pentru școli nu conțin mai mult de 10 % zaharuri libere sau mai mult de 30 % grăsimi.
(3) Produsele distribuite în cadrul programului UE pentru școli nu conțin niciuna dintre următoarele:
(a)adaos de zaharuri;
(b)adaos de sare;
(c)adaos de grăsime;
(d)adaos de îndulcitori;
(e)potențiatori de arome artificiali E 620-E 650, definiți în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului*.
În pofida primului paragraf din prezentul alineat, după obținerea autorizației corespunzătoare din partea autorităților lor responsabile din domeniul sănătății și al nutriției, în conformitate cu procedurile lor naționale, statele membre pot decide că produsele eligibile menționate la alineatul (1) literele (b) și (d) pot să conțină cantități limitate de zaharuri, sare și/sau grăsime adăugate care sunt necesare pentru prelucrarea produselor și pot defini dozele zilnice maxime.
(4) Statele membre acordă prioritate distribuirii de produse din oricare dintre următoarele grupe sau din ambele:
(a)fructe și legume de sezon proaspete;
(b)lapte de consum degresat sau semidegresat, neîndulcit, și versiunile fără lactoză ale acestuia.
(5) Ținând seama de circumstanțele naționale, statele membre acordă prioritate distribuirii produselor originare din Uniune și unuia sau mai multora dintre următoarele:
(a)produse cu amprentă climatică scăzută;
(b)produse certificate în conformitate cu standardele de producție ecologică;
(c)produse care sunt conținute în ambalaje sustenabile;
(d)produse care au fost realizate în conformitate cu standarde sau practici în materie de bunăstare a animalelor care sunt mai ridicate decât cele prevăzute în legislația Uniunii;
(e)produse care sunt realizate și comercializate la nivel local prin intermediul unor lanțuri scurte de aprovizionare;
(f)produse care provin de la ferme mici, astfel cum sunt stabilite de statele membre;
(g)produse care respectă standardele de producție aferente comerțului echitabil.
(6) În planurile lor PNR, statele membre stabilesc lista produselor care pot fi furnizate și distribuite, precum și criteriile de stabilire a priorităților.
(7) Produsele distribuite în cadrul programului UE pentru școli:
(a)nu sunt utilizate la prepararea meselor oferite în mod regulat în școli;
(b)nu înlocuiesc produsele care fac parte din mesele oferite în mod regulat în școli prin contribuția financiară a entităților publice și/sau private, cu excepția cazului în care instituțiile de învățământ distribuie mese în școli în mod regulat și gratuit;
(c)rămân în permanență ușor de recunoscut ca parte a programului UE pentru școli, grație unor măsuri adecvate de comunicare și publicitate.
Statele membre garantează valoarea adăugată a programului UE pentru școli în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ.
Articolul 29
Intervenții de sensibilizare:
(1) Intervențiile de sensibilizare sunt legate direct de obiectivele programului UE pentru școli: sporirea consumului produselor agricole selectate și îmbunătățirea obiceiurilor alimentare ale copiilor.
Intervențiile vizează reconectarea copiilor cu agricultura și cu varietatea produselor agricole din Uniune, în special a celor produse în regiunea lor, precum și sensibilizarea cu privire la aspecte conexe, cum ar fi obiceiurile alimentare sănătoase, lanțurile de aprovizionare cu alimente locale, agricultura ecologică, producția și consumul de alimente sustenabile și combaterea risipei alimentare.
(2) Pe lângă produsele furnizate și distribuite în conformitate cu articolul 28, statele membre pot prevedea degustarea altor produse agricole enumerate în anexa I.
(3) Statele membre se asigură că toți copiii care participă la programul UE pentru școli pot participa la intervenții de sensibilizare.
Statele membre pot decide să utilizeze programa școlară obișnuită sau alte politici sau programe în scopul îndeplinirii obligației prevăzute la primul paragraf. Cu toate acestea, nu se acordă sprijin din partea Uniunii pentru activitățile respective.
Secțiunea 3
Sprijin pentru intervenții în anumite sectoare
Articolul 30
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta secțiune stabilește norme referitoare la tipurile de intervenții în sectoarele enumerate la articolul 1 alineatul (2) literele (a)-(i), (k), (l), (m), (o)-(t), (v) și (w) și la produsele enumerate în anexa Ia.
(2) Intervențiile în sectoarele menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (d), (f), (g) și (i) sunt obligatorii pentru statele membre care au organizații de producători sau asociații de organizații de producători recunoscute în temeiul prezentului regulament în sectoarele respective.
(3) Intervenția în sectorul apicol menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (v) este obligatorie pentru toate statele membre.
