European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2025/3644

2.7.2025

Publicarea comunicării unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei (1)

(C/2025/3644)

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]

„Canon Fronsac”

PDO-FR-A0924-AM01 – 10.4.2025

1.   Denumirea produsului

„Canon Fronsac”

2.   Tipul de indicație geografică

☒

Denumire de origine protejată (DOP)

☐

Indicație geografică protejată (IGP)

☐

Indicație geografică (IG)

3.   Sectorul

☐

Produse agricole

☒

Vinuri

☐

Băuturi spirtoase

4.   Țara căreia îi aparține arealul geografic

Franța

5.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Conseil des vins de Fronsac (Consiliul vinurilor de Fronsac)

6.   Calificarea drept modificare standard

Potrivit autorităților franceze, cererea îndeplinește cerințele din Regulamente (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2024/1143.

Modificările aduse caietului de sarcini al produsului constituie modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Cererea de modificare a DOP „Canon Fronsac” nu implică niciuna dintre cele trei situații care constituie o modificare la nivelul Uniunii, și anume:

(a)

nu presupune o schimbare a denumirii sau a utilizării denumirii ori a categoriei de produs sau produse desemnate prin indicația geografică;

(b)

nu riscă să anuleze legătura cu arealul geografic;

(c)

nu presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului. Prin urmare, autoritățile franceze consideră că această cerere vizează o modificare standard.

7.   Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate

1.   Arealul geografic

Arealul geografic se actualizează pe baza Codului geografic oficial din 2024, publicat de INSEE.

Modificarea vizează secțiunea „Arealul geografic delimitat” din documentul unic.

2.   Zona situată în imediata vecinătate

Zona situată în imediata vecinătate se actualizează pe baza Codului geografic oficial din 2024, publicat de INSEE.

Modificarea vizează secțiunea „Alte condiții” din documentul unic.

3.   Soiuri de viță-de-vie

Inclus inițial pe lista soiurilor secundare, Cot N (sau Malbec) devine un soi principal de struguri.

Scopul acestei modificări este adaptarea produselor la schimbările climatice. Soiul Malbec este perfect adaptat la creșterea temperaturilor înregistrată în Gironde. Acest soi tardiv se coace mai bine la finalul sezonului și contribuie la contrabalansarea soiului Merlot, a cărui tărie alcoolică se amplifică odată cu schimbările climatice.

Degustările anuale au confirmat că această modificare nu schimbă substanțial caracteristicile organoleptice ale produselor.

Modificarea vizează secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic.

4.   Forma de conducere

Se adaugă cerința ca butucii morți să fie scoși de pe parcele.

Se modifică descrierea zonei care poate fi supusă erbicidării. În prezent, aceasta este exprimată ca fiind de 30 cm pe oricare parte a rândului de viță-de-vie.

Se adaugă cerința de a se calcula indicele de frecvență a tratamentului.

Aceste modificări răspund provocărilor societale și de mediu. Ele permit să se profite pe deplin de practicile ecologice introduse de operatori.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Cupajarea

Textul referitor la cupajare se modifică pentru eliminarea unei repetiții. Această modificare are scopul de a facilita înțelegerea caietului de sarcini.

Modificarea nu vizează documentul unic.

6.   Standardele analitice

Standardele analitice pentru vinurile ambalate (aciditatea volatilă și conținutul total de dioxid de sulf) se elimină în vederea aplicării standardelor stabilite în legislația europeană.

Modificarea vizează secțiunea „Descrierea vinului (vinurilor)” din documentul unic.

7.   Învechirea

Perioada de învechire se reduce cu 2,5 luni, durând până la data de 1 iunie a anului următor recoltării.

Scopul acestei modificări este obținerea unor vinuri mai fructate. Modificarea va permite, de asemenea, aprovizionarea pieței în perioada de vară și diversificarea gamei de vinuri prin oferirea de vinuri de tip cuvée, învechite în butoaie timp de cel puțin un an, și de vinuri fructate, învechite în cuve. Astfel, vinurile pot fi livrate marilor comercianți cu amănuntul și pot satisface cererea tot mai mare din partea turiștilor din regiune.