Articolul 31
Tipuri de intervenție în anumite sectoare
Statele membre pot stabili și oferi sprijin în sectoarele în cauză în cadrul oricăruia dintre tipurile de intervenții prevăzute la articolul 12 [Instrumente de gestionare a riscurilor] și la articolul 13 [Investiții pentru fermieri] din Regulamentul (UE) ../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul PAC]**, precum și în cadrul oricărora dintre următoarele tipuri de intervenții, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune și specificate mai în detaliu în planurile lor PNR:
(a)investiții în active corporale și necorporale, altele decât cele menționate la articolul 13 [Investiții pentru fermieri] din Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul PAC];
(b)formare profesională, informare, inclusiv îndrumare și schimb de bune practici;
(c)servicii de consiliere;
(d)promovare și marketing;
(e)cercetare, inovare și metode de producție experimentale;
(f)acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și/sau de adaptare la acestea;
(g)acțiuni de protejare și/sau îmbunătățire a mediului;
(h)teste de laborator și laboratoare de analiză;
(i)punerea în aplicare a sistemelor de trasabilitate și certificare;
(j)depozitarea colectivă a produselor;
(k)recoltare înainte de coacere, care constă în recoltarea totală, pe o anumită suprafață, a produselor necoapte și necomercializabile care nu au suferit nicio alterare înainte de recoltarea înainte de coacere, producția suprafeței în cauză fiind, astfel, redusă la zero;
(l)nerecoltare, care constă în încetarea actualului ciclu de producție de pe suprafața în cauză când produsul este bine dezvoltat și este de o calitate bună, corectă și vandabilă, fiind exclusă distrugerea produselor din cauza unui fenomen climatic sau a unei boli;
(m)implementarea și gestionarea cerințelor sanitare și fitosanitare ale țărilor terțe pe teritoriul Uniunii, pentru a facilita accesul pe piețele țărilor terțe;
(n)restructurarea și reconversia sustenabile ale plantațiilor viticole, prin reconversia soiurilor, relocarea plantațiilor viticole și îmbunătățiri ale tehnicilor de gestionare a plantațiilor viticole;
(o)distilarea subproduselor vitivinicole;
(p)retragerea de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații, inclusiv, dacă este necesar, prelucrarea pentru a facilita o astfel de retragere;
(q)acțiuni în sectorul apicol pentru menținerea sau sporirea numărului existent de stupi în Uniune și acțiuni de îmbunătățire a calității produselor.
Articolul 32
Beneficiari
(1) În planurile lor PNR, statele membre stabilesc care operatori pot beneficia de intervenții în sectoarele menționate la articolul 30 alineatul (1).
(2) În planurile lor PNR, statele membre stabilesc că organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători recunoscute în temeiul prezentului regulament și grupurile de producători menționate la alineatul (3) din prezentul articol sunt singurii beneficiari ai intervențiilor menționate la articolul 30 alineatul (2).
(3) Statele membre pot decide că grupurile de producători și entitățile care reprezintă alte forme de cooperare între producători și care sunt constituite la inițiativa producătorilor și controlate de aceștia pot fi beneficiari ai intervențiilor în sectoarele menționate la articolul 30 alineatul (1). Respectivele forme de cooperare sunt identificate de autoritatea competentă a unui stat membru ca grupuri de producători pentru durata primului lor program operațional. Respectivele grupuri de producători elaborează un program operațional și un plan de recunoaștere în vederea recunoașterii ca organizații de producători în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 152, 153, 154, 156 sau 161 și le depun simultan la autoritățile competente. Grupurile de producători pun în aplicare planul de recunoaștere respectiv.
Articolul 33
Programe operaționale și fonduri operaționale
(1) Intervențiile care vizează organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători sau grupurile de producători menționate la articolul 32 alineatul (2) și realizate în sectoarele menționate la articolul 30 alineatul (1) sunt puse în aplicare prin intermediul programelor operaționale aprobate de statul membru.
(2) Programele operaționale au o durată minimă de trei ani și o durată maximă de șapte ani.
(3) Programele operaționale sunt finanțate prin fonduri operaționale care constau în:
(a)contribuțiile financiare:
(i) ale membrilor organizației de producători sau ale organizației de producători înseși ori ale ambelor sau
(ii) ale membrilor asociației de organizații de producători sau ale asociației de organizații de producători înseși ori ale ambelor sau
(iii) ale membrilor grupului de producători sau ale grupului de producători însuși ori ale ambilor;
(b)asistență financiară din partea Uniunii;
(c)contribuție națională.
(4)
În planurile lor PNR, statele membre stabilesc procentajele maxime din fondul operațional care pot fi cheltuite pentru fiecare tip de intervenție, pentru a asigura echilibrul între diferitele tipuri de intervenții.
Articolul 34
Valoarea producției comercializate
(1) În planurile lor PNR, statele membre indică modalitatea de calculare a valorii producției comercializate pentru fiecare sector.
(2) Valoarea producției comercializate a unei organizații de producători, a unei asociații de organizații de producători sau a unui grup de producători se calculează pe baza producției organizației de producători, a grupului de producători sau a asociației de organizații de producători și a membrilor săi producători care a fost pusă pe piață de organizația, asociația sau grupul de producători respectiv(ă) și include numai producția acelor produse pentru care este recunoscut(ă) sau identificat(ă) organizația de producători, asociația sau grupul de producători.
În plus, valoarea producției comercializate se calculează în stadiul de produse proaspete sau în prima etapă a prelucrării în care este comercializat produsul în mod normal, în vrac, în cazul în care produsele pot fi comercializate în vrac. Valoarea se mai calculează apoi în etapa de „ieșire din organizația, asociația sau grupul de producători” sau în etapa de „ieșire din filială”, cu condiția ca cel puțin 90 % din acțiunile sau capitalul filialei să fie deținut(e) de organizația de producători, de asociație sau de grupul de producători.
Valoarea producției comercializate include valoarea subproduselor, a retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite, a activităților externalizate sau a despăgubirilor primite din partea asigurătorului în cadrul acțiunilor de asigurare a recoltei și a producției.
Costurile cu prelucrarea, în cazul produselor prelucrate, TVA-ul și costurile cu transportul intern către organizația sau grupul de producători pe o distanță mai mare de 300 km nu se includ în calculul valorii producției comercializate.
Este interzisă dubla contabilizare a valorilor producției comercializate. Pentru a se evita dubla contabilizare a valorilor producției comercializate, producția membrilor unei organizații de producători, ai unei asociații de organizații de producători sau ai unui grup de producători care este comercializată de o altă astfel de organizație este luată în calcul numai în valoarea producției comercializate a acestei din urmă organizații.
(3) Statele membre stabilesc o perioadă de referință calendaristică de 12 luni în cursul celor trei ani anteriori anului pentru care se solicită ajutorul.
Dacă datele istorice privind producția comercializată a organizațiilor de producători, a asociațiilor sau a grupurilor de producători nou recunoscute sunt insuficiente în scopul primului paragraf, statele membre acceptă valoarea producției comercializate comunicată de organizația, asociația sau grupul de producători în scopul recunoașterii sale.
(4) Dacă, în cazul unui produs, a avut loc o reducere cu cel puțin 35 % a valorii producției comercializate pentru un anumit an în raport cu media celor trei perioade de referință de 12 luni anterioare, ca urmare a unor dezastre naturale, fenomene climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători sau din orice alte motive care nu țin de responsabilitatea și controlul organizației, asociației sau grupului, se consideră că valoarea producției comercializate în cazul produsului respectiv reprezintă 85 % din valoarea medie a celor trei perioade de referință de 12 luni anterioare. Dacă au fost luate măsuri preventive, se consideră că valoarea producției comercializate a produsului respectiv reprezintă 100 % din valoarea medie a celor trei perioade de referință de 12 luni anterioare.
Articolul 35
Competențe delegate privind cerințe suplimentare referitoare la tipuri de intervenții
(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru a completa prezentul regulament cu cerințe suplimentare față de cele prevăzute în prezenta secțiune, în ceea ce privește:
(a) asigurarea funcționării adecvate a tipurilor de intervenții prevăzute în prezenta secțiune, în special prin evitarea denaturării concurenței pe piața internă și în scopul asigurării sustenabilității;
(b) normele în temeiul cărora producătorii trebuie să retragă subprodusele de vinificație, precum și normele privind excepțiile de la această obligație pentru a se evita sarcina administrativă suplimentară și normele pentru certificarea voluntară a distileriilor.
___________
* Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16, ELI:
http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1333/oj
).
** Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [PAC] (JO L …, ELI:…).”.
(13)Articolul 75 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), se adaugă următoarele litere:
„(j) culturi proteice;
(k) carne de vită;
(l) carne de porc;
(m) carne de oaie;
(n) carne de capră;
(o) brânză.”;
(b)la alineatul (3), litera (j) se înlocuiește cu următorul text:
„(j) locul de proveniență agricolă și/sau originea;”.
(14)La articolul 78 alineatul (1), se adaugă următoarele litere:
„(h) carne de porc;
(i) carne de oaie;
(j) carne de capră.”.
(15)La articolul 90a, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) În cazul unei încălcări a normelor Uniunii prevăzute în prezentul regulament pentru sectorul vitivinicol, statele membre aplică sancțiuni administrative proporționate, eficace și disuasive. Statele membre nu aplică astfel de sancțiuni în cazul în care nerespectarea este minoră.”.