Degustările anuale au confirmat că această modificare are un impact minim asupra caracteristicilor organoleptice ale produselor.

Modificarea nu vizează documentul unic.

8.   Data introducerii pe piață în vederea comercializării către consumatori

După învechire, vinurile sunt introduse pe piață în vederea comercializării către consumatori începând cu data 30 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Această modificare vine în urma reducerii perioadei de învechire și nu are niciun impact asupra produsului.

Modificarea nu vizează documentul unic.

9.   Data circulației între antrepozitarii autorizați

Această regulă se elimină din caietul de sarcini pentru a se permite circulația vinurilor între toți operatorii și pentru a se elimina orice risc de concurență neloială.

Modificarea nu vizează documentul unic.

10.   Legătura

Se adaugă o teză în conformitate cu modificarea normelor privind cupajarea și cu adăugarea Cot N ca soi principal de struguri.

De asemenea, se modifică durata perioadei de învechire.

Aceste modificări vizează secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic.

11.   Măsuri tranzitorii

Se elimină măsurile tranzitorii care au expirat – legate de soiurile de viță-de-vie și formele de conducere.

Această modificare are scopul de a facilita lectura caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Trimiteri

Se actualizează datele de contact ale Institutului național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité, INAO).

Se modifică modalitățile de control cu privire la caietul de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Canon Fronsac

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

—

22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Produsul este un vin roșu sec și liniștit. Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11 %. După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu trebuie să depășească 13,5 %. Fiecare lot de vin comercializat (în vrac sau ambalat) are un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,30 grame pe litru. Fiecare lot de vin comercializat (în vrac sau ambalat) are un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 grame pe litru. Fiecare lot de vin comercializat (în vrac) are un nivel de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 13,26 miliechivalenți pe litru sau cu 0,79 grame pe litru exprimat în acid acetic (0,65 g pe litru exprimat în H2SO4). Fiecare lot de vin comercializat (în vrac) are un conținut total de dioxid de sulf mai mic sau egal cu 140 mg pe litru. Aciditatea totală este cea prevăzută de legislația UE. Vinul este produs din soiul Merlot N, adesea însoțit de soiurile Cabernet Franc N și Cabernet Sauvignon N, care conferă prospețime și structură, sporind potențialul de învechire și complexitatea aromatică ale vinurilor. Soiul Malbec este al patrulea cel mai plantat soi, după Merlot, Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon. Și acest soi se dezvoltă foarte bine în soluri calcaroase, argiloase-pietroase sau argiloase-calcaroase. Împreună cu Merlot și soiurile Cabernet, el conferă vinului o mai mare amploare a taninurilor, cu arome de fructe negre mici și de lemn-dulce. Aceste soiuri de struguri produc un vin de o culoare roșie intensă, cu reflexe mov sau rubinii și cu un miros puternic, caracterizat adesea de note aromatice de fructe roșii (mure, cireșe, coacăze negre). În timpul procesului de învechire, aceste note pot evolua într-un buchet complex, uneori cu note de trufe, alteori cu note de vânat sau condimente, în funcție de tipul de sol. Celelalte valori analitice respectă, în mod implicit, legislația UE.

Caracteristicile analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: —

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %. După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu trebuie să depășească 13,5 %. În afara dispozițiilor sus-menționate, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute în legislația UE și în Codul rural și al pescuitului maritim.

Metoda de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz), în conformitate cu următoarele tehnici: tăiere Guyot simplă sau dublă, tăiere scurtă (de tip cordon sau evantai) sau tăiere lungă cu maximum 12 ochi per butuc. În toate cazurile, se interzice suprapunerea coardelor de rod.

Irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie nu poate fi autorizată decât în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor.