(16)În partea II titlul II capitolul I, se adaugă următoarea secțiune:
„Secțiunea 4
Comercializarea produselor agricole de calitate specifice regiunilor ultraperiferice
Articolul 123a
Logo
(1) În scopul îmbunătățirii cunoașterii și al sporirii consumului produselor agricole de calitate, prelucrate sau nu, specifice regiunilor ultraperiferice, poate fi utilizat un logo.
(2) Condițiile de utilizare a logoului menționat la alineatul (1) sunt propuse de organizațiile profesionale în cauză. Odată cu avizul lor, autoritățile naționale transmit Comisiei propunerile respective. Utilizarea logoului este monitorizată de o autoritate publică sau de un organism recunoscut de autoritățile naționale competente.
(3) În conformitate cu articolul 227, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește condițiile pentru exercitarea dreptului de utilizare a logoului și pentru reproducerea și utilizarea acestuia. Condițiile respective sunt stabilite în vederea unei mai bune sensibilizări față de produsele agricole de calitate din regiunile ultraperiferice și a încurajării consumului lor, indiferent dacă produsele respective sunt prelucrate sau neprelucrate.
(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare conținând normele detaliate referitoare la utilizarea logoului și la caracteristicile minime ale controalelor și ale monitorizării pe care trebuie să le efectueze statele membre. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”.
(17)La articolul 125, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Condițiile de achiziționare a sfeclei de zahăr și a trestiei de zahăr între producătorii de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr din Uniune și întreprinderile producătoare de zahăr din Uniune, inclusiv contractele de livrare anterioare însămânțărilor, sunt reglementate de acorduri intraprofesionale scrise, descrise în partea II secțiunea A punctul 6 din anexa II.”.
(18)La articolul 145 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Statele membre care prevăd, în planurile lor PNR, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole în conformitate cu articolul 31 litera (n) transmit Comisiei, pe baza registrului plantațiilor viticole, până la data de 1 martie a fiecărui an, un inventar actualizat al potențialului lor de producție.”.
(19)În partea II titlul II capitolul II, se adaugă următoarea secțiune:
„Secțiunea 2a
Cânepă
Articolul 147b
Producția de cânepă
(1) Următoarele produse pot fi produse în Uniune dacă sunt obținute dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 % și dacă îndeplinesc următoarele condiții:
(a)cânepă brută încadrată la codul NC 5302, obținută din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului* sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE a Comisiei** în cazul soiurilor de conservare;
(b)semințe de cânepă destinate însămânțării, încadrate la codul NC ex 1207 99 20, produse în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare;
(c)semințe de cânepă, altele decât cele destinate însămânțării, încadrate la codul NC 1207 99 91, obținute din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare;
(d)toate celelalte părți ale plantei de cânepă, încadrate la codul NC 1211 90 86, obținute din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare.
(2) Produsele menționate la alineatul (1) care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul respectiv pot fi produse pe teritoriile statelor membre care permit acest lucru pe propriile teritorii și în condițiile pe care le stabilesc în conformitate cu dreptul Uniunii, cu dreptul internațional și cu dreptul intern.
Articolul 147c
Comercializarea cânepii
(1) Produsele următoare pot fi comercializate în Uniune doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a)cânepă brută încadrată la codul NC 5302, produsă dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 % și obținută din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare;
(b)semințe de cânepă destinate însămânțării, încadrate la codul NC ex 1207 99 20, dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 %, comercializate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare;
(c)toate celelalte părți ale plantei de cânepă, încadrate la codul NC 1211 90 86, dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 %, și obținute din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare.
Semințele de cânepă, altele decât cele destinate însămânțării, încadrate la codul NC 1207 99 91, pot fi comercializate în Uniune.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), produsele enumerate la alineatul respectiv care nu îndeplinesc condițiile prevăzute acolo pot fi comercializate pentru a fi utilizate în scopuri medicale și științifice în conformitate cu dreptul Uniunii, cu dreptul internațional și cu dreptul intern.
(3) Produsele din cânepă menționate la alineatul (1) obținute din plante de cânepă semănate înainte de [data de 1 ianuarie a anului următor datei intrării în vigoare a prezentului regulament] pot fi comercializate în continuare în conformitate cu normele aflate în vigoare înaintea datei respective, până la [data de 31 decembrie a anului următor intrării în vigoare a regulamentului de modificare].
___________
* Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (JO L 193, 20.7.2002, p. 74, ELI:
http://data.europa.eu/eli/dir/2002/57/oj
).
** Directiva 2008/62/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de stabilire a anumitor derogări pentru acceptarea soiurilor locale și a varietăților agricole adaptate natural la condițiile locale și regionale și amenințate de eroziunea genetică și pentru comercializarea semințelor și cartofilor de sămânță ale acestor soiuri locale și varietăți (JO L 162, 21.6.2008, p. 13, ELI:
http://data.europa.eu/eli/dir/2008/62/oj
).”.
(20)La articolul 154, se introduc următoarele alineate:
„(3a) Organizațiile de producători care au fost recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru unul sau mai multe produse din sectorul plantelor proteice sunt considerate recunoscute în sectorul respectiv ca organizații de producători în temeiul articolului 152. De asemenea, respectivele organizații de producători își păstrează recunoașterea pentru alte produse, din alte sectoare, pentru care sunt recunoscute. Totuși, dacă organizațiile de producători respective nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pentru unul sau mai multe sectoare, statele membre le retrag recunoașterea pentru sectoarele în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].
(3b) Organizațiile de producători care au fost recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru unul sau mai multe produse adăugate în partea VIII a anexei I în cadrul sectorului inului și al cânepii sunt considerate recunoscute în sectorul respectiv ca organizații de producători în temeiul articolului 152. De asemenea, respectivele organizații de producători își păstrează recunoașterea pentru alte produse, din alte sectoare, pentru care sunt recunoscute. Totuși, dacă organizațiile de producători respective nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pentru unul sau mai multe sectoare, statele membre le retrag recunoașterea pentru sectoarele în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].”.
(21)La articolul 158, se introduc următoarele alineate:
„(3a) Organizațiile interprofesionale care au fost recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru unul sau mai multe produse din sectorul plantelor proteice sunt considerate recunoscute în sectorul respectiv ca organizații interprofesionale în temeiul articolului 157. De asemenea, respectivele organizații interprofesionale își păstrează recunoașterea pentru alte produse, din alte sectoare, pentru care sunt recunoscute. Totuși, dacă organizațiile interprofesionale respective nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pentru unul sau mai multe sectoare, statele membre le retrag recunoașterea pentru sectoarele în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].”.
(3b) Organizațiile interprofesionale care au fost recunoscute înainte de [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare] pentru unul sau mai multe produse adăugate la punctul VIII din anexa I în cadrul sectorului inului și al cânepii sunt considerate recunoscute în sectorul respectiv ca organizații interprofesionale în temeiul articolului 157. De asemenea, respectivele organizații interprofesionale își păstrează recunoașterea pentru alte produse, din alte sectoare, pentru care sunt recunoscute. Totuși, dacă organizațiile interprofesionale respective nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pentru unul sau mai multe sectoare, statele membre le retrag recunoașterea pentru sectoarele în cauză cel târziu la [31 decembrie 20XX, la cel puțin 2 ani întregi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].”.
(22)Articolul 159 se modifică după cum urmează:
(a)la litera (a), se adaugă următorul punct:
„(v) sectorul plantelor proteice”;
(b)litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) organizațiile interprofesionale din sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, din sectorul tutunului și din sectorul plantelor proteice.”.
(23)La articolul 173 alineatul (1), se introduce următoarea literă:
„(ca) suspendarea, reducerea și recuperarea plăților sprijinului pentru intervenții în anumite sectoare menționate în partea II titlul I capitolul II secțiunea 2 în cazul neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere”.
(24)La articolul 174 alineatul (1) primul paragraf, se adaugă următoarele litere:
„(h) normele privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în privința organizațiilor de producători sau a asociațiilor de organizații de producători pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de recunoaștere;
(i) norme privind un sistem unic de identificare a organizațiilor de producători recunoscute și a asociațiilor de organizații de producători recunoscute.”.
(25)Articolul 182 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Volumul de declanșare este egal cu 125 %, 110 % sau 105 % din importurile medii anuale din cei trei ani precedenți pentru care există date disponibile, în funcție de nivelul oportunităților de acces pe piață, definite ca importuri exprimate ca procentaj din consumul intern corespunzător din cei trei ani precedenți, care poate fi mai mic sau egal cu 10 %, mai mare de 10 % dar mai mic sau egal cu 30 % sau, respectiv, mai mare de 30 %.”.
(b)alineatul (2) se elimină;
(26)La articolul 186 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:
„(e) să se prevadă, dacă este necesar, sancțiuni pentru operatori pentru cazurile de neîndeplinire a condițiilor și a cerințelor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un operator pentru a depune o cerere în cadrul contingentului tarifar, în special atunci când operatorul nu furnizează autorității care eliberează licențe documente exacte, actualizate și adevărate.”.
(27)Articolul 189 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 189
Importurile de cânepă
(1) Produsele următoare pot fi importate în Uniune numai dacă se respectă următoarele condiții:
(a)cânepă brută încadrată la codul NC 5302, produsă dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 % și obținută din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare sau însoțită de dovada că nivelul de Δ9-tetrahidrocanabinol al soiului în cauză nu depășește 0,3 %;
(b)semințe de cânepă destinate însămânțării, încadrate la codul NC ex 1207 99 20, dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 %, certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare sau însoțită de dovada că nivelul de Δ9-tetrahidrocanabinol al soiului în cauză nu depășește 0,3 %;
(c)semințe de cânepă, altele decât cele destinate însămânțării, încadrate la codul NC 1207 99 91 și importate numai de importatori autorizați de statul membru, pentru a se garanta că semințele respective nu sunt destinate însămânțării;
(d)alte părți ale plantei de cânepă, încadrate la codul NC 1211 90 86, dintr-un soi de Cannabis Sativa L. înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole și prezentând un conținut de Δ9-tetrahidrocanabinol de maximum 0,3 %, și obținute din semințe certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE în cazul soiurilor de conservare sau însoțită de dovada că nivelul de Δ9-tetrahidrocanabinol al soiului în cauză nu depășește 0,3 %.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), produsele menționate la alineatul respectiv care nu îndeplinesc condițiile prevăzute acolo pot fi importate pentru a fi utilizate în scopuri medicale și științifice în conformitate cu dreptul Uniunii, cu dreptul internațional și cu dreptul intern.”.
(28)Articolul 214a se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 214a
Plăți naționale pentru anumite sectoare în Finlanda
(1) Sub rezerva autorizării de către Comisie, pentru perioada 2023-2027, Finlanda poate continua să acorde ajutoarele naționale pe care le-a acordat producătorilor în 2022 în temeiul prezentului articol, cu condiția ca:
(a) cuantumul total al ajutorului pentru venit să fie degresiv pe parcursul întregii perioade, iar în 2027 să nu depășească 67 % din cuantumul acordat în 2022;
(b) înainte de a da curs acestei posibilități, să se fi utilizat pe deplin schemele de sprijin din cadrul PAC pentru sectoarele în cauză.
Comisia adoptă autorizarea fără a aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2), (3) sau (4).
(2) Sub rezerva autorizării de către Comisie, pentru perioada 2028-2034, Finlanda poate continua să acorde ajutoarele naționale pe care le-a acordat producătorilor în 2027 în temeiul prezentului articol, cu condiția ca:
(a) cuantumul total al ajutorului pentru venit să fie degresiv pe parcursul întregii perioade, iar în 2034 să nu depășească 67 % din cuantumul acordat în 2027;
(b) înainte de a da curs acestei posibilități, să se fi utilizat pe deplin schemele de sprijin din cadrul PAC pentru sectoarele în cauză.
Comisia adoptă autorizarea fără a aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2), (3) sau (4).”.
(29)În partea IV capitolul II, se adaugă următorul articol:
„Articolul 214b
Plăți naționale pentru sectorul zahărului în regiunile ultraperiferice franceze
Franța poate acorda sectorului zahărului din regiunile ultraperiferice franceze un ajutor de până la 90 de milioane EUR per an de comercializare.
Franța informează Comisia în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la cuantumului ajutorului efectiv acordat.”.
(30)Articolul 217 se elimină.
(31)În partea V, se introduce următorul capitol:
„CAPITOLUL Ib
Disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză gravă
Articolul 222c
Planuri pentru disponibilitatea aprovizionărilor cu produse agricole în situații de urgență și de criză gravă
(1) Comisia și statele membre cooperează pentru a identifica și a soluționa vulnerabilitățile structurale ale lanțului de aprovizionare cu produse agricole și pentru a spori coerența pregătirii pentru situații de criză în sectorul agroalimentar.
(2) Ținând seama de profilurile lor de risc specifice și de mecanismele lor instituționale, statele membre elaborează planuri naționale de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară pentru:
(a)menținerea disponibilității, a accesului și a securității aprovizionării cu produse agricole în situații de urgență sau de criză gravă la toate nivelurile teritoriale;
(b)prevenirea sau atenuarea perturbărilor lanțului de aprovizionare în timpul situațiilor de urgență sau de criză gravă la toate nivelurile teritoriale.
(3) Planurile de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară includ cel puțin:
(a)mecanisme de monitorizare și de alertă timpurie, inclusiv evaluări ale vulnerabilităților structurale ale lanțului de aprovizionare și scenarii de risc pentru perturbări majore;
(b)modalități de agregare a datelor privind stocurile de produse agricole esențiale;
(c)alocarea rolurilor și mecanisme de coordonare între autoritățile competente de la toate nivelurile teritoriale, precum și proceduri de cooperare cu actorii relevanți din sectorul privat;
(d)protocoale de comunicare în caz de urgență menite a asigura diseminarea rapidă a informațiilor către părțile interesate și către publicul larg.
(4) Statele membre își revizuiesc periodic planurile de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară.
(5) Statele membre desemnează o autoritate națională competentă sau un punct de contact responsabil cu coordonarea pregătirii și a răspunsului în materie de securitate alimentară cu alte state membre și cu Comisia.
(6) O dată la trei ani, statele membre notifică Comisiei rezumatele celei mai recente versiuni a planurilor lor naționale de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară menționate la alineatul (2).
(7) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să:
(a)specifice formatul, cerințele de raportare, condițiile referitoare la diseminarea părților neconfidențiale și calendarul pentru transmiterea rezumatelor planurilor de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară;
(b)stabilească norme privind cooperarea transfrontalieră între statele membre în cadrul dezvoltării și aplicării planurilor de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară, în vederea îndeplinirii obiectivelor menționate la alineatul (2).
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).
Articolul 222d
Rezerve de produse agricole
(1) În sensul prezentului articol, „rezerve” înseamnă stocuri deținute de operatori publici sau privați, desemnate pentru a fi utilizate în scopuri militare sau de protecție civilă în situații de urgență sau de criză, inclusiv în cadrul unor intervenții umanitare, sau stocuri ținute la dispoziție pentru a se asigura securitatea alimentară în timpul unor perturbări majore ale aprovizionării.
(2) Dacă constituie și gestionează rezerve de produse agricole, statele membre trebuie să se asigure că măsurile respective sunt concepute astfel încât să se reducă la minimum denaturările pieței, inclusiv prin respectarea următoarelor norme:
(a)volumul produselor agricole păstrate în rezervă se stabilește pe baza unor ținte predefinite;
(b)nivelurile rezervelor se revizuiesc periodic și, dacă este necesar, se ajustează pe baza vulnerabilităților identificate ale lanțului de aprovizionare și pe baza evaluărilor riscurilor;
(c)achiziționarea de produse agricole pentru rezerve se realizează la prețurile pieței, prin proceduri de achiziții. Scoaterea pe piață a produselor agricole din rezerve se efectuează în mod transparent, la prețurile pieței;
(d)operațiunile legate de constituirea, menținerea și eliberarea rezervelor fac obiectul unei monitorizări periodice de către autoritățile competente ale statelor membre.
(3) Dacă statele membre constituie și gestionează rezerve de produse agricole, rezervele sunt realizate în cadrul unui plan național de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară, menționat la articolul 222c alineatul (2).
Țintele predefinite menționate la alineatul (2) litera (a) se stabilesc în planul național de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară menționat la articolul 222c alineatul (2).
Informațiile privind constituirea, menținerea și eliberarea rezervelor se includ în rezumatul planului național de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară menționat la articolul 222c alineatul (6).
(4) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme:
(a)privind acțiuni coordonate pentru constituirea și gestionarea rezervelor menționate la alineatul (1), cum ar fi identificarea categoriilor de produse pentru constituirea rezervelor și elaborarea unor evaluări comune ale riscurilor și a unor mecanisme de alertă timpurie pentru a atenua riscurile legate de aprovizionarea transfrontalieră și pentru a asigura continuitatea aprovizionării în timpul perturbărilor;
(b)privind punerea în aplicare a unor mecanisme voluntare de solidaritate și asistență reciprocă prin care statele membre pun părți din rezervele lor la dispoziția unui alt stat membru care se confruntă cu deficite grave.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).
„Articolul 222e
Coordonare
(1) Pentru a sprijini o abordare coordonată la nivelul Uniunii în ceea ce privește pregătirea în materie de securitate alimentară și reziliența lanțului de aprovizionare cu produse agricole, Comisia instituie un mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară (EFSCM), care reunește autoritățile competente ale statelor membre, organizațiile relevante ale părților interesate și, după caz, reprezentanți ai anumitor țărilor terțe.
(2) EFSCM:
(a)promovează punerea efectivă în aplicare a legislației, programelor și politicilor Uniunii privind pregătirea pentru crize în materie de aprovizionare cu alimente și securitate alimentară și răspunsul aferent;
(b)încurajează cooperarea și coordonarea, schimbul de experiență și de bune practici privind alerta timpurie, monitorizarea și raportarea amenințărilor, răspunsul la situații de criză și evaluarea post-criză;
(c)sprijină identificarea vulnerabilităților structurale și a lacunelor în materie de reziliență din lanțurile agroalimentare, inclusiv prin simulări de criză, evaluări ale riscurilor și planificare pe bază de scenarii;
(d)promovează schimburi și dialoguri periodice privind planurile naționale de pregătire și răspuns în materie de securitate alimentară ale statelor membre și ale țărilor din afara UE, ținând seama de confidențialitatea acestor planuri;
(e)contribuie la elaborarea unor recomandări sau inițiative de politică privind pregătirea și răspunsul Uniunii la crizele în materie de aprovizionare cu alimente și de securitate alimentară.