5.2.   Randamente maxime

65 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza Codului geografic oficial din data de 20 februarie 2024: Fronsac și Saint-Michel-de-Fronsac.

7.   Soiuri de struguri de vinificație

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Carmenère N

Cot N – Malbec

Merlot N

Petit Verdot N

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

a)

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură Situat pe malul drept al râului Dordogne, care se unește în această zonă cu râul Isle, arealul geografic al denumirii de origine protejate „Canon Fronsac” se află în sud-vestul arealului geografic al denumirii de origine protejate „Fronsac”, în comunele Saint-Michel-de-Fronsac și Fronsac. Arealul denumirii respective este situat în nord-estul departamentului Gironde, iar valea râului Isle îl separă de Libourne la est. Clima, la fel ca cea din întregul departament Gironde, situat în apropierea Oceanului Atlantic, este oceanică temperată, cu diferențe moderate de temperatură care favorizează cultivarea viței-de-vie. Dealurile destul de abrupte și apropierea de cele două râuri, Dordogne și Isle, contribuie la protejarea viței-de-vie împotriva înghețului și a acumulării de aer rece. Clima oceanică, imprevizibilă, conduce în unii ani la câteva depresiuni atmosferice care aduc ploaie în timpul toamnei sau, dimpotrivă, la toamne târzii calde și foarte însorite, variabilitate care se află la originea unui efect important al anului de recoltă. Dealurile destul de abrupte și apropierea de cele două râuri, Dordogne și Isle, contribuie la protejarea viței-de-vie împotriva înghețului și a acumulării de aer rece. Peisajul este caracterizat de dealuri stâncoase orientate spre râul Dordogne. Printre acestea se numără vârful Tertre de Canon, la o altitudine de 61 de metri, unde se află châteaux magnifice, cu priveliști întinse asupra văii râului Dordogne. Peisajul viticol este unul tipic pentru Libourne, cuprinzând dealuri mici și văi, cu pante mărginite de o cornișă împădurită, orientate spre râul Dordogne și acoperite de plantații viticole. Printre plantațiile viticole sunt presărate sate cu case din piatră de calcar, cu acoperișuri de țiglă, și biserici construite în secolele al XI-lea, al XII-lea și al XIII-lea. Parcelele destinate recoltării strugurilor fac parte dintr-un areal delimitat cu precizie, care exclude zonele aluvionare din valea inferioară a râului Dordogne, ceea ce înseamnă că vița-de-vie este cultivată numai pe pantele dealurilor. De la bază până în înălțimile platoului, există o succesiune de formațiuni terțiare: - aflorimente de „molasse du Fronsadais” în valea Dordogne, caracterizate de nisip cu o rugozitate variabilă și însoțite uneori de gresie sau argilă nisipoasă; - calcar de tip „Castillon” care formează o cornișă, acoperită în cea mai mare parte de arbori, care se întinde de-a lungul platoului, urmând râul Dordogne; - „Calcaire à Astéries” (calcar cu stele de mare), de natură foarte variată, mai mult sau mai puțin compact, fosilifer sau în straturi întrepătrunse de argilă și nisip calcaros și acoperite cu coluviu nisipos-argilos sau pietros subțire. Plantațiile viticole ale denumirii „Canon Fronsac” sunt situate pe pantele molasice, unde s-au format soluri brune calcaroase, marea majoritate fiind pe platou, pe un substrat de „Calcaire à Astéries”, unde s-au format soluri argiloase-calcaroase sau argiloase-nisipoase.

b)

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură: Când Galia se afla sub ocupație romană, în perioada Pax Romana, romanii au fost primii care au clădit noul renume al regiunii Fronsac, a cărei istorie este strâns legată de apariția denumirii de origine protejate „Canon Fronsac”. Romanii considerau că singura viță-de-vie bună era cea dispusă pe rânduri descendente pe pantele dealurilor. În secolul al XVII-lea, sosirea cardinalului Richelieu a deschis calea pentru renumele de care vinurile de Fronsac urmau să se bucure în rândul înaltei societăți aristocrate. El a achiziționat terenurile din Fronsac în 1633, pe care le-a lăsat ulterior copiilor surorii sale mai mici. În secolul al XVIII-lea, Louis-François Armand du Plessis, poreclit „Fronsac”, stră-strănepot al cardinalului Richelieu și Duce-Mareșal de Richelieu, a moștenit Ducatul de Fronsac. Renumit pentru comportamentul său libertin și prieten cu Casanova, mareșalul a făcut mai multe lucruri pentru reputația vinurilor de Fronsac decât orice alt om de stat. În timpul seratelor galante pe care le organiza la reședința sa – un maison de plaisance în stil italian – el obișnuia să pledeze pentru utilizarea acestor vinuri la curtea de la Versailles. Prin urmare, vinurile „Fronsac” și „Canon Fronsac” urmau să devină cele mai în vogă la Paris, spunându-se despre ele că ar fi fost „infuzia de plante (tisane) preferată a lui Richelieu”. Cu toate acestea, momentul definitoriu pentru calitatea plantațiilor viticole ale denumirii „Canon Fronsac” a venit la finalul secolului al XVIII-lea, când comercianții din Libourne (Fontemoing, Boyer și Lafon) au cumpărat domenii ale căror vinuri au devenit ulterior mai renumite și mai scumpe. Aceste personaje au revoluționat viticultura prin plantarea unor soiuri alese cu grijă în locul viilor vechi și cultivate la întâmplare, precum și prin învechirea vinurilor. Astfel, potrivit profesorului universitar Henri Enjalbert, Canon Fronsac a devenit „leagănul istoric al marilor vinuri de tip Libournais” [Enjalbert, H. – Les Grands Vins de Saint-Emilion, Pomerol et Fronsac (Marile vinuri din Saint-Emilion, Pomerol și Fronsac) – 1983]. Simplificată în 1964, denumirea „Canon Fronsac” a fost recunoscută inițial printr-un decret din 1 iulie 1939 ca „Côtes de Canon Fronsac”. De mai multe decenii, suprafața agricolă a acestei denumiri este dedicată în întregime cultivării viței-de-vie. La fel ca în cazul tuturor vinurilor de tip Libournais, producția a rămas o activitate familială, înglobând aproximativ 50 de domenii viticole cu o suprafață medie de șase hectare. În 2010, plantațiile viticole ale denumirii de origine protejate „Canon Fronsac” acopereau 270 de hectare, având o producție medie anuală de 11 000 de hectolitri.