Articolul 222f
Acțiuni consolidate în situații de criză sau de urgență grave
În cazul unei crize grave declarate sau al unei situații de urgență care prezintă un risc ridicat pentru securitatea alimentară, Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare imediat aplicabile, să solicite statelor membre și operatorilor să furnizeze Comisiei rapoarte în timp real cu privire la stocurile publice și private relevante de produse agroalimentare și de factori de producție agroalimentară sau cu privire la alte informații relevante pentru asigurarea furnizării produselor respective în Uniune.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (3).
Articolul 222g
Protejarea informațiilor sensibile sau clasificate
(1) Comisia se asigură că datele sensibile sau clasificate referitoare la nivelurile stocurilor, capacitățile logistice sau vulnerabilitățile în materie de aprovizionare sunt gestionate, stocate și schimbate în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii privind protecția informațiilor sensibile și clasificate, inclusiv în conformitate cu cerințele în materie de securitate cibernetică.
(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica cerințele tehnice și procedurale referitoare la gestionarea securizată și schimbul securizat de informații.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”.
(32)În partea V, se adaugă următorul capitol:
„CAPITOLUL III
Garanții
Articolul 222h
Garanții
(1) Atunci când prezentul regulament sau legislația adoptată în temeiul acestuia prevede astfel, statele membre solicită constituirea unei garanții care să dea asigurarea că se va plăti sau se va ceda o sumă de bani către o autoritate competentă în cazul în care nu este îndeplinită o anumită obligație în temeiul legislației respective.
(2) Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția este executată total sau parțial dacă o anumită obligație nu este îndeplinită sau este îndeplinită doar parțial.
(3) În conformitate cu articolul 227, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în vederea completării prezentului regulament cu norme care asigură un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectul proporționalității în cazul constituirii unei garanții și care:
(a)specifică partea responsabilă în eventualitatea neîndeplinirii unei obligații;
(b)stabilesc situațiile specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții;
(c)stabilesc condițiile aplicabile garanției care trebuie constituită și garantului, precum și condițiile pentru depunerea și eliberarea garanției;
(d)stabilesc condițiile specifice legate de garanția constituită în legătură cu plățile în avans;
(e)determină consecințele încălcării obligațiilor pentru care a fost constituită o garanție, astfel cum se prevede la alineatul (1), inclusiv executarea garanțiilor și rata reducerii aplicabile la eliberarea garanțiilor pentru rambursări, licențe, oferte, licitații sau cereri specifice, precum și în cazul în care nu a fost îndeplinită, parțial sau total, o obligație acoperită de garanția respectivă, ținând cont de natura obligației, de cantitatea pentru care a fost încălcată obligația, de perioada cu care a fost depășit termenul până la care ar fi trebuit să fie îndeplinită obligația și de momentul până la care sunt aduse dovezi ale îndeplinirii obligației.
(4) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească norme privind:
(a)forma garanției care trebuie constituită și procedura pentru constituirea garanției, pentru acceptarea acesteia și pentru înlocuirea garanției inițiale;
(b)procedurile pentru eliberarea garanției;
(c)notificările pe care trebuie să le transmită statele membre și Comisia.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”.
(33)La articolul 225, literele (e) și (f) se elimină.
(34)La articolul 229, se adaugă următorul alineat:
„(4) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”.
(35)Anexele I, II, IV, VII și X se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
(36)Textul din anexa II la prezentul regulament se introduce ca anexa Ia.
(37)Anexa V se elimină.
Articolul 2
Dispoziții tranzitorii
Articolele 22-25 și 217 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și anexa V la acesta continuă să se aplice după 31 decembrie 2027 pentru măsurile puse în aplicare până la 31 decembrie 2027.
Articolul 3
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 punctele 19 și 27 se aplică de la [data de 1 ianuarie a anului următor datei intrării în vigoare a prezentului regulament].
Articolul 1 punctul 31 și anexa I punctul 4 se aplică de la [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].
Anexa I punctul 5 se aplică de la [data de 1 octombrie a anului următor datei intrării în vigoare a prezentului regulament].
Articolul 1 punctele 2, 3, 7, 10, 16, 18, 29, 30, 32 și 37 se aplică de la [1 ianuarie 2028] [data și punctul 9 depind de data aplicării Regulamentului (UE) [...] de instituire a Fondului pentru parteneriatele naționale și regionale pentru perioada 2028-2034].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președinta
Președintele