Plantațiile viticole produc vinuri roșii liniștite din soiul Merlot N, bine adaptat la pantele argiloase-calcaroase, unde are o coacere bună. Acest soi este combinat adesea cu soiurile Cabernet Franc N și Cabernet Sauvignon N, care conferă prospețime și structură, sporind potențialul de învechire și complexitatea aromatică ale acestor vinuri. Soiul Malbec este al patrulea cel mai plantat soi, după Merlot, Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon. Și acest soi se dezvoltă foarte bine în soluri calcaroase, argiloase-pietroase sau argiloase-calcaroase. Împreună cu Merlot și soiurile Cabernet, el conferă vinului o mai mare amploare a taninurilor, cu arome de fructe negre mici și de lemn-dulce. Aceste soiuri de struguri produc vinuri de o culoare roșie intensă, cu reflexe mov sau rubinii și cu o aromă puternică, caracterizată adesea de note aromatice de fructe roșii (mure, cireșe, coacăze negre). În timpul procesului de învechire, aceste note pot evolua într-un buchet complex, uneori cu note de trufe, alteori cu note de vânat sau condimente, în funcție de tipul de sol. Soiuri vechi din Bordeaux, Carmenère N și Petit Verdot N (fiecare până la maximum 10 %) pot veni în completarea soiurilor de viță-de-vie menționate anterior. Caracterizată de pantele sale, dealurile sale mici, văile sale stâncoase, hidrografia sa (prezența apelor subterane), versanții săi însoriți, clima sa și porturile sale ușor accesibile, zona Canon s-a evidențiat foarte timpuriu ca areal viticol de predilecție. Arealul a fost delimitat pentru prima dată printr-o hotărâre din 19 mai 1928 și, în apel, printr-o hotărâre a Tribunalului din Bordeaux din 11 iulie 1932, care a acordat proprietarilor de terenuri din acest loc privilegiat dreptul de a utiliza denumirea „Canon” alături de denumirea „Côtes de Fronsac”. Acea hotărâre delimitează arealul, prin indicarea limitelor sale exterioare, într-o parte din comuna Saint-Michel-de-Fronsac și o parte din comuna Fronsac. Arealul parcelat destinat producției de vin cu denumirea „Canon Fronsac” include parcelele situate fie pe platouri calcaroase, a căror permeabilitate permite o drenare ușoară, fie pe pantele molasice, care facilitează scurgerea apei. În plus, parcelele situate pe depozite aluvionare moderne (numite palus) de pe malul râului sunt excluse, astfel cum se menționează în hotărârea Tribunalului din Bordeaux din 1932. Parcelele delimitate asigură dezvoltarea optimă a soiurilor locale de viță-de-vie, în special Merlot N. Aceste soiuri au fost selectate de-a lungul timpului pentru calitățile lor de păstrare și de învechire. Pentru conservarea caracteristicilor solurilor, care constituie un factor fundamental, nu se pot aduce modificări substanțiale formei sau conturului peisajului sau secvenței pedologice naturale care caracterizează parcelele destinate producției de vinuri cu denumirea de origine protejată „Canon Fronsac”. Parcelele delimitate asigură dezvoltarea optimă a soiurilor locale de viță-de-vie selectate de-a lungul timpului. De la apariția viței-de-vie pe versanții din Canon, oamenii au adaptat treptat cultivarea la specificul terroir-ului și al climei. Începând cu secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, s-au utilizat échalas (stâlpi de sprijin), urmați de spaliere, iar metoda de tăiere a fost adaptată astfel încât să asigure o bună distribuție a recoltei de struguri și o suprafață foliară suficientă pentru fotosinteză și pentru o coacere optimă. Densitatea de plantare era deja luată în calcul la momentul respectiv, pentru a se evita atingerea unui număr prea mare de plante per plantație viticolă. În același timp, s-au acumulat treptat cunoștințe de specialitate legate de învechirea vinului, datorită dorinței constante de îmbunătățire de care au dat dovadă viticultorii, care, datorită terroir-ului excepțional, produc vinuri care pot fi supuse unei perioade foarte lungi de învechire. Vinurile sunt supuse învechirii timp de mai multe luni, proces necesar pentru stabilizarea lor și pentru obținerea combinației de taninuri și antocieni care le conferă rotunjimea amplă caracteristică și asigură o dezvoltare optimă înainte de momentul introducerii pe piață. Această regiune, care face parte din peisajul din Libourne, a devenit foarte cunoscută în urmă cu două secole, astfel cum demonstrează lucrarea „Les vins de Bordeaux” (Vinurile de Bordeaux) (1868) de Cocks și Féret, în care se afirmă că „... Frumoasele pante ale dealurilor din Canon produc un vin corpolent, ferm, cald și parfumat, cu finețe, eleganță și renume universal”. În prezent, denumirea „Canon Fronsac” își menține reputația istorică, reprezentând unul dintre marile vinuri de Bordeaux, datorită unei delimitări stricte a parcelelor și datorită practicilor dezvoltate din tradiții străvechi și ecologice.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu trebuie să depășească, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și învechirea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza Codului geografic oficial în vigoare la data de 20 februarie 2024: Galgon, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, La Rivière, Saillans, Saint-Aignan, Saint-Germain-de-la-Rivière și Villegouge.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-b0eb7c82-3441-4923-952b-3e6b78a45ded


(1)  Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L, 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3644/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